România Liberă, iunie 1972 (Anul 30, nr. 8585-8610)
1972-06-23 / nr. 8604
Anul XXX Nr. 8604 6 pagini 30 bani Prinţul Norodom Sianuk încheiat ieri vizita şi-a în ţara noastră Joi dimineaţa, Alteţa Sa Regală, prinţul Norodom Sianuk, şeful statului Cambodgia, preşedintele Frontului Unit Naţional al Cambodgiei, şi Alteţa Sa Regală, prinţesa Monique Sianuk şi-au încheiat vizita oficială de prietenie făcută în ţara noastră la invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, preşedintele Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, secretar general al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu. De la reşedinţa oaspeţilor, Alteţele lor Regale, prinţul Norodom Sianuk şi prinţesa Monique Sianuk, au venit, pină la aeroportul internaţional Bucureşti- Otopeni, împreună cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, cu tovarăşii Ion Gheorghe Maurer şi soţia sa Elena Maurer, Janos Fazekas, Ştefan Andrei, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe. Marin Alexie, ambasadorul Republicii Socialiste România acreditat pe lingă şeful statului Cambodgia, întregul traseu străbătut, ca şi aeroportul, erau împodobite cu drapelele de stat ale României şi Cambodgiei. Pe frontispiciul pavilionului central al aerogării se aflau portretele tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi prinţului Norodom Stanik. Urarea „Trăiască prietenia şi solidaritatea militantă dintre poporul român şi poporul cambodgian“ se putea citi pe o mare pancartă înălţată pe platoul central al aeroportului. La aeroport au venit, de asemenea, să-i salute pe solii poporului cambodgian tovarăşii • Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Ilie Verdeţ, Gheorghe Cioară, Mihai Gere, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, vicepreşedinţi ai Marii Adunări Naţionale, conducători ai unor instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, generali. Erau de faţă şefi de misiuni diplomatice acreditaţi in ţara noastră şi alţi membri ai corpului diplomatic. O gardă militară aliniată pe aeroport prezintă onorul. In timp ce sunt intonate imnurile de stat ale celor două ţări, în semn de salut se trag 21 de salve de artilerie. Prinţul Norodom Stanik şi preşedintele Nicolae Ceauşescu trec in revistă garda de onoare. Solii poporului cambodgian îşi iau rămas bun de la şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, de la persoanele ofi- ciale române prezente pe aeroport. Oaspeţii răspund îndelung aclamaţiilor prieteneşti adresate de mii de oameni ai muncii aflaţi pe aeroport, îşi iau rămas bun de la conducătorii partidului şi statului nostru. La despărţire, prinţul Norodom Sianuk şi , preşedintele Nicolae Ceauşescu îşi string călduros miinile, se îmbrăţişează. Tovarăşa Elena Ceauşescu şi prinţesa Monique Sianuk îşi iar rămas bun cu cordialitate. Un grup de pionieri oferă oaspeţilor buchete de flori. Alteţele lor Regale au fost însoţite in vizita oficială de prietenie în ţara noastră de domnii leng Sary, trimis special al părţii din interior a Frontului Unit Naţional al Cambodgiei (F.U.N.C) şi a Guvernului Regal de Uniune Naţională al Cambodgiei (G.R.U.N.C.), Sarin Chirak, membru al Biroului Politic al C.C. al F.U.N.C. şi ministrul afacerilor externe al G.R.U.N.C., cu soţia, Huot Sambath, membru al Biroului Politic al C.C. al F.U.N.C. şi ambasador al Regatului Cambodgia in Republica Socialistă România, cu soţia, Thiounn Prasith, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al F.U.N.C. şi ministru însărcinat cu coordonarea eforturilor luptei pentru eliberarea naţională, Alteţa Sa prinţul Sisowath Methavi, director de cabinet al şefului statului. Avionul special cu care călătoresc înalţii oaspeţi cambodgienii decolează, indreptindu-se spre R.P. Albania. Pină la frontiera ţării noastre, nava aeriană este escortată de avioane cu reacţie ale forţelor armate române, în pag. a 5-a DECLARAŢIA COMUNA adoptată cu prilejul vizitei oficiale in România a şefului statului Cambodgia, preşedintele Frontului Unit Naţional al Cambodgiei, Alteţa Sa Regală, prinţul Norodom Sianuk (19—22 iunie 1972) CIVICA (XXXIII) m m Pop Simion Sunt invitat să scriu un epilog la cărţile Paralelei 45, moşia mea de suflet, pe care nu istovesc să o redescopăr, parcurgind-o, — sentimental şi cu piciorul — ori de cite ori mi se oferă prilejul. Este dulcele meu seismograf prin care probez devenirile de ţară şi galopul timpului, care tatuează spaţiul, aşezările, oamenii. Dar mă întorc şi întreb : de ce un epilog al Paralelei 45, această fierbinte este de ţară, in care se concentrează, simbolic vorbind, toate energiile naţionale ? Nu-i înţelept să scrii epiloguri la drumeţii neincheiate, la una şi aceeaşi neepuizată mişcare, cum e cu voiajul acesta care se repetă ciclic, din zece in zece ani, sub zodia Paralelei 45, fastidioasă ciuleandră, din vîrtejul căreia pot vedea mersul ţării. Se va fi întrebat careva : de ce acest joc ? cui ii trebuie fluxul de imagini declanşate de-a lungul unuia şi aceluiaşi itinerar ? Ne grăbim a răspunde : nu atât fotografiile interesează ori graba cuiva de a face stma, a sugera panorama, peisajul, cu semnificaţiile pe care le iscă o posibilă confruntare, sentimentul mişcării pe care ţi-l dă aceasta, filmul propriei noastre evoluţii. Tot ce-i viu se confruntă, progresul însuşi ne apare ca un inepuizabil şi febril reportaj paralel. Mai exact spus: o istorie a evenimentelor paralele. Noi înţt continuare In pag. a 5-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE „Pentru economia românească problema centrală în actualul cincinal şi în cincinalele următoare este de a obţine o creştere substanţială a ponderii produselor cu un grad de prelucrare superioară care înmagazinează o cantitate mai mare de muncă, de inteligenţă tehnică şi, în acelaşi timp, duc la un consum minim de materii prime şi materiale“. NICOLAE CEAUŞESCU (Din cuvântarea rostită la Conferinţa pe ţară a inginerilor şi tehnicienilor) în obiectiv. Fără discuţie că, în competiţia industrială mondială, economia românească porneşte de pe nişte poziţii deja cîştigate prin efortul comun al sutelor de mii de muncitori, ingineri, tehnicieni şi economişti. Dar evoluţia rapidă şi continuă a tehnicii nu permite nici un moment de răgaz. Cum se actn industria constructoare de maşini, în acest an numărul de produse noi (fără domeniul electrotehnic) va fi de cca 600. Pentru a avea o imagine mai elocventă a ceea ce reprezintă cifra respectivă să menţionăm că, in întreg cincinalul 1961— 1965, s-au introdus în fabricaţie circa 700 de maşini şi utilaje noi. Să mai amintim că, în momentul de faţă, se stabilesc măsurile necesare ca în anul viitor, creşterea ponderii produselor noi să fie cu circa 15 la sută mai mare decit prevederile iniţiale ale planului. In industria electrotehnică şi electronică — ramură de o deosebită importanţă pentru o economie modernă — în anul 1975 mai mult de 80 la sută din valoarea producţiei va fi constituită din produse noi sau modernizate. Pentru aceasta se preţionează, deci, pentru ca prestigiul de care se bucură produsele noastre să fie menţinut în continuare, pentru ca România să se poată înscrie în rîndul ţărilor dezvoltate din punct de vedere industrial ? Sintetizat putem spune că soluţia constă în : vede ca, din nomenclatorul de fabricaţie, cca 5 000 de produse să fie noi sau modernizate adică de două ori şi jumătate mai mult decât în cincinalul precedent. De la rezultatele şi preocupările de ansamblu să vedem, însă, cum se acţionează direct în întreprinderi pentru înlocuirea unor fabricate depăşite din punct de vedere tehnic, competitiv, cu altele noi care să obţină performanţe superioare în condiţii de eficienţă maximă a realizării lor. Şi pentru ca afirmaţiile noastre să fie cit mai argumentate ne-am propus să punem faţă în faţă imaginea şi performanţele vechiului produs şi ale celui care il înlocuieşte. (Continuare In pag. a 3-a) IN INTÎMPINAREA CONFERINŢEI NAŢIONALE A PARTIDULUI ŞI A CELEI DE-A 25-A ANIVERSĂRI A REPUBLICII MODERNIZAREA PRODUSELOR • ASIMILAREA DE PRODUSE NOI • DIVERSIFICAREA PROGRAMELOR DE FABRICAŢIE • MODERNIZAREA PRODUSELOR EXISTENTE O nouă unitate în funcţiune la Braşov FABRICA DE BIOXID DE CARBON Produsul va fi de trei ori mai ieftin decit cel din import Constructorii de pe şantierul Uzinelor de autocamioane din Braşov au obţinut un remarcabil succes : terminarea şi punerea in funcţiune, înainte de vreme, a fabricii de bioxid de carbon. Noua unitate, dotată cu utilaje complexe construite de marea uzină braşoveană în colaborare cu alte întreprinderi din ţară, asigură bioxidul de carbon necesar tehnologiei de formare, continuitatea proceselor de producţie la turnătorii şi ritmicitatea îndeplinirii sarcinilor de plan, îndeosebi in lunile de vară, cind aprovizionarea cu acest produs este mai dificilă. Eficienţa economică a fabricii rezidă şi din faptul că bioxidul de carbon pe care îl produce este de trei ori mai ieftin decit cel adus din afară. (Agerpres) O raţionalizare de 725000 lei anual! Dintre cele mai recente reuşite ale colectivului de muncitori de la Fabrica de încălţăminte „Crişul“ din Oradea, una se distinge prin simplitate şi eficienţă. Este vorba de „raţionalizarea fluxului de confecţionare a tocurilor la încălţămintea pentru bărbaţi, grupa I“, (cunoscută şi sub denumirea de „tip Romarta"). Studiindu-se fiecare operaţiune impusă de tehnologia prelucrării şi asamblării jocurilor, s-au găsit soluţii de simplificare a şirului de operaţiuni şi introducerea mecanizării acolo unde procesul de fabricaţie permitea aceasta. S-au obţinut reduceri substanţiale de timp (29 la sută) pe ansamblul operaţiunilor şi la unitatea de produs, economie de braţe de muncă, iar valoric o sumă antecalculată de cea 725 000 lei anual. Succesul este dublat şi de soluţia mecanizării unor lucrări, care prin tradiţie se efectuau (şi în majoritatea cazurilor, se mai efectuează încă) manual. Harta fenomenelor meteorologice probabile. Amănunte in pag. a 5-a STAREA VREMIIocm tem* €1 a* YAklltll Intilnirea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU CU TOVARĂŞUL LUIS CARLOS PRESTES, secretar general al Partidului Comunist Brazilian Joi după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a întîlnit cu tovarăşul Luis Carlos Prestes, secretar general al Partidului Comunist Brazilian, care, la invitaţia C.C. al P.C.R., face o vizită de prietenie în Republica Socialistă România. La primire, au participat tovarăşii Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., Constantin Vasiliu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. în cadrul convorbirii, a avut loc un schimb reciproc de informaţii referitoare la preocupările actuale ale celor două partide şi au fost discutate probleme ale situaţiei politice a lumii contemporane, ale mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Reprezentanţii celor două partide au constatat cu satisfacţie dezvoltarea legăturilor de prietenie şi solidaritate internaţionalistă dintre P.C. Român şi P.C. Brazilian şi au subliniat, deopotrivă, hotărirea de a extinde raporturile reciproce, schimbul de vederi şi de experienţă, informarea bilaterală, in interesul ambelor partide şi popoare, al cauzei întăririi unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă de caldă prietenie tovărășească. Cooperativele agricole din judeţul Teleorman AU TERMINAT RECOLTATUL ORZULUI In cursul zilei de joi cooperativele agricole de producţie din judeţul Teleorman au terminat recoltatul orzului pe întreaga suprafaţă cultivată — 12.186 hectare. DELEGAŢI LA CONFERINŢA NAŢIONALĂ A PARTIDULUI Ne plac oamenii tari, caracterele... — NU EXISTA IN ţara destule cisterne PENTRU A SE PUTEA ADUNA LAOLALTA ŢIŢEIUL PE CARE L-A EXTRAS — Ne plac, într-adevăr, oamenii tari, caracterele. Oameni despre care Camil Petrescu, el însuşi un asemenea caracter, spunea că sint în stare să atingă, ca mod de trăire, absolutul. Mă gîndeam, in timp ce scriam aceste cuvinte, la maistrul sondor Dumitru Pascu de la schela din Berea. Douăzeci şi doi de ani, din cei patruzeci, cîţi numără, pentru el absolutul s-a confundat cu un singur element — cu petrolul. Nu există in ţară destule cisterne pentru a se putea aduna laolaltă tot ţiţeiul pe care l-a extras. Numai în 1971, cind schela unde lucrează, s-a situat prima pe ramură, partea lui de contribuţie la această performanţă a însemnat 2 000 de tone peste cota cuprinsă în plan. Două mii de tone !... Probabil, grăbiţi să contabilizăm, nu realizăm ce va să zică să aduni, picătură cu picătură, dintr-un cimp de atitea ori declarat istovit, o asemenea uriaşă cantitate ! Cifrele, simplificînd, nu pot sugera decît foarte palid ce imens efort de voinţă se implică în actul zămislirii lor. O voinţă care, atingind treptele încordării, nu se transformă in îndîrjire sterilă, nu sărăceşte spiritul, nu-1 transformă pe om în opusul lui, nu-1 face mai puţin disponibil gindirii, faptelor civice. Biografia lui Dumitru Pascu, o neîntreruptă campanie în slujba petrolului, nu-şi refuză cituşi de puţin plenitudinea familială, prezenţa în agora, gestul deliberării asupra problemelor obştei. O întîmplare la care am fost martor îl rezumă şi-l explică. ...Sfirşit de zi, început de amurg acasă. Moment de răgaz în tovărăşia familiei. Cufundare în ambianţa solară, între aromele — amestec ciudat de miros de ţiţei şi de viţă de vie înflorită — atit de specifice la Berea. Şi deodată, telefonul. Bătrinul telefon de campanie, obiectul cel mai ocrotit din casă, pentru că el păstrează neîntreruptă legătura cu zecile de sonde risipite pe dealuri, lansează Ion Pavelescu (Continuare In pag. a 3-a) Un muncitor cu gîndire de ingine0 de idei concepute şi realizate Numele : ION NEGREANU. Vîrsta : 36 ani. Profesiunea : strungar, şef de brigadă. Locul de muncă : atelierul de întreţinere al întreprinderii de prefabricate Giurgiu. Pentru ce l-au delegat tovarăşii lui la Conferinţa Naţională a partidului ? Un om care-l cunoaşte de zece ani : Gheorghe Bogatu, fierar-betonist, secretarul comitetului de partid al întreprinderii . — Vedeţi. Negreanu e strungar. Dar de cind îl ştiu inovaţiile lui au depăşit totdeauna perimetrul meseriei sale, al atelierului său ! Pentru asta îl admir. La sectorul încărcări şi descărcări balast, pe Dunăre, a văzut că un singur ceam se încarcă şi se descarcă în 24 de ore. Vi se pare mult ? Şi lui. A construit, deci, el, de unul singur, un graifer electrohidraulic cu care aceeași treabă se face azi în 8—10 ore. Ginditi-vă : astfel de graifere se aduc din import, pe cind noi am mai si construit unul pentru NAVROM ! S-a gindit, apoi, la fierarii-betonisti : cite trei lucrau ca să desfacă fierul beton din colace, aşa cum vine el de la furnizor — cu umerii si cu virtelniţa. Rudimentar. La maşina de îndreptat pe care a făcut-o el, lucrează însă un singur om, ba şi fără efort. La construcţii betoane am avut greutăţi cu traversele : nu ne dădeau furnizorii la timp nişte dibluri speciale. Ei bine, a mesterit el un struna semiautomat pentru prelucrarea unor calupuri de lemn si apoi încă unul, asa de bine că si le-au insusit si furnizorii însişi... Sigur, toate astea se cheamă : autoutilare. Dar, în fond, e neliniştea creatoare a unui om fată de tot ce Graziela Vântu l (Continuare in pag. a 3-a)