România Liberă, martie 1972 (Anul 30, nr. 8507-8533)

1972-03-18 / nr. 8522

„România libera" Şedinţa Comitetului­­­­ Executiv al Consiliului Central al Vineri, 17 martie, a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din Ro­mânia. Au participat, în calitate de invitaţi, preşedinţi ai comite­telor uniunilor sindicale de ra­mură, preşedinţi ai consiliilor ju­deţene ale sindicatelor, activişti ai sindicatelor. Lucrările şedinţei Comitetului Executiv au fost conduse de tovarăşul Virgil Tro­­fin, preşedintele Consiliului Cen­tral al U.G.S R. Comitetul Executiv al Consi­liului Central al U.G.S.R. a ana­lizat principalele concluzii ce se desprind din dezbaterile care au avut loc recent in cadrul adună­rilor generale ale oamenilor muncii din întreprinderi, centra­le industriale şi unităţile asimi­late acestora Au fost stabilite măsuri concrete cu privire la ac­ţiunile pe care trebuie să le în­treprindă comitetele uniunilor sindicale pe ramură, împreună cu ministerele, pentru e asigura înfăptuirea operativă a propune­rilor făcute de oamenii rpuncii in cadrul adunărilor generale. Comitetul Executiv al Consi­liului Central al U.G S.R. a ana- U.G.S.R. vizat, de asemenea, modul in care s-a desfăşurat întrecerea intre colectivele de oameni ai muncii în anul 1971, a evidenţiat rezul­tatele bune obţinute de întreprin­derile fruntaşe pe ţară şi pe ra­mură de activitate, precizînd in acelaşi timp, măsurile ce urmea­ză a fi luate de sindicate pentru perfecţionarea întrecerii in vede­rea îndeplinirii şi depăşirii sar­cinilor de plan şi a angajamen­telor asumate de colectivele de oameni ai muncii în anul 1972, Comitetul Executiv al Consi­liului Central al U.G.S.R. a exa­minat şi aprobat concluziile bri­găzii Consiliului Central al U.G.S R., care a analizat stilul şi metodele de muncă folosite de organele şi organizaţiile sindicale din judeţul Prahova pentru mo­bilizarea oamenilor muncii în ve­derea realizării înainte de ter­men a­ sarcinilor prevăzute in domeniul activităţii economica, sociale şi cultural-educative. In încheiere, Comitetul Execu­tiv al Consiliului Central al U.G.S.R. a rezolvat unele proble­me curente ale activităţii orga­nelor şi organizaţiilor sindicale. Semnarea planului de colaborare culturală şi ştiinţifică intre România şi R. P. Mongolă pe anii 1972-1973 La Ministerul Afacerilor Ex­terne, a avut loc, vineri la a­­miază, semnarea planului de colaborare culturală şi ştiinţi­fică intre Republica Socialistă România şi Republica Popu­lară Mongolă pe anii 1972-1973. Planul prevede, între altele, vizite reciproce ale unor spe­cialişti din domeniile învăţă­­mîntului, sănătăţii, artei şi cul­turii, schimburi de expoziţii, de materiale documentare. Din partea română, planul a fost semnat de Nicolae Ecobes­­cu, adjunct al ministrului afa­cerilor externe, iar din partea mongolă de Damdimnerenghiin Bataa, ambasadorul R. P. Mon­gole la Bucureşti. La semnare au fost de faţă Ion Jin­ga, vicepreşedinte al Consiliului Culturii şi Educa­ţiei Socialiste, funcţionari su­periori din Ministerul Afaceri­lor Externe, precum şi mem­bri ai celor două delegaţii. (Agerpres). STABILIREA RELAŢIILOR DIPLOMATICE INTRE REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA ŞI REPUBLICA BOTSWANA în dorinţa unei mai bune cunoaşteri reciproce şi a dez­voltării relaţiilor de colaborare dintre Republica Socialistă Ro­mânia şi Republica Botswana, guvernele celor două ţări au hotărit să stabilească relații diplomatice la rang de amba­sadă. Descoperire arheologică la Constanţa CONSTANŢA (coresp. R.I. Ion Popovici) In centrul oraşului Constanţa, cu ocazia săpării u­­nui şanţ pentru o conductă de apă s-a descoperit un sarcofag de marmură, datat din secolul II e.n. Specialiştii de la Muzeul de arheologie din localitate sunt de părere că această descoperi­re poate oferi o noutate privind delimitarea geografică a anticu­lui Tomis. Este interesant de reţinut, totodată, că sarcofagul s-a păstrat intact, în interiorul acestuia găsindu-se două sicrie din lemn, aşezate unul deasu­pra celuilalt, şi conţinînd două schelete de bărbaţi Toga ţesută din in şi ciiepă, cu care fusese Îmbrăcat unul din decedaţi, este relativ bine conservată. Dintre obiectele găsite în sicriu se mai numără: o ţesătură cu fir de aur, trei vase din sticlă, un pieptene din os precum şi un unguietoriu lung de 45 cm., pie­să unică printre descoperirile făcute prin In prezent In țara noastră. SPORT • SPORT • SPORT Aseară, la lumina reflectoarelor steaua a Învins u.t.a. cu io Prima „nocturnă“ divizionară organizată pe stadionul „23 Au­gust“ ne-a oferit aseară, la lu­mina reflectoarelor, un specta­col agreabil, datorat echipelor Steaua si U.T.A. care, in gene­re, au practicat un fotbal îngri­jit, dominat de ambele părţi de dorinţa victoriei. în cele din urmă, victoria a revenit echipei bucureştene, cu scorul de 1-0, graţie golului marcat­ de Vigu printr-un şut expediat sub bara porţii apărată de Vidac în mi­nutul 81. Deci a lipsit foarte pu­ţin ca această confruntare, în care ambele echipe au ţintit vic­toria cum am mai spus, să con­semneze un rezultat de egalitate care, după opinia noastră, ar fi reflectat mai obiectiv realităţile din teren. Această egalitate ar fi fost posibilă deoarece echipe­le au reuşit lucruri meritorii in afara zonelor de finalizare, cu toate că ambele apărări, prin jocul lor deschis, au facilitat a­­tacurilor largi posibilităţi de a pătrunde decisiv spre porţile a­­părate de Vidac şi Coman. Dar, din păcate, posibilităţile ce le-au avut la indemină au fost rare­ori folosite cu pricepere, motiv pentru care jocul s-a purtat mai mult în spaţiul dintre cele două careuri de 16 metri. U.T.A. a în­cercat să puncteze prin pase lungi, aruncate spre oamenii cei mai avansaţi, în timp ce Steaua şi-a axat ofensiva de combina­ţiile multiple angajate între Tă­taru, Ştefănescu şi Aelenei. Modul diferit de a acţiona a pus ambele echipe în citeva si­tuaţii de a marca, mai nume­roase şi mai periculoase dove­­dindu-se a fi cele ale echipei Steaua, care, printre altele a beneficiat şi de o bară la un şut expediat de Tătaru in minutul 39. Pentru U.T.A. cea mai mare ocazie de gol s-a consumat in minutul 23 cinci Km­, de la nu­mai ciţiva metri, a trimis balo­nul, dintr-o poziţie extrem de favorabilă, peste poarta lui Co­man. Au mai fost, de-a lungul meciului, şi alte citeva montente dificile la ambele porti, pe care însă nu le mai notăm socotin­­du-le lipsite de importanţă, atî­­ta vreme cit beneficiarii lor nu au ştiut să le fructifice. Mi­­ne, aceste două echipe vor pleca spre München şi Londra pentru a susţine retururile cu Bayern şi Tottenham. Nivelul evoluţiilor lor de aseară nu a fost în măsură să ne convingă că sunt capabile de fapte deo­sebite pe terenurile din München şi Londra, mai ales dacă ne gin­­dim că nici pe propriile lor te­renuri nu au reuşit să se im­pună. Le dorim, totuşi, să nu pornească la drum ca şi cum ar avea de făcut un simplu voiaj de agrement, ci să depună ma­ximum de efort pentru a ter­mina onorabil dificilele con­fruntări ce le au de susţinut la München şi Londra. Ion Bocioacă Primire la CC. al P.C.R. Tovarăşul Cornel Burtică, se­cretar al C.C. al P.C.R., a pri­mit vineri după-amiază grupul de redactori ai ziarelor de tine­ret din ţări socialiste, ai presei de tineret dintr-o serie de ţări europene, care au efectuat o vi­zită de studiu şi documentare în ţara noastră, cu prilejul se­micentenarului Uniunii Tinere­tului Comunist, precum şi pe reprezentanţii organizaţiilor de tineret din ţările socialiste care au luat parte la lucrările sesiu­nii ştiinţifice jubiliare pe tema „Locul şi rolul tineretului în viaţa social-politica a Româ­niei“. Ea întîlnire, care s-a desfăşu­rat într-o atmosferă caldă, prie­tenească, au­ luat parte tovarăşul Marţian Dan, membru supleant al C.C. al P.C.R., prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pen­tru problemele tineretului, şi to­varăşul Vasile Nicoloioiu, secre­tar al C.C. al U.T.C. Manifestări consacrate semicentenarului U. T. C. La Muzeul de istorie a parti­dului comunist, a mişcării re­voluţionare şi democratice din România, vineri au luat sfirşit lucrările sesiunii ştiinţifice „Lo­cul şi rolul tineretului in viaţa social-politică a României“ or­ganizată cu prilejul semicente­narului U.T.C. In ultima zi au fost prezentate comunicările : „Continuitate, uni­tate şi specific în procesul edu­caţiei politice a tineretului, in organizaţia de pionieri şi U.T.C.“ de Virgiliu Radulian, preşedin­tele Consiliului Naţional al Or­ganizaţiei Pionierilor, adjunct al ministrului educaţiei şi invăţă­­mintului . ..Participarea activă a tineretului braşovean la opera de construcţie a societăţii socia­liste multilateral dezvoltate“ de Cornel Şandru, prim-secretar al Comitetului judeţean Braşov al U.T.C. şi Dumitru Corbu, acti­vist al Comitetului judeţean Braşov al U.T.C. : „Momente principale ale activităţii U.T.C. în anii ilegalităţii" de Nicu Cea­uşescu, student — Universitatea Bucureşti : „Contribuţia U.T.C. la lupta politico-ideologică îm­potriva fascismului“ de conf. univ. Constantin Mocanu, de la Academia „Ştefan Gheorghiu“ ; „Conlucrarea organizaţiei de ti­neret cu organele de stat -­­factor important al perfecţio­nării democraţiei României so­cialiste“ de Traian Ştefănescu, secretar al C.C. al U.T.C., pre­şedintele Consiliului U.A.S.R. ; „Educarea tineretului şcolar in spiritul muncii şi vieţii comu­niste“ de Silvia Ilie, secretar al C.C. al U.T.C. : „Dialectica siin­­dire — acţiune la tînăra noastră generaţie“ de conf. univ. Petru Pinzaru, red­actor-şef al revistei „Tînărul leninist“; „Obiective actuale şi de perspectivă ale cercetării ştiinţifice a tineretu­lui şi ale creşterii eficienţei sa­le“ de conf. univ. dr. Ovidiu Bădina, directorul Centrului de cercetări pentru problemele ti­neretului. Au adresat cuvinte de salut : Maximo Chanelin reprezentant al Uniunii Tinerilor Comunişti din Cuba ; Reiner Hagen, repre­zentant al Uniunii Tineretului Liber German din R. D. Germa­nă ; Simsudin Bai­­ic, reprezen­tant al Uniunii Tineretului din R.S.F. Iugoslavia ; Jerzy Mus­­zynsk­i, reprezentant al Comite­tului Polonez de Cooperare a Organizaţiilor de Tineret; Vla­dimir Doblţin, reprezentant al Uniunii Tineretului Comunist Leninist din U.R.S.S. ; Bodo Ka­roly, reprezentant al Uniunii Tineretului Comunist din R. P Ungară. In cuvintul rostit la sesiune, tovarăşul Miron Constantines­­cu, membru supleant al Comi­tetului Executiv al C.C. al P.C.R., a arătat că sărbătorirea semi­centenarului Uniunii Tineretu­lui Comunist are largi rezonan­ţe în conştiinţa şi faptele tine­rei generaţii a patriei, în viaţa organizaţiei sale revoluţiona­re ca şi a întregului popor. Pri­vind retrospectiv drumul străbă­tut de tineretul nostru în cele cinci decenii de existenţă a U­­niunii Tineretului Comunist, con­statăm continua activizare a tinerei generaţii, sub conduce­rea Partid­ului Comunist Român, angajarea sa în marea luptă de făurire a socialismului. In con­tinuare vorbitorul a evocat pe larg momente semnificative din activitatea desfăşurată de or­ganizaţia revoluţionară a tine­retului în anii grei ai ilegalită­ţii, participarea sa la marile bă­tălii de clasă împotriva orîndui­­rii burghezo-moşiereşti, a fasci­zării ţării, pentru libertate so­cială şi naţională, pentru socia­lism. A fost reliefată contribu­ţia deosebită a tovarăşului Nicolae Ceauşescu la reconstitui­rea Uniunii Tineretului Comu­nist in 1939, rolul său in organi­zarea şi conducerea mişcării co­muniste de tineret din ţara noastră. Cuvîntul de închidere a lu­crărilor a fost rostit de tovară­şul Marţian Dan, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pen­tru problemele tineretului care a arătat că dezbaterile prilejuite de sesiune au relevat rolul hotă­­ritor pe care l-a avut pentru crearea, dezvoltarea şi întreaga existenţă şi activitate a Uniu­nii Tineretului Comunist, con­ducerea şi orientarea plină de clarviziune şi consecvenţă de către partidul comuniştilor, prestigiul de care acesta se bucură in rindul tineretului ca şi al întregului popor, ca urma­re a deplinei identificări a poli­ticii sale cu interesele funda­mentale ale întregii noastre na­ţiuni socialiste, contribuţia ti­neretului ca factor activ în via­ţa social-politică, în înfăptuirea programului partidului de fău­rire a societăţii socialiste multi­lateral dezvoltate. Vorbitorul a relevat, de ase­menea, că sesiunea a repre­zentat încă o manifestare a le­găturilor frăţeşti ce unesc tine­rii ţărilor socialiste şi organiza­ţiile lor, legături care continuă în noile condiţii de astăzi tra­diţiile internaţionaliste ce­ au­­ caracterizat organizaţia noastră în întreaga ei existenţă. Intr-o atmosferă de puternic entuziasm a fost adresată o te­legramă Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, in care se spune printre altele : Participanţii la­­ sesiunea ştiinţifică jubiliară „Locul şi rolul tineretului in viata social-politică a Româ­niei", se fac mesageri ai sindu­­rilor şi sentimentelor nobile de profund ataşament şi neţărmu­rită dăruire care animă tinăra generaţie faţă de politica mar­­xist-leninistă a Partidului Co­munist Român, exprimă dragos­tea şi totalul lor devotament fa­ţă de conducerea partidului, fa­ţă de dumneavoastră, mult iu­bite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, care manifestaţi o permanentă şi neprecupeţită grijă şi răspundere pentru tine­ret, pentru cauza patriei şi a poporului. Evocind istoria de luptă şi muncă desfăşurată de Uniunea Tineretului Comunist In cei 50 de ani ai existenţei sale — se arată in încheiere in telegramă reprezentanţii generaţiilor care s-au aflat permanent sub faldurile gloriosului steag al partidului, într-o deplină unita­te de gind, voinţă şi­­ acţiune, folosesc acest prilej solemn pentru a vă asigura pe dumnea­voastră, scumpe tovarăşe Nicolae Ceauşescu, de hotărîrea nestrămutată de a învăţa per­manent din exemplul comu­niştilor, de a munci fără răgaz, cu abnegaţie şi dăruire pentru înfăptuirea politicii partidului, pentru cauza propăşirii patriei pe drumul socialismului și co­munismului. Vizitele delegaţiei oraşului Hamburg Delegaţia oraşului Hamburg, condusă de Peter Schultz, pre­şedintele Senatului, şi-a înche­iat vineri vizitele în judeţul Constanţa In timpul celor trei zile pe­trecute în această parte a ţării, membrii delegaţiei au vizitat portul maritim şi alte unităţi e­­conomice, staţiunile balneocli­materice de pe litoral, Cetatea Histria muzee şi alte lăcaşuri de cultură şi artă din Constan­ţa. De asemenea, au avut între­vederi cu preşedintele Consi­liului popular judeţean, Vasile Vîlcu, cu primarul municipiului Constanţa, Petre Nicolae, cu alţi reprezentanţi ai organelor locale de stat, conducători de unităţi economice, social-culturale şi turistice. Vizitele şi contactele au prilejuit un rodnic schimb de opinii cu privire la diferite­le aspecte ale activităţii econo­mice, social-culturale, gospodă­­resc-ed­ilitare şi turistice din ce­le două oraşe. In cinstea delegaţiei oraşului Hamburg, preşedintele Consiliu­lui popular judeţean, Vasile Vîl­cu, a oferit vineri seară un di­neu In saloanele Cazinoului din Constanţa Preşedintele Senatului oraşului Hamburg a adresat preşedintelui Consiliului Popular al județului Constanța invitația de a vizita Hamburgul. Invitația a fost ac­ceptată. AGENDA ZILEI Cu prilejul celei de-a 51-a a­­niversări a Armatei Populare Mongole, generalul de armată Ion Ioniţă, ministrul Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România, a trimis o telegramă de felicitare generalului de ar­mată Batin Dorj, ministrul A­­părării Republicii Populare Mon­gole. ★ La şcoala de ofiţeri activi de tancuri şi auto „Mihai Viteazul“ a avut loc o adunare consacra­tă celei de-a 51-a aniversări a Armatei Populare Mongole. Cu acest prilej, tovarăşul Damdim­­nerenghiin Bataa, ambasadorul R.P. Mongole in ţara noastră, a vorbit despre semnificaţia eve­nimentului aniversat. Partici­panţii la adunare au vizitat apoi o­ fotoexpoziţie cu aspecte din viaţa şi activitatea militarilor mongoli şi au vizionat un film artistic. Intre 14-17 martie a c. s-au desfăşurat la Bucureşti lucrările ce­.ei de-a treia sesiuni a Comi­siei mixte româiu turce de cola­borare in domeniul turismului. La lucrări a luat parte o delega­ţie condusă de Clement Gavriles­­cu, director general in Ministe­rul Turismului al Republicii So­cialiste România şi o delegaţie turcă, condusă de Cengiz Altug, director general in Mirur­irul Turismului şi Informaţiilor din Turcia. In încheierea lucrărilor, a fost semnat un Protocol în care sunt stabilite direcţiile de dezvoltare in continuare a colaborării ro­­mâno-turce în domeniul turis­mului. In perioada 13-17 martie o de­legaţie de specialişti ai Comite­tului suedez pentru dezvoltare tehnică (S T.U.) a făcut o vizită in ţara noastră, la invitaţia Con­siliului Naţional pentru Ştiinta şi Tehnologie. Specialiştii suedezi au fost primiţi de preşedintele Consiliu­lui­ Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, ing. Gheorghe Cioa­ră, au vizitat institute de cerce­tare din dverse domenii şi au examinat, împreună cu specia­liştii Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, posibilităţi­le dezvoltării cooperării ştiinţi­fice şi tehnologice româno-sue­­deze. Vineri a avut loc la Barou o Interesantă manifestare, intitu­lată „întîlnire cu arta africa­nă1, în cadrul căreia reprezen­tanţi ai vieţii noastre culturale au vorbit despre afirmarea artei negre. Poetul Radu Cârneci, traducă­torul, unui volum de versuri a­­parţinînd poetului african Leo­pold Sedar Senghor, a subli­niat, în expunerea sa, origina­litatea şi expresivitatea liricii africane, iar criticii de artă George Genoiu şi Grigore Co­­ban au vorbit despre dramatur­gia, pictura sculptura şi arta populară a ţărilor din Africa. In cinstea aniversării semicen­tenarului U.T.C., in Editura po­litică a apărut: CONSTANTIN PETCULESCU, „Crearea Uniu­nii Tineretului Comunist“. La Ateneul Român a avut loc, vineri seara, un concert al Or­chestrei Simfonice a Filarmo­nicii „George Enescu“, sub ba­gheta apreciatului dirijor fran­cez Tony Aubin, membru al In­stitutului Franţei şi preşedintele Asociaţiei „Amicii lui Enescu“ de la Paris. Ieri a avut loc un simpozion, organizat, de Comitetul judeţean Ilfov al P.C.R. avînd ca temă: „Cercetarea ştiinţifică în spriji­nul producţiei agricole". LOTO EXTRAGEREA I: 57 81 68 27 35 17 52 86 10 .Fond de premii: 659 220 lei EXTRAGEREA a II-a: 50 89 36 41 69 43 38 Fond de premii: 714 330 lei Adunare cu prilejul Zilei internaţionale de solidaritate cu Vietnamul Vineri după-amiază a avut loc la Fabrica de pâine „Steagul ro­şu“ din Capitală o adunare pri­lejuită de Ziua internaţională de solidaritate cu Vietnamul, care marchează împlinirea a 22 de ani de la începerea primelor acţiuni de masă ale patrioţilor sud-vietnamezi împotriva pre­zenţei trupelor americane în Vietnamul de sud. La adunare au luat parte prof. univ Tudor Ionescu, preşedin­tele Comitetului naţional de so­lidaritate cu lupta poporului vietnamez, Stanciu­ Stoian, se­cretar general al Ligii române de prietenie cu popoarele din Asia şi Africa, reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe, numeroşi muncitori, ingineri şi tehnicieni din fabrică. Au participat, de asemenea, Lam Van Luu, ambasadorul Re­publicii Vietnamului de Sud, şi Nguyen Dang Hanh, ambasado­rul R D. Vietnam in ţara noas­tră, precum si membri ai celor două ambasade. Adunarea a fost deschisă de ing. Elena Pavel, directoarea în­treprinderii. A vorbit apoi prof. univ. Tu­dor Ionescu Adunarea noastră, a spus vorbitorul, reprezintă un nou prilej de reafirmare a sen­timentele­ de profundă solida­ritate pe care întregul popor ro­mân le nutreşte faţă de lupta plină de abnegaţie a poporului din Nordul şi Sudul Vietnamu­lui, împotriva agresiunii impe­rialismului american, pentru a­­părarea libertăţii şi indepen­denţei patriei, a fiinţei sale na­ţionale. In continuare, prof. univ. Tu­dor Ionescu a făcut o trecere In revistă a relaţiilor de prietenie şi solidaritate internaţionalistă dintre popoarele român si viet­namez, a politicii consecvente a României de sprijinire fermă a eforturilor pentru încetarea răz­boiului din Vietnam şi respec­tarea dreptului poporului viet-I namez la o viaţă liberă, indepen­­­dantâ. Vorbitorul a transmis poporu­­­­lui - frate vietnamez un căldu­­­­ros salut, împreună cu urarea­­ de a obţine noi succese în lupta­­ pentru construirea socialismului­­ în R. D. Vietnam, pentru apă­­r­­area libertăţii şi independenţei­­ naţionale, pentru victoria popu­laţiei din Vietnamul de Sud împotriva agresorilor imperia­lişti americani A luat apoi cuvîntul ambasa­dorul Lam Van Luu, care a fă­cut un larg expozeu al luptei dîrze, eroice şi drepte a poporu­lui vietnamez, în cei 22 de ani care au trecut de cind s-a ridi­cat cu arma in mină pentru a­­părarea libertăţii sale naţionale. Împotriva agresiunii imperialis­mului american. Deşi au suferit înfrîngeri gre­le pe frontul din Indochina, a spus în continuare vorbitorul, imperialiştii americani conti­nuă să se încăpăţîneze în a pre­lungi războiul de agresiune în Vietnamul de sud, cu intenţia de a obţine o poziţie de forţă. In lupta noastră dreaptă, a subliniat ambasadorul, poporul vietnamez s-a bucurat întotdea­una de înţelegere şi sprijin din partea Partidului Comunist, a Guvernului şi a poporului fra­te român care se pronunţă cu hotărîre pentru încetarea răz­boiului şi retragerea totală şi necondiţionată a trupelor ame­ricane din Viet­nam şi din În­treaga Indochiliă, astfel ca po­poarele vietnamez, laoţian şi cambodgian să fie lăsate să-şi reglementeze singure proble­mele, fără nici un amestec din afară. Exprimăm mulţumirile noas­tre sincere Partidului Comunist Român, guvernului Republicii Socialiste România şi poporului frate român pentru sprijinul preţios şi ajutorul multilateral acordate luptei drepte a poporu­lui vietnamez, a spus in in­­cheiere ambasadorul. (Agerpres) Pagina a 7-a —18 martie 7972 Un pas important pe calea consolidării relaţiilor de prietenie şi colaborare româno-algeriene (Urmare din pag­i calde, de statornică prietenie, respect şi consideraţie faţă de poporul algerian­, faţă de Alge­ria democratică şi populară, faţă de preşedintele Consiliului Re­­voluţiei, preşedintele Consiliu­lui de Miniştri­ Houari Boume­­diene, bucurindu-se sincer de re­marcabile succese obţinute de ţara prietenă în toate domeniile vieţii economice, sociale, politi­ce şi culturale. Poporul nostru a urmărit cu adincă simpatie şi solidaritate lupta eroică a po­porului algerian, condusă de Frontul de Eliberare Naţională pentru scuturarea jugului colo­nial şi pentru afirmarea sa ca naţiune de sine stătătoare. In ţara noastră sunt apreciate cu toată căldura eforturile sale ac­tuale pentru consolidarea inde­pendenţei politice şi economice a ţârii, pentru recuperarea bogă­ţiilor naţionale de sub contro­lul monopolurilor străine, pen­tru dezvoltarea industriei, pen­tru înfăptuirea revoluţiei agrare, pentru înflorirea invăţămîntu­­lui şi culturii, pentru creşterea nivelului de viaţă material şi spiritual. Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu in Algeria a oferit prilejul pentru cunoaşte­rea nemijlocită a unora din nu­meroasele rezultate ale acestor eforturi, demonstraţii grăitoare ale talentului şi hărniciei po­porului algerian, a capacităţii sale de a-şi construi in mod li­ber o viaţă nouă, de a merge cu succes înainte pe drumul făuri­rii şi dezvoltării unei Algerii noi, independente şi prospere. Sprijinind cu consecvenţă şi fermitate lupta tuturor popoa­relor ce s-au ridicat şi se ridică pentru dobindirea libertăţii na­ţionale şi progres social, pentru afirmarea dreptului lor sacru de a dispune de toate bogăţiile lor şi de propriul lor destin. Roma­nia socialistă e solidară cu miş­carea de eliberare a popoarelor asuprite incă de colonialism şi imperialism ; ea promovează re­laţii de colaborare prietenească cu tinerele state independente din Africa şi de pe celelalte continente şi susţine din toată inima strădaniile lor îndreptate spre lichidarea subdezvoltării moştenite de la regimul colonial, spre progresul vieţii lor econo­mice şi sociale, spre afirmarea nestingherită a fiinţei lor naţio­nale. Poporul nostru consideră că acest sprijin şi această cola­borare se încadrează in contex­tul general al luptei antiimpe­­rialiste şi anticolonialiste la care ţara contribuie in mod activ şi hotărit. Sub aceste auspicii se desfă­şoară şi se dezvoltă, de altfel, şi legăturile de prietenie şi cola­borare pe multiple planuri intre Republica Socialistă România şi Republica Algeriană Democrati­că şi Populară, legături care au cunoscut, mai cu seamă in ulti­ma vreme, o evoluţie mereu ascendentă. Schimburile comer­ciale au crescut an de an, au fost încheiate o serie de acor­duri economice, s-a intensificat şi s-a lărgit cooperarea econo­mică şi tehnică româno-algeria­­nă in industriile petrolului, chi­­mică, minieră şi în alte domenii. Schimburile de păreri asupra relaţiilor bilaterale au prilejuit evidenţierea satisfacţiei faţă de evoluţia raporturilor româno­­algeriene şi totodată luarea unor măsuri pentru lărgirea şi diver­sificarea colaborării în viitor. In acest context a avut loc, in cursul vizitei, semnarea unui acord privitor la crearea Comi­siei mixte guvernamentale ro­­mâno-algeriene, menită să pro­moveze cooperarea­ economică,­ ştiinţifică şi tehnică, iar in pri­ma sesiune a Comisiei au şi fost luate hotărîri concrete in vederea întăririi cooperării din­tre ţările noastre, mai cu seamă în domeniile petrolului, minelor, industriei, agriculturii şi hidro­tehnicii. Acestui scop ii va ser­vi, de altfel, şi creditul de 100 milioane dolari acordat de România, Algeriei in livrări de instalaţii şi utilaje. Cit priveşte schimburile comerciale, convor­birile au prilejuit constatarea că sunt întrunite condiţiile pen­tru a atinge volumul de 50 mi­lioane dolari încă în acest an, cele două părţi fixind ca, obiec­tiv dublarea, pînă în 1975, a vo­lumului actual al acestor schim­buri. Un loc important in discuţiile privitoare la raporturile bilate­rale, a revenit, relaţiilor dintre Partidul Comunist Român şi Frontul de Eliberare Naţională din Algeria, luîndu-se măsuri de întărire a legăturii dintre ele, pe baza stimei, respectului re­ciproc şi a egalităţii in drepturi, existind certitudinea că ele vor servi atît promovării relaţiilor româno-algeriene în ansamblu, cit şi interesele generale şi uni­tatea forţelor antiimperialiste din întreaga lume. Largul schimb de păreri asu­pra problemelor internaţionale desfăşurat în cadrul convorbiri­lor a permis sublinierea convin­gerii celor două părţi că tendin­ţa dominantă a epocii noastre o constituie consolidarea şi influ­enţa crescindă a forţelor păcii, democraţiei şi progresului social, evoluţia pozitivă survenită în raportul d­e forţe pe plan mon­dial limitind spaţiul de acţiune al forţelor imperialismului, co­lonialismului şi neocolonialis­­mului. Dat fiind însă că în lu­mea contemporană mai există focare de tensiune şi de con­flict, România şi Algeria şi-au exprimat ferma hotărîre să con­tinue lupta împreună cu cele­lalte­ forţe progresiste, pentru a se ajunge la soluţionarea proble­melor litigioase pe căi paşnice, conform intereselor dreptăţii, securităţii şi păcii popoarelor. Pentru aceasta, ţările noastre — a căror politică externă se întemeiază pe principiile una­nim recunoscute ale dreptului internaţional — consideră, aşa cum s-a subliniat in Declaraţia comună româno-algeriană, că „este imperios necesar ca rela­ţiile dintre state să se bazeze pe respectarea strictă şi neabătută a principiilor independenţei şi suveranităţii naţionale, egalită­ţii în drepturi, neamestecului în treburile interne, interesului şi avantajului reciproc şi a drep­tului popoarelor de a-şi hotărî singure soarta“. ..Cele două părţi — se mai spune în decla­raţie — s-au pronunţat împotri­va politicii imperialiste de domi­naţie, agresiune şi amestec in treburile altor state, ca şi împo­triva politicii de d­ictat şi pre­siune de orice fel în relaţiile in­ternaţionale“. Importantul document semnat la Alger cuprinde numeroase a­­precieri comune ale ţărilor noas­tre cu privire la evenimente şi probleme ale vieţii internaţiona­le, la fenomene şi procese ce se manifestă în arena mondială, precum şi aprecieri reciproce faţă de contribuţia adusă de România şi Algeria, prin activi­tatea lor in domeniul politicii externe. I. consolidarea păcii in lume. Astfel, cele două părţi declară că au­­ luat notă că evo­luţia tra direcţia normalizării si­tuaţiei în Europa, restabilirea drepturilor legitime ale R. P. Chineze in O.N.U. şi intilnirea la nivel înalt chino-americană reprezintă o ilustrare a tendin­ţelor pozitive in raporturile in­ternationale­­ că toate statele, fără deosebire de mărimea, po­tenţialul şi regimul lor social, pot şi trebuie să ia parte activă la rezolvarea marilor problema ale contemporaneităţii, că e ne­cesară continuarea negocierilor şi întreprinderea unor măsuri concrete in direcţia dezarmării generale, in primul rină­ a celei nucleare , infod act cu satisfac­,­ţie de încheierea tratatelor din­tre U.R.S.S. şi R.F.G., R. P. Po­lonă şi R.F.G. in contextul evo­luţiei favorabile a relaţiilor din­tre statele europene, cele două părţi consideră că instaurarea securităţii şi cooperării in Eu­ropa trebuie astfel concepută incit să constituie un aport la destinderea şi cooperarea in ce­lelalte regiuni ale lumii. Declaraţia comună consem­nează aprecierea părţii române ca lupta de eliberare a poporu­lui algerian, politica sa de inde­pendenţă naţională, politica sa externă activă in Africa, in lu­mea arabă şi restul lumii consti­tuie un factor dinamizator, cu valoare de exemplu, o contribu­ţie concretă la cauza păcii şi colaborării internaţionale. De o apreciere deosebită se bucură, d­e asemenea, interesul manifes­tat de Algeria, in virtutea pozi­ţiei sale geografice, faţă de evo­luţia situaţiei din Europa. La rindul ei, partea algeriană a dat o înaltă apreciere politicii dina­mice a României, politică de dezvoltare a înţelegerii şi coope­rării internaţionale in Europa şi în lume, de sprijinire fermă a luptei antiimperialiste pentru libertate, independenţă şi pro­gres social, pentru stabilirea unor relaţii noi intre state pe baza respectării principiilor dreptului internaţional, precum şi politicii româneşti de solida­ritate activă şi exemplară faţ­ă de lupta tinerelor state indepen­dente, pentru triumful cauzei lor drepte. Discuţiile purtate asupra si­tuaţiei din Orientul Apropiat au relevat profunda îngrijorare ma­nifestată d­e ambele părţi faţă de menţinerea focarului de ne­încredere, primejdios pentru pacea internaţională, din aceas­tă regiune a jupu­i, ele subli­niind necesitatea găsirii unei so­luţii bazate pe dreptate şi echi­tate, in spiritul principiilor re­cunoscute ale dreptului interna­ţional, mai ales cele privind li­bertatea şi independenţa popoa­relor. S-a evidenţiat totodată că orice soluţie justă şi durabilă trebuie să ţină seama, în mod necesar, de drepturile şi aspira­ţiile naţionale ale poporului pa­lestinian. Lupta popoarelor africane pentru eliberare. împotriva im­perialismului, colonialismului, neocolonialismului şi rasismului găseşte un sprijin­­ solidar din partea României şi Algeriei care se bucură sincer de succesele obţinute d­e aceste popoare In e­­forturile lor de a-şi cuceri ..şi apăra independenţa naţională. In cadrul convorbirilor româ­no-algeriene au fost luate in discuţie şi probleme ale relaţii­­lor economice internaţionale, mai ales cele privitoare la ra­porturile dintre ţările dezvolta­te si cele in curs de dezvoltare, subliniindu-se necesitatea redu­cerii şi lichidării mărilor de ea-­iste dintre ele şi pe calea rea­justării raporturilor economice internaţionale, in sensul elimi­nării practicilor discriminatorii şi a barierelor artificiale, d­e calea unei cooperări echitabile intre state. Prin conţinutul său bogat, prin perspectivele largi pe care le deschide extinderii conlucră­rii pe toate planurile intre par­tidele, statele şi popoarele noas­tre. Declaraţia comună româno­­algeriană atestă o dată mai mult că vizita efectuată d­e tovarăşul Nicolae Ceauşescu in Algeria, convorbirile purtate cu preşe­dintele Houari Bournedi­ne con­stituie un pas foarte important pe calea consolidării raporturi­lor de prietenie şi colaborare dintre cele două ţări precum şi o nouă contribuţie a României şi Algeriei la intărirea cooperă­rii internaţionale şi a păcii mon­diale. Poporul român salută cu sa­tisfacţie rezultatele rodnice ale acestei vizite care a prilejuit o atât de impresionantă manifes­tare a sentimentelor de priete­nie nutrite reciproc de popoare­le român şi algerian şi îşi ex­primă convingerea că ea consti­tuie un început de cel mai bun augur pentru călătoria între­prinsă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în opt ţări africane, sub semnul intaririi continue a frontului antiimperialist, al cau­zei păcii și prieteniei intre po­poare, al progresului în lume. BAROMETRU STAREA VREMII CE A FOST IERI Tftrvtpercfuro In =C oro 8 oro ROMANIA EUROPA Stockholm­2 38 Cer senin Viena1 16 Cer senin Berna1 14 Cer variabil Madrid2 12 Cer variabil CE SE PREVEDE PENTRU URMĂTOARELE 48 DE ORE Interlocutorul nostru de citezi, meteorologul ION STANCESCU ne comunice : CARACTERISTICA GENERALA A VREMII : Frumoasă şi călduroasă. PRECIPITATIILE î ^ Nu se vor semnala. VTNTUL : Slab pîna la nofrivii, cu intensificări locale în sudul fauri. TEMPERATURA ? Minimele vor oscila între minus 3 şi 3 grade, izo­lat mai ridicate în estul Transilvaniei şi în Moldova, ţi între 0 ?* 10 grade în rest. Iar maximele între 8 şi 16 grade în Dobrogea şi Mol­dovei şi între 12 »» 20 grade în rest. PROGNOZA PENTRU BUCUREŞTI : Vreme frumoasă şi călduroasă. Cerul mai mult senin. Vînt potrivit. Temperatura minimă de la 0 la 2 grade iar maxima între 17 şi 19 grade. LOCALITATEA FENOMEN METEOROLOGIC Cer variabil București5 17 Cer senin Constanța5 7 Cer senin Sulina4 5 Cer senin la Iaşi4 15 Cer senin Bacău1 15 Cer senin Piatra Neamț2 12 Cer senin Iași0 14 Cer senn Suceava1 14 Cer senin Cluj4 14 Cer senin Satu Mare3 17 Cer senin Oradea3 18 Cer senin Arad2 19 Cer senin Timișoara1 19 Cer senin Semeni*1­5 Cer variabil Sibiu0 15 Cer senin Brașov­­­2 14 Cer senin Predeal — 39 Cer senin Vf. Omul — 42 Cer senin Sinaia, Cota 1 500 Joseni 2 6 Cer senin — 5 10 Cer senin Craiova4 11 Cer variabil Tr. Severin5 16 Sofia0 15 Cer schimbător Belgrad1 18 Cer schimbător Praga5 17 Cer senin Budapesta5 18 Cer senin Moscova1 4 Cer schimbător Varșovia3 14 Cer senin Berlin4 17 Cer senin Ateno 11 16 Cer variabil Roma8 19 Cer variabil Pari*3 17 Cer variabil Londra5 17 Cer senin Copenhaga2 10 Cer senin

Next