România Liberă, octombrie 1971 (Anul 29, nr. 8379-8405)
1971-10-27 / nr. 8401
„Románia libera" Pagina a 3-a min 27 octombrie 1971 proiect LEGEA VIEI ŞI VINULUI Viticultura are o mare importanţă pentru economia noastră naţională, deoarece viţa de vie pune în valoare la maximum condiţiile naturale de climă şi sol şi îndeosebi terenurile din zona colinară, care nu pot fi folosite pentru alte culturi. Dezvoltarea armonioasă a agriculturii noastre socialiste, necesită o grijă deosebită faţă de patrimoniul viticol care are rolul de a satisface cu produse viti-vinicole consumul populaţiei şi de a asigura anumite cantităţi pentru export. In vederea îndeplinirii acestui important rol economic trebuie să se producă cantităţi tot mai mari de struguri de vin şi de masă într-un sortiment bine eşalonat in timpul anului, vin şi produse pe bază de vin mai variate, de bună calitate şi la un preţ de cost redus. Numai în acest mod vor fi valorificate cit mai complet condiţiile naturale şi folosite eficient fondurile investite la înfiinţarea plantaţiilor de vii, la dotarea lor tehnică şi la construirea capacităţilor de vinificare, depozitare şi condiţionare. In scopul realizării obiectivelor de mai sus, Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, Institutul de cercetări pentru viticultură şi vinificaţie şi staţiunile experimentale viticole, vor trebui să-şi intensifice munca privind obţinerea de soiuri noi şi selecţii clonale valoroase, de struguri pentru masă şi vin, cu însuşiri productive şi calitative superioare celor existente în cultură ; verificarea în condiţiile podgoriilor noastre a soiurilor de viţă de vie şi portaltoi din sortimentul mondial şi extinderea în cultură a celor ce prezintă caracteristici de producţie şi calitate, deosebite ; stabilirea tehnologiilor moderne la înfiinţarea plantaţiilor de viţă de vie pe terenuri în pantă, care să permită extinderea la maximum a mecanizării lucrărilor ; îmbunătăţirea tehnologiilor de îngrijire a viilor pe rod in vederea realizării unor producţii mari şi de bună calitate la strugurii de masă şi de vin ; perfecţionarea tehnologiilor de obţinere a vinurilor şi a produselor pe bază de vin precum şi diversificarea sortimentelor ; efectuarea controlului, în toate etapele procesului de producţie, circulaţie şi valorificare. In vederea atingerii acestor feluri, Marea Adunare Naţională a Republicii Socialiste România, adoptă prezenta Lege. CAPITOLUL I Producţia viticolă Secţiunea l-a DISPOZIŢII GENERALE Art. 1. In Republica Socialistă România, viticultura se dezvoltă potrivit obiectivelor stabilite prin planul de stat. Această dezvoltare se face pe seama zonei colinare, în condiţiile asigurării unei producţii ridicate şi de bună calitate, precum şi a valorificării cit mai eficiente a terenurilor improprii pentru alte culturi. Art. 2. Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, cu consultarea organelor centrale interesate, şi a comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene, organizează efectuarea delimitării teritoriale a culturii viţei de vie şi a arealelor de producere a principalelor categorii de vinuri, pe podgorii, centre viticole şi plaiuri, cu precizarea direcţiilor de dezvoltare a producţiei, a soiurilor şi sortimentelor de soiuri, precum şi a sistemelor de cultură pentru fiecare podgorie, centru viticol şi plai, conform tradiţiei şi rezultatelor cercetărilor de specialitate. Fac obiectul delimitării prevăzute la acest articol: a) terenurile ocupate cu plantaţii de vii roditoare şi pepiniere viticole ; b) terenurile din podgorii, rezultate in urma defrişării viilor, aflate în perioada de pregătire, pentru plantări noi, care fac trup comun, completează sau unesc masivele viticole existente. De asemenea, pot fi destinate, pentru plantaţii viticole noi, potrivit prevederilor legii, terenurile în pantă şi cele nisipoase care, ca urmare a condiţiilor naturale, sunt corespunzătoare culturii viţei de vie. Art. 3. Plantaţiile de vii, situate în afara perimetrului delimitat al podgoriilor, centrelor viticole şi plaiurilor, sunt considerate „vii răzleţe". Art. 4. Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, cu consultarea organelor centrale şi a comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene, interesate, stabileşte podgoriile, centrele şi plaiurile viticole, în cadrul cărora se produc vinuri cu denumiri de origine, eliberînd producătorilor certificate de atestare a acestui drept. Art. 5. Rezultatele lucrărilor privind delimitarea teritorială a culturii viţei de vie şi de atribuire a denumirii de origine sunt aduse la cunoştinţă celor interesaţi, după caz, prin comunicare scrisă unităţilor socialiste sau prin afişare la sediul consiliului popular comunal, orăşenesc sau municipal, celorlalţi posesori de vii. In termen de 30 de zile de la comunicare sau afişare, cei interesaţi pot face întîmpinare In legătură cu delimitarea şi atribuirea denumirii de origine. Intîmpinarea va fi rezolvată de Consiliul popular judeţean prin organele sale de specialitate, în termen de 30 de zile de la depunere. Cei nemulţumiţi se pot adresa, în termen de 15 zile de la comunicare, Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, care, prin organele sale de specialitate, va rezolva plîngerea în termen de cel mult 60 zile de la depunere. Lucrările de delimitare și atribuire a denumirii de origine, devin obligatorii dacă întîmpinarea nu a fost introdusă în termen sau dacă ea nu a fost rezolvată în favoarea solicitantului. Art. 6. Lucrările de delimitare a podgoriilor, centrelor şi plaiurilor viticole, precum şi cele privind atestarea dreptului la denumire de origine, se evidenţiază distinct în cadastrul funciar. Art. 7. Pentru aplicarea măsurilor privind folosirea raţională a fondului viticol, Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, organizează introducerea registrului viticol, obligatoriu pentru toţi deţinătorii de vii, în care vor fi trecute suprafeţele cultivate cu viţă de vie pe categorii de vii, sortimente şi soiuri. Art. 8. Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, prin Institutul de cercetări pentru viticultură şi vinificaţie şi staţiunile sale experimentale, răspunde de crearea de noi soiuri şi selecţii clonale valoroase de struguri pentru masă şi vin, mal productive şi cu însuşiri calitative şi tehnologice superioare. Secțiunea ll-a PRODUCEREA ȘI CIRCULATIA MATERIALULUI SADITOR VITICOL Art. 9. Producerea materialului săditor viticol se realizează pe baza planului stabilit de Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor, numai in pepinierele unităţilor agricole socialiste, autorizate in acest scop. Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, prin Institutul de cercetări pentru viticultură şi vinificaţie şi staţiunile experimentale viticole, va produce material săditor elită, coarde altoi şi butaşi portaltoi, selecţionaţi, pentru înfiinţarea plantaţiilor mamă şi de producţie. De asemenea, va elabora, tehnologii îmbunătăţite de producere a butaşilor portaltoi, viţelor altoite şi pe rădăcini proprii, şi vor asigura îndrumarea tehnică a unităţilor pepinieristice din raza lor de activitate. Unităţile agricole de stat vor înmulţi materialul biologic valoros şi vor asigura cantităţile necesare de coarde altoi şi butaşi portaltoi, atît pentru nevoile proprii cît şi pentru unităţile cooperatiste şi pentru export. Cooperativele agricole vor produce material săditor viticol de calitate superioară, din soiurile de viţă roditoare şi de portaltoi, admise la înmulţire. Art. 10. Autorizaţia de înfiinţare şi funcţionare a pepinierei se eliberează de către Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor numai acelor unităţi care îndeplinesc condiţiile prevăzute în normele tehnice, elaborate de către acesta. Unităţile producătoare garantează şi răspund de autenticitatea soiurilor, valoarea biologică, calitatea şi starea de sănătate a materialului săditor viticol produs. In cazul în care se constată că unele unităţi de producere a materialului săditor viticol nu-şi realizează sarcinile cantitative şi calitative prevăzute prin plan, Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor va aplica sancţiuni celor vinovaţi şi le va retrage autorizaţia de funcţionare. Art. 11. Comercializarea materialului săditor viticol se efectuează prin centrala de specialitate a Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor, pe baza planului stabilit de către acesta. Livrarea şi transportul de material săditor viticol se face pe baza certificatului de garantare a autenticităţii soiurilor, valorii biologice şi calităţii precum şi a buletinului de liberă circulaţie fitosanitară, eliberate de către organele de specialitate. Art. 12. Importul şi exportul de viţe altoite, coarde altoi şi butaşi portaltoi se va face numai de către întreprinderile de comerţ exterior din subordinea Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor. Secţiunea lll-a ÎNFIINŢAREA PLANTAŢIILOR DE VII Art. 13. Plantaţiile de vii şi de portaltoi vor putea fi înfiinţate numai pe baza autorizaţiei de plantare, eliberată de către Direcţia generală judeţeană pentru agricultură, industrie alimentară, silvicultură şi ape, cu respectarea lucrărilor de prevenire şi combatere a eroziunii solului, a normelor tehnice de plantare, a soiurilor şi sortimentelor stabilite prin programul de dezvoltare a viticulturii. Art. 14. In vederea satisfacerii cererii de consum a populaţiei şi a pieţii externe cu struguri de masă, soiurile folosite la înfiinţarea plantaţiilor vor trebui să îndeplinească următoarele condiţiuni : — să alcătuiască un sortiment bogat şi bine eşalonat în timp ; — să fie de calitate superioară, cu însuşiri gustative deosebite, boabe uniforme ca mărime, într-o gamă variată de culori şi forme şi pe cît posibil fără seminţe ; — să asigure un procent ridicat de struguri — marfă şi să fie rezistente la transport şi păstrare îndelungată în depozite. De asemenea, soiurile de struguri pentru vin, destinate pentru înfiinţarea plantaţiilor noi, trebuie : — să corespundă direcţiilor de producţie stabilite pentru fiecare podgorie, centru şi plai viticol ; — să contribuie la creşterea, ponderii, sortimentului pentru vinuri uşoare, de consum curent ; — să favorizeze extinderea sortimentului pentru vinuri roşii şi roze ; — să asigure sortimentele necesare pentru producerea de vinuri spumante, distilate şi vinuri aromatizate. Art. 15. Plantarea viilor de hibrizi direct producători, precum şi folosirea materialului săditor provenit din viţe de hibrizi direct producători, la completarea golurilor din plantaţiile de vii altoite şi indigene, sunt interzise. Art. 16. Defrişarea oricăror suprafeţe de vii roditoare sau de portaltoi se poate face numai pe bază de autorizaţie eliberată de Direcţia generală judeţeană pentru agricultură, industrie alimentară, silvicultură şi ape, potrivit planului şi normelor tehnice stabilite de Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor. Secţiunea IV-a ÎNGRIJIREA PLANTAŢIILOR VITICOLE Art. 17. Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor şi Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, prin Institutul de cercetări pentru viticultură şi vinificaţie şi staţiunile experimentale viticole, vor elabora, pe baza rezultatelor obţinute în cercetare şi producţie, tehnologii diferenţiate de cultură pentru strugurii de masă şi vin, in funcţie de potenţialul de producţie al plantaţiilor, de particularităţile biologice ale soiurilor şi condiţiile naturale ale fiecărei podgorii. De asemenea, pentru aplicarea în practică a rezultatelor ştiinţifice obţinute, va acorda asistenţă tehnică tuturor unităţilor producătoare, din raza lor de activitate. Art. 18. Unităţile socialiste deţinătoare de vii, plantaţii portaital sau şcoli de viţă şi persoanele care posedă vii roditoare, sunt obligate să execute lucrările de întreţinere pentru a asigura creşterea normală a viţei de vie şi obţinerea de producţii corespunzătoare potenţialului cantitativ şi calitativ al soiurilor şi podgoriei, cu respectarea regulilor agrotehnice. In acest scop, se va executa : tăierea în uscat, tipizată pe soiuri şi podgorii ; completarea obligatorie a golurilor din vii în primii 3 ani de la plantare ; fertilizarea în funcţie de potenţialul de producţie al solului ; combaterea bolilor şi dăunătorilor, după indicaţiile staţiilor de prognoză şi avertizare ; operaţiuni în verde în toate plantaţiile cu soiuri de masă precum şi recoltarea strugurilor la maturitatea tehnologică potrivit produsului ce urmează a fi obţinut. CAPITOLUL II Producţia vinicolă Secţiunea l-a VINURILE ŞI PRODUSELE PE BAZA DE VIN Art. 19. Vinul este băutura obţinută exclusiv prin fermentarea alcoolică, completă sau parţială, a strugurilor proaspeţi, zdrobiţi sau supuşi unor prelucrări autorizate, ori a mustului de struguri proaspeţi. In funcţie de calitatea şi însuşirile tehnologice, vinurile pot fi, de consum curent, de calitate superioară şi speciale. a) Vinurile de consum curent sunt acelea care se obţin, din soiuri sau sortimente de soiuri de mare producţie, în centre viticole, sau podgorii specializate în această direcţie de producţie. Din această categorie fac parte şi vinurile ce se obţin din viile răzleţe. Tăria alcoolică minimă a vinurilor de consum curent este de 8% în volume. b) Vinurile de calitate superioară sunt cele care prezintă însuşiri şi caracteristici specifice soiurilor sau sortimentelor de soiuri şi sunt prelucrate după o tehnologie stabilită pentru fiecare podgorie sau centru viticol. Tăria alcoolică a acestor vinuri este de cel puţin 10,5 % in volume. Punerea în consum a vinurilor de calitate superioară, se face cu indicarea podgoriei sau a centrului viticol, a soiului sau sortimentului de soiuri şi a anului de recoltă. Vinurile produse în podgorii şi centre delimitate, dar care nu îndeplinesc condiţiile pentru vinuri de calitate superioară, vor fi trecute în categoria vinurilor de consum curent și valorificate ca atare. c) Vinurile speciale sunt cele obţinute din musturi sau vinuri care au fost supuse unor tratamente autorizate, în cursul prelucrării sau după aceea şi ale căror caracteristici sunt determinate de însuşirile tehnologice ale materiei prime şi de tehnologia aplicată la prelucrare. Din categoria vinurilor speciale fac parte : vinurile spumante, obţinute pe cale naturală ; vinurile spumoase, impregnate, obţinute prin adaos de bioxid de carbon; vinurile aromatizate; vinurile cu adaos de zahăr, must concentrat, mister sau alcool, cu caracteristicile tehnologice prevăzute în normele tehnice de calitate. Art. 20. Vinul de hibrizi se obţine din strugurii de hibrizi direct producători şi este destinat, în principal, pentru : obţinerea alcoolului de vin şi oţetului. Vinul de hibrizi poate fi pus în consum, ca atare, cu condiţia să fie valorificat sub denumirea de „vin de hibrizi". Amestecul de struguri sau de vin provenit de la viţele altoite şi indigene, cu cel de hibrizi direct producători în scopul valorificării este interzis. în cazul în care se produce un asemenea amestec, vinul rezultat este considerat „vin de hibrizi" și va fi valorificat în condițiile prevăzute la alineatul precedent. Art. 21. Vinuri proprii consumului sunt vinurile care au fost realizate prin practici şi tratamente autorizate şi se încadrează sub raportul însuşirilor organoleptice şi a compoziţiei chimice în limitele stabilite prin normele tehnice. Art. 22. Vinurile improprii consumului, sunt : — Vinul care prezintă un început de oţezire şi care are aciditatea volatilă de peste 1,00 g/l — exprimat în acid sulfuric — pentru vinul a de 10% alcool şi cîte 0,05 g/l, în plus, pentru fiecare grad alcool, peste 10% ; — vinul care, pe lingă aspect şi gust defectuos, se caracterizează printr-un conţinut în acid tartric total, exprimat în bicartrat de potasiu, sub 1,25 grame la litru şi prin valoarea raportului dintre acidul tartric total şi potasa totală mai mică de 0,6; — vinul bolnav sau cu început de îmbolnăvire; — vinul care prezintă gust şi miros de mucegai sau alte gusturi ori mirosuri neplăcute sau străine; — vinul care conţine componente sau substanţe în exces, provenite din adaosuri neautorizate sau autorizate, în afara limitelor prevăzute prin normele tehnice. Vinurile improprii consumului sunt destinate industrializării, pentru fabricarea alcoolului din vin sau oţetului, fie direct, fie după o prelucrare corespunzătoare. Art. 23. Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor, cu consultarea organelor centrale şi a comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene, interesate, stabileşte pentru fiecare podgorie, centru şi plai viticol, tipurile de vin şi alte băuturi obţinute din struguri, must sau vin, cu indicarea tehnologiei şi a caracteristicilor de bază prevăzute in normele tehnice de calitate a materiei prime şi a produsului finit. Secţiunea ll-a VINURILE ŞI PRODUSELE PE BAZA DE VIN, CU DENUMIRE DE ORIGINE Art. 24. Vinurile de calitate superioară, care se disting prin originalitatea însușirilor și caracteristicilor imprimate de aria de producere strict delimitată, de soiul sau sortimentul de soiuri, de modul de cultură și de o tehnologie consacrată, vor purta „denumire de origine“. Denumirea de origine va putea fi purtată şi de unele vinuri speciale, distilate de vin învechite, precum şi de alte produse vinicole care vor îndeplini condiţiile prevăzute la alineatul precedent. Art. 25. Obţinerea, maturarea, condiţionarea şi îmbutelierea vinurilor de calitate superioară, a vinurilor speciale, a distilatelor de vin învechite, precum şi a altor produse vinicole, care poartă denumire de origine, se va efectua în areale strict delimitate şi în condiţii stabilite prin normele tehnice. Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor va autoriza, pentru unităţile în subordine, în cazuri cu totul excepţionale şi sub control special, ca maturarea, condiţionarea şi îmbutelierea vinurilor şi a produselor pe bază de vin, care poartă denumire de origine, să se efectueze în întreprinderi specializate, din afara podgoriilor de provenienţă. In acest caz, pe etichetă va figura, în mod obligatoriu şi locul de îmbuteliere. Secţiunea lll-a PRODUCEREA VINURILOR ŞI A PRODUSELOR PE BAZA DE VIN Art. 26. Pentru satisfacerea cerinţelor şi exigenţelor consumatorilor, Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor şi Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, prin Institutul de cercetări pentru viticultură şi vinificaţie şi staţiunile experimentale viticole, vor stabili măsuri tehnice şi organizatorice menite să asigure îmbunătăţirea calităţii vinurilor şi diversificarea gamei de produse vinicole, potrivit potenţialului natural al podgoriilor din ţara noastră. Art. 27. Producerea vinurilor se face în interiorul podgoriei sau centrului viticol, de către întreprinderile şi organizaţiile economice socialiste, care au asemenea sarcini de plan, iar de ceilalţi cultivatori, numai pentru strugurii din producţia proprie. Art. 28. Producerea vinurilor speciale, cum sunt cele spumante, spumoase, aromatizate sau alcoolizate, a distilatelor de vin și a altor băuturi pe bază de struguri, de must sau de vin, se face numai în întreprinderi sau unități autorizate de către Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor. Art. 29. Tratamentele aplicate mustului și vinului în scopul pregătirii și îngrijirii acestora, permise în practica de vinificare și conservare, sunt cele stabilite prin normele tehnice. Art. 30. Sunt interzise următoarele practici în producerea vinurilor şi a produselor pe bază de vin : a) obţinerea băuturilor fermentate din stafide, cu adaos de apă, zahăr, must concentrat sau alte produse ; folosirea stafidelor în procesul de vinificaţie ; b) adăugirea în must sau vin a unor cantităţi de apă, de alcool şi de zaharuri de orice fel, de zaharină şi de orice alte asemenea produse care modifică compoziţia naturală a strugurilor şi vinului ; c) cupajarea vinurilor din podgorii diferite şi de categorii diferite, în afara celor admise în baza normelor tehnice ; d) amestecarea vinurilor sănătoase cu cele improprii consumului ; e) tratarea mustului şi vinului, cu produse şi materiale neautorizate ; f) alte practici, în afara celor stabilite prin normele tehnice, care ar modifica autenticitatea sau naturaleţea mustului şi vinului. Art. 31. Obţinerea băuturilor fermentate din alte materii prime decît struguri ca: mere, coacăze, agrişe sau alte fructe, în scopul comercializării, este permisă numai cu aprobarea Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor. Art. 32. Unitățile producătoare de vin sau care depozitează, condiționează ori imbuteliază vinul, nu au dreptul să ţină în localurile respective musturi concentrate, misteluri, distilate şi alcool de orice fel, zahăr şi soluţii zaharoase, siropuri, băuturi şi sucuri care nu provin din struguri sau derivate ale acestora. De asemenea, sunt interzise substanţele care pot da mustului şi vinului gusturi, arome și culori particulare, altele decit cele legate de natura acestora. Secțiunea IV-a VALORIFICAREA VINURILOR PRECUM ȘI A CELORLALTE PRODUSE VINICOLE Art. 33. Comercializarea vinurilor și a celorlalte produse vinicole constituie monopol de stat și se realizează prin organizaţii economice de specialitate. Cooperativele agricole de producţie, membrii cooperatori şi producătorii individuali, pot valorifica cantităţile destinate consumului propriu, dacă achită taxele legale şi, vînd, din gospodărie, direct consumatorilor. Art. 34. Transportul vinurilor şi a celorlalte băuturi obţinute pe bază de strugurişi vin de la unităţile în care s-au produs,, către unităţile de depozitare, maturare, condiţionare, imbuteliere sau comercializare, precum şi către cele de industrializare, va fi însoţit de buletinul de analiză şi de certificatul de atestare a denumirii de origine pentru vinurile îndreptăţite a purta această denumire. Art. 35. Vinurile şi celelalte băuturi pe bază de vin, cu denumire de origine, vor fi îmbuteliate în mod obligatoriu şi comercializate ca atare. Art. 36. Calitatea vinurilor și a celorlalte băuturi provenite din must și vin, importate, trebuie să fie dovedită prin certificate eliberate de laboratoarele recunoscute în ţara de origine. Certificatul va conţine, în măsura in care convenţia dintre state nu prevede altfel, indicaţii asupra provenienţei, compoziţiei chimice şi confirmarea că acestea corespund prevederilor legii din ţara de origine. Art. 37. Vinurile şi celelalte băuturi provenite din must şi din vin, importate fără a fi îmbuteliate, vor fi comercializate sub denumirea cu care au fost importate, cele ce se îmbuteliază în ţară, vor purta pe etichetă menţiunea „îmbuteliat în România“. CAPITOLUL III Organele de îndrumare şi control Art. 38. In scopul coordonării măsurilor privind dezvoltarea şi apărarea viticulturii şi asigurării unei îndrumări metodologice unitare, în cadrul Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, va funcţiona Oficiul Naţional al Viei şi Vinului, alcătuit din specialişti şi reprezentanţi ai sectoarelor economice interesate. Componenţa Oficiului Naţional al Viei și Vinului și modul de funcționare al acestuia, se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și apelor. Art. 39. Pentru exercitarea controlului cu privire la îndeplinirea prevederilor Legii viei și vinului, în cadrul Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, va funcţiona Inspecţia de stat vitivinicolă. CAPITOLUL IV Dispoziţii finale Art. 40. Definiţiile privind strugurii, produsele obţinute din struguri şi din vin, precum şi băuturile alcoolice casnice, sunt cele precizate în anexă, care face parte integrantă din prezenta lege. Art. 41. Condiţiile de delimitare teritorială a culturii viţei de vie, modul şi condiţiile de eliberare a autorizaţiei de înfiinţare a plantaţiilor de vii şi a pepinierelor, amplasarea şi funcţionarea acestora; condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească localurile şi vinurile proprii consumului ; condiţiile de atribuire a denumirii de origine şi condiţiile de obţinere, maturare, condiţionare a acestor vinuri; tratamentele ce se aplică mustului şi vinului ; clasarea vinurilor, modalitățile de exercitare a controlului și a constatării abaterilor, precum și alte măsuri de aplicare a prezentei legi, se stabilesc prin normele tehnice elaborate de Ministerul Agriculturrii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor. Art. 42: încălcarea dispozițiilor din prezenta lege, atrage, după caz, răspunderea disciplinară, contravențională, materială, civilă sau penală. Nerespectarea prevederilor art. 11 alin. 1 şi art. 31 alin. 1 se pedepseşte potrivit art. 295 litera a. din Codul Penal; nerespectarea cu ştiinţă sau din neglijenţă a prevederilor art. 20 alin. 2 şi 3 şi art. 22, se pedepseşte, după caz, potrivit art. 248 şi 249 din Codul Penal; nerespectarea cu ştiinţă a prevederilor art. 30 litera a, b, d, e şi f se pedepseşte potrivit art. 297 din Codul Penal. Incălcarea prevederilor art. 7, 9 alin. 1, 11 alin. 2, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 19 litera a și b, 25, 27, 28, 31, 32, 34, 35, 36 și 37 din prezenta lege, precum săvîrșirea de alte fapte ce vor fi stabilite și sancţionate prin hotărîre a Consiliului de Miniştri, constituie contravenție. Prin hotărîre a Consiliului de Miniştri se va putea stabili, pentru unele din contravenţiile de la alineatul precedent, aplicarea de amenzi întreprinderilor şi organizaţiilor economice socialiste, pină la 50.000 lei. Dispoziţiile Legii nr. 2/1970 privind asigurarea şi controlul calităţii produselor, sînt aplicabile în activitatea viticolă și vinicolă în măsura în care prezenta lege nu prevede altfel. Constatarea infracțiunilor săvîrșite la prezenta lege se face de către organele de urmărire penală și de specialişti anume împuterniciţi de Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor. Art. 43. Prezenta lege intră in vigoare la 3 luni de la data publicării ei. Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor a elaborat proiectul Legii viei și vinului. Conform Hotărîrii Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. din 19 octombrie 1971, proiectul de lege este supus dezbaterii publice pentru ca specialiştii din acest domeniu, toţi oamenii muncii să-şi poată aduce contribuţia la definitivarea lui. Observaţiile, propunerile şi sugestiile, în legătură cu acest proiect de lege vor fi înaintate Direcţiilor judeţene pentru agricultură, industrie alimentară, silvicultură şi ape, Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, presei centrale şi locale. Anexa cuprinzînd definiţiile privind strugurii, produsele obţinute din struguri şi din vin, precum şi băuturile alcoolice casnice . Strugurii sunt fructele viţei de vie, ajunse la maturitate. După destinaţie, strugurii pot fi: — pentru vin, acel struguri care datorită caracteristicilor lor tehnologice sunt destinaţi, în principal, vinificării, prin strivire sau presare, cu mijloace obişnuite folosite în vinificaţie şi care generează în mod spontan o fermentaţie alcoolică. Ei pot fi culeşi la maturitate, la supramaturare, la supramaturare cu atac de mucegai nobil (botrytis cinerea), sau la stafidire, determinînd o anumită calitate a materiei prime şi respectiv a vinului obţinut. — pentru masă, acei struguri care datorită caracteristicilor lor, sunt destinaţi, în principal, consumului în stare proaspătă şi sunt obţinuţi din soiuri de viţă specializate în această direcţie de producţie. 2. Stafidele sunt boabele de struguri — cu sau fără seminţe — obţinute din soiurile cultivate în acest scop, deshidratate, în aşa fel încît să nu poată fi zdrobite cu utilajele obişnuite de vinificaţie şi să nu poată fermenta în mod spontan. Stafidele sunt folosite exclusiv în scopuri alimentare, fiind interzis a fi utilizate în obţinerea musturilor ori a vinurilor naturale. 3. Mustuiala de struguri este produsul rezultat prin zdrobirea strugurilor proaspeţi, cu sau fără ciorchini. 4. Mustul este produsul lichid rezultat exclusiv din zdrobirea strugurilor, scurgerea săvacului, presarea mustuielii sau din presarea strugurilor proaspeţi. Mustul poate fi: proaspăt, tăiat şi concentrat. Must tăiat este mustul oprit din fermentaţie alcoolică prin unul dintre procedeele oenologice autorizate şi al cărui conţinut in alcool nu depăşeşte 1 % in volume. Must concentrat este produsul obţinut prin eliminarea unei părţi a apei din mustul proaspăt sau tăiat, şi al cărui conţinut în zaharuri este de cel puţin 650 g/l. Concentrarea mustului se poate face la presiune normală sau sub vacuum. 5. Mustul spumant este produsul obţinut din fermentaţia parţială a mustului de struguri, căruia i s-au aplicat tratamentele de stabilizare autorizate. Mustul spumant este destinat exclusiv alimentaţiei şi nu poate fi utilizat în scopuri oenologice. Acesta poate avea maximum 3 % alcool din volume. 6. Sucul de struguri este produsul obţinut direct din mustul de struguri proaspeţi, căruia i s-au aplicat tratamente de sta- bilizare admise prin lege. De asemenea, sucul poate fi obţinut din sucul sau mustul concentrat cu adaos de apă pină la concentraţia de zahăr normală pentru sucul de struguri. Se admite cel mult 1 % alcool — în volume. 7. Mistelul este mustul sau mustuiala de struguri, neintrate în fermentaţie, alcoolizate. Mistelul este destinat în principal ca materie primă pentru prepararea unor vinuri speciale. 8. Boştina este produsul obţinut din mustuiala de struguri din care mustul răvac s-a scurs gravitaţional fără folosirea vreunui mijloc de presare. 9. Tescovina este produsul realizat după scurgerea mustului sau vinului, ca urmare a presării baştinei sau mustuielii. 10. Vin tulburel este vinul în faza de fermentaţie lentă. 11. Vinul spumant este vinul special obţinut după tehnologia tradiţională şi autorizată, care la destuparea softbuteliei perlează şi produce o spumă persistentă, datorită degajării anhidridei carbonice de origine exclusiv endogenă. Vinul spumant din buteliile in capacitate mai mare de 0,750 1. are o presiune de minimum 3,5 atmosfere la temperatura de 20° C, iar cele de 0,375 1. de minimum 3,0 atmosfere, peste presiunea atmosferică. 12. Vinul spumos (gazeificat) este vinul special care la destuparea buteliei degajă o spumă de anhidridă carbonică, de origine total sau parţial exogenă. Aceasta are o presiune în butelii, la temperatura de 20° C, de minimum 2,5 şi maximum 3,5 atmosfere peste presiunea atmosferică. 13. Vinul aromatizat este vinul special obţinut din vin, din must proaspăt sau concentrat, peste care s-a adăugat distilat de vin sau alte alcooluri alimentare, precum şi alte vinuri speciale. Proporţia mustului, a vinului natural sau special, folosite la prepararea vinului aromatizat trebuie să fie de cel puţin 70 % din produsul finit. Aroma caracteristică are la bază igrediente, preparate din plante admise de către legislaţia sanitară. 14. Vinul alcoolizat este vinul obţinut din mustuiala de struguri sau din must, parţial fermentate, ori din vin. Vinul alcoolizat are o concentraţie de 14 — 23 % alcool — în volume. La prepararea lui este admis adaosul de distilat de vin sau alte alcooluri alimentare. 15. Distilatul de vin este produsul obţinut prin distilarea vinului cu caracteristici specifice acestui scop şi care are o tărie alcoolică cuprinsă între 60 — 70 % — în volume. 16. Distilatul de tescovină şi distilatulde drojdie de vin sunt produse provenite din distilarea tescovinei fermentate, a lichidului rezultat din difuzia tescovinei, a drojdiei de vin şi a lichidului obţinut din presarea drojdiei. Punerea în consum a acestor distilate se face cu arătarea, în mod obligatoriu a materiei prime din care au rezultat. 17. Băuturi alcoolice casnice sunt băuturile obţinute din subproduse şi rezidii de la vinificare sau distilare, din fructe proaspete, uscate sau industrializate, ori alte asemenea produse, supuse fermentării cu sau fără adaos de apă, zahăr sau alte produse îndulcitoare. Băuturile alcoolice casnice nu pot fi comercializate sub nici o formă, ele fiind destinate, în exclusivitate, consumului propriu. Rolul bazei de metal intr-o economie modernă (Urmare din pag. 1) producţia de laminate, materiale refractare, produse sinterizate, vom satisface mai operativ unele necesităţi ale economiei, vom crea o bază puternică de cercetare şi experimentări practice în fiecare unitate în parte. Rezultatele obţinute în acest an, programul stabilit pentru întreaga perioadă, impun aparatului ministerului nostru şi centralelor sale să acţioneze şi mai hotărît pe linia dezvoltării sectoarelor de microproducţie, în paralel cu dezvoltarea compartimentelor proprii de cercetare şi proiectare. Satisfacerea cantitativă, calitativă şi sortimentală a necesităţilor de metal ale economiei, trebuie să constituie obiectivul de zi cu zi al activităţii metalurgiştilor din centrale şi minister. Se impun măsuri hotărîte pentru lichidarea abaterilor de la legea contractelor, deficienţe înregistrate şi în cursul acestui an în special în întreprinderile producătoare de material tubular. Respectînd întocmai obligaţiile noastre, vom putea solicita mai convingător şi furnizorilor noştri să se încadreze în aceeaşi disciplină. — Ce pondere ocupă in aceasta perioadă preocupările privind valorificarea superioară a resurselor interne de materii prime şi materiale pentru siderurgie ? — Pentru integrarea producţiei în sectorul metalurgic, se prevăd fonduri importante în vederea dezvoltării producţiei de feroaliaje şi produse refractare bazice, materiale importate integral pînă în prezent. In acelaşi timp se dezvoltă puternic capacităţile de producere a cocsului la Combinatul siderurgic Galaţi, folosind în cantităţi sporite resursele interne de cărbuni. Valorificarea complexă a resurselor interne pentru siderurgie , minereuri, cărbuni, argile, bauxite sau materiale nebauxitice, reprezintă o sarcină de mare răspundere, care revine ministerului și centralelor în actualul cincinal. Programele prioritare aprobate, cu responsabilităţi şi termene precise, constituie baza de pornire pentru rezolvarea în bune condiţiuni a acestei probleme. Vor trebui găsite noi soluţii tehnologice de valorificare, în condiţii de eficienţă sporită a acestor resurse interne, împreună cu sectorul geologic şi minier din ţara noastră, cu Consiliul Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, va trebui să urmărim cu insistenţă realizarea programelor stabilite, să valorificăm în termene scurte toate aceste rezerve, existind reale posibilităţi în acest sens. Din aceeaşi categorie de preocupări privind ridicarea eficienţei activităţii metalurgiei, fac parte şi aspectele legate de reducerea consumurilor specifice, îndeosebi la cocs şi metal. Importanţa acestei acţiuni se desprinde clar arătînd că numai prin reducerea normelor de consum pe întregul cincinal, cheltuielile de producţie scad cu circa 2 miliarde lei (in comparaţie cu normele de consum realizate in 1970). Analizele care au avut loc in întreprinderi şi centrale, dezbaterea acestor sarcini cu toţi oamenii muncii, în colegiul ministerului, au arătat că in domeniul normelor de consum pot fi mobilizate rezerve importante. Pentru noi această sarcină este cu atît mai importantă cu cît cea mai mare parte din materiile prime utilizate în metalurgie (minereu, cărbune, cocs, feroaliaje) se importă, ceea ce obligă ca aparatul ministerului, toate colectivele de cocsari, jurnalişti, oţelari, laminorişti, cercetători şi proiectanţi să se mobilizeze fără rezerve în descoperirea unor noi căi de reducere a consumurilor specifice, făcînd din aceasta o acţiune generală de masă. In acest sens se impune să folosim şi mai mult institutele de cercetări şi proiectări pentru perfecţionarea şi introducerea unor tehnologii noi. In acelaşi timp conducerilor de centrale le revine sarcina de a organiza urmărirea normelor de consum, zilnic şi pe fiecare agregat în parte, acţionînd ferm în sectoarele în care se înregistrează depăşiri. Suntem conştienţi de eforturile pe care le depune întreaga ţară pentru dezvoltarea metalurgiei, de rolul pe care îl are această ramură in realizarea programului de dezvoltare în ritmuri înalte a economiei naţionale. Experienţa cîştigată pină acum, capacitatea ridicată de cuprindere a problemelor de către colectivele noastre de muncă, potenţialul înalt al dotării pe care o avem, precum şi modul ştiinţific în care au fost fundamentate sarcinile metalurgiei, sunt elemente care dau garanţia că prevederile înscrise în planul cincinal vor fi îndeplinite. Rezultatele dobîndite de metalurgiştii ţării în primele 9 luni ale anului sunt o confirmare certă a acestor posibilităţi. Planul pe această perioadă a fost depăşit la toate sortimentele, obţinindu-se peste prevederi o producţie industrială de peste 700 milioane lei. Se desprinde astfel concluzia că în primul an al cincinalului, industria metalurgică îşi va realiza in bune condiţii angajamentele luate, premisă importantă privind abordarea sarcinilor pe 1972. CREŞTEREA PRODUCŢIEI DE OŢEL ALIAT