România Liberă, mai 1972 (Anul 30, nr. 8560-8584)

1972-05-16 / nr. 8571

Pagina a 2-a — 76 mai 7972 DROBETA TURNU SEVERIN LA 1850 DE ANI (Urmare din pag. 1) gul Bulevardului Republicii, îmbrăcat, ca de altfel întregul municipiu, în straie de sărbă­toare, iar privirile, un sens u­­nic — spre aeroport, unde con­ducătorii de partid și de stat sosesc cu elicoptere. In întîmpinarea conducători­lor de partid şi de stat au ve­nit tovarăşii Traian Dudaş, prim-secretar al Comitetului ju­deţean Mehedinţi al P.C.R., pre­şedintele Consiliului popular ju­deţean. Ion Radu, prim-secretar al Comitetului municipal de par­tid Turnu Severin, primarul municipiului, membrii birourilor comitetelor judeţean şi munici­pal de partid şi ai comitetelor executive ale consiliilor popu­lare judeţean şi municipal. Sunt aici prim-secretari ai comitetelor municipale de par­tid şi primari ai municipiilor din întreaga ţară, precum şi delega­ţii de partid şi de stat din ora­şele riverane Kladovo şi Nego­­tin din R.S.F. Iugoslavia, invi­tate la marea sărbătoare a se­verinenilor. O companie de onoare, for­mată din militari, din membri ai gărzilor patriotice şi ai deta­şamentelor de pregătire a tine­retului pentru apărarea patriei, prezintă onorul conducătorului partidului şi statului nostru, co­mandantului suprem al forţelor noastre armate, tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Se intonează Imnul de Stat al Republicii So­cialiste România. Apoi, tovară­­şu­l Nicolae Ceauşescu, îm­preună cu tovarăşul Ion Gheor­­ghe Maurer, trece în revistă gar­da de onoare. Un bătrân din par­tea locului, pensionarul Vasile Fota, însoţit de băieţi şi fete, îmbrăcaţi în costume populare mehedinţene, oferă conducători­lor de partid şi de stat tradiţio­nala piine şi sare, ploşti cu vin din renumita podgorie Cor­­cova. Pionieri oferă tovarăşului Nicolae Ceauşescu, tovarăşei E­­lena Ceauşescu, celorlalţi oas­peţi garoafe roşii. Pe aeroport domneşte o mare Însufleţire. Pajiştea de la poa­lele munţilor a devenit un ade­vărat amfiteatru; mii şi mii de severineni au ţinut să întim­­pine cu dragoste pe conducăto­rul partidului şi statului nostru. Minute în şir nu contenesc ura­­lele şi ovaţiile celor prezenţi. Răspunzind cu prietenie acestei emoţionante manifestări, tova­răşul Nicolae Ceauşescu salută pe locuitorii oraşului, dă mina cu numeroşi severineni care îl înconjoară pe conducătorul par­tidului şi statului nostru. Aeroportul municipal era pa­voazat sărbătoreşte. De la înăl­ţimea elicopterului oficial se zăresc impunătoarea construcţie a barajului, siluetele macarale­lor de la şantierul naval, profi­lul celorlalte importante obiecti­ve economice înălţate pe ma­lul Dunării, pe pajiştea platou­lui ce domină această panoramă, în apropierea locului de ateriza­re, se află inscripţia: „Drobeta- Turnu Severin — 1850“. Este ora 10:00. Elicopterul, la bordul căruia au călătorit tova­răşii Nicolae Ceauşescu. Elena Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Elena Ju Maurer, aterizea­ză în uralele mulţimii. In această atmosferă de en­tuziasm, conducătorii de partid, şi de stat părăsesc aeroportul. Maşinile trec pe sub un impu­nător arc de triumf împodobit cu covoare multicolore, ţesute de meşterii populari, deasupra căruia cuvintele ce simbolizează gîndurile întregului popor — „Ceauşescu şi poporul“ — sunt încadrate de urările ..Bine aţi venit în judeţul Mehedinţi, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu“. „Bun sosit în stră­vechea aşezare a municipiului Drobeta — Turnu Severin“. Oaspeţii, însoţiţi de urările a numeroşi locuitori ai munici­piului, ce formează un culoar viu de-a lungul străzilor, se în­dreaptă spre zona industrială a or­aşului. O pondere importantă în in­dustria municipiului o are cu­noscuta uzină de vagoane, care-şi sărbătoreşte în aceste zile 90 de ani de existenţă. Cele pornite în prima lor cursă, semnifică pe cit de lapidar, pe atit de sugestiv forţa şi dimen­siunile la care a ajuns MEVA in acest al 90-lea an al exis­tenţei sale. Printr-un veritabil cordon viu ce scandează „CEAUŞESCU­­P.C.R.“, se trece apoi în noua hală de producţie considerată astăzi un sector de activitate distinct al uzinei. Dată in folo­sinţă la sfirşitul anului trecut, ea se înfăţişează vizitatorilor ca o expresie a actualului grad inart de dotare tehnică. Se dau explicaţii in faţa unor utilaje asupra caracteristicilor tehnico­­e­con­om­ice şi a modului de funcţionare. In discuţiile cu specialiştii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează d­e preocupările existente­­ In uzi­nă In privinţa reducerii con­sumului de metal şi a perfecţio­nării pregătirii profesionale, subliniind necesitatea folosirii unor cadre bine pregătite care să poată utiliza uti­lajele moderne la parametrii lor­­ de fabricaţie. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează îndeaproape de­ folosirea deplină a spaţiilor de producţie din noua hală. Secre­tarul general al partidului ara­tă că, printr-o mai raţională u­­tilizare a acestor spaţii, prin mai buna organizare a fluxului de producţie se pot crea condi­ţii pentru a se amenaja încă o linie de montaj. Secretarul general al partidu­lui se opreşte deseori, dă mina cu muncitorii, stă de vorbă cu ei. Printre aceştia sunt şi mulţi veterani ai uzinei, astăzi pen­sionari. Lăcătuşul Ion Honcescu spune cu mindrie secretarului general I al partidului . Lucrez de 32 de­­ ani in această uzină. Ca om care­­ am cunoscut condiţiile grele din trecut, vă mulţumesc din inimă­­ pentru tot ce a făcut partidul, pentru tot ce aţi făcut dumnea­voastră, pentru viaţa nouă de astăzi. Cum va arăta MEVA in de­ceniul următor ? Acum, in acest moment jubiliar, gîndurile constructorilor de­ vagoane se­verineni se îndreaptă spre obiec­tivele pe care şi le-au propus în actualul cincinal. La sfirşitul acestuia, volumul producţiei realizate va fi de 18 ori mai mare decit cel realizat in 1955. Şi acum, in faţa secretarului general al partidului, prin cu­­vîntul unuia dintre membrii co­lectivului, cu toţi se angajează, in atmosfera de puternică emu­laţie stîrnită de apropierea Con­ferinţei Naţionale a partidului, să-şi realizeze in mod exemplar sarcinile planificate, dovedin­­du-şi astfel maturitatea şi com­petenţa profesională. Citim pe feţele oamenilor hotărire, an­gajare deplină şi momentul e­­moţionant al întilnirii secreta­rului general al partidului cu un grup de veterani ai uzinei, astăzi pensionari. Înconjuraţi cu dragoste şi respect de cei tineri, se înscrie ca unul dintre cele mai simbolice. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, semnează în Cartea de onoare a uzinei . „Cu prilejul Împlinirii a 90 de ani de la Înfiinţarea Uzinei de vagoane din Turnu Severin şi pentru realizările obţinute In producţie, adresez muncitorilor, tenhicienilor şi Inginerilor a­­cestei Întreprinderi — cu Înde­lungate şi bogate tradiţii — cele mai calde felicitări. Urez din inimă acestui harnic colectiv noi şi importante suc­cese în activitatea viitoare, con­sacrată progresului industriei constructoare de material ru­lant, dezvoltării şi modernizării transporturilor feroviare, pro­păşirii şi înfloririi patriei noas­tre socialiste“. In aclamaţiile celor prezenţi, ca semn al dragostei şi deosebi­tei preţuiri, maistrul Dumitru Dumitrescu, distins în această zi cu înaltul titlu de Erou al muncii socialiste, oferă tovară­şului Ceauşescu macheta unuia din noile tipuri de vagoane produse de uzină şi ii urează multă sănătate şi fericire, triei de la cele mai vechi urme de viaţă omenească des­coperite în zona municipiului Turnu Severin, până la dezvol­tarea economică, socială şi spi­rituală din anii socialismului. După informarea succintă, grupuri de pionieri şi pioniere oferă buchete de flori oaspe­ţilor dragi. Apoi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu taie pangli­ca inaugurală în aplauzele şi ovaţiile asistenţei. Incepe vizitarea muzeului. Străvechi ţinut cu tradiţii is­torice glorioase, Severinul şi-a preţuit totdeauna vestigiile, fiind unul din oraşele cu tra­diţii muzeistice. Muzeul, aşa cum arată astăzi, este unul din cele mai reuşite din ţară. Prin cele două secţii ale sale — ştiinţele naturii şi istorie — este oglindită veridic Istoria a­­cestui pămint românesc. Direc­torul muzeului, tovarăşul M. Davidescu prezintă exponatele. Este prezentată geografia zonei Porţile de Fier, o bogată colecţie de stampe de epocă, as­pecte legate de o veche îndelet­nicire a oamenilor din această zonă, pescuitul sunt prezentate unelte pescăreşti din vechime, uriaşe vîrşe metalice specifice zonelor cu ape repezi, prosto­­voale şi sacovişte, precum şi hrisoave medievale care atestă aceste Îndeletniciri. In cele nouă săli ale secţiei de Istorie sânt prezentate vechi unelte agricole, obiecte de cul­tură materială dacică descope­rite la Tr. Severin, Ostrovul Şi­­mian şi la Hinova. In sala nr. 4, oaspeţii aumiră o splendidă machetă a podului lui Apollocler din Damasc. Drobeta, stră­veche aşezare romană avea un pod, una dintre cele mai în­drăzneţe construcţii din acea vreme. Tr. Severin are o hidro­centrală, una din cele mai în­drăzneţe opere inginereşti ale timpului nostru. Sunt prezentate piesele colec­ţiilor de artă romană­, docu­mente şi ilustraţii ale Ţării Se­­verinului din secolul al XIII- lea, apoi Cetatea Severinului din vremea in care, aşa cum­­ scria Vlahuţă in „România pi­torească“ , „fost capitala Olte­niei, scaunul vestiţilor Bani al Severinului, a căror obîrşie se pierde în negura vremii, din­colo de descălecători“.­­înalţii oaspeţi se opresc timp mai indelung în ultima sală, unde sunt prezentate documente privind înfiinţarea şi dezvol­tarea oraşului modern Tr. Seve­rin, precum şi participarea me­­hedinţenilor la marile eveni­mente din a doua jumătate a secolului al XIX-lea : Unirea Principatelor şi Războiul pentru Independenţă. În această sală sunt păstrate, de asemenea, do­­■­cumentele privind crearea Parti­dului Comunist Român, precum şi evenimente care au premers acestui act epocal. Sunt prezen­tate apoi documente ale lupte­lor împotriva dictaturii milita­­ro-fasciste, aspecte ale insurec­ţiei armate din 1944, eroismul muncitorilor severineni în lup­tele pentru zdrobirea armatelor , hitleriste şi instaurarea puterii populare. Un capitol aparte este Închi­nat celor mai mari realizări din ultimii ani, construcţia sistemu­lui hidroenergetic şi de naviga­ţie de la Porţile de Fier. La ora 12, coloana de maşini părăseşte incinta muzeului înso­ţită de urale şi ovaţii. Un moment solemn apoi şi în faţa bustului lui Traian, Înălţat aici Încă din anul 1906. Din mijlocul unui grup de copii Îm­brăcaţi in uniforme de pionier, alţii în costume naţionale, se desprind câţiva, care oferă bu­chete de flori. Este rostit tra­diţionalul legămînt pionieresc : „învăţătură, muncă, omenie, ca să înflorească scumpa Românie". Iată-i deci pe Decebal­ui Traian, alături, in parcul care din această zi va purta numele amîndurora. Simbolică alătura­re pentru a ne readuce in memorie istoria zămislirii po­porului român pe aceste melea­guri. Pentru a ne confirma că istoria de aproape două milenii a Severinului este istoria sta­torniciei, istoria permanenţei noastre. Şi trecătorul care va re­­marca faptul că alături de cele două statui edilii oraşului au aşezat acea fîntină-simbol, adu­când cu ea mesajul energeticii, va înţelege de ce Severinul de azi este un demn urmaş al Dro­­betei de odinioară. In curtea Muzeului Porţilor de Fier este o statuie * lui Apollo­­dor din Damasc şi pe malul Du­nării urmele podului bătute de apele fluviului timp de aproape 2 000 de ani. In parc sunt bustu­­rile celor doi strămoşi. Iar cn­­tîna arteziană dintre ei repre­zintă palele unei turbine, aici încremenite, dar dincolo rotin­­du-şi intr-o horă fantastică cele 1 500 tone şi smulgind din apele care scaldă şi azi picioarele străvechiului pod roman, cei 1 050 megawaţi de energie, de lumină, pe care strănepoţii dirji şi biruitori, deopotrivă, în lupta cu fluviul din nou învins, o trimit spre ţara întreagă, de aici din acest oraş al rozelor, cu stabilopodul său de 20 tone, semn al constructorului de hi­drocentrală, şi de istorie, aşezat drept monument In mijlocul ur­bei milenare. La amiază, In saloanele res­taurantului Parc-Hotel, tovară­şul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer şi soţia sa, Elena Maurer, tovarăşii Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Emil Drăgănescu şi Ştefan Andrei au luat parte la o masă oferită de Comitetul judeţean­­ Mehedinţi al P.C.R. şi de Comitetul municipal de partid cu ocazia sărbătoririi a 1850 de ani de atestare docu­mentară a municipiului Drobe­ta Turnu Severin. Au participat membri ai C.C. al P.C.R., ai guvernului, repre­zentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, membri ai conducerii unor întreprinderi economice, instituţii de artă şi cultură din municipiu, repre­zentanţi ai oamenilor muncii din judeţul Mehedinţi. Au luat parte, de asemenea, prim-secretari ai comitetelor municipale de partid şi primari ai municipiilor din Întreaga ţară, precum şi delegaţiile de partid şi de stat din oraşele iugoslave riverane Kladovo şi Negotin, invitate la marea săr­bătoare a severinenilor. Constantin Vrânceanu Anton Uncu Flori, simbol al dragostei pentru conducătorul partidului „BINE AŢI VENIT LA ANIVERSAREA UZINEI NOASTRE, SCUMPE TOVARĂŞE NICOLAE CEAUŞESCU!“ înalţii oaspeţi pătrund la poarta uzinei de vagoane, pri­mul obiectiv al vizitei. O lozincă mare se află la intrare : „Bine aţi venit la aniversarea uzinei noastre, scumpe tovarăşe Nicolae Ceauşescu". Cifra 90 revine ca un leitmotiv pe diverse pancarte, se află pe buzele tuturor. Este vîrsta la care a ajuns „Mehe­­dinţi-vagoane“, sau MEVA, aşa cum este ea astăzi cunoscută. O vîrstă care include în ea mul­tiple transformări, o virată care ne duce cu gîndul la Însăşi evo­luţia economiei şi mişcării mun­citoreşti din România. Astăzi, in această zi de sărbă-­­ toare, Întreg colectivul de mun-­­ citori, ingineri şi tehnicieni sa- ! Iată cu entuziasm, sosirea in­­ mijlocul lor a tovarăşului­­ Nicolae Ceauşescu şi a celorlalţi­­ conducători de partid şi de stat.­­ In întîmpinarea lor au venit Ioan Avram, ministrul indus­triei construcţiilor de maşini, cadre din conducerea grupului de uzine şi a uzinei. Oas-­­­peţilor li se oferă buchete de­­ flori, se scandează lozinci, ră- i sună puternice urale. Expresii­­ vii ale ataşamentului întregului­­ colectiv faţă de partid, faţă de­­ politica sa, dovezi certe că uzina­­ ţine să se arate demnă de tra-­­ diţii al căror debut, monografia­­ uzinei !1 consemnează în 1882,­­ anul naşterii primelor ateliere , de reparat vagoane. Unsprezece­­ ani mai tîrziu începe, şi repara- ]­ţia locomotivelor, uzina rămî­­nînd profilată pe reparaţii pină in 1960. Considerat pe bună dreptate un an de cotitură în viaţa uzinei, anul 1960 mar­chează Începutul specializării in construcţia de vagoane de marfă. Pentru mulţi din cei prezenţi astăzi aici la acest jubileu, este încă vie in amintire clipa cind pe poartă a ieşit primul vagon construit în uzină. Era primul dintr-un lung şir de succese, mărturii evidente ale capacităţii creatoare a unui colectiv pri­ceput, dornic de afirmare. An de an, uzina severineană şi-a sporit nivelul de dotare tehnică ceea ce a determinat un ritm rapid de creştere şi diversifica­re a producţiei. O serie d­e pa­nouri şi grafice afişate atît la intrare ct şi în halele vizitate, furnizează cifre şi date semni­ficative în acest sens. Numai între anii 1965—1970, perioadă ce coincide cu prima etapă din­tr-un vast program de extinde­re şi modernizare, producţia uzinei a crescut cu circa 75 la sută. Iar în anul 1972. Întreaga producţie din 1960 s-a realizat in numai 60 de zile. Directorul întreprinderii, inc. Vasile Bacalu, dă explicaţii oaspeţilor privind capacitatea actuală a uzinei, dotarea cu u­­tilaje şi nivelul tehnic al aces­teia, productivitatea muncii. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat se opresc în faţa unor machete aflate în curtea inte­rioară reprezentînd principale­­le tipuri de vagoane realizate pînă în prezent. Uzina a în­scris, nu demult, pe eşichierul produselor sale al 22-lea tip de vagon, emblema MEVA circu­­lînd astăzi pe multe căi ferate europene şi chiar de pe alte continente. Vagoanele-cisternă pentru transportul cimentului in vrac, cu încărcare şi descăr­care pneumatică, ca şi cele pen­tru transportul trestiei de za­hăr, au trecut oceanul fiind ex­portate în Cuba şi­­constituind obiecte de mindrie pentru con­structorii severineni. Iar, arcul de triumf cu inscripţia ,,30 000“ pe sub care trec astăzi vagoa­ In ultima sală a Muzeului sunt prezentate documente atestind tradiţiile revoluţionare ale muncitorilor severineni DOCUMENTELE ISTORIEI SEVERINULUI De-a lungul Bulevardului Re­publicii, mulţimea de oameni s-a strîns, pe cele două laturi, in aşteptare. Privită acum, sea­mănă cu o uriaşă columnă des­făşurată orizontal, o columnă vie căreia trebuie să-i ştii isto­ria cea veche şi cea nouă, să-i poţi bănui Înălţimea. In faţa liceului „Traian“, două fete în uniforma forma­ţiilor de pregătire pentru a­­părarea patriei străjuiesc intra­rea ; curtea liceului este plină de uniforme şi de cravate roşii. Strada este, de asemenea, pli­nă de oameni. Bulevardul ca­pătă un murmur molcom de fluviu. Dinspre parc vine acum un val de linişte care trece peste rîndurile de oameni şi se contopeşte cu liniştea milenară a Castrului roman din incinta muzeului „Porţile de Fier“. Apoi, din urmă un val de flori multicolore, de urale şi aclamaţii: „Ceauşescu — P.C.R.“, „Ceauşescu şi poporul“. Coloana de maşini soseşte in faţa muzeului, unde oaspeţii sunt intîmpinaţi de oficialităţile oraşului. După urările de bun­­sosit, preşedintele Comitetului judeţean pentru cultură şi edu­caţie socialistă, tovarăşul Gheorghe Nica, informea­ză pe înalţii oaspeţi des­pre muzeul Porţilor de Tier, înfiinţat in 1880, acesta a cu­noscut o­­ amplă dezvoltare oon­■cretizată­in sporirea colecţiilor sale, ca urmare, îndeosebi, a cercetărilor arheologice proprii. Prin valoarea exponatelor, mu­zeul depăşeşte sfera importan­ţei locale, fiind un îndrumar concentrat și util pentru bogă­ția de evenimente a istoriei pa- FINTÎNA ARTEZIANA DINTRE BUSTURILE LUI DECEBAL ŞI TRAIAN SUGEREAZĂ PALELE UNEI TURBINE In parcul central al oraşului i fi cit neamul românesc“. Cu­­are loc dezvelirea bustului lui I­vintele răsună înflăcărat. Decebal, operă a sculptorului La invitaţia primarului oraşul Marius Butunoiu. Oaspeţii se­­ lui şi în aplauzele mulţimii, te­­apropie de monument. Un cin-­­ varăşul Nicolae Ceauşescu dez­­tec se înalţă din piepturile ce- n­veleşte impunătoarea statuie, riştilor ansamblului „Doina“ şi­­ Pe soclu, două inscripţii : „De­­este preluat de mulţime, „Eroi­­­cebalus per Scorilo“ şi „Be­au fost, eroi sunt încă / Și-or I cebal, regele Dacilor“. La Casa de cultură a municipiului ADUNARE JUBILIARĂ CONSACRATĂ CELOR DOUĂ ANIVERSĂRI Ora 13,30. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat, se îndreaptă spre Casa de cultură a munici­piului Turnu Severin pentru a lua, parte la adunarea jubiliară prilejuită de aniversarea a 1850 de ani de la atestarea documen­tară a municipiului Drobeta şi de sărbătorirea a nouă decenii de existenţă a Uzinei de vagoa­ne din Turnu Severin. În sală sunt prezenţi membrii comitetelor judeţean Mehedinţi al P.C.R. şi municipal Turnu Severin al P.C.R., deputaţii consiliilor populare judeţean şi municipal, muncitori, ingineri şi tehnicieni din cadrul întreprin­derii sărbătorite, din celelalte unităţi economice din localitate, intelectuali, activişti de partid şi de stat, alţi cetăţeni ai mu­nicipiului. Se află, de asemenea, primii secretari ai comitetelor muni­cipale de partid şi primari ai municipiilor din Întreaga ţară, precum şi delegaţii de partid şi de stat din oraşele riverane Kladovo şi Negotin din R.S.F. Iugoslavia, invitate la marea sărbătoare a severinenilor. Sosirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi condu­cători de partid şi de stat la a­­dunarea jubiliară este întimpi­­nată cu aplauze prelungite, cu urale. Minute In şir, cei pre­zenţi scandează „ Ceauşescu-P.C.R.“, „Ceauşescu şi poporul“. In prezidiul adunării iau loc tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Elena Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer şi Elena Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Emil Drăgănescu, Ştefan Andrei, precum şi Tra­ian Dudaş, prim-secretar al Co­mitetului judeţean Mehedinţi al P.C.R., preşedintele Consiliu­lui popular judeţean, Ion Radu, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, primarul municipiului, reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, reprezentanţi ai uzinei d­e vagoane sărbătorile, reprezen­tanţi ai oamenilor muncii din municipiu şl judeţ. Luând cuvintul, tovarăşul TRAIAN DUDAŞ a spus : Trăim astăzi momente deose­bit de importante în viaţa mu­nicipiului Turnu Severin şi a Judeţului Mehedinţi, prilejuite de sărbătorirea a 1850 de ani de la atestarea documentară a mu­nicipiului Drobeta, străveche a­­şezare daco-romană, cu puter­nice rezonanţe în istoria mile­nară a poporului nostru, şi de sărbătorirea a 90 de ani de la înfiinţarea Uzinei de vagoane din Turnu Severin, mare uni­tate a industriei mehedinţene, cu bogate tradiţii în lupta revo­luţionară a proletariatului, cu­noscută pe ansamblul economi­ei naţionale prin produsele sale de nivel tehnic şi calitativ ridi­cat. Avem deosebita cinste ca la adunarea noastră jubiliară şi manifestările consacrate acestor aniversări, în numele comuniş­tilor, al tuturor oamenilor mun­cii din judeţul Mehedinţi, să a­dresăm, cu toată dragostea şi căldura inimilor noastre, tradi­ţionalele urări de bun venit conducerii de partid şi de stat, celui mai iubit fiu al partidului şi poporului român, strălucit exponent al înţelepciunii şi ge­niului său creator, militant de seamă al mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, sti­mat şi preţuit in întreaga lume, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Vă rog să-mi permiteţi, de a­­semenea, să aducem cele mai calde urări de bun sosit tovară­şei Elena Ceauşescu, tovarăşu­lui Ion Gheorghe Maurer şi to­­varăşei Elena Maurer. Salutăm cordial pe reprezen­tanţii organelor judeţene şi mu­nicipale din ţară, pe toţi oaspe­ţii care ne onorează cu prezenţa la aceste festivităţi, împreună cu întregul popor, locuitorii Mehedinţiului şi Se­verinului îşi exprimă Încă o da­tă, şi cu acest prilej, mult iubite tovarăşe secretar general, ataşa­mentul lor profund la Întreaga politică internă şi externă a par­tidului şi statului. Comuniştii, toţi oamenii muncii dau o Înal­tă apreciere şi aprobă din toată inima munca neobosită şi con­tribuţia remarcabilă pe care o aduceţi in aplicarea creatoare a principiilor marxism-leninismu­­lui, pentru slujirea cu abnega­ţie a intereselor şi aspiraţiilor fundamentale ale poporului, pentru continua dezvoltare a tu­turor localităţilor ţării noastre şi creşterea prestigiului ei în lume. Asemenea celorlalte oraşe ale patriei, Turnu Severin — pină mai deunăzi Înapoiat din punct de vedere economic — a creat tradiţie şi renume unei indu­strii In plină dezvoltare, dinamice şi competitive. Aplicând în viaţă preţioasele dumneavoastră indicaţii, date cu prilejul vizitei de lucru din septembrie 1971, colectivele de oameni ai muncii din municipiul Turnu Severin şi din judeţul Mehedinţi, sub conducerea şi îndrumarea organelor şi organi­zaţiilor de partid, au îndeplinit şi depăşit sarcinile la principalii indicatori în primul an al actu­alului cincinal, iar pe primele patru luni ale acestui an au ob­ţinut succese remarcabile, ex­primate printr-o creştere a vo­lumului producţiei globale in­dustriale de 38,3 la sută. Aşadar, municipiul Turnu Se­verin se prezintă la multisecu­lara sa aniversare cu o produc­ţie globală industrială de trei ori mai mare decit in anul 1970, cu un ritm mediu anual de peste 24 la sută. In aplauzele asistentei, vor­bitorul a declarat apoi deschisă adunarea festivă consacrată sărbătoririi a 1850 de ani de la atestarea documentară a muni­cipiului Drobeta Turnu Se­verin şi a 90 de ani de la în­fiinţarea Uzinei de vagoane. Acest moment a fost marcat de solemnitatea înmînării unor înalte distincţii. într-o atmosferă de vibrant entuziasm, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a înmînat înaltele distincţii. Tovarăşul CONSTANTIN STATESCU, secretarul Consi­liului de Stat, a dat citire De­cretelor Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România prin care se conferă Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I, municipiului Drobeta Turnu Severin, Ordinul Muncii clasa I Uzinei de va­goane din municipiul Drobeta Turnu Severin, precum şi Titlul de „Erou al Muncii Socialiste“ şi Medalia de aur „­Secera şi cio­canul“ unor muncitori ai Uzinei de vagoane, întreaga asistenţă aplaudă şi ovaţionează indelung, expri­­mindu-şi recunoştinţa faţă de conducerea partidului şi statului pentru înalta preţuire acordată activităţii depuse de colectivele oamenilor muncii de pe aceste meleaguri. In cadrul adunării au fost In­­minate, de asemenea, pentru merite deosebite In muncă, cu prilejul aniversării a 90 de ani de activitate neîntreruptă a u­­zinei de vagoane din municipiul Drobeta Turnu Severin „Or­dinul Muncii“ clasa I tovarășu­lui Vasile P. Bacalu, directorul Uzinei de vagoane ; ordinul „23 August" clasa a II-a tovarășilor Constantin V. Bălulescu, ajustor, Alexandru C. Căprare, inginer, Nicolae N. Ciurel, timplar, şi Iulian N. Megan, lăcătuş la Uzi­na de vagoane. Prin acelaşi Decret al Consi­liului de Stat au mai fost con­ferite 47 de ordine şi 87 medalii ale Republicii Socialiste Româ­nia unor muncitori, maiştri, tehnicieni şi ingineri de la Uzina de vagoane. Cu prilejul aniversării a 1850 de ani de existenţă atestată do­cumentar a municipiului, pentru merite deosebite in muncă, s-a iuminat, in cadrul adunării, or­dinul „Meritul cultural“ clasa I tovarăşului Mişu Davidescu, profesor, director al Muzeului „Porţile de Fier“, ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa a II-a tovarăşu­lui Virgiliu D. Balaure, pensio­nar, ordinul „23 August“ clasa a II-a tovarăşilor Ion D. Albu­­leţu, prim-vicepreşedin­te al Consiliului popular al judeţului Mehedinţi, Ion N. Gaşpar, pen­sionar, şi Iulian Gh. Ploştinaru, activist de partid, „Ordinul Muncii“, clasa a II-a, tovarăşu­lui Aurelian N. Bogdan, activist de partid, şi ordinul „Meritul cultural“, clasa a II-a tovară­şului Mihail I. Guşiţă, pensio­nar. Prin acelaşi decret al Consi­liului de Stat au mai fost con­ferite 33 de ordine şi 48 medalii ale Republicii Socialiste Româ­nia unor muncitori, tehnicieni, ingineri, activişti de partid şi de stat, cetăţeni ai municipiului, in continuarea adunării festi­ve, a luat cuvîntul ION RADU, prim-secretar al Comitetului municipal de partid Drobeta (Continuare in pag. a 3-a) In parcul central al orasului a fost dezvelit un bust al lui Decebal r" România libera"

Next