România Liberă, octombrie 1971 (Anul 29, nr. 8379-8405)

1971-10-27 / nr. 8401

„Románia libera" Pagina a 3-a min 27 octombrie 1971 proiect LEGEA VIEI ŞI VINULUI Viticultura are o mare impor­tanţă pentru economia noastră naţională, deoarece viţa de vie pune în valoare la maximum condiţiile naturale de climă şi sol şi îndeosebi terenurile din zona colinară, care nu pot fi fo­losite pentru alte culturi. Dezvoltarea armonioasă a agri­culturii noastre socialiste, ne­cesită o grijă deosebită faţă de patrimoniul viticol care are ro­lul de a satisface cu produse viti-vinicole consumul populaţi­ei şi de a asigura anumite can­tităţi pentru export. In vederea îndeplinirii acestui important rol economic trebuie să se producă cantităţi tot mai mari de struguri de vin şi de masă într-un sortiment bine e­­şalonat in timpul anului, vin şi produse pe bază de vin mai variate, de bună calitate şi la un preţ de cost redus. Numai în acest mod vor fi valorificate cit mai complet condiţiile naturale şi folosite e­­ficient fondurile investite la în­fiinţarea plantaţiilor de vii, la dotarea lor tehnică şi la constru­irea capacităţilor de vinificare, depozitare şi condiţionare. In scopul realizării obiective­lor de mai sus, Ministerul Agri­culturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, Academia de Ştiinţe Agricole şi Sil­vice, Institutul de cercetări pentru viticultură şi vinifi­caţie şi staţiunile experi­mentale viticole, vor trebui să-şi intensifice munca privind obţi­nerea de soiuri noi şi selecţii clonale valoroase, de struguri pentru masă şi vin, cu însuşiri productive şi calitative superi­oare celor existente în cultură ; verificarea în condiţiile pod­goriilor noastre a soiurilor de viţă de vie şi portaltoi din sor­timentul mondial şi extinderea în cultură a celor ce prezintă caracteristici de producţie şi ca­litate, deosebite ; stabilirea teh­nologiilor moderne la înfiinţa­rea plantaţiilor de viţă de vie pe terenuri în pantă, care să per­mită extinderea la maximum a mecanizării lucrărilor ; îmbună­tăţirea tehnologiilor de îngrijire a viilor pe rod in vederea realiză­rii unor producţii mari şi de bună calitate la strugurii de masă şi de vin ; perfecţionarea tehnologiilor de obţinere a vi­nurilor şi a produselor pe bază de vin precum şi diversificarea sortimentelor ; efectuarea con­trolului, în toate etapele pro­cesului de producţie, circulaţie şi valorificare. In vederea atingerii acestor feluri, Marea Adunare Naţio­nală a Republicii Socialiste Ro­mânia, adoptă prezenta Lege. CAPITOLUL I Producţia viticolă Secţiunea l-a DISPOZIŢII GENERALE Art. 1. In Republica Socialistă România, viticultura se dezvoltă potrivit obiectivelor stabilite prin planul de stat. Această dezvoltare se face pe seama zonei colinare, în condi­ţiile asigurării unei producţii ri­dicate şi de bună calitate, precum şi a valorificării cit mai eficien­te a terenurilor improprii pentru alte culturi. Art. 2. Ministerul Agricultu­rii, Industriei Alimentare, Sil­viculturii şi Apelor, cu consul­tarea organelor centrale inte­resate, şi a comitetelor execu­tive ale consiliilor populare ju­deţene, organizează efectuarea delimitării teritoriale a culturii viţei de vie şi a arealelor de producere a principalelor ca­tegorii de vinuri, pe podgorii, centre viticole şi plaiuri, cu precizarea direcţiilor de dezvol­tare a producţiei, a soiurilor şi sortimentelor de soiuri, precum şi a sistemelor de cultură pen­tru fiecare podgorie, centru vi­ticol şi plai, conform tradiţiei şi rezultatelor cercetărilor de specialitate. Fac obiectul delimitării pre­văzute la acest articol: a) terenurile ocupate cu plan­taţii de vii roditoare şi pepiniere viticole ; b) terenurile din podgorii, re­zultate in urma defrişării viilor, aflate în perioada de pregătire, pentru plantări noi, care fac trup comun, completează sau unesc masivele viticole existente. De asemenea, pot fi destinate, pentru plantaţii viticole noi, po­trivit prevederilor legii, te­renurile în pantă şi cele nisi­poase care, ca urmare a con­diţiilor naturale, sunt corespun­zătoare culturii viţei de vie. Art. 3. Plantaţiile de vii, si­tuate în afara perimetrului de­limitat al podgoriilor, centrelor viticole şi plaiurilor, sunt con­siderate „vii răzleţe". Art. 4. Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silvicul­turii şi Apelor, cu consultarea organelor centrale şi a comitete­lor executive ale consiliilor populare judeţene, interesate, stabileşte podgoriile, centrele şi plaiurile viticole, în cadrul că­rora se produc vinuri cu denu­miri de origine, eliberînd pro­ducătorilor certificate de atesta­re a acestui drept. Art. 5. Rezultatele lucrărilor privind delimitarea teritorială a culturii viţei de vie şi de atri­buire a denumirii de origine sunt aduse la cunoştinţă celor intere­saţi, după caz, prin comunicare scrisă unităţilor socialiste sau prin afişare la sediul consiliului popular comunal, orăşenesc sau municipal, celorlalţi posesori de vii. In termen de 30 de zile de la comunicare sau afişare, cei in­teresaţi pot face întîmpinare In legătură cu delimitarea şi atri­buirea denumirii de origine. Intîmpinarea va fi rezolvată de Consiliul popular judeţean prin organele sale de specialitate, în termen de 30 de zile de la de­punere. Cei nemulţumiţi se pot adresa, în termen de 15 zile de la comunicare, Ministerului A­­griculturii, Industriei Alimenta­re, Silviculturii şi Apelor, care, prin organele sale de specialita­te, va rezolva plîngerea în ter­men de cel mult 60 zile de la depunere. Lucrările de delimitare și atri­buire a denumirii de origine, de­vin obligatorii dacă întîmpinarea nu a fost introdusă în termen sau dacă ea nu a fost rezolvată în favoarea solicitantului. Art. 6. Lucrările de delimitare a podgoriilor, centrelor şi pla­iurilor viticole, precum şi cele privind atestarea dreptului la denumire de origine, se eviden­ţiază distinct în cadastrul fun­ciar. Art. 7. Pentru aplicarea mă­surilor privind folosirea raţio­nală a fondului viticol, Ministe­rul Agriculturii, Industriei Ali­mentare, Silviculturii şi Apelor, organizează introducerea regis­trului viticol, obligatoriu pentru toţi deţinătorii de vii, în care vor fi trecute suprafeţele culti­vate cu viţă de vie pe categorii de vii, sortimente şi soiuri. Art. 8. Academia de Ştiinţe A­­gricole şi Silvice, prin Institutul de cercetări pentru viticultură şi vinificaţie şi staţiunile sale experimentale, răspunde de cre­area de noi soiuri şi selecţii clonale valoroase de struguri pentru masă şi vin, mal produc­tive şi cu însuşiri calitative şi tehnologice superioare. Secțiunea ll-a PRODUCEREA ȘI CIRCULATIA MATERIALULUI SADITOR VITICOL Art. 9. Producerea materialu­lui săditor viticol se realizează pe baza planului stabilit de Mi­nisterul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Ape­lor, numai in pepinierele uni­tăţilor agricole socialiste, autori­zate in acest scop. Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, prin Institutul de cer­cetări pentru viticultură şi vini­­ficaţie şi staţiunile experimenta­le viticole, va produce material săditor elită, coarde altoi şi bu­taşi portaltoi, selecţionaţi, pen­tru înfiinţarea plantaţiilor mamă şi de producţie. De asemenea, va elabora, tehnologii îmbunătăţite de producere a butaşilor portal­toi, viţelor altoite şi pe rădăcini proprii, şi vor asigura îndruma­rea tehnică a unităţilor pepinie­­ristice din raza lor de activitate. Unităţile agricole de stat vor înmulţi materialul biologic valo­ros şi vor asigura cantităţile ne­cesare de coarde altoi şi butaşi portaltoi, atît pentru nevoile pro­prii cît şi pentru unităţile coo­peratiste şi pentru export. Cooperativele agricole vor produce material săditor viticol de calitate superioară, din so­iurile de viţă roditoare şi de portaltoi, admise la înmulţire. Art. 10. Autorizaţia de în­fiinţare şi funcţionare a pepini­erei se eliberează de către Mi­nisterul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Ape­lor numai acelor unităţi care îndeplinesc condiţiile prevăzute în normele tehnice, elaborate de către acesta. Unităţile producătoare garan­tează şi răspund de autenticita­tea soiurilor, valoarea biologică, calitatea şi starea de sănătate a materialului săditor viticol pro­dus. In cazul în care se constată că unele unităţi de producere a materialului săditor viticol nu-şi realizează sarcinile cantitative şi calitative prevăzute prin plan, Ministerul Agriculturii, Indus­triei Alimentare, Silviculturii şi Apelor va aplica sancţiuni celor vinovaţi şi le va retrage autori­zaţia de funcţionare. Art. 11. Comercializarea ma­terialului săditor viticol se efec­tuează prin centrala de spe­cialitate a Ministerului Agricul­turii, Industriei Alimentare, Sil­viculturii și Apelor, pe baza pla­nului stabilit de către acesta. Livrarea şi transportul de material săditor viticol se face pe baza certificatului de garan­tare a autenticităţii soiurilor, va­lorii biologice şi calităţii precum şi a buletinului de liberă circu­laţie fitosanitară, eliberate de către organele de specialitate. Art. 12. Importul şi exportul de viţe altoite, coarde altoi şi butaşi portaltoi se va face nu­mai de către întreprinderile de comerţ exterior din subordinea Ministerului Agriculturii, In­dustriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor. Secţiunea lll-a ÎNFIINŢAREA PLANTAŢIILOR DE VII Art. 13. Plantaţiile de vii şi de portaltoi vor putea fi înfiinţate numai pe baza autorizaţiei de plantare, eliberată de către Di­recţia generală judeţeană pentru agricultură, industrie alimentară, silvicultură şi ape, cu respecta­rea lucrărilor de prevenire şi combatere a eroziunii solului, a normelor tehnice de plantare, a soiurilor şi sortimentelor stabili­te prin programul de dezvoltare a viticulturii. Art. 14. In vederea satisfacerii cererii de consum a populaţiei şi a pieţii externe cu struguri de masă, soiurile folosite la înfiin­ţarea plantaţiilor vor trebui să îndeplinească următoarele con­­diţiuni : — să alcătuiască un sortiment bogat şi bine eşalonat în timp ; — să fie de calitate superioară, cu însuşiri gustative deosebite, boabe uniforme ca mărime, în­­tr-o gamă variată de culori şi forme şi pe cît posibil fără se­minţe ; — să asigure un procent ridi­cat de struguri — marfă şi să fie rezistente la transport şi păstra­re îndelungată în depozite. De asemenea, soiurile de stru­guri pentru vin, destinate pentru înfiinţarea plantaţiilor noi, tre­buie : — să corespundă direcţiilor de producţie stabilite pentru fiecare podgorie, centru şi plai viticol ; — să contribuie la creşterea, ponderii, sortimentului pentru vinuri uşoare, de consum cu­rent ; — să favorizeze extinderea sortimentului pentru vinuri roşii şi roze ; — să asigure sortimentele ne­cesare pentru producerea de vi­nuri spumante, distilate şi vinuri aromatizate. Art. 15. Plantarea viilor de hi­brizi direct producători, precum şi folosirea materialului săditor provenit din viţe de hibrizi di­rect producători, la completarea golurilor din plantaţiile de vii altoite şi indigene, sunt interzise. Art. 16. Defrişarea oricăror suprafeţe de vii roditoare sau de portaltoi se poate face numai pe bază de autorizaţie eliberată de Direcţia generală judeţeană pen­tru agricultură, industrie alimen­tară, silvicultură şi ape, potrivit planului şi normelor tehnice sta­bilite de Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silvicul­turii şi Apelor. Secţiunea IV-a ÎNGRIJIREA PLANTAŢIILOR VITICOLE Art. 17. Ministerul Agricultu­rii, Industriei Alimentare, Silvi­culturii şi Apelor şi Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, prin Institutul de cercetări pentru vi­ticultură şi vinificaţie şi staţiu­nile experimentale viticole, vor elabora, pe baza rezultatelor ob­ţinute în cercetare şi producţie, tehnologii diferenţiate de cultu­ră pentru strugurii de masă şi vin, in funcţie de potenţialul de producţie al plantaţiilor, de par­ticularităţile biologice ale soiu­rilor şi condiţiile naturale ale fiecărei podgorii. De asemenea, pentru aplicarea în practică a rezultatelor ştiinţifice obţinute, va acorda asistenţă tehnică tutu­ror unităţilor producătoare, din raza lor de activitate. Art. 18. Unităţile socialiste de­ţinătoare de vii, plantaţii portai­tal sau şcoli de viţă şi persoa­nele care posedă vii roditoare, sunt obligate să execute lucrări­le de întreţinere pentru a asigu­ra creşterea normală a viţei de vie şi obţinerea de producţii co­respunzătoare potenţialului can­titativ şi calitativ al soiurilor şi podgoriei, cu respectarea reguli­lor agrotehnice. In acest scop, se va executa : tăierea în uscat, tipizată pe so­iuri şi podgorii ; completarea o­­bligatorie a golurilor din vii în primii 3 ani de la plantare ; fer­tilizarea în funcţie de potenţialul de producţie al solului ; comba­terea bolilor şi dăunătorilor, după indicaţiile staţiilor de prog­noză şi avertizare ; operaţiuni în verde în toate plantaţiile cu so­iuri de masă precum şi recolta­rea strugurilor la maturitatea tehnologică potrivit produsului ce urmează a fi obţinut. CAPITOLUL II Producţia vinicolă Secţiunea l-a VINURILE ŞI PRODUSELE PE BAZA DE VIN Art. 19. Vinul este băutura ob­ţinută exclusiv prin fermentarea alcoolică, completă sau parţială, a strugurilor proaspeţi, zdrobiţi sau supuşi unor prelucrări auto­rizate, ori a mustului de stru­guri proaspeţi. In funcţie de calitatea şi însu­şirile tehnologice, vinurile pot fi, de consum curent, de calita­te superioară şi speciale. a) Vinurile de consum curent sunt acelea care se obţin, din soiuri sau sortimente de soiuri de mare producţie, în centre vi­ticole, sau podgorii specializate în această direcţie de producţie. Din această categorie fac parte şi vinurile ce se obţin din viile răzleţe. Tăria alcoolică minimă a vi­nurilor de consum curent este de 8% în volume. b) Vinurile de calitate superi­oară sunt cele care prezintă în­suşiri şi caracteristici specifice soiurilor sau sortimentelor de soiuri şi sunt prelucrate după o tehnologie stabilită pentru fie­care podgorie sau centru viticol. Tăria alcoolică a acestor vinuri este de cel puţin 10,5 % in volu­me. Punerea în consum a vinurilor de calitate superioară, se face cu indicarea podgoriei sau a cen­trului viticol, a soiului sau sor­timentului de soiuri şi a anului de recoltă. Vinurile produse în podgorii şi centre delimitate, dar care nu îndeplinesc condiţiile pentru vi­nuri de calitate superioară, vor fi trecute în categoria vinurilor de consum curent și valorificate ca atare. c) Vinurile speciale sunt cele obţinute din musturi sau vinuri care au fost supuse unor trata­mente autorizate, în cursul pre­lucrării sau după aceea şi ale căror caracteristici sunt determi­nate de însuşirile tehnologice ale materiei prime şi de tehno­logia aplicată la prelucrare. Din categoria vinurilor specia­le fac parte : vinurile spumante, obţinute pe cale naturală ; vinu­rile spumoase, impregnate, obţi­nute prin adaos de bioxid de carbon; vinurile aromatizate; vi­nurile cu adaos de zahăr, must concentrat, mister sau alcool, cu caracteristicile tehnologice pre­văzute în normele tehnice de ca­litate. Art. 20. Vinul de hibrizi se ob­ţine din strugurii de hibrizi di­rect producători şi este destinat, în principal, pentru : obţinerea al­coolului de vin şi oţetului. Vinul de hibrizi poate fi pus în consum, ca atare, cu condiţia să fie valorificat sub denumirea de „vin de hibrizi". Amestecul de struguri sau de vin provenit de la viţele altoite şi indigene, cu cel de hibrizi di­rect producători în scopul valo­rificării este interzis. în cazul în care se produce un asemenea a­­mestec, vinul rezultat este consi­derat „vin de hibrizi" și va fi valorificat în condițiile prevăzu­te la alineatul precedent. Art. 21. Vinuri proprii consu­mului sunt vinurile care au fost realizate prin practici şi trata­mente autorizate şi se încadrează sub raportul însuşirilor organo­leptice şi a compoziţiei chimice în limitele stabilite prin normele tehnice. Art. 22. Vinurile improprii consumului, sunt : — Vinul care prezintă un în­ceput de oţezire şi care are aci­ditatea volatilă de peste 1,00 g/l — exprimat în acid sulfuric — pentru vinul a de 10% alcool şi cîte 0,05 g/l, în plus, pentru fie­care grad alcool, peste 10% ; — vinul care, pe lingă aspect şi gust defectuos, se caracteri­zează printr-un conţinut în acid tartric total, exprimat în bicar­­trat de potasiu, sub 1,25 grame la litru şi prin valoarea raportu­lui dintre acidul tartric total şi potasa totală mai mică de 0,6; — vinul bolnav sau cu început de îmbolnăvire; — vinul care prezintă gust şi miros de mucegai sau alte gus­turi ori mirosuri neplăcute sau străine; — vinul care conţine compo­nente sau substanţe în exces, provenite din adaosuri neautori­zate sau autorizate, în afara li­mitelor prevăzute prin normele tehnice. Vinurile improprii consumului sunt destinate industrializării, pentru fabricarea alcoolului din vin sau oţetului, fie direct, fie după o prelucrare corespunză­toare. Art. 23. Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silvicul­turii și Apelor, cu consultarea organelor centrale şi a comitete­lor executive ale consiliilor populare judeţene, interesate, stabileşte pentru fiecare podgo­rie, centru şi plai viticol, tipu­rile de vin şi alte băuturi obţinu­te din struguri, must sau vin, cu indicarea tehnologiei şi a carac­teristicilor de bază prevăzute in normele tehnice de calitate a materiei prime şi a produsului finit. Secţiunea ll-a VINURILE ŞI PRODUSELE PE BAZA DE VIN, CU DENUMIRE DE ORIGINE Art. 24. Vinurile de calitate su­perioară, care­ se disting prin o­­riginalitatea însușirilor și carac­teristicilor imprimate de aria de producere strict delimitată, de soiul sau sortimentul de soiuri, de modul de cultură și de o teh­nologie consacrată, vor purta „denumire de origine“. Denumirea de origine va pu­tea fi purtată şi de unele vinuri speciale, distilate de vin înve­chite, precum şi de alte produse vinicole care vor îndeplini con­diţiile prevăzute la alineatul precedent. Art. 25. Obţinerea, maturarea, condiţionarea şi îmbutelierea vinurilor de calitate superioară, a vinurilor speciale, a distilate­lor de vin învechite, precum şi a altor produse vinicole, care poartă denumire de origine, se va efectua în areale strict deli­mitate şi în condiţii stabilite prin normele tehnice. Ministerul Agriculturii, Indus­triei Alimentare, Silviculturii și Apelor va autoriza, pentru uni­tăţile în subordine, în cazuri cu totul excepţionale şi sub control special, ca maturarea, condiţio­narea şi îmbutelierea vinurilor şi a produselor pe bază de vin, care poartă denumire de origine, să se efectueze în întreprinderi specializate, din afara podgorii­lor de provenienţă. In acest caz, pe etichetă va figura, în mod obligatoriu şi locul de îmbute­­liere. Secţiunea lll-a PRODUCEREA VINURILOR ŞI A PRODUSELOR PE BAZA DE VIN Art. 26. Pentru satisfacerea cerinţelor şi exigenţelor consu­matorilor, Ministerul Agricultu­rii, Industriei Alimentare, Sil­viculturii şi Apelor şi Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, prin Institutul de cercetări pen­tru viticultură şi vinificaţie şi staţiunile experimentale viticole, vor stabili măsuri tehnice şi organizatorice menite să asigu­re îmbunătăţirea calităţii vinu­rilor şi diversificarea gamei de produse vinicole, potrivit po­tenţialului natural al podgoriilor din ţara noastră. Art. 27. Producerea vinurilor se face în interiorul podgoriei sau centrului viticol, de către întreprinderile şi organizaţiile economice socialiste, care au asemenea sarcini de plan, iar de ceilalţi cultivatori, numai pen­tru strugurii din producţia pro­prie. Art. 28. Producerea vinurilor speciale, cum sunt cele spu­mante, spumoase, aromatizate sau alcoolizate, a distilatelor de vin și a altor băuturi pe bază de struguri, de must sau de vin, se face numai în întreprin­deri sau unități autorizate de către Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silvicul­turii și Apelor. Art. 29. Tratamentele aplicate mustului și vinului în scopul pregătirii și îngrijirii acestora, permise în practica de vinifi­care și conservare, sunt cele sta­bilite prin normele tehnice. Art. 30. Sunt interzise ur­mătoarele practici în produce­rea vinurilor şi a produselor pe bază de vin : a) obţinerea băuturilor fer­mentate din stafide, cu adaos de apă, zahăr, must concentrat sau alte produse ; folosirea sta­fidelor în procesul de vinifica­­ţie ; b) adăugirea în must sau vin a unor cantităţi de apă, de alcool şi de zaharuri de orice fel, de zaharină şi de orice alte aseme­nea produse care modifică com­poziţia naturală a strugurilor şi vinului ; c) cupajarea vinurilor din podgorii diferite şi de categorii diferite, în afara celor admise în baza normelor tehnice ; d) amestecarea vinurilor sănă­toase cu cele improprii consu­mului ; e) tratarea mustului şi vinu­lui, cu produse şi materiale neautorizate ; f) alte practici, în afara celor stabilite prin normele tehnice, care ar modifica autenticitatea sau naturaleţea mustului şi vi­nului. Art. 31. Obţinerea băuturilor fermentate din alte materii pri­me decît struguri ca: mere, coacăze, agrişe sau alte fructe, în scopul comercializării, este permisă numai cu aprobarea Ministerului Agriculturii, Indus­triei Alimentare, Silviculturii și Apelor. Art. 32. Unitățile producătoa­re de vin sau care depozitează, condiționează ori imbuteliază vi­nul, nu au dreptul să ţină în localurile respective musturi concentrate, misteluri, distilate şi alcool de orice fel, zahăr şi soluţii zaharoase, siropuri, bău­turi şi sucuri care nu provin din struguri sau derivate ale a­­cestora. De asemenea, sunt inter­zise substanţele care pot da mustului şi vinului gusturi, aro­me și culori particulare, altele decit cele legate de­ natura aces­tora. Secțiunea IV-a VALORIFICAREA VINURILOR PRECUM ȘI A CELORLALTE PRODUSE VINICOLE Art. 33. Comercializarea vinu­rilor și a celorlalte produse vi­nicole constituie monopol de stat și se realizează prin orga­nizaţii economice de specialitate. Cooperativele agricole de pro­­ducţie, membrii cooperatori şi producătorii individuali, pot va­lorifica cantităţile destinate con­sumului propriu, dacă achită taxele legale şi, vînd, din gos­podărie, direct consumatorilor. Art. 34. Transportul vinurilor şi a celorlalte băuturi obţinute pe bază de struguri­­şi vin de la unităţile în care s-au produs,, către unităţile de depozitare, maturare, condiţionare, imbute­­liere sau comercializare, pre­cum şi către cele de industriali­zare, va fi însoţit de buletinul de analiză şi de certificatul de atestare a denumirii de origine pentru vinurile îndreptăţite a purta această denumire. Art. 35. Vinurile şi celelalte băuturi pe bază de vin, cu de­numire de origine, vor fi îmbu­teliate în mod obligatoriu şi comercializate ca atare. Art. 36. Calitatea vinurilor și a celorlalte băuturi provenite din must și vin, importate, trebuie să fie dovedită prin certificate eliberate de laboratoarele recu­noscute în ţara de origine. Cer­tificatul va conţine, în măsura in care convenţia dintre state nu prevede altfel, indicaţii asu­pra provenienţei, compoziţiei chimice şi confirmarea că aces­tea corespund prevederilor legii din ţara de origine. Art. 37. Vinurile şi celelalte băuturi provenite din must şi din vin, importate fără a fi îmbute­liate, vor fi comercializate sub denumirea cu care au fost im­portate, cele ce se îmbuteliază în ţară, vor purta pe etichetă menţiunea „îmbuteliat în Româ­nia“. CAPITOLUL III Organele de îndrumare şi control Art. 38. In scopul coordonării măsurilor privind dezvoltarea şi apărarea viticulturii şi asigurării unei îndrumări metodologice u­­nitare, în cadrul Ministerului Agriculturii, Industriei Alimen­tare, Silviculturii şi Apelor, va funcţiona Oficiul Naţional al Viei şi Vinului, alcătuit din spe­cialişti şi reprezentanţi ai sec­toarelor economice interesate. Componenţa Oficiului Naţional al Viei și Vinului și modul de funcționare al acestuia, se sta­bilesc prin ordin al ministrului agriculturii, industriei alimenta­re, silviculturii și apelor. Art. 39. Pentru exercitarea controlului cu privire la îndepli­nirea prevederilor Legii viei și vinului, în cadrul Ministerului Agriculturii, Industriei Alimen­tare, Silviculturii şi Apelor, va funcţiona Inspecţia de stat viti­­vinicolă. CAPITOLUL IV Dispoziţii finale Art. 40. Definiţiile privind strugurii, produsele obţinute din struguri şi din vin, precum şi băuturile alcoolice casnice, sunt cele precizate în anexă, care face parte integrantă din prezenta lege. Art. 41. Condiţiile de delimi­tare teritorială a culturii viţei de vie, modul şi condiţiile de elibe­rare a autorizaţiei de înfiinţare a plantaţiilor de vii şi a pepini­erelor, amplasarea şi funcţiona­rea acestora; condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească loca­lurile şi vinurile proprii consu­mului ; condiţiile de atribuire a denumirii de origine şi condiţiile de obţinere, maturare, condiţio­nare a acestor vinuri; tratamen­tele ce se aplică mustului şi vi­nului ; clasarea vinurilor, modali­tățile de exercitare a controlului și a constatării abaterilor, pre­cum și alte măsuri de aplicare a prezentei legi, se stabilesc prin normele tehnice elaborate de Ministerul Agriculturrii, Industri­ei Alimentare, Silviculturii și Apelor. Art. 42: încălcarea dispozițiilor­­ din prezenta lege, atrage, după­­ caz, răspunderea disciplinară,­­ contravențională, materială, ci­vilă sau penală. Nerespectarea prevederilor art. 11 alin. 1 şi art. 31 alin. 1 se pe­depseşte potrivit art. 295 litera a. din Codul Penal; nerespectarea cu ştiinţă sau din neglijenţă a prevederilor art. 20 alin. 2 şi 3 şi art. 22, se pedepseşte, după caz, potrivit art. 248 şi 249 din Codul Penal; nerespectarea cu ştiinţă a prevederilor art. 30 li­tera a, b, d, e şi f se pedepseşte potrivit art. 297 din Codul Pe­nal. Incălcarea prevederilor art. 7, 9 alin. 1, 11 alin. 2, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 19 litera a și b, 25, 27, 28, 31, 32, 34, 35, 36 și 37 din pre­zenta lege, precum săvîrșirea de alte fapte ce vor fi stabilite și sancţionate prin hotărîre a Con­siliului de Miniştri, constituie contravenție. Prin hotărîre a Consiliului de Miniştri se va putea stabili, pen­tru unele din contravenţiile de la alineatul precedent, aplicarea de amenzi întreprinderilor şi or­ganizaţiilor economice socialiste, pină la 50.000 lei. Dispoziţiile Legii nr. 2/1970 pri­vind asigurarea şi controlul ca­lităţii produselor, sînt aplicabile în activitatea viticolă și vinicolă în măsura în care prezenta lege nu prevede altfel. Constatarea infracțiunilor să­­vîrșite la prezenta lege se face de către organele de urmărire penală și de specialişti anume împuterniciţi de Ministerul Agri­culturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor. Art. 43. Prezenta lege intră in vigoare la 3 luni de la data pu­blicării ei.­ ­ Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silvicul­turii și Apelor a elaborat proiectul Legii viei și vinului. Conform Hotărîrii Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. din 19 octombrie 1971, proiectul de lege este su­pus dezbaterii publice pentru ca specialiştii din acest do­meniu, toţi oamenii muncii să-şi poată aduce contribuţia la definitivarea lui. Observaţiile, propunerile şi sugestiile, în legătură cu acest proiect de lege vor fi înaintate Direcţiilor judeţene pentru agricultură, industrie alimentară, silvicultură şi ape, Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Sil­viculturii şi Apelor, presei centrale şi locale. Anexa cuprinzînd definiţiile privind strugurii, produsele obţinute din stru­guri şi din vin, precum şi băuturile alcoolice casnice­ ­. Strugurii sunt fructele viţei de vie, ajunse la maturitate. După destinaţie, strugurii pot fi: — pentru vin, acel struguri care datorită caracteristicilor lor tehnologice sunt destinaţi, în principal, vinificării, prin strivire sau presare, cu mijloace obişnu­ite folosite în vinificaţie şi care generează în mod spontan o fer­mentaţie alcoolică. Ei pot fi cu­leşi la maturitate, la supramatu­­rare, la supramaturare cu atac de mucegai nobil (botrytis cine­rea), sau la stafidire, determi­­nînd o anumită calitate a mate­riei prime şi respectiv a vinului obţinut. — pentru masă, acei struguri care datorită caracteristicilor lor, sunt destinaţi, în principal, con­sumului în stare proaspătă şi sunt obţinuţi din soiuri de viţă specializate în această direcţie de producţie. 2. Stafidele sunt boabele de struguri — cu sau fără seminţe — obţinute din soiurile cultivate în acest scop, deshidratate, în aşa fel încît să nu poată fi zdro­bite cu utilajele obişnuite de vi­nificaţie şi să nu poată fermen­ta în mod spontan. Stafidele sunt folosite exclusiv în scopuri ali­mentare, fiind interzis a fi utili­zate în obţinerea musturilor ori a vinurilor naturale. 3. Mustuiala de struguri este produsul rezultat prin zdrobirea strugurilor proaspeţi, cu sau fără ciorchini. 4. Mustul este produsul lichid rezultat exclusiv din zdrobirea strugurilor, scurgerea săvacului, presarea mustuielii sau din pre­sarea strugurilor proaspeţi. Mustul poate fi: proaspăt, tăiat şi concentrat. Must tăiat este mustul oprit din fermentaţie alcoolică prin u­­nul dintre procedeele oenologice autorizate şi al cărui conţinut in alcool nu depăşeşte 1 % in vo­lume. Must concentrat este produsul obţinut prin eliminarea unei părţi a apei din mustul proaspăt sau tăiat, şi al cărui conţinut în zaharuri este de cel puţin 650 g/l. Concentrarea mustului se poa­te face la presiune normală sau sub vacuum. 5. Mustul spumant este produ­sul obţinut din fermentaţia par­ţială a mustului de struguri, că­ruia i s-au aplicat tratamentele de stabilizare autorizate. Mustul spumant este destinat exclusiv alimentaţiei şi nu poate fi utili­zat în scopuri oenologice. Aces­ta poate avea maximum 3 % al­cool d­in volume. 6. Sucul de struguri este pro­dusul obţinut direct din mustul de struguri proaspeţi, căruia i s-au aplicat tratamente de sta-­ bilizare admise prin lege. De a­­semenea, sucul poate fi obţinut din sucul sau mustul concentrat cu adaos de apă pină la concen­traţia de zahăr normală pentru sucul de struguri. Se admite cel mult 1 % alcool — în volume. 7. Mistelul este mustul sau mustuiala de struguri, neintrate în fermentaţie, alcoolizate. Mis­telul este destinat în principal ca materie primă pentru prepararea unor vinuri speciale. 8. Boştina este produsul obţi­nut din mustuiala de struguri din care mustul răvac s-a scurs gra­vitaţional fără folosirea vreunui mijloc de presare. 9. Tescovina este produsul re­alizat după scurgerea mustului sau vinului, ca urmare a presă­rii baştinei sau mustuielii. 10. Vin tulburel este vinul în faza de fermentaţie­ lentă. 11. Vinul spumant este vinul special obţinut după tehnologia tradiţională şi autorizată, care la destuparea softbuteliei perlează şi produce o spumă persistentă, da­torită degajării anhidridei carbo­nice de origine exclusiv endoge­nă. Vinul spumant din buteliile in capacitate mai mare de 0,750 1. are o presiune de minimum 3,5 atmosfere la temperatura de 20° C, iar cele de 0,375 1. de mi­nimum 3,0 atmosfere, peste pre­siunea atmosferică. 12. Vinul spumos­­ (gazeifi­­cat) este vinul special care la destuparea buteliei degajă o spu­mă de anhidridă carbonică, de origine total sau parţial exogenă. Aceasta are o presiune în bu­telii, la temperatura de 20° C, de minimum 2,5 şi maximum 3,5 atmosfere peste presiunea at­mosferică. 13. Vinul aromatizat este vinul special obţinut din vin, din must proaspăt sau concentrat, peste care s-a adăugat distilat de vin sau alte alcooluri alimentare, precum şi alte vinuri speciale. Proporţia mustului, a vinului natural sau special, folosite la prepararea vinului aromatizat trebuie să fie de cel puţin 70 % din produsul finit. Aroma caracteristică are la bază igrediente, preparate din plante admise de către legislaţia sanitară. 14. Vinul alcoolizat este vinul obţinut din mustuiala­ de stru­guri sau din must, parţial fer­mentate, ori din vin. Vinul alco­olizat are o concentraţie de 14 — 23 % alcool — în volume. La prepararea lui este admis adao­sul de distilat de vin sau alte al­cooluri alimentare. 15. Distilatul de vin este pro­dusul obţinut prin distilarea vi­nului cu caracteristici specifice acestui scop şi care are o tărie alcoolică cuprinsă între 60 — 70 % — în volume. 16. Distilatul de tescovină şi distilatul­­de drojdie de vin sunt produse provenite din distilarea tescovinei fermentate, a lichidu­lui rezultat din difuzia tescovi­nei, a drojdiei de vin şi a lichi­dului obţinut din presarea droj­diei. Punerea în consum a acestor distilate se face cu arătarea, în mod obligatoriu a materiei prime din care au rezultat. 17. Băuturi alcoolice casnice sunt băuturile obţinute din sub­produse şi rezidii de la vinificare sau distilare, din fructe proaspe­te, uscate sau industrializate, ori alte asemenea produse, supuse fermentării cu sau fără adaos de apă, zahăr sau alte produse în­dulcitoare. Băuturile alcoolice casnice nu pot fi comercializate sub nici o formă, ele fiind destinate, în ex­clusivitate, consumului propriu. Rolul bazei de metal intr-o economie modernă (Urmare din pag. 1) producţia de laminate, materiale refractare, produse sinterizate, vom satisface mai operativ u­­nele necesităţi ale economiei, vom crea o bază puternică de cercetare şi experimentări prac­tice în fiecare unitate în parte. Rezultatele obţinute în acest an, programul stabilit pentru în­treaga perioadă, impun apara­tului ministerului nostru şi cen­tralelor sale să acţioneze şi mai hotărît pe linia dezvoltării sec­toarelor de microproducţie, în paralel cu dezvoltarea compar­timentelor proprii de cercetare şi proiectare. Satisfacerea cantitativă, cali­tativă şi sortimentală a necesi­tăţilor de metal ale economiei, trebuie să constituie obiectivul de zi cu zi al activităţii meta­­lurgiştilor din centrale şi mi­nister. Se impun măsuri hotărîte pentru lichidarea abaterilor de la legea contractelor, deficienţe înregistrate şi în cursul acestui an în special în întreprinderile producătoare de material tubu­lar. Respectînd întocmai obliga­ţiile noastre, vom putea solicita mai convingător şi furnizorilor noştri să se încadreze în aceeaşi disciplină. — Ce pondere ocupă in a­­ceasta perioadă preocupările privind valorificarea superi­oară a resurselor interne de materii prime şi materiale pentru siderurgie ? — Pentru integrarea produc­ţiei în sectorul metalurgic, se prevăd fonduri importante în vederea dezvoltării producţiei de feroaliaje şi produse refrac­tare bazice, materiale importate integral pînă în prezent. In a­­celaşi timp se dezvoltă puternic capacităţile de producere a coc­sului la Combinatul siderurgic­ Galaţi, folosind în cantităţi spo­rite resursele interne de căr­buni. Valorificarea complexă a resurselor interne pentru side­rurgie , minereuri, cărbuni, ar­gile, bauxite sau materiale ne­­bauxitice, reprezintă o sarcină de mare răspundere, care revine ministerului și centralelor în ac­tualul cincinal. Programele pri­oritare aprobate, cu responsabi­lităţi şi termene precise, consti­tuie baza de pornire pentru re­zolvarea în bune condiţiuni a a­­cestei probleme. Vor trebui gă­site noi soluţii tehnologice de valorificare, în condiţii de efi­cienţă sporită a acestor resurse interne, împreună cu sectorul geologic şi minier din ţara noastră, cu Consiliul Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, va trebui să urmărim cu insistenţă realizarea programelor stabilite, să valorificăm în termene scurte toate aceste rezerve, existind reale posibilităţi în acest sens. Din aceeaşi categorie de pre­ocupări privind ridicarea eficien­ţei activităţii metalurgiei, fac parte şi aspectele legate de re­ducerea consumurilor specifice, îndeosebi la cocs şi metal. Im­portanţa acestei acţiuni se des­prinde clar arătînd că numai prin reducerea normelor de con­sum pe întregul cincinal, cheltu­ielile de producţie scad cu circa 2 miliarde lei (in comparaţie cu normele de consum realizate in 1970). Analizele care au avut loc in întreprinderi şi centrale, dez­baterea acestor sarcini cu toţi oa­menii muncii, în colegiul minis­terului, au arătat că in domeniul normelor de consum pot fi mo­bilizate rezerve importante. Pen­tru noi această sarcină este cu atît mai importantă cu cît cea mai mare parte din materiile prime utilizate în metalurgie (minereu, cărbune, cocs, fero­aliaje) se importă, ceea ce o­­bligă ca aparatul ministerului, toate colectivele de cocsari, jur­­nalişti, oţelari, laminorişti, cer­cetători şi proiectanţi să se mo­bilizeze fără rezerve în desco­perirea unor noi căi de redu­cere a consumurilor specifice, făcînd din aceasta o acţiune ge­nerală de masă. In acest sens se impune să folosim şi mai mult institutele de cercetări şi proiec­tări pentru perfecţionarea şi in­troducerea unor tehnologii noi. In acelaşi timp conducerilor de centrale le revine sarcina de a organiza urmărirea normelor de consum, zilnic şi pe fiecare a­­gregat în parte, acţionînd ferm în sectoarele în care se înregis­trează depăşiri. Suntem­ conştienţi de eforturile pe care le depune întreaga ţară pentru dezvoltarea metalurgiei, de rolul pe care îl are această ramură in realizarea programu­lui de dezvoltare în ritmuri înalte a economiei naţionale. Experienţa cîştigată pină acum, capacitatea ridicată de cuprin­dere a problemelor de către co­lectivele noastre de muncă, po­tenţialul înalt al dotării pe care o avem, precum şi modul ştiin­ţific în care au fost fundamen­tate sarcinile metalurgiei, sunt elemente care dau garanţia că prevederile înscrise în planul cincinal vor fi îndeplinite. Rezultatele dobîndite de me­­talurgiştii ţării în primele 9 luni ale anului sunt o confirmare certă a acestor posibilităţi. Pla­nul pe această perioadă a fost depăşit la toate sortimentele, ob­­ţinindu-se peste prevederi o pro­ducţie industrială de peste 700 milioane lei. Se desprinde astfel concluzia că în primul an al cin­cinalului, industria metalurgică îşi va realiza in bune condiţii angajamentele­­ luate, premisă importantă privind abordarea sarcinilor pe 1972. CREŞTEREA PRODUCŢIEI DE OŢEL ALIAT

Next