România Liberă, octombrie 1971 (Anul 29, nr. 8379-8405)
1971-10-28 / nr. 8402
* * ÎNSEAMNĂ UN PROCENT Economiştii comentează pentru cititorii noştri cifrele şi opţiunile actualului cincinal Convorbire cu dr. Gh. Şică directorul Direcţiei preţ de cost şi balanţe financiare din Comitetul de Stat al Planificării — Familiarizată in mod deosebit cu indicatorii fizici şi valorici ai planului, masei largi a cetăţenilor îi este mai puţin cunoscută semnificaţia unor indicatori financiari cu aparenţă ariditate. De aceea, am dorit să marcaţi pentru început conţinutul şi importanţa indicatorului „cheltuieli la 1 000 lei producţie marfă". — „Cincinalul calităţii“ pune în faţa întregului popor sarcini foarte importante sub aspectul promovării proceselor intensive în economie. Printre indicii sintetici calitativi „cheltuielile la 1000 lei producţie marfă“ la preţuri cu ridicata, are o mare însemnătate, el arătînd practic nivelul costurilor de producţie pe o anumită unitate de referinţă şi permiţînd astfel aprecierea eficienţei economice a producţiei. Intr-adevăr, prin intermediul lui se măsoară gradul de rentabilitate al ramurilor, subramurilor şi familiilor de produse, practic de acest indicator fiind legată productivitatea socială a muncii, respectiv consumurile de muncă socială. — In acest context, cum trebuie apreciată sarcina de reducere a cheltuielilor la 1000 lei producţie marfă, in acest cincinal, cu 11—12 la sută faţă de 1970 ? — Ca deosebit de importantă pentru dezvoltarea rapidă a economiei noastre naţionale, pentru asigurarea acumulărilor necesare şi sporirea intr-un ritm susţinut a venitului naţional, obiectiv esenţial al cincinalului. Să nu uităm că prin reducerea cu 11—12 la sută a cheltuielilor de producţie se va realiza în economia noastră un volum de economii de peste 130 miliarde lei, de 2,7 ori mai mult decit în 1966—1970, volumul economiilor ce vor fi obţinute în industria republicană însumînd 110 miliarde lei. Practic, deci, un singur procent de reducere a cheltuielilor reprezintă o economie de peste 10 miliarde lei. — Ce elemente au permis fixarea, un plan, a unei sarcini atit de mobilizatoare ? — Sarcina este profund realistă şi fundamentată ştiinţific, dacă ţinem seama de faptul că programul de investiţii realizat în ultimul cincinal a promovat intr-o măsură largă progresul tehnic în economia noastră, a asigurat creşterea capacităţii industriei româneşti de a aborda diferite probleme cu care suntem chemaţi să ne confruntăm în etapa actuală. La aceasta se adaugă îmbunătăţirea calificării şi specializării cadrelor — proces în plină desfăşurare — care a permis abordarea laturilor calitative ale planului la un nivel superior faţă de cincinalul trecut. Toate aceste elemente devin şi mai pregnante în etapa de activitate 1971—1975. Amplul program de investiţii care asigură modernizarea proceselor tehnologice, creşterea productivităţii muncii vii prevăzute pentru această etapă, reducerea normelor de consum, practicarea unui regim deeconomii în întreprinderi şi centrale industriale, la nivelul exigenţelor actuale, au făcut pe deplin posibilă şi întemeiată prevederea în planul cincinal a sarcinii de a se reduce cheltuielile la PAUL MARIAN (Continuare în pag. a 2-a) CHilTUiiLHE DE PRODUCŢII LA 1000 LE! PRODUCŢIE MARFĂ SE VOR REDUCE FATA DE19?Q . CU IN INDUSTRIA REPUBLICANĂ ÎN CUPRINSUL ZIARULUI • O particularitate de structură a literaturii române • Imunologia — un avanpost al ocrotirii sănătăţii • Sport Comportamentul social Eugen Barbu O irascibilitate suspectă îi cuprinde pe unii dintre semenii noştri atunci cînd intră sub focul criticii. In general cei ce sunt mai violenţi ca elfii şi îşi permit ironii sau glume, în mod paradoxal, suportă mai greu observaţiile altora. Am cunoscut admirabili vorbitori, plini de spirit cînd era vorba să-şi pulverizeze colegii, făcînd adevărate furii numai la cea mai mică obiecţie ce li se aducea. Cum se explică asta? Probabil printr-o părere exagerată despre ei înşişi, probabil prin ideea că se pot face excepţii pentru aşa zisele persoane marcante. Mai de mult am îndrăznit să scriu un material critic chiar în acest ziar despre unii contabili care înoată în hîrtii şi complică şi aşa complicata noastră existenţă. Am fost înţeles pe dos. Scrisori indignate au venit la redacţie cerîndu-se lapidarea subsemnatului, adică ce am eu cu funcţionarii oneşti care îşi fac numai datoria? Vreau să-i împuţinez? Ei au familii, au copii şi soţii, au greutăţi şi eu cer rărirea contabililor. Eroare. Eu ceream rărirea hîrtiilor, atîta tot. Şi mai de curînd, într-un ziar central, mi-a apărut un scurt material despre medicii care folosesc posturile lor ca pe nişte feude. Nu era nici măcar o idee originală. Se spusese cite ceva despre asta, şi nu numai despre medici, într-un discurs strălucit al tovarăşului Ceauşescu şi nu făcusem decît să reiau cu exemple foarte vagi, cîteva cazuri de evidentă infatuare: aşa zişi maiştri ai bisturiului care închid instrumentele în timpul vacanţelor; medicie(Continuare în pag. a 2-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Corespondenţii noştri ne-au transmis ieri • Pe şantierul centralei termoelectrice de la Rogojel se află în construcţie avansată cel mai mare turn de răcire din ţară, cu o capacitate de 28 000 mc pe oră . După inaugurarea localului Liceului economic, la Tg. Jiu, se apropie de sfîrşit construcţia noului Liceu industrial de construcţii • Hunedoara a început o consfătuire pe ţară privind protecţia muncii • Anul acesta, oraşul Bistriţa va găzdui prima micro-stagiune lirică din istoria acestei aşezări, la realizarea căreia îşi va aduce contribuţia colectivul Operei Române din Cluj • Turnu Severin-1850. Evenimentul aniversării va fi marcat de dezvelirea busturilor lui Decebal şi Apolodor din Damasc, emiterea unei medalii jubiliare, confecţionarea (de insigne etc. • Se află în faza de finisare un original han situat in apropierea comunei Sălişte, judeţul Sibiu • La Craiova se desfăşoară „Săptămina cărţii politice" • Un modern spital cu o capacitate de 400 paturi a fost dat în folosinţă la Alexandria • A ieşit de sub tipar lucrarea documentară „Brâncuşi — ansamblul sculptural de la Tg. Jiu". BRAŞOVUL-oameni, industrie, oameni întotdeauna cind trenul iese dintre malurile înalte ale văii Timişului, care se cheamă Piatra Mare şi Postăvarul, întotdeauna, in dreptul Fabricii de bere de la Dirste, mă aşez in faţa geamului şi privesc la un cîmp întins pe care în urmă cu zece-cincisprezece ani se cultivau cartofi. Nu ştiu cum au tot insăminţat braşovenii cartofii aceia de-au răsărit aici atitea blocuri, un oraş întreg venind să se adauge, în spatele Tîmpei, celui vechi, ale cărui străzi înguste le-am străbătut de atîtea ori in copilărie. întotdeauna cind trenul se apropie de Braşov, mă aşez la geam şi privesc cum oraşul, asemenea unei fiinţe vii, îşi urcă spre Predeal frunţile de beton ale noilor blocuri. Asta mă face să mă gîndesc ce înseamnă, sub un anume unghi, industrie. Pentru că nu o dată am văzut ridicîndu-se undeva o fabrică şi apoi, împrejurul acestei inimi, crescînd pe nişte cîmpuri care fuseseră pînă nu de mult plantate cu cartofi, grîu sau porumb, crescînd ziceam, trupul de oţel, sticlă şi beton al unui nou oraş. Cîmpuri şi apoi fabrici şi apoi oraşe, iată o metamorfoză cu care ne-am obişnuit, care ne aparţine, aşa cum şi noi îi aparţinem ei, creşterii, zilei de mîine. Doar la Braşov lucrul pare mai puţin obişnuit pentru că burgul medieval stătea rotunjit ca intr-o coajă de nucă şi niciodată în copilărie nu mi l-am imaginat proliferînd, schimbîndu-şi înfăţişarea. Scriu „pare“, fiindcă e în firea oamenilor să mi râmînă pe loc şi să transforme totul în jur după măsura pe care o conţin. Mă gîndesc acum la un tînăr poet braşovean, Ilie Roman, care lucrează la Uzina de autocamioane şi care mi-a spus, in timp ce mă conducea prin oţelăria cea nouă : „Nu-i aşa că nu ne mai recunoaşteţi uzina ? Să vedeţi în cîţiva ani cum o să arate !“ Şi intr-adevăr, cine mai poate recunoaşte uzina care îşi adaugă mereu noi hale şi noi linii de fabricaţie, uzina care a făcut să se nască în jurul ei un nou oraş. Cu puţin timp in urmă, la Uzina de tractoare mi s-a spus că au început pregătirile în vederea asimilării noului tractor U-550, care dispune de un motor de 55 CP, comandă independentă a ambreiajului principal faţă de priza de putere, cutie de viteză cu opt trepte, anvelope cu balon mărit. Informaţia mi-a fost dată cu tonul faptului divers. Ce puţin timp a trebuit ca un asemenea fapt să devină divers. Bătrînul maistru Victor Oprea nici nu şi le-ar fi putut Închipui insă acum douăzeci şi ceva de ani, cînd pornea primul tractor de fabricaţie românească. Sau poate şi l-a închipuit, e mai degrabă adevărată această presupunere. Despre constructorii de rulmenţi aflu că sunt printre primii în întrecerea socialistă a întreprinderilor din judeţ. O acţiune iniţiată de ei , „Micronul-gramul-secunda în slujba eficienţei“, a devenit cunoscută pretutindeni, contribuind la valorificarea rezervelor interne, la depăşirea principalilor indicator de plan. Cifra de 56 000 de rulmenţi, fabricaţi de ei peste plan pînă la sfîrşitul lunii septembrie, vorbeşte de la sine. Oameni, industrie, oameni. Oameni care muncesc, gindin- ION DRAGANOIU (Continuare in pag. a 2-a) mmm -at»«*. Uzina de autocamioane din Braşov , de la staţia de informare şi televiziune se urmăreşte desfăşurarea întregului proces de producţie. TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU A PRIMIT DELEGAŢIA PARTIDULUI DEMOCRAT DIN GUINEEA Miercuri după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a primit delegaţia Partidului Democrat din Guineea formată din tovarăşii Toure Mohamed Lamine, membru al Comitetului Central al Partidului Democrat din Guineea, ministrul minelor, industriei şi energiei, şeful delegaţiei, Diakite Mamady, membru al C.C. al P.D.G., secretar al organizaţiei de partid din Conakry, Sylla Lancine, membru al C.C. al P.D.G., secretar al Confederaţiei Naţionale a Muncitorilor din Guineea, Sako Kadiatou, membră a Consiliului Naţional al Tineretului Revoluţionar din Gui-Au participat tovarăşii Vasile Patilineţ, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Bujor Almăşan, membru al C.C. al P.C.R., ministrul minelor petrolului şi geologiei, Constantin Vasiliu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. In cursul convorbirii, care a avut loc într-o atmosferă cordială, prietenească, au fost examinate probleme de interes mutual privind raporturile dintre cele două partide şi ţări, precum şi unele aspecte ale situaţiei internaţionale actuale, ale luptei popoarelor împotriva imperialismului, colonialismului şi neocolonialismului, pentru libertate şi independenţă naţională, democraţie, progres social şi pace. Cu acest prilej, au fost evocate rezultatele pozitive ale raporturilor de solidaritate şi colaborare prietenească, multilaterală dintre cele două popoare şi state, întemeiate pe principiile respectării independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc. S-a reafirmat, totodată, părerea comună că este necesar ca şi pe viitor să se extindă şi să se diversifice relaţiile bilaterale, pe plan politic, economic, tehnico-ştiinţific şi cultural, în interesul celor două popoare, al cauzei unităţii forţelor revoluţionare şi progresiste de pretutindeni. fi lege menită să stimuleze gospodărirea eficientă a avuţiei naţionale Chiar şi simpla lectură a Legii cu privire la gospodărirea fondurilor fixe, resurselor materiale şi aprovizionarea tehnicomaterială este in măsură să releve, încă de la primele articole, excepţionala însemnătate a unui asemenea act normativ pentru întreaga viaţă economică şi socială a ţării. Este evident că nu este vorba numai de o reglementare obişnuită, de o hotărîre adoptată intr-unul din sectoarele economice, desigur, pe deplin încadrată în complexul de măsuri iniţiat de partid în domeniul organizării, conducerii şi planificării economiei. De data aceasta, este legiferat un veritabil complex de măsuri, cu implicaţii din cele mai puternice pentru mersul înainte al României socialiste, pentru viaţa fiecăruia din noi. Pentru că nu este şi nu poate să fie indiferent nimănui felul cum este gospodărită avuţia noastră naţională dacă avem în vedere faptul cunoscut, şi nu numai de către specialistul avizat, că progresul economic şi social al unei ţări este în directă şi strînsă legătură cu modul în care se concepe şi se realizează utilizarea fondurilor fixe şi a resurselor materiale ale ţării respective. Dacă aceste fonduri materiale vor fi folosite judicios sau nu, complet sau incomplet, dacă aprovizionarea se va face în flux continuu sau va înregistra „stopuri“ nedorite, dacă se va manifesta o grijă permanentă pentru utilizarea, întreţinerea şi repararea unor capacităţi de producţie sau, dimpotrivă, vor exista întreruperi în procesul tehnologic, într-un cuvînt de felul cum vom înţelege să-şi îndeplinească fiecare la locul său de muncă, în virtutea dublei sale calităţi de proprietar şi producător, misiunea de gospodar al avuţiei ţării va depinde nemijlocit şi cantitatea acestei avuţii şi implicit procentul ce se întoarce la fiecare dintre noi. Şi meritul noii legi constă tocmai în faptul că, elaborată din iniţiativa şi sub îndrumarea directă a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi izvorîtă dintr-o largă consultare cu cadre de specialişti din întreprinderi, centrale industriale, ministere, organe locale de partid şi de stat, ceea ce îi conferă un puternic caracter realist, ea pune pe baze calitative noi întregul cadru legislativ de gospodărire a fondurilor materiale, vizînd prin obiectivele şi prevederile sale traducerea în fapt a unui deziderat de cea mai mare importanţă : creşterea eficienţei întregului potenţial tehnico-economic de care dispune ţara noastră. Ni se pare, în acest context, deosebit de important faptul că legea stabileşte atribuţii şi responsabilităţi precise cu privire la gospodărirea fondurilor fixe. Ministerelor, centralelor industriale, întreprinderilor le revine atit obligaţia să asigure o încărcare completă şi raţională a capacităţilor, în condiţii de deplină siguranţă cit şi grija permanentă pentru întreţinerea, revizuirea şi repararea fondurilor fixe. Desigur că aceasta presupune, legea de altfel o prevede, şi obligaţia simultană a organizării ştiinţifice a producţiei şi muncii, a asigurării cadrelor calificate, potrivit cu complexitatea tehnică a lucrărilor ce le au de executat ca şi a unei aprovizionări ritmice, continue. Modul cum vor fi respectate prevederile legii va fi controlat pe toate treptele ierarhice pe baza unor sarcini precise, un rol important revenind inspecţiei instituită prin Ministerul Aprovizionării Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe asupra felului cum este folosită şi întreţinută orice maşină sau instalaţie. Nu trebuie să omitem faptul profund pozitiv că, prin noua lege se obligă ministerele, centralele, întreprinderile să folosească la maximum potenţialul existent, neadmiţîndu-se realizarea de noi capacităţi atîta timp cit condiţia de mai sus nu e îndeplinită. In acest scop propunerile de aprobare a noilor obiective vor trebui bine fundamentate nu numai din punct de vedere al asigurării certe şi in perspectivă a bazei de materii prime şi a desfacerii producţiei, atit pe piaţa internă cit şi la export dar şi în ce priveşte modul de utilizare a capacităţilor existente şi posibilităţile de sporire a producţiei acestora în primul rind. Resursele materiale şi gospodărirea lor ocupă un loc important în cadrul prevederilor noii legi. Sarcinile referitoare la utilizarea raţională şi valorificarea superioară a acestora, la dezvoltarea şi diversificarea bazei interne de materii prime, combustibil, materiale înlocuitoare precum şi acelea privind normele şi normativele de consum şi de stoc, stabilite pe baza unei fundamentări tehnico-economice, la nivelul celor mai bune realizări obţinute pe plan mondial, revizuite şi îmbunătăţite periodic în strînsă corelare Ing. CONSTANTIN VRANCEANU (Continuare în pag. a 3-a) LESSIES IN ATENŢIA OPINIEI PUBLICE In timp ce fructele la „ omogenizare in unele silozuri se depozitează... borderouri! In această toamnă, pieţele au fost mai bine aprovizionate cu fructe. Dar la iarnă ? Să vedem cum este conservat „aurul“ livezilor — fructele pe care le vom consuma în acest anotimp. La I.L.F. Ploiești, discutăm cu merceologul principal FLOREA ISAR. — Cite tone de fructe aţi pregătit pînă acum pentru consumatorii Ploieştiului ? — Patru. — Şi cit aveţi în plan ? — Şase sute... Să vedeţi. Avem trimişi delegaţi la Baia Mare, la Cîmpulung Muscel, la Bistriţa... Cred că ne îndeplinim sarcina de siloz. Insistăm pe calitate... — Bine, dar judeţul dv. e renumit prin livezile sale... — Luăm şi de la Vălenii de Munte două sute tone. — Dacă mai găsiţi. Nu credeţi că este cam tîrziu ? Şi, dacă o fi aşa, cînd mai aduceţi dv. la Floreşti 600 tone mere şi pere ? — Am un băiat isteţ plecat în ţară... Aducem... Ştiţi, merele trebuie să stea puţin la... omogenizare. E cam tîrziu, dar ne descurcăm... Poate mai aducem şi de la Cîmpina... Mai e o chestie ; gestionarii silozurilor se cam reţin de la însilozare. Normativele acordă pierderi mici... Bieţii gestionari ! Cit de grijulii sunt pentru ei. Vor perisabilităţi mari ! încep chiar cu tot soiul de referate, cer comisii peste comisii pentru aşa ceva. Pornim spre Vălenii de Munte. Ne oprim mai întîi la uscătoarele Măgurele. O sută de tone de mere zac in lăzi, sub cerul liber. ION OPRESCU, şeful depozitului, ne crede naivi şi ne spune că : „Poate să toarne cu găleata ploile peste ele şi merele n-au nimic“. Dăm cîteva lăzi la o parte. Mere stricate şi negre, „înţelegem“... Merele trebuie să stea puţin la... „omogenizare“, după părerea specialiştilor de la I.L.F. La depozitul de achiziţii din Vălenii de Munte, gestionarul ȘTEFAN LUPU e optimist. Nici aici merele, peretea și gutuile n-au nimic că stau în ploaie. .Mai toate au însă pete cafenii. — Se mai strică cite ceva... Am 24 de oameni la sortare. Numai un ger să nu vină !... Douăzeci de vagoane de mere zac în curte de o lună, de cînd au fost culese. Asta înseamnă, după gestionar, că „se mai strică cite ceva“. Ştiţi unde pleacă merele şi perele de la Vălenii de Munte ? Nu, nu la Ploieşti. La Gurahonţ. Cu vagoanele. In fiecare zi pleacă şi cite două vagoane de gutui la Riureni (Rm. Vulcea). — Dar la Ploieşti aţi trimis ceva ? — Pînă acum nimic. De la şeful C.L.F., ing. ALEXANDRU TABĂRA, aflăm că, pentru a nu se deprecia cantităţi prea mari, se trimit fructele la Gurahonţ. Şi asta cînd silozul de la Ploieşti stă gol. Pornim mai departe. Ajungem în livada coope-PETRE MIHAI BACANU Foto : NICU VASILE (Continuare in pag. a 3-a) Aceste mere abia se mai ţin in codiţă. Atenţie ! Nu le deranjaţi tovarăşi din conducerea C A.P. Măgurele. S-ar putea să le prindă zăpada ! Tovarăşii Manea Mănescu şi Paul Niculescu-Mizil s-au înapoiat de la Budapesta Tovarăşii Manea Mănescu şi Paul Niculescu-Mizil, membri ai Comitetului Executiv, ai Prezidiului Permanent, secretari ai C.C. al P.C.R., care, la invitaţia C.C. al P.M.S.U., au făcut o vizită de prietenie în R. P. Ungară, s-au înapoiat miercuri la amiază în Capitală. La sosire, pe aeroportul Otopeni, erau prezenţi tovarăşii Emil Bodnaraş, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Vasile Vlad, şef de secţie la C.C. al P.C.R., Ion St. Ion, vicepreşedinte al Consiliului Economic, activişti de partid. Au fost de faţă Ferenc Martin, ambasadorul R. P. Ungare la Bucureşti şi membri ai ambasadei. La plecare, din Budapesta, pe aeroportul Ferihegyi, oaspeţii au fost conduşi de Aczel György şi Komócsin Zoltán, membri ai Biroului Politic, secretari ai C.C. al P.M.S.U. Au fost de faţă, de asemenea, Ioan Cotoţ, ambasadorul României la Budapesta şi membri ai ambasadei. ★ Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republici Socialiste România Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România . „ BUCUREŞTI Stimaţi tovarăşi, Pentru urările transmise cu ocazia zilei celei de-a 22-a aniversări a întemeierii Republicii Democrate Germane, vă mulţumim în mod sincer, în numele nostru personal şi al poporului Republicii Democrate Germane, împărtăşim părerea dv. că dezvoltarea fructuoasă a relaţiilor şi colaborarea multilaterală dintre partidele şi statele noastre, pe baza marxism-leninismului şi internaţionalismului socialist, servesc intereselor popoarelor ţărilor noastre, unităţii mişcării comuniste internaţionale, precum şi luptei pentru pace în Europa şi în lume. Cu această ocazie, vă urăm, dv. şi poporului român, noi succese în construcţia socialismului. ERICH HONECKER prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania WALTER ULBRICHT Preşedinte al Consiliului de Stat al Republicii Democrate Germane WILLISTOPH Președinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Democrate Germane