România Liberă, octombrie 1971 (Anul 29, nr. 8379-8405)

1971-10-28 / nr. 8402

* * ÎNSEAMNĂ UN PROCENT Economiştii comentează pentru cititorii noştri cifrele şi opţiunile actualului cincinal Convorbire cu dr. Gh. Şică directorul Direcţiei preţ de cost şi balanţe financiare din Comitetul de Stat al Planificării — Familiarizată in mod deosebit cu indicatorii fizici şi valorici ai planului, masei largi a cetăţenilor îi este mai puţin cunoscută semnificaţia unor indi­catori financiari cu aparenţă ariditate. De aceea, am dorit să marcaţi pentru început conţinutul şi importanţa indi­catorului „cheltuieli la 1 000 lei pro­ducţie marfă". — „Cincinalul calităţii“ pune în faţa întregului popor sarcini foarte impor­tante sub aspectul promovării procese­lor intensive în economie. Printre indicii sintetici calitativi „cheltuielile la 1000 lei producţie marfă“ la preţuri cu ridi­cata, are o mare însemnătate, el arătînd practic nivelul costurilor de producţie pe o anumită unitate de re­ferinţă şi permiţînd astfel aprecierea eficienţei economice a producţiei. In­tr-adevăr, prin intermediul lui se mă­soară gradul de rentabilitate al ramu­rilor, subramurilor şi familiilor de produse, practic de acest indicator fiind legată productivitatea socială a muncii, respectiv consumurile de muncă so­cială. — In acest context, cum trebuie a­­preciată sarcina de reducere a cheltu­ielilor la 1000 lei producţie marfă, in acest cincinal, cu 11—12 la sută faţă de 1970 ? — Ca deosebit de importantă pentru dezvoltarea rapidă a economiei noas­tre naţionale, pentru asigurarea acu­mulărilor necesare şi sporirea intr-un ritm susţinut a venitului naţional, o­­biectiv esenţial al cincinalului. Să nu uităm că prin reducerea cu 11—12 la sută a cheltuielilor de producţie se va realiza în economia noastră un volum de economii de peste 130 miliarde lei, de 2,7 ori mai mult decit în 1966—1970, volumul economiilor ce vor fi obţinute în industria republicană însumînd 110 miliarde lei. Practic, deci, un singur procent de reducere a cheltuielilor re­prezintă o economie de peste 10 mi­liarde lei. — Ce elemente au permis fixarea, un plan, a unei sarcini atit de mobiliza­toare ? — Sarcina este profund realistă şi fundamentată ştiinţific, dacă ţinem seama de faptul că programul de inves­tiţii realizat în ultimul cincinal a promovat intr-o măsură largă progre­sul tehnic în economia noastră, a asi­gurat creşterea capacităţii industriei româneşti de a aborda diferite proble­me cu care suntem­ chemaţi să ne con­fruntăm în etapa actuală. La aceasta se adaugă îmbunătăţirea calificării şi specializării cadrelor — proces în plină desfăşurare — care a permis abordarea laturilor calitative ale planului la un nivel superior faţă de cincinalul trecut. Toate aceste elemente devin şi mai pregnante în etapa de activitate 1971—1975. Amplul program de inves­tiţii care asigură modernizarea proce­selor tehnologice, creşterea productivi­tăţii muncii vii prevăzute pentru a­­ceastă etapă, reducerea normelor de consum, practicarea unui regim de­­e­­conomii în întreprinderi şi centrale in­dustriale, la nivelul exigenţelor actuale, au făcut pe deplin posibilă şi înteme­iată prevederea în planul cincinal a sarcinii de a se reduce cheltuielile la PAUL MARIAN (Continuare în pag. a 2-a) CHilTUiiLHE DE PRODUCŢII LA 1000 LE! PRODUCŢIE MARFĂ SE VOR REDUCE FATA DE19?Q . CU IN INDUSTRIA REPUBLICANĂ ÎN CUPRINSUL ZIARULUI • O particularita­te de structură a lite­raturii române • Imunologia — un avanpost al ocro­tirii sănătăţii • Sport Comportamentul social Eugen Barbu O irascibilitate suspectă îi cuprinde pe unii dintre se­menii noştri atunci cînd in­tră sub focul criticii. In ge­neral cei ce sunt mai violenţi ca elfii şi îşi permit ironii sau glume, în mod paradoxal, suportă mai greu observaţiile altora. Am cunoscut admira­bili vorbitori, plini de spirit cînd era vorba să-şi pulveri­zeze colegii, făcînd adevărate furii numai la cea mai mică obiecţie ce li se aducea. Cum se explică asta? Probabil printr-o părere exagerată despre ei înşişi, probabil prin ideea că se pot face excepţii pentru aşa zisele persoane marcante. Mai de mult am îndrăznit să scriu­­ un material critic chiar în acest ziar despre unii contabili care înoată în hîrtii şi complică şi aşa com­plicata noastră existenţă. Am fost înţeles pe dos. Scrisori indignate au venit la redac­ţie cerîndu-se lapidarea sub­semnatului, adică ce am eu cu funcţionarii oneşti care îşi fac numai datoria? Vreau să-i împuţinez? Ei au familii, au copii şi soţii, au greutăţi şi eu cer rărirea contabililor. Eroare. Eu ceream rărirea hîrtiilor, atîta tot. Şi mai de curînd, într-un ziar central, mi-a apărut un scurt material despre medi­cii care folosesc posturile lor ca pe nişte feude. Nu era nici măcar o idee originală. Se spusese cite ceva despre asta, şi nu numai despre­ me­dici, într-un discurs strălucit al tovarăşului Ceauşescu şi nu făcusem decît să reiau cu exemple foarte vagi, cîteva cazuri de evidentă infatuare: aşa zişi maiştri ai bisturiului care închid instrumentele în timpul vacanţelor; medici­e­(Continuare în pag. a 2-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Corespondenţii noştri ne-au transmis ieri • Pe şantierul centralei termoelectrice de la Rogojel se află în construcţie avan­sată cel mai mare turn de răcire din ţară, cu o capa­citate de 28 000 mc pe oră . După inaugurarea localu­lui Liceului economic, la Tg. Jiu, se apropie de sfîrşit con­strucţia noului Liceu indus­trial de construcţii • Hune­doara­­ a început o consfă­tuire pe ţară privind protecţia muncii • Anul acesta, oraşul Bistriţa va găzdui prima mi­­cro-stagiune lirică din isto­ria acestei aşezări, la reali­zarea căreia îşi va aduce contribuţia colectivul Operei Române din Cluj • Turnu Severin-1850. Evenimentul a­­niversării va fi marcat de dezvelirea busturilor lui De­­cebal şi Apolodor din Da­masc, emiterea unei medalii jubiliare, confecţionarea (de insigne etc. • Se află în faza de finisare un original han situat in apropierea comunei Sălişte, judeţul Sibiu • La Craiova se desfăşoară „Săp­­tămina cărţii politice" • Un modern spital cu o capaci­tate de 400 paturi a fost dat în folosinţă la Alexandria • A ieşit de sub tipar lucrarea documentară „Brâncuşi — an­samblul sculptural de la Tg. Jiu". BRAŞOVUL-oameni, industrie, oameni întotdeauna cind trenul iese dintre malurile înalte ale văii Timişului, care se cheamă Pia­tra Mare şi Postăvarul, întot­deauna, in dreptul Fabricii de bere de la Dirste, mă aşez in faţa geamului şi privesc la un cîmp întins pe care în urmă cu zece-cincisprezece ani se culti­vau cartofi. Nu ştiu cum au tot insăminţat braşovenii cartofii aceia de-au răsărit aici atitea blocuri, un oraş întreg venind să se adauge, în spatele Tîmpei, ce­lui vechi, ale cărui străzi în­guste le-am străbătut de atîtea ori in copilărie. întotdeauna cind trenul se apropie de Braşov, mă aşez la geam şi privesc cum oraşul, ase­menea unei fiinţe vii, îşi urcă spre Predeal frunţile de beton ale noilor blocuri. Asta mă face să mă gîndesc ce înseamnă, sub un anume unghi, industrie. Pen­tru că nu o dată am văzut ridi­­cîndu-se undeva o fabrică şi apoi, împrejurul acestei inimi, crescînd pe nişte cîmpuri care fuseseră pînă nu de mult plan­tate cu cartofi, grîu sau porumb, crescînd ziceam, trupul de oţel, sticlă­ şi beton al unui nou oraş. Cîmpuri şi apoi fabrici şi apoi oraşe, iată o metamorfoză cu care ne-am obişnuit, care ne aparţine, aşa cum şi noi îi apar­ţinem ei, creşterii, zilei de mîine. Doar la Braşov lucrul pare mai puţin obişnuit pentru că burgul medieval stătea rotunjit ca intr-o coajă de nucă şi nicio­dată în copilărie nu mi l-am imaginat proliferînd, schimbîn­­du-şi înfăţişarea. Scriu „pare“, fiindcă e în firea oamenilor să mi râmînă pe loc şi să transfor­me totul în jur după măsura pe care o conţin. Mă gîndesc acum la un tînăr poet braşo­vean, Ilie Roman, care lucrează la Uzina de autocamioane ş­i care mi-a spus, in timp ce mă conducea prin oţelăria cea nouă : „Nu-i aşa că nu ne mai recunoaşteţi uzina ? Să vedeţi în cîţiva ani cum o să arate !“ Şi intr-adevăr, cine mai poate re­cunoaşte uzina care îşi adaugă mereu noi hale şi noi linii de fabricaţie, uzina care a făcut să se nască în jurul ei un nou oraş. Cu puţin timp in urmă, la Uzina de tractoare mi s-a spus că au început pregătirile în ve­derea asimilării noului tractor U-550, care dispune de un mo­tor de 55 CP, comandă indepen­dentă a ambreiajului principal faţă de priza de putere, cutie de viteză cu opt trepte, anvelope cu balon mărit. Informaţia mi-a fost dată cu tonul faptului di­vers. Ce puţin timp a trebuit ca un asemenea fapt să devină di­vers. Bătrînul maistru Victor Oprea nici nu şi le-ar fi putut Închipui insă acum douăzeci şi ceva de ani, cînd pornea primul tractor de­ fabricaţie românească. Sau poate şi l-a închipuit, e mai degrabă adevărată această pre­supunere. Despre constructorii de rul­menţi aflu că sunt printre primii în întrecerea socialistă a între­prinderilor din judeţ. O acţiune iniţiată de ei , „Micronul-gra­­mul-secunda în slujba eficien­ţei“, a devenit cunoscută pretu­tindeni, contribuind la valorifi­carea rezervelor interne, la de­păşirea principalilor indicator de plan. Cifra de 56 000 de rul­menţi, fabricaţi de ei peste plan pînă la sfîrşitul lunii septem­brie, vorbeşte de la sine. Oameni, industrie, oameni. Oameni care muncesc, gindin- ION DRAGANOIU (Continuare in pag. a 2-a) mmm -at»«*. Uzina de autocamioane din Braşov , de la staţia de informare şi televiziune se urmăreşte desfăşurarea întregului proces de producţie. TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU A PRIMIT DELEGAŢIA PARTIDULUI DEMOCRAT DIN GUINEEA Miercuri după-amiază, tovară­şul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a primit delegaţia Par­tidului Democrat din Guineea formată din tovarăşii Toure Mo­hamed Lamine, membru al Co­mitetului Central al Partidului Democrat din Guineea, minis­trul minelor, industriei şi ener­giei, şeful delegaţiei, Diakite Mamady, membru al C.C. al P.D.G., secretar al organizaţiei de partid din Conakry, Sylla Lancine, membru al C.C. al P.D.G., secretar al Confederaţiei Naţionale a Muncitorilor din Guineea, Sako Kadiatou, mem­bră a Consiliului Naţional al Ti­neretului Revoluţionar din Gui-Au participat tovarăşii Vasi­le Patilineţ, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Bujor Almă­­şan, membru al C.C. al P.C.R., ministrul minelor petrolului şi geologiei, Con­stantin Vasiliu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. In cursul convorbirii, care a avut loc într-o atmosferă cor­dială, prietenească, au fost exa­minate probleme de interes mu­tual privind raporturile dintre cele două partide şi ţări, precum şi unele aspecte ale situaţiei in­ternaţionale actuale, ale luptei popoarelor împotriva imperia­lismului, colonialismului şi neo­­colonialismului, pentru libertate şi independenţă naţională, de­mocraţie, progres social şi pace. Cu acest prilej, au fost evo­cate rezultatele pozitive ale ra­porturilor de solidaritate şi co­laborare prietenească, multilate­rală dintre cele două popoare şi state, întemeiate pe principiile respectării independenţei şi su­veranităţii naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc. S-a reafirmat, totodată, părerea comună că este necesar ca şi pe viitor să se extindă şi să se diversifice relaţiile bila­terale, pe plan politic, economic, tehnico-ştiinţific şi cultural, în interesul celor două popoare, al cauzei unităţii forţelor revoluţio­nare şi progresiste de pretutin­deni. fi lege menită să stimuleze gospodărirea eficientă a avuţiei naţionale Chiar şi simpla lectură a Le­gii cu privire la gospodărirea fondurilor fixe, resurselor mate­riale şi aprovizionarea tehnico­­mater­ială este in măsură să re­leve, încă de la primele artico­le, excepţionala însemnătate a unui asemenea act normativ pentru întreaga viaţă economică şi socială a ţării. Este evident că nu este vorba numai de o reglementare obişnuită, de o ho­­tărîre adoptată intr-unul din sectoarele economice, desigur, pe deplin încadrată în comple­xul de măsuri iniţiat de partid în domeniul organizării, condu­cerii şi planificării economiei. De data aceasta, este legiferat un veritabil complex de mă­suri, cu implicaţii din cele mai puternice pentru mersul înainte al României socialiste, pentru viaţa fiecăruia din noi. Pentru că nu este şi nu poate să fie indiferent nimănui felul cum este gospodărită avuţia noastră naţională dacă avem în vedere faptul cunoscut, şi nu numai de către specialistul avizat, că pro­gresul economic şi social al unei ţări este în directă şi strînsă le­gătură cu modul în care se con­cepe şi se realizează utilizarea fondurilor fixe şi a resurselor materiale ale ţării respective. Dacă aceste fonduri materiale vor fi folosite judicios sau nu, complet sau incomplet, dacă a­­provizionarea se va face în flux continuu sau va înregistra „sto­puri“ nedorite, dacă se va ma­nifesta o grijă permanentă pen­tru utilizarea, întreţinerea şi re­pararea unor capacităţi de pro­ducţie sau, dimpotrivă, vor e­­xista întreruperi în procesul teh­nologic, într-un cuvînt de felul cum vom înţelege să-şi îndepli­nească fiecare la locul său de muncă, în virtutea dublei sale calităţi de proprietar şi produ­cător, misiunea de gospodar al avuţiei ţării va depinde nemij­locit şi cantitatea acestei avuţii şi implicit procentul ce se în­toarce la fiecare dintre noi. Şi meritul noii legi constă tocmai în faptul că, elaborată din ini­ţiativa şi sub îndrumarea di­rectă a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi izvorîtă dintr-o largă consultare cu cadre de specialişti din întreprinderi, centrale industriale, ministere, organe locale de partid şi de stat, ceea ce îi conferă un pu­ternic caracter realist, ea pune pe baze calitative noi întregul cadru legislativ de gospodărire a fondurilor materiale, vizînd prin obiectivele şi prevederile sale traducerea în fapt a unui deziderat de cea mai mare im­portanţă : creşterea eficienţei întregului potenţial tehnico-eco­nomic de care dispune ţara noas­tră. Ni se pare, în acest context, deosebit de important faptul că legea stabileşte atribuţii şi res­ponsabilităţi precise cu privire la gospodărirea fondurilor fixe. Ministerelor, centralelor indus­triale, întreprinderilor le revine atit obligaţia să asigure o încăr­care completă şi raţională a ca­pacităţilor, în condiţii de deplină siguranţă cit şi grija permanen­tă pentru întreţinerea, revizui­rea şi repararea fondurilor fixe. Desigur că aceasta presupune, le­gea de altfel o prevede, şi obli­gaţia simultană a organizării ştiinţifice a producţiei şi mun­cii, a asigurării cadrelor califi­cate, potrivit cu complexitatea tehnică a lucrărilor ce le au de executat ca şi a unei aprovizio­nări ritmice, continue. Modul cum vor fi respectate prevederi­le legii va fi controlat pe toate treptele ierarhice pe baza unor sarcini precise, un rol important revenind inspecţiei instituită prin Ministerul Aprovizionării Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe a­­supra felului cum este folosită şi întreţinută orice maşină sau instalaţie. Nu trebuie să omitem faptul profund pozitiv că, prin noua lege se obligă ministerele, centralele, întreprinderile să fo­losească la maximum potenţia­lul existent, neadmiţîndu-se rea­lizarea­­ de noi capacităţi atîta timp cit condiţia de mai sus nu e îndeplinită. In acest scop pro­punerile de aprobare a noilor obiective vor trebui bine funda­mentate nu numai din punct de vedere al asigurării certe şi in perspectivă a bazei de materii prime şi a desfacerii producţiei, atit pe piaţa internă cit şi la export dar şi în ce priveşte mo­dul de utilizare a capacităţilor existente şi posibilităţile de spo­rire a producţiei acestora în pri­mul rind. Resursele materiale şi gospo­dărirea lor ocupă un loc im­portant în cadrul prevederilor noii legi. Sarcinile referitoare la utilizarea raţională şi valorifi­carea superioară a acestora, la dezvoltarea şi diversificarea ba­zei interne de materii prime, combustibil, materiale înlocui­toare precum şi acelea privind normele şi normativele de con­sum şi de stoc, stabilite pe baza unei fundamentări tehnico-eco­­nomice, la nivelul celor mai bune realizări obţinute pe plan mondial, revizuite şi îmbunătă­ţite periodic în strînsă corelare Ing. CONSTANTIN VRANCEANU (Continuare în pag. a 3-a) LESSI­E­S IN ATENŢIA OPINIEI PUBLICE In timp ce fructele la „ omogenizare in unele silozuri se depozitează...­­ borderouri! In această toamnă, pieţele au fost mai bine aprovizionate cu fructe. Dar la iarnă ? Să vedem cum este conservat „au­rul“ livezilor — fructele pe care le vom consuma în acest anotimp. La I.L.F. Ploiești, discutăm cu merceologul principal FLO­REA ISAR. — Cite tone de fructe aţi pregătit pînă acum pentru con­sumatorii Ploieştiului ? — Patru. — Şi cit aveţi în plan ? — Şase sute... Să vedeţi. Avem trimişi delegaţi la Baia Mare, la Cîmpulung Muscel, la Bistriţa... Cred că ne înde­plinim sarcina de siloz. Insis­tăm pe calitate... — Bine, dar judeţul dv. e re­numit prin livezile sale... — Luăm şi de la Vălenii de Munte două sute tone. — Dacă mai găsiţi. Nu credeţi că este cam tîrziu ? Şi, dacă o fi aşa, cînd mai aduceţi dv. la Floreşti 600 tone mere şi pere ? — Am un băiat isteţ plecat în ţară... Aducem... Ştiţi, mere­le trebuie să stea puţin la... omogenizare. E cam tîrziu, dar ne descurcăm... Poate mai adu­cem şi de la Cîmpina... Mai e o chestie ; gestionarii silozuri­lor se cam reţin de la însilo­­zare. Normativele acordă pier­deri mici... Bieţii gestionari ! Cit de gri­julii sunt pentru ei. Vor pe­risabilităţi mari ! încep chiar cu tot soiul de referate, cer comi­sii peste comisii pentru aşa ceva. Pornim spre Vălenii de Munte. Ne oprim mai întîi la uscătoarele Măgurele. O sută de tone de mere zac in lăzi, sub cerul liber. ION OPRESCU, şe­ful depozitului, ne crede naivi şi ne spune că : „Poate să toarne cu găleata ploile peste ele şi merele n-au nimic“. Dăm cîteva lăzi la o parte. Mere stricate şi negre, „înţelegem“... Merele trebuie să stea puţin la... „omogenizare“, după pă­rerea specialiştilor de la I.L.F. La depozitul de achiziţii din Vălenii de Munte, gestionarul ȘTEFAN LUPU e optimist. Nici aici merele, perete­a și gutui­­le n-au nimic că stau în ploaie. .Mai toate au însă pete cafenii. — Se mai strică cite ceva... Am 24 de oameni la sortare. Numai un ger să nu vină !... Douăzeci de vagoane de mere zac în curte de o lună, de cînd au fost culese. Asta înseamnă, după gestionar, că „se mai strică cite ceva“. Ştiţi unde pleacă merele şi perele de la Vălenii de Munte ? Nu, nu la Ploieşti. La Gurahonţ. Cu vagoanele. In fiecare zi pleacă şi cite două vagoane de gutui la Riureni (Rm. Vulcea). — Dar la Ploieşti aţi trimis ceva ? — Pînă acum nimic. De la şeful C.L.F., ing. ALEXANDRU TABĂRA, a­­flăm că, pentru a nu se deprecia cantităţi prea mari, se trimit fructele la Gurahonţ. Şi asta cînd silozul de la Ploieşti stă gol. Pornim mai departe. Ajungem în livada coope-PETRE MIHAI BACANU Foto : NICU VASILE (Continuare in pag. a 3-a) Aceste mere abia se mai ţin in codiţă. Atenţie ! Nu le de­ranjaţi tovarăşi din conduce­rea C A.P. Măgurele. S-ar pu­tea să le prindă zăpada ! Tovarăşii Manea Mănescu şi Paul Niculescu-Mizil s-au înapoiat de la Budapesta Tovarăşii Manea Mănescu şi Paul Niculescu-Mizil, membri ai Comitetului Executiv, ai Prezi­diului Permanent, secretari ai C.C. al P.C.R., care, la invitaţia C.C. al P.M.S.U., au făcut o vi­zită de prietenie în R. P. Un­gară, s-au înapoiat miercuri la amiază în Capitală. La sosire, pe aeroportul Oto­­peni, erau prezenţi tovarăşii Emil Bodnaraş, membru al Co­mitetului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent al C.C. al P.C.R., Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Pre­zidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Vasile Vlad, şef de secţie la C.C. al P.C.R., Ion St. Ion, vicepreşedinte al Consi­liului Economic, activişti de partid. Au fost de faţă Ferenc Mar­tin, ambasadorul R. P. Ungare la Bucureşti şi membri ai am­basadei. La plecare, din Budapesta, pe aeroportul Ferihegyi, oaspeţii au fost conduşi de Aczel György şi Komócsin Zoltán, membri ai Biroului Politic, secretari ai C.C. al P.M.S.U. Au fost de faţă, de asemenea, Ioan Cotoţ, ambasadorul României la Buda­pesta şi membri ai ambasadei. ★ Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republici Socialiste România Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România . „­­ BUCUREŞTI Stimaţi tovarăşi, Pentru urările transmise cu ocazia zilei celei de-a 22-a aniversări a întemeierii Republicii Democrate Germane, vă mulţumim în mod sincer, în numele nostru personal şi al poporului Republicii Demo­crate Germane, împărtăşim părerea dv. că dezvoltarea fructuoasă a relaţiilor şi colaborarea multilaterală dintre partidele şi statele noastre, pe baza marxism-leninismului şi internaţionalismului socialist, servesc inte­reselor popoarelor ţărilor noastre, unităţii mişcării comuniste inter­naţionale, precum şi luptei pentru pace în Europa şi în lume. Cu această ocazie, vă urăm, dv. şi poporului român, noi succese în construcţia socialismului. ERICH HONECKER prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania WALTER ULBRICHT Preşedinte al Consiliului de Stat al Republicii Democrate Germane WILLI­STOPH Președinte­ al Consiliului de Miniştri al Republicii Democrate Germane

Next