România Liberă, mai 1972 (Anul 30, nr. 8560-8584)
1972-05-16 / nr. 8571
Pagina a 2-a — 76 mai 7972 DROBETA TURNU SEVERIN LA 1850 DE ANI (Urmare din pag. 1) gul Bulevardului Republicii, îmbrăcat, ca de altfel întregul municipiu, în straie de sărbătoare, iar privirile, un sens unic — spre aeroport, unde conducătorii de partid și de stat sosesc cu elicoptere. In întîmpinarea conducătorilor de partid şi de stat au venit tovarăşii Traian Dudaş, prim-secretar al Comitetului judeţean Mehedinţi al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean. Ion Radu, prim-secretar al Comitetului municipal de partid Turnu Severin, primarul municipiului, membrii birourilor comitetelor judeţean şi municipal de partid şi ai comitetelor executive ale consiliilor populare judeţean şi municipal. Sunt aici prim-secretari ai comitetelor municipale de partid şi primari ai municipiilor din întreaga ţară, precum şi delegaţii de partid şi de stat din oraşele riverane Kladovo şi Negotin din R.S.F. Iugoslavia, invitate la marea sărbătoare a severinenilor. O companie de onoare, formată din militari, din membri ai gărzilor patriotice şi ai detaşamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei, prezintă onorul conducătorului partidului şi statului nostru, comandantului suprem al forţelor noastre armate, tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Se intonează Imnul de Stat al Republicii Socialiste România. Apoi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, trece în revistă garda de onoare. Un bătrân din partea locului, pensionarul Vasile Fota, însoţit de băieţi şi fete, îmbrăcaţi în costume populare mehedinţene, oferă conducătorilor de partid şi de stat tradiţionala piine şi sare, ploşti cu vin din renumita podgorie Corcova. Pionieri oferă tovarăşului Nicolae Ceauşescu, tovarăşei Elena Ceauşescu, celorlalţi oaspeţi garoafe roşii. Pe aeroport domneşte o mare Însufleţire. Pajiştea de la poalele munţilor a devenit un adevărat amfiteatru; mii şi mii de severineni au ţinut să întimpine cu dragoste pe conducătorul partidului şi statului nostru. Minute în şir nu contenesc uralele şi ovaţiile celor prezenţi. Răspunzind cu prietenie acestei emoţionante manifestări, tovarăşul Nicolae Ceauşescu salută pe locuitorii oraşului, dă mina cu numeroşi severineni care îl înconjoară pe conducătorul partidului şi statului nostru. Aeroportul municipal era pavoazat sărbătoreşte. De la înălţimea elicopterului oficial se zăresc impunătoarea construcţie a barajului, siluetele macaralelor de la şantierul naval, profilul celorlalte importante obiective economice înălţate pe malul Dunării, pe pajiştea platoului ce domină această panoramă, în apropierea locului de aterizare, se află inscripţia: „Drobeta- Turnu Severin — 1850“. Este ora 10:00. Elicopterul, la bordul căruia au călătorit tovarăşii Nicolae Ceauşescu. Elena Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Elena Ju Maurer, aterizează în uralele mulţimii. In această atmosferă de entuziasm, conducătorii de partid, şi de stat părăsesc aeroportul. Maşinile trec pe sub un impunător arc de triumf împodobit cu covoare multicolore, ţesute de meşterii populari, deasupra căruia cuvintele ce simbolizează gîndurile întregului popor — „Ceauşescu şi poporul“ — sunt încadrate de urările ..Bine aţi venit în judeţul Mehedinţi, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu“. „Bun sosit în străvechea aşezare a municipiului Drobeta — Turnu Severin“. Oaspeţii, însoţiţi de urările a numeroşi locuitori ai municipiului, ce formează un culoar viu de-a lungul străzilor, se îndreaptă spre zona industrială a oraşului. O pondere importantă în industria municipiului o are cunoscuta uzină de vagoane, care-şi sărbătoreşte în aceste zile 90 de ani de existenţă. Cele pornite în prima lor cursă, semnifică pe cit de lapidar, pe atit de sugestiv forţa şi dimensiunile la care a ajuns MEVA in acest al 90-lea an al existenţei sale. Printr-un veritabil cordon viu ce scandează „CEAUŞESCUP.C.R.“, se trece apoi în noua hală de producţie considerată astăzi un sector de activitate distinct al uzinei. Dată in folosinţă la sfirşitul anului trecut, ea se înfăţişează vizitatorilor ca o expresie a actualului grad inart de dotare tehnică. Se dau explicaţii in faţa unor utilaje asupra caracteristicilor tehnicoeconomice şi a modului de funcţionare. In discuţiile cu specialiştii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează de preocupările existente In uzină In privinţa reducerii consumului de metal şi a perfecţionării pregătirii profesionale, subliniind necesitatea folosirii unor cadre bine pregătite care să poată utiliza utilajele moderne la parametrii lor de fabricaţie. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează îndeaproape de folosirea deplină a spaţiilor de producţie din noua hală. Secretarul general al partidului arată că, printr-o mai raţională utilizare a acestor spaţii, prin mai buna organizare a fluxului de producţie se pot crea condiţii pentru a se amenaja încă o linie de montaj. Secretarul general al partidului se opreşte deseori, dă mina cu muncitorii, stă de vorbă cu ei. Printre aceştia sunt şi mulţi veterani ai uzinei, astăzi pensionari. Lăcătuşul Ion Honcescu spune cu mindrie secretarului general I al partidului . Lucrez de 32 de ani in această uzină. Ca om care am cunoscut condiţiile grele din trecut, vă mulţumesc din inimă pentru tot ce a făcut partidul, pentru tot ce aţi făcut dumneavoastră, pentru viaţa nouă de astăzi. Cum va arăta MEVA in deceniul următor ? Acum, in acest moment jubiliar, gîndurile constructorilor de vagoane severineni se îndreaptă spre obiectivele pe care şi le-au propus în actualul cincinal. La sfirşitul acestuia, volumul producţiei realizate va fi de 18 ori mai mare decit cel realizat in 1955. Şi acum, in faţa secretarului general al partidului, prin cuvîntul unuia dintre membrii colectivului, cu toţi se angajează, in atmosfera de puternică emulaţie stîrnită de apropierea Conferinţei Naţionale a partidului, să-şi realizeze in mod exemplar sarcinile planificate, dovedindu-şi astfel maturitatea şi competenţa profesională. Citim pe feţele oamenilor hotărire, angajare deplină şi momentul emoţionant al întilnirii secretarului general al partidului cu un grup de veterani ai uzinei, astăzi pensionari. Înconjuraţi cu dragoste şi respect de cei tineri, se înscrie ca unul dintre cele mai simbolice. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, semnează în Cartea de onoare a uzinei . „Cu prilejul Împlinirii a 90 de ani de la Înfiinţarea Uzinei de vagoane din Turnu Severin şi pentru realizările obţinute In producţie, adresez muncitorilor, tenhicienilor şi Inginerilor acestei Întreprinderi — cu Îndelungate şi bogate tradiţii — cele mai calde felicitări. Urez din inimă acestui harnic colectiv noi şi importante succese în activitatea viitoare, consacrată progresului industriei constructoare de material rulant, dezvoltării şi modernizării transporturilor feroviare, propăşirii şi înfloririi patriei noastre socialiste“. In aclamaţiile celor prezenţi, ca semn al dragostei şi deosebitei preţuiri, maistrul Dumitru Dumitrescu, distins în această zi cu înaltul titlu de Erou al muncii socialiste, oferă tovarăşului Ceauşescu macheta unuia din noile tipuri de vagoane produse de uzină şi ii urează multă sănătate şi fericire, triei de la cele mai vechi urme de viaţă omenească descoperite în zona municipiului Turnu Severin, până la dezvoltarea economică, socială şi spirituală din anii socialismului. După informarea succintă, grupuri de pionieri şi pioniere oferă buchete de flori oaspeţilor dragi. Apoi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu taie panglica inaugurală în aplauzele şi ovaţiile asistenţei. Incepe vizitarea muzeului. Străvechi ţinut cu tradiţii istorice glorioase, Severinul şi-a preţuit totdeauna vestigiile, fiind unul din oraşele cu tradiţii muzeistice. Muzeul, aşa cum arată astăzi, este unul din cele mai reuşite din ţară. Prin cele două secţii ale sale — ştiinţele naturii şi istorie — este oglindită veridic Istoria acestui pămint românesc. Directorul muzeului, tovarăşul M. Davidescu prezintă exponatele. Este prezentată geografia zonei Porţile de Fier, o bogată colecţie de stampe de epocă, aspecte legate de o veche îndeletnicire a oamenilor din această zonă, pescuitul sunt prezentate unelte pescăreşti din vechime, uriaşe vîrşe metalice specifice zonelor cu ape repezi, prostovoale şi sacovişte, precum şi hrisoave medievale care atestă aceste Îndeletniciri. In cele nouă săli ale secţiei de Istorie sânt prezentate vechi unelte agricole, obiecte de cultură materială dacică descoperite la Tr. Severin, Ostrovul Şimian şi la Hinova. In sala nr. 4, oaspeţii aumiră o splendidă machetă a podului lui Apollocler din Damasc. Drobeta, străveche aşezare romană avea un pod, una dintre cele mai îndrăzneţe construcţii din acea vreme. Tr. Severin are o hidrocentrală, una din cele mai îndrăzneţe opere inginereşti ale timpului nostru. Sunt prezentate piesele colecţiilor de artă romană, documente şi ilustraţii ale Ţării Severinului din secolul al XIII- lea, apoi Cetatea Severinului din vremea in care, aşa cum scria Vlahuţă in „România pitorească“ , „fost capitala Olteniei, scaunul vestiţilor Bani al Severinului, a căror obîrşie se pierde în negura vremii, dincolo de descălecători“.înalţii oaspeţi se opresc timp mai indelung în ultima sală, unde sunt prezentate documente privind înfiinţarea şi dezvoltarea oraşului modern Tr. Severin, precum şi participarea mehedinţenilor la marile evenimente din a doua jumătate a secolului al XIX-lea : Unirea Principatelor şi Războiul pentru Independenţă. În această sală sunt păstrate, de asemenea, do■cumentele privind crearea Partidului Comunist Român, precum şi evenimente care au premers acestui act epocal. Sunt prezentate apoi documente ale luptelor împotriva dictaturii militaro-fasciste, aspecte ale insurecţiei armate din 1944, eroismul muncitorilor severineni în luptele pentru zdrobirea armatelor , hitleriste şi instaurarea puterii populare. Un capitol aparte este Închinat celor mai mari realizări din ultimii ani, construcţia sistemului hidroenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier. La ora 12, coloana de maşini părăseşte incinta muzeului însoţită de urale şi ovaţii. Un moment solemn apoi şi în faţa bustului lui Traian, Înălţat aici Încă din anul 1906. Din mijlocul unui grup de copii Îmbrăcaţi in uniforme de pionier, alţii în costume naţionale, se desprind câţiva, care oferă buchete de flori. Este rostit tradiţionalul legămînt pionieresc : „învăţătură, muncă, omenie, ca să înflorească scumpa Românie". Iată-i deci pe Decebalui Traian, alături, in parcul care din această zi va purta numele amîndurora. Simbolică alăturare pentru a ne readuce in memorie istoria zămislirii poporului român pe aceste meleaguri. Pentru a ne confirma că istoria de aproape două milenii a Severinului este istoria statorniciei, istoria permanenţei noastre. Şi trecătorul care va remarca faptul că alături de cele două statui edilii oraşului au aşezat acea fîntină-simbol, aducând cu ea mesajul energeticii, va înţelege de ce Severinul de azi este un demn urmaş al Drobetei de odinioară. In curtea Muzeului Porţilor de Fier este o statuie * lui Apollodor din Damasc şi pe malul Dunării urmele podului bătute de apele fluviului timp de aproape 2 000 de ani. In parc sunt busturile celor doi strămoşi. Iar cntîna arteziană dintre ei reprezintă palele unei turbine, aici încremenite, dar dincolo rotindu-şi intr-o horă fantastică cele 1 500 tone şi smulgind din apele care scaldă şi azi picioarele străvechiului pod roman, cei 1 050 megawaţi de energie, de lumină, pe care strănepoţii dirji şi biruitori, deopotrivă, în lupta cu fluviul din nou învins, o trimit spre ţara întreagă, de aici din acest oraş al rozelor, cu stabilopodul său de 20 tone, semn al constructorului de hidrocentrală, şi de istorie, aşezat drept monument In mijlocul urbei milenare. La amiază, In saloanele restaurantului Parc-Hotel, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer şi soţia sa, Elena Maurer, tovarăşii Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Emil Drăgănescu şi Ştefan Andrei au luat parte la o masă oferită de Comitetul judeţean Mehedinţi al P.C.R. şi de Comitetul municipal de partid cu ocazia sărbătoririi a 1850 de ani de atestare documentară a municipiului Drobeta Turnu Severin. Au participat membri ai C.C. al P.C.R., ai guvernului, reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, membri ai conducerii unor întreprinderi economice, instituţii de artă şi cultură din municipiu, reprezentanţi ai oamenilor muncii din judeţul Mehedinţi. Au luat parte, de asemenea, prim-secretari ai comitetelor municipale de partid şi primari ai municipiilor din Întreaga ţară, precum şi delegaţiile de partid şi de stat din oraşele iugoslave riverane Kladovo şi Negotin, invitate la marea sărbătoare a severinenilor. Constantin Vrânceanu Anton Uncu Flori, simbol al dragostei pentru conducătorul partidului „BINE AŢI VENIT LA ANIVERSAREA UZINEI NOASTRE, SCUMPE TOVARĂŞE NICOLAE CEAUŞESCU!“ înalţii oaspeţi pătrund la poarta uzinei de vagoane, primul obiectiv al vizitei. O lozincă mare se află la intrare : „Bine aţi venit la aniversarea uzinei noastre, scumpe tovarăşe Nicolae Ceauşescu". Cifra 90 revine ca un leitmotiv pe diverse pancarte, se află pe buzele tuturor. Este vîrsta la care a ajuns „Mehedinţi-vagoane“, sau MEVA, aşa cum este ea astăzi cunoscută. O vîrstă care include în ea multiple transformări, o virată care ne duce cu gîndul la Însăşi evoluţia economiei şi mişcării muncitoreşti din România. Astăzi, in această zi de sărbă- toare, Întreg colectivul de mun- citori, ingineri şi tehnicieni sa- ! Iată cu entuziasm, sosirea in mijlocul lor a tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a celorlalţi conducători de partid şi de stat. In întîmpinarea lor au venit Ioan Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini, cadre din conducerea grupului de uzine şi a uzinei. Oas-peţilor li se oferă buchete de flori, se scandează lozinci, ră- i sună puternice urale. Expresii vii ale ataşamentului întregului colectiv faţă de partid, faţă de politica sa, dovezi certe că uzina ţine să se arate demnă de tra- diţii al căror debut, monografia uzinei !1 consemnează în 1882, anul naşterii primelor ateliere , de reparat vagoane. Unsprezece ani mai tîrziu începe, şi repara- ]ţia locomotivelor, uzina rămînînd profilată pe reparaţii pină in 1960. Considerat pe bună dreptate un an de cotitură în viaţa uzinei, anul 1960 marchează Începutul specializării in construcţia de vagoane de marfă. Pentru mulţi din cei prezenţi astăzi aici la acest jubileu, este încă vie in amintire clipa cind pe poartă a ieşit primul vagon construit în uzină. Era primul dintr-un lung şir de succese, mărturii evidente ale capacităţii creatoare a unui colectiv priceput, dornic de afirmare. An de an, uzina severineană şi-a sporit nivelul de dotare tehnică ceea ce a determinat un ritm rapid de creştere şi diversificare a producţiei. O serie de panouri şi grafice afişate atît la intrare ct şi în halele vizitate, furnizează cifre şi date semnificative în acest sens. Numai între anii 1965—1970, perioadă ce coincide cu prima etapă dintr-un vast program de extindere şi modernizare, producţia uzinei a crescut cu circa 75 la sută. Iar în anul 1972. Întreaga producţie din 1960 s-a realizat in numai 60 de zile. Directorul întreprinderii, inc. Vasile Bacalu, dă explicaţii oaspeţilor privind capacitatea actuală a uzinei, dotarea cu utilaje şi nivelul tehnic al acesteia, productivitatea muncii. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat se opresc în faţa unor machete aflate în curtea interioară reprezentînd principalele tipuri de vagoane realizate pînă în prezent. Uzina a înscris, nu demult, pe eşichierul produselor sale al 22-lea tip de vagon, emblema MEVA circulînd astăzi pe multe căi ferate europene şi chiar de pe alte continente. Vagoanele-cisternă pentru transportul cimentului in vrac, cu încărcare şi descărcare pneumatică, ca şi cele pentru transportul trestiei de zahăr, au trecut oceanul fiind exportate în Cuba şiconstituind obiecte de mindrie pentru constructorii severineni. Iar, arcul de triumf cu inscripţia ,,30 000“ pe sub care trec astăzi vagoa In ultima sală a Muzeului sunt prezentate documente atestind tradiţiile revoluţionare ale muncitorilor severineni DOCUMENTELE ISTORIEI SEVERINULUI De-a lungul Bulevardului Republicii, mulţimea de oameni s-a strîns, pe cele două laturi, in aşteptare. Privită acum, seamănă cu o uriaşă columnă desfăşurată orizontal, o columnă vie căreia trebuie să-i ştii istoria cea veche şi cea nouă, să-i poţi bănui Înălţimea. In faţa liceului „Traian“, două fete în uniforma formaţiilor de pregătire pentru apărarea patriei străjuiesc intrarea ; curtea liceului este plină de uniforme şi de cravate roşii. Strada este, de asemenea, plină de oameni. Bulevardul capătă un murmur molcom de fluviu. Dinspre parc vine acum un val de linişte care trece peste rîndurile de oameni şi se contopeşte cu liniştea milenară a Castrului roman din incinta muzeului „Porţile de Fier“. Apoi, din urmă un val de flori multicolore, de urale şi aclamaţii: „Ceauşescu — P.C.R.“, „Ceauşescu şi poporul“. Coloana de maşini soseşte in faţa muzeului, unde oaspeţii sunt intîmpinaţi de oficialităţile oraşului. După urările de bunsosit, preşedintele Comitetului judeţean pentru cultură şi educaţie socialistă, tovarăşul Gheorghe Nica, informează pe înalţii oaspeţi despre muzeul Porţilor de Tier, înfiinţat in 1880, acesta a cunoscut o amplă dezvoltare oon■cretizatăin sporirea colecţiilor sale, ca urmare, îndeosebi, a cercetărilor arheologice proprii. Prin valoarea exponatelor, muzeul depăşeşte sfera importanţei locale, fiind un îndrumar concentrat și util pentru bogăția de evenimente a istoriei pa- FINTÎNA ARTEZIANA DINTRE BUSTURILE LUI DECEBAL ŞI TRAIAN SUGEREAZĂ PALELE UNEI TURBINE In parcul central al oraşului i fi cit neamul românesc“. Cuare loc dezvelirea bustului lui Ivintele răsună înflăcărat. Decebal, operă a sculptorului La invitaţia primarului oraşul Marius Butunoiu. Oaspeţii se lui şi în aplauzele mulţimii, teapropie de monument. Un cin- varăşul Nicolae Ceauşescu deztec se înalţă din piepturile ce- nveleşte impunătoarea statuie, riştilor ansamblului „Doina“ şi Pe soclu, două inscripţii : „Deeste preluat de mulţime, „Eroicebalus per Scorilo“ şi „Beau fost, eroi sunt încă / Și-or I cebal, regele Dacilor“. La Casa de cultură a municipiului ADUNARE JUBILIARĂ CONSACRATĂ CELOR DOUĂ ANIVERSĂRI Ora 13,30. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat, se îndreaptă spre Casa de cultură a municipiului Turnu Severin pentru a lua, parte la adunarea jubiliară prilejuită de aniversarea a 1850 de ani de la atestarea documentară a municipiului Drobeta şi de sărbătorirea a nouă decenii de existenţă a Uzinei de vagoane din Turnu Severin. În sală sunt prezenţi membrii comitetelor judeţean Mehedinţi al P.C.R. şi municipal Turnu Severin al P.C.R., deputaţii consiliilor populare judeţean şi municipal, muncitori, ingineri şi tehnicieni din cadrul întreprinderii sărbătorite, din celelalte unităţi economice din localitate, intelectuali, activişti de partid şi de stat, alţi cetăţeni ai municipiului. Se află, de asemenea, primii secretari ai comitetelor municipale de partid şi primari ai municipiilor din Întreaga ţară, precum şi delegaţii de partid şi de stat din oraşele riverane Kladovo şi Negotin din R.S.F. Iugoslavia, invitate la marea sărbătoare a severinenilor. Sosirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi conducători de partid şi de stat la adunarea jubiliară este întimpinată cu aplauze prelungite, cu urale. Minute In şir, cei prezenţi scandează „ Ceauşescu-P.C.R.“, „Ceauşescu şi poporul“. In prezidiul adunării iau loc tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Elena Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer şi Elena Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Emil Drăgănescu, Ştefan Andrei, precum şi Traian Dudaş, prim-secretar al Comitetului judeţean Mehedinţi al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, Ion Radu, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, primarul municipiului, reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, reprezentanţi ai uzinei de vagoane sărbătorile, reprezentanţi ai oamenilor muncii din municipiu şl judeţ. Luând cuvintul, tovarăşul TRAIAN DUDAŞ a spus : Trăim astăzi momente deosebit de importante în viaţa municipiului Turnu Severin şi a Judeţului Mehedinţi, prilejuite de sărbătorirea a 1850 de ani de la atestarea documentară a municipiului Drobeta, străveche aşezare daco-romană, cu puternice rezonanţe în istoria milenară a poporului nostru, şi de sărbătorirea a 90 de ani de la înfiinţarea Uzinei de vagoane din Turnu Severin, mare unitate a industriei mehedinţene, cu bogate tradiţii în lupta revoluţionară a proletariatului, cunoscută pe ansamblul economiei naţionale prin produsele sale de nivel tehnic şi calitativ ridicat. Avem deosebita cinste ca la adunarea noastră jubiliară şi manifestările consacrate acestor aniversări, în numele comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii din judeţul Mehedinţi, să adresăm, cu toată dragostea şi căldura inimilor noastre, tradiţionalele urări de bun venit conducerii de partid şi de stat, celui mai iubit fiu al partidului şi poporului român, strălucit exponent al înţelepciunii şi geniului său creator, militant de seamă al mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, stimat şi preţuit in întreaga lume, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Vă rog să-mi permiteţi, de asemenea, să aducem cele mai calde urări de bun sosit tovarăşei Elena Ceauşescu, tovarăşului Ion Gheorghe Maurer şi tovarăşei Elena Maurer. Salutăm cordial pe reprezentanţii organelor judeţene şi municipale din ţară, pe toţi oaspeţii care ne onorează cu prezenţa la aceste festivităţi, împreună cu întregul popor, locuitorii Mehedinţiului şi Severinului îşi exprimă Încă o dată, şi cu acest prilej, mult iubite tovarăşe secretar general, ataşamentul lor profund la Întreaga politică internă şi externă a partidului şi statului. Comuniştii, toţi oamenii muncii dau o Înaltă apreciere şi aprobă din toată inima munca neobosită şi contribuţia remarcabilă pe care o aduceţi in aplicarea creatoare a principiilor marxism-leninismului, pentru slujirea cu abnegaţie a intereselor şi aspiraţiilor fundamentale ale poporului, pentru continua dezvoltare a tuturor localităţilor ţării noastre şi creşterea prestigiului ei în lume. Asemenea celorlalte oraşe ale patriei, Turnu Severin — pină mai deunăzi Înapoiat din punct de vedere economic — a creat tradiţie şi renume unei industrii In plină dezvoltare, dinamice şi competitive. Aplicând în viaţă preţioasele dumneavoastră indicaţii, date cu prilejul vizitei de lucru din septembrie 1971, colectivele de oameni ai muncii din municipiul Turnu Severin şi din judeţul Mehedinţi, sub conducerea şi îndrumarea organelor şi organizaţiilor de partid, au îndeplinit şi depăşit sarcinile la principalii indicatori în primul an al actualului cincinal, iar pe primele patru luni ale acestui an au obţinut succese remarcabile, exprimate printr-o creştere a volumului producţiei globale industriale de 38,3 la sută. Aşadar, municipiul Turnu Severin se prezintă la multiseculara sa aniversare cu o producţie globală industrială de trei ori mai mare decit in anul 1970, cu un ritm mediu anual de peste 24 la sută. In aplauzele asistentei, vorbitorul a declarat apoi deschisă adunarea festivă consacrată sărbătoririi a 1850 de ani de la atestarea documentară a municipiului Drobeta Turnu Severin şi a 90 de ani de la înfiinţarea Uzinei de vagoane. Acest moment a fost marcat de solemnitatea înmînării unor înalte distincţii. într-o atmosferă de vibrant entuziasm, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a înmînat înaltele distincţii. Tovarăşul CONSTANTIN STATESCU, secretarul Consiliului de Stat, a dat citire Decretelor Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România prin care se conferă Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I, municipiului Drobeta Turnu Severin, Ordinul Muncii clasa I Uzinei de vagoane din municipiul Drobeta Turnu Severin, precum şi Titlul de „Erou al Muncii Socialiste“ şi Medalia de aur „Secera şi ciocanul“ unor muncitori ai Uzinei de vagoane, întreaga asistenţă aplaudă şi ovaţionează indelung, exprimindu-şi recunoştinţa faţă de conducerea partidului şi statului pentru înalta preţuire acordată activităţii depuse de colectivele oamenilor muncii de pe aceste meleaguri. In cadrul adunării au fost Inminate, de asemenea, pentru merite deosebite In muncă, cu prilejul aniversării a 90 de ani de activitate neîntreruptă a uzinei de vagoane din municipiul Drobeta Turnu Severin „Ordinul Muncii“ clasa I tovarășului Vasile P. Bacalu, directorul Uzinei de vagoane ; ordinul „23 August" clasa a II-a tovarășilor Constantin V. Bălulescu, ajustor, Alexandru C. Căprare, inginer, Nicolae N. Ciurel, timplar, şi Iulian N. Megan, lăcătuş la Uzina de vagoane. Prin acelaşi Decret al Consiliului de Stat au mai fost conferite 47 de ordine şi 87 medalii ale Republicii Socialiste România unor muncitori, maiştri, tehnicieni şi ingineri de la Uzina de vagoane. Cu prilejul aniversării a 1850 de ani de existenţă atestată documentar a municipiului, pentru merite deosebite in muncă, s-a iuminat, in cadrul adunării, ordinul „Meritul cultural“ clasa I tovarăşului Mişu Davidescu, profesor, director al Muzeului „Porţile de Fier“, ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa a II-a tovarăşului Virgiliu D. Balaure, pensionar, ordinul „23 August“ clasa a II-a tovarăşilor Ion D. Albuleţu, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular al judeţului Mehedinţi, Ion N. Gaşpar, pensionar, şi Iulian Gh. Ploştinaru, activist de partid, „Ordinul Muncii“, clasa a II-a, tovarăşului Aurelian N. Bogdan, activist de partid, şi ordinul „Meritul cultural“, clasa a II-a tovarăşului Mihail I. Guşiţă, pensionar. Prin acelaşi decret al Consiliului de Stat au mai fost conferite 33 de ordine şi 48 medalii ale Republicii Socialiste România unor muncitori, tehnicieni, ingineri, activişti de partid şi de stat, cetăţeni ai municipiului, in continuarea adunării festive, a luat cuvîntul ION RADU, prim-secretar al Comitetului municipal de partid Drobeta (Continuare in pag. a 3-a) In parcul central al orasului a fost dezvelit un bust al lui Decebal r" România libera"