România Liberă, noiembrie 1972 (Anul 30, nr. 8716-8741)
1972-11-01 / nr. 8716
Pagina a 2-a — 7 noiembrie 1972 99 TEATRUL GIULESTI 9_______ Vassa fel de Maxim Gorki Nici la Giuleşti, după cum nici la „Mic“, n-am avut bucuria de a vedea stagiunea deschizîndu-se cu o operă românească, dar şi aci, ca şi acolo, am avut satisfacţia de a fi invitaţi să vedem drame de valoare, de înalt nivel moral şi intelectual, de reală semnificaţie pentru o superioară şi fermă concepţie repertorială. Aici, mai cu seamă, ne reîntîlnim cu clasicismul rus revoluţionar, printr-unul dintre cei mai iluştri reprezentanţi ai umanismului modern, umanismul marxismului şi socialismului, printr-unul dintre cei mai mari scriitori ai veacului, într-un cuvînt, prin Maxim Gorki. Un rapid curriculum (publicat în programul spectacolului) al reprezentării operei gorkiene pe scenele noastre, în ultimii douăzeci și cinci de ani, ne arată clar că toate dramele marelui scriitor au fost jucate in ţara noastră, cu o largă răspîndire pe harta teatrală, şi cu o marcată prezenţă în Bucureşti. Dar orice reîntîlnire, după un răstimp mai mult sau mai puţin îndelungat, cu vreuna dintre aceste drame, ne spune, nu mai puţin clar, că interesul pe care publicul nostru îl poate avea pentru opera lui Gorki este departe de a fi epuizat şi trebuie, în continuare, a fi stimulat, pentru buna cunoaştere a unui mare deschizător de drumuri în literatura modernă, pentru lecţia de idealism, de realism, de, cum spuneam mai sus, umanism socialist, pe care el a dat-o, nu numai epocii sale, dar şi epocii noastre, dar şi viitorului. Toate acestea se impun oricărui om de bun simţ, oricărui om de cultură animat de un ideal de cultură, oricărui spectator, după o seară ca aceea de alaltăieri, de la Giuleşti. Revăzînd, sau rărind pentru mima oară Vassa Jeleznova resimţim şocul acestei dramaturgii compacte dense, clocotitoare de forţă şi adevăr al vieţii, luminată de perspectiva istoriei Acestei dramaturgii atît de depărtată, de noi, în timp, dar atît de apropiată, încă, prin concepţia care o însufleţeşte, prin visul patetic al unei umanităţi frumoase, al unui om bun, curat, luminos, al unei societăţi noi, solidare, înfrăţită într-un ideal generos de dreptate şi egalitate. Observator realist, dintre cei mai ascuţiţi, al ţarismului ajuns pe ultima treaptă a decrepitudinii. Gorki a fost atras de manifestările acestei situaţii, în lumea burgheziei provinciale. O lume de clasă, o clasă ale cărei ultime forţe se concentrează în lăcomia posesiunii, sau se destramă un parazitism, desfinu şi alcoolism. Sunt cele două ipostaze reprezentate de Vassa Jeleznova şi de fratele său, Prohor Ihapov. Dincolo de ei, nu mai e nimici Radu Popescu descendenţa este total degenerată, dezafectată ereditar de la orice eficienţă socială sau valoare umană : fiicele, blinda dementă Ludmila, precocea alcoolică plină de ură Natalia, şi absenţii, fiul şi nepotul, ambii evocaţi ca bolnavi incurabili. Ceea ce-i reţine atenţia lui Gorki, între altele, este că avînd sub ochi, şi secretînd, ca să zic aşa, prin singe, această familie agonizantă, muribundă, Vassa Jeleznova e obsedată de avere şi de viitorul averii, cu o inconştienţă care măsoară nocivitatea şi sterilitatea inteligenţii, hărniciei, energiei, voinţei, a tuturor calităţilor ei incontestabile. Toate ororile pe care le înfăptuieşte: asasinarea soţului său, răpirea copilului fiului şi norei sale, denunţarea acesteia, o luptătoare revoluţionară, găzduită sub propriul său acoperiş, corupţie, intrigi, etc, sînt concepute de ea sub semnul duratei şi creşterii infinite a averii, dar sînt puse de destin sub semnul infarctului cardiac, care o doboară într-o clipă, şi risipeşte în vînt, în neant, totul. Cu atît mai mult, deci, subliniază Gorki inconştienţa istorică a clasei din care face parte Vassa Jeleznova, cînd eroina ride, ca la auzul celor mai fantastice şi hilariante fantezii, de avertismentele revoluţionarei Rasei, nora sa, cu privire la destinul burghezei. Aceasta cu numai cîţiva ani înainte de infarctul social, care va duce burghezia în mormînt. Drama e, după cum se ştie, atroce, cu personagiile ei, diferite şi solid portretizate, legate prin multiple lanţuri de interes, ură şi dispreţ, cu atmosfera ei închisă, stătută, murdară, în care pata de lumină pusă de Rasel e cu atît mai strălucitoare, cu toate acele caracteristici gorkiene în care se poate recunoaște una dintre sursele unei întregi ramuri a dramaturgiei realiste universale. O dramă care cere un spectacol de valori serioase, care nu suportă expedientul, facilitatea, pirueta. Astfel a vrut să fie spectacolul regizat de Geta Vlad, şi el e un bun pas înainte, în cariera regizoarei, pe linia maturizării artistice, un progres pe care îl notăm cu satisfacţie. Regizoarea a lucrat bine, cu măsura cuvenită şi în notă convingătoare, toată desfăşurarea destinului Jeleznovei, atmosfera familiei, fără a da momentelor paroxistice o prea violentă explozie, şi bine a făcut, căci tensiunea interioară e tot timpul aproape paroxistică, pentru aceşti oameni care trăiesc în paroxism „ca-n elementul lor“. Deci regizoarea a lucrat bine aproape întreaga piesă, dar a scăzut puţin in momentele de prezenţă ale Raşelei prea „avantajate“ — momentele, prea avantajos favorizată — eroina. întreaga interpretare actoricească trebuie să se închege în jurul Vassei Jeleznova, după cum întreaga familie se roteşte, atrasă , respinsă, în jurul ei, încarnînd-o pe Vassa, Marga Anghelescu atacă din nou unul dintre acele mari roluri de dramă realistă în care s-au concentrat ambiţiile şi strădaniile sale. A reuşit şi acum, prin muncă grea, zel şi exerciţiu profesional, temperament puternic, realizînd o „Vassa“ convingătoare, poate prea egală, cu o mască uşor împietrită. Al doilea mare, ca prezenţă şi întindere, rol al dramei, rolul dezgustătorului Prohor Hrapov, a fost încredinţat lui Corado Negreanu, a cărui compoziţie, remarcabilă, a fost şubrezită prin exces de efecte minuţioase, prin lungiri, dilatări, repetări. în rolul precoce înrăitei Natalia, Teodora Mazanitis-Fugaru nu prea şi-a lămurit toate intenţiile iar dintre cele lămurite, şi-a realizat doar vreo cîteva. Cam la fel stau lucrurile şi cu Ileana Cernat, deţinătoarea rolului — greu, trebuie s-o recunoaştem — al Ludmilei, dar jocul său nu a fost, totuşi, lipsit de o tristă graţie întîrziată. Dana Comnea, în rolul Raşelei, frumoasă şi decorativă, dar prea răspicată, prea statică. Duplicitatea, ura, lichelismul, lăcomia, secretarei Ana, au fost exprimate de Lucia Cristian prin teribile ridicări din sprincene şi maxime îndoiri din şale, — şi numai prin atît. O tot atît de ostentativă umilinţă, dar cu un sîmbure de sinceritate, a dat Iarudara Nigrim, nefericitei Liza, în rolul neliniştitorului Piaterkin, Corneliu Dumitraş a jucat cu efecte exterioare, cu un comic gros, numai in parte ale personajului, în cite o singură apariţie sau scenă, Costel Gheorghiu, Ileana Codarcea, Simion Negrilă, Mircea Cruceanu, Ion Colomieţ — foarte conştiincioşi. U Un studiu privind diagnosticarea bronşitei Datorită frecvenţei şi consecinţelor sale, dar mai cu seamă tratamentului dificil, în ultimul deceniu bronşita a ocupat un loc important în patologia pulmonară Pe linia unor asemenea preocupări, mai mulţi cercetători de la clinica de ftiziologie din Iaşi au studiat funcţia ventilatorie şi utilitatea explorării funcţionale a bronşitei cronice In acest studiu au fost cuprinşi peste 250 de bolnavi din trei circumscripţii sanitare ale municipiului Iaşi selecţionaţi pe baza unui chestionar consemnînd tulburările pulmonare caracteristice bolii Rezultatele funcţionale obţinute în raport cu vîrstă, sexul, consumul de ţigări, profesia şi condiţiile de microclimat au relevat frecvenţa obstrucţiei ventilatorii mai ridicată la bărbaţi, pe măsura înaintării in vîrstă la fumători, precum şi la cei ce lucrează în mediu poluat. Comparindu-se rezultatele funcţionale găsite la bronşiticii depistaţi prin anchetă, cu cele constatate la 357 de bolnavi prezentaţi sporitan la consultaţie, s-a stabilit că sindromul obstructiv a fost mai rac şi de intensitate mai mică la primii, fapt ce demonstrează avantajul anchetelor pentru diagnosticul bronşitei cronice in stadiul precoce. (Agerpres) UNA PE ZI de MATT) - Fii atentă ! „Vind urgent Fiat 1500, alb, tropicalizat, atare excepţională“... Trebuie că e ăla căruia i-am vândut rabla. Astăzi intră in vigoare noile reglementări privind pensiile şi ajutoarele sociale de stat TOT ASTĂZI AU INTRAT ÎN VIGOARE DECRETELE PRIVIND ACORDAREA ALOCAŢIEI DE STAT PENTRU COPII ŞI ACORDAREA UNOR AJUTOARE MAMELOR CU MULŢI COPIL Astăzi intră în vigoare Decretul nr. 315 din 22 august 1972 cu privire la majorarea pensiilor de asigurări sociale de stat, pensiilor I.O.V.R. și ajutoarelor sociale și Decretul nr. 386/1972 pentru modificarea Legii nr. 27/1966 privind pensiile de asigurări sociale de stat și pensia suplimentară. Măsurile de majorare au asigurat o creştere a nivelului general al pensiilor cu 16 la sută şi în acelaşi timp au realizat o apropiere între nivelul pensiilor medii stabilite sau recalculate în diferite perioade. Fondurile de majorare au fost distribuite astfel, incit să poată asigura majorări diferenţiate de la 30 la sută la 10 la sută. Faptul că majorarea de zece la sută s-a aplicat şi pensiilor stabilite în cursul anului 1972 a determinat şi o creştere a raportului dintre nivelul pensiei obţinute după încetarea activităţii salariate şi salariul mediu realizat în perioada de activitate. Astfel, un salariat cu o vechime în muncă de 35 ani, cu un salariu mediu de 1 900 lei realizat într-o perioadă anterioară de cinci ani, la înscrierea la pensie în anul 1972 a primit o pensie de 1 330 lei reprezentînd 70 la sută din salariu. Acest pensionar începînd din această lună va primi o pensie de 1 463 lei lunar, ceea ce reprezintă 77 la sută din salariul realizat. Nivelul majorat al pensiilor rezultat prin aplicarea decretului cu privire la majorarea pensiilor, se va menține în continuare (prin decretul nr. 386/1972 pentru modificarea legislaţiei de pensii) în sensul că salariaţii care vor intra la pensie în perioadele următoare vor beneficia de viitoarele majorări de salarii ceea ce va influenţa in mod sensibil şi cuantumul pensiilor. Dacă însă un salariat va fi înscris la pensie în perioada imediat următoare, incit salariul majorat să nu poată influența nivelul pensiei, acesta, alegînd salariul mediu realizat pină la 1 noiembrie a.c., va primi o pensie cu zece procente mai mare comparativ cu pensia care ar fi primit-o în baza legislaţiei nemodificate în anul 1972. Modificarea procentelor de la 50 şi 55 la 60 la sută asigură o mai corespunzătoare corelaţie între nivelul pensiei şi salariul mediu obţinut în perioada de activitate şi pentru salariile mai mari de 2 500 lei. De exemplu, in cursul anului 1972 un specialist sau un profesor cu un salariu de 3 200 lei, pentru o vechime în muncă de 35 ani, putea primi o pensie de 1 760 lei, reprezentînd 55 la sută din salariul realizat intr-o perioadă de cinci ani anterioară pensionării, în prezent această pensie va atinge suma de 2 080 lei prin aplicarea noilor procente de bază care se aplică la salariul tarifar, ceea ce înseamnă 65 la la sută din salariul realizat in perioada de activitate. De asemenea, decretul nr. 386/1972 pentru modificarea legii nr. 27/1966 extinde unele drepturi şi asupra pensionarilor I.O.V.R. gr. II de care pină în prezent au beneficiat numai invalizii şi accidentaţii de război mari mutilaţi, precum şi cei încadraţi în gradul I de invaliditate. Prin acest decret invalizilor şi accidentaţilor de război încadraţi în gradul II de invaliditate li s-a acordat dreptul, ca la încetarea activităţii să beneficieze pe lingă pensia I.O.V.R. şi de orice altă pensie pentru activitatea depusă după invaliditatea in război. Aceasta înseamnă că un pensionar de invaliditate de gradul II din cauza războiului poate cere la încetarea activităţii salariate, dacă are îndeplinită condiţia de limită de vîrstă corespunzătoare vechimii în muncă, pe lingă pensia I.O. V.R. şi pensia de asigurări sociale pentru limită de vîrstă. Dacă se face o comparaţie cu drepturile pe care le aveau pină în prezent aceşti invalizi, rezultă o îmbunătăţire substanţială a veniturilor lor. In cazul unui invalid de război de exemplu cu o pensie de 857 lei calculată în baza salariului sau soldei avută anterior datei invaliditării, cu o vechime in muncă de 30 ani şi care a optat la încetarea activităţii pentru pensia de asigurări sociale în cuantum de 1 088 lei, începînd de astăzi el are dreptul să solicite să primească atît pensia de I.O.V.R. majorată in cuantum de 943 Iei, cit si pensia de asigurări sociale pentru activitatea depusă după data invaliditării în sumă de 1189 lei, în total deci 2132 lei. Pensionarii I.O. V.R. gradul II care au avut o perioadă de activitate salariată după data invaliditării de război, care le-ar crea dreptul, corespunzător cu vîrstă la data încetării activităţii, de a obţine o pensie de invaliditate pe linie de asigurări sociale, pot cere să li se acorde pe lingă pensia I.O. V.R. gradul II şi pensia de asigurări sociale de invaliditate gradul II. Pentru obţinerea pensiei de invaliditate de la asigurările sociale nu este necesar să se mai ceară o nouă încadrare intr-un grad de invaliditate din partea comisiei de expertiză. Faptul că pensionarul I.O.V.R. deţine gradul II pentru înscrierea la pensia I.O.V.R. este o condiţie suficientă şi pentru stabilirea pensiei de asigurări sociale, în baza aceleiaşi decizii medicale. In această situaţie s-ar afla de exemplu, un invalid de război gradul II beneficiar al unei pensii în cuantum fix de 450 lei, pină la data de 1 mai 1972, cînd încetînd activitatea a optat pentru pensia de invaliditate de la asigurările sociale în sumă de 714 lei, calculată corespunzător salariului și vechimii în muncă realizate. După data de 1 noiembrie a.c., la cererea acestui pensionar i se va acorda pensia în cuantum fix de gradul II, majorată, în sumă de 554 lei şi pensia de invaliditate de asigurări sociale gradul II, majorată, în sumă de 788 lei, deci în total 1 340 lei. Este cazul să subliniem că pensionarii invalizi de război şi urmaşii lor au şi dreptul de a primi, pe lingă pensia I.O.V.R., şi pensia de la sectorul C.A.P. pentru perioada cit au lucrat în acest sector. Noile reglementări privind pensiile şi ajutoarele sociale de stat care intră în vigoare astăzi, constituie expresia preocupării continue a partidului şi statului nostru pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale pensionarilor şi familiilor lor. Letiţia Ionescu director general al Direcţiei Generate de Asigurări Sociale şi Pensii din Ministerul Muncii Mmm să nu se piardă (I Irmur*- iu. ung *' oamenilor acestei țări. prezent pretutindeni. Nu există si nu poate exista o carte de aur in care să fie trecută truda fără odihnă a oamenilor, iar dacă ar exista. dreiH la semnătură in filele ei destinate viitorimii ar avea întreaga tară. Dar o carte de aur, mai presus decit cele cu care ne-am obişnuit, există în conştiinţa unei naţiuni care şi-a făcut şi îşi face in continuare datoria. Şi tot ce este înscris in conştiinţă n-are sorţi de pieire. Dar datoria noastră nu se rezumă numai la a culege şi stringe, ci şi a însiloza in condiţii care să nu facă efortul dificil al săptămînilor care au trecut numai pe jumătate util. Sute de tone de cartofi stau încă pe ramne aşteptindu-şi sortarea şi depozitarea. Cete citeva zile de soare primăvăratec, strecurate printre celelalte de ploaie şi nori, au creat condiţii nu numai pentru o muncă mai intensă, ci şi pericolul de spirii a tone şi tone de bucate. Am vizitat citeva ramne de sortare şi încărcare din aceri. Bucureşti febril, in care oamenii, indiferent de meseria şi funcţiile lor, au pus şi ei umărul la ieşirea din impasul in care ne-a aruncat, această toamnă capricioasă. Dacă in cele mai multe locuri benzile rulante lucrează zi noapte, dacă personalul de specialitate este prezent, in alte părţi totul a fost lăsat pe seama voluntarilor. Dar numai cu sufletul şi cu mîinile nu se poate face tot ce este de făcut. Grija pentru avuţiile ţării este o grijă a tuturor dar in primul rînd, a celor meniţi prin activitatea lor de specialitate să asigure insi lozarea produselor in cele mai bune condiţiuni. Ştim că, intr-o perioadă scurtă de timp, s-au adunat cantităţi însemnate de produse făcînd sortarea dificilă, ştim că nimeni nu se aştepta la asemenea greutăţi cum au fost cele pe care ni le-a oferit natura capricioasă, dar mai ştim că aceasta este situaţia şi, in aceste condiţii generale, este nevoie să facem totul pentru a cîştiga ceea ce s-a cules prin atita trudă şi dăruire. Campania agricolă înseamnă nu numai recoltatul, ci întregul complex de probleme legat de ajungerea in cele mai bune condiţiuni a produselor agricole de pe cimp pină la beneficiar. Sentimentul datoriei nu poate fi deplin decit atunci cină ultimul bob de porumb, ultimul bun al pămintului se va afla la loc sigur. Cum smeul-smeilor n-are adresa... Nu ştim dacă le-or fi făcut iubitele farmece, dar ştim că in aceeaşi seară cei trei tineri — Dumitru Savin, Constantin Vasiliu, Ion Vasilva şi toţi trei şoferi la Autobaza I.T.A.-Tîrgu Neamţ — au pornit-o val-virtej spre ursitele lor. Nu călare pe un cal înaripat hrănit cu jăratec ca în poveste, ci pe 60 de cai... putere — ai unui autocamion „subtilizat“ din garajul lotului l.C T. Pipirig unde lucrau. Vrînd pe semne să le abată calea, smeul-smeilor le-a presărat în drum o turmă de oi, păzită de ciobanul Vasile Avîrvarei. Dar cei trei Feţi- Frumoşi, care nu ştiau ce-i obstacolul in calea iubirii, şi-au smuls cite un fir de păr din sprinceană, i-au dat foc cu bricheta şi, ca prin minune, obstacolul s-a făcut nevăzut ! — Sub roţile autocamionului, 12 mioare, din cea mai aleasă rasă, au căzut jertfă. Fetii Frumoşi zic acum că de vină e doar smeulsmeilor şi că lui trebuie să i se trimită citaţie la proces. Necunoscîndu-i-se însă adresa exactă — compar, pină una alta, in faţa Instanţei cei trei şoferi. (C. AZOITIT - coresp. R.I.). Vernisaj unic ... In urma multor conversaţii purtate în staţiile l.T.B. — că timpul de aşteptare era lung — numeroşi locuitori ai cartierului Drumul Taberei au hotărit deschiderea unei expoziţii l.T.B. Au mai hotărît că vor expune numai piese rare : maşinile US — supranumite „curse rapide“ pentru că dispar repede —, „bătrîna 105“ şi descendenta ta, tot 105 — a cărei identitate nu s-a precizat încă —, troleibuzul 92 care, din proprie iniţiativă, a hotărit să-i dea un colegial ajutor amicului... 84. Vor fi expuse şi mai multe panouri sinoptice. Unul, cu amplasarea stafiilor I.T.B. (un băltoacei în noroaie), altul cu neprevăzutul (ce este azi o staţie, mîine nu mai este) şi al treilea cu denumirea staţiilor (aici se va repeta „Drumul Taberei“ de 5—6 ori) şi iar s-a mai hotărit, ca expoziţia să fie amplasată... intr-un autobuz situat în stafia „Drumul Taberei" (care ? ghici !), „intrarea generală“ fiind în funcţie de... sex: doi ciorapi la remaiat pentru femei, 5 nasturi rupţi şi o mănuşă pierdută pentru bărbaţi. Expoziţia, care va fi deschisă zilnic între orele 6.30—22 (în orele de vîrf ea retrăgindu-se „la garaj") va fi vernisată în curind. Se aşteaptă avizul conducerii I.T.B. — căreia îi transmitem invitaţie specială pe această cale. (E. BATRINEANU). Este necesară o anchetă Cutremurătoare scrisoare: „In după-amiaza zilei de sâmbătă 23 septembrie, tatăl meu a încetat din viaţă la spitalul nr 10. Nu vă descriu starea de spirit — a mea şi a familiei mele — firească în asemenea împrejurare. Mă voi rezuma la fapte. M-am adresat celei mai apropiate unităţi de servicii funerare — deschisă duminica — cea de pe Calea Şerban Vodă. Servea un om vîrstnic care, beat fiind, vorbea cu clienţii, manevra mii de lei şi, se certa cu un coleg. Pe la ora 11 a venit şi tovarăşa responsabilă, Stanică Vasilica — care trebuia să fie prezentă la deschiderea unităţii — şi au început alte certuri. In sfîrşit mai s-a făcut factura, (nr. 41335) şi am fost programat şi asigurat ferm că marţi 26 septembrie, adică după două zile, la ora 8,30—9,00, va pleca maşina mortuară cu defunctul şi va ajunge în Călăraşi pe la 11—11,30. Această oră am anunţat-o telefonic şi prin ziar rudelor, cunoscuţilor, capelei, groparilor etc. din oraşul Călăraşi, unde avea loc înhumarea, cit şi cunoştinţelor din alte oraşe care au ţinut să-l conducă pe ultimul drum pe acela care, fiind învăţător 35 ani în Călăraşi, îi călăuzise şi îi educase. In ziua programată, lumea îndoliată aştepta maşina — care ni-a venit nici la 11, nici la 12, nici la 13, nici la 14. Indignaţi şi înţepeniţi de frig, au plecat pe rînd salariaţii capelei, groparii şi cea mai mare parte din asistenţă. Majoritatea oamenilor au pierdut şi trenul şi legăturile IRTA. Exasperat, am dat telefon la Bucureşti, şi am aflat că maşina... n-a mai venit de loc să ia sicriul. După intervenţii la nenumărate foruri, abiaabia am putut determina unitatea, care nici nu se sinchisea (banii îi încasaseră doar), să trimită o maşină mică cu sicriul. Este lesne de înţeles ce a trebuit să întreprind pentru a aduna măcar personalul necesar înhumării. La durerea mea sufletească, s-au adăugat nervi, umilinţă şi indignare. Cum îţi poţi face ultima datorie faţă de un părinte drag, dacă ei îşi bat joc de tot şi de toate, ignorind orice urmă de respect ?“ — se întreabă în final tov.ing George Grigorescu (Bd. Constructorilor nr. 23). Intr-adevăr, respectul pentru morţi îl aveau pînă şi oamenii primitivi, însă unii angajaţi de la unităţile de servicii funerare şi l-au pierdut. Dar, cum nu calificativele îi vor impresiona şi cum nu este de loc singular cazul reprodus , cerem întreprinderii de prestări-servicii să deschidă o anchetă, amplă şi foarte drastică, in secţia a Vll-a de servicii funerare Ecoul cotidienelor De data aceasta nu vom da publicităţii un răspuns oficial — pentru simplul motiv că aşa ceva n-am primit încă la nota noastră „PROMOVAREA ESCROCULUI" (R.l. din 7 septembrie). Deşi gravitatea faptelor îndreptăţea un răspuns , după ce s-au constatat gravele nereguli comise de D. Vărzaru in gestionarea magazinului de produse metalo-chimice din Gugeşti (jud. Vrancea), el a fost sancţionat cu... promovarea in funcţia de preşedinte al cooperativei de consum Gugeşti ! Faţă de asemenea măsură ne întrebăm dacă cei care l-au promovat sunt naivi din naştere sau deveniţi de circumstanţă . N-am primit răspuns oficial. Ne-a sosit însă o scrisoare de la cititorii din comuna respectivă, care constată cu indignare că : „S-a împlinit o lună de zile de la publicarea articolului. Cele publicate sunt juste şi corespund realităţii, dar nu s-a luat nici o măsură contra escrocului. Din contră, cei care îl susţin au găsit cu cale să-l reabiliteze în urma articolului şi să-l trimită la o şcoală de preşedinţi pentru un an de zile... Vă rugăm să întrebaţi dv. consiliul popular din Gugeşti, respectiv pe tov. preşedinte Gheorghiaşi Nicolaie, ce măsuri a luat contra acestui escroc, ca şi pe tov. preşedinte al I.J.C.P. Vrancea, care are studii de drept şi cred că cunoaşte legea mai mult ca alţii...“ ...şi ca atare — adăugăm noi — trebuie să aibă ştiinţă şi despre obligativitatea stabilită prin H.C.M. ca conducerile instituţiilor şi întreprinderilor să răspundă la criticile ziarului în termen de o lună de zile. Şi dacă în relaţiile OFICIALE şi OBLIGATORII cu ziarul, forurile vizate nu respectă legea, suntem îndreptăţiţi să avem dubii privind respectarea ei şi în alte situaţii. De la sesizarea noastră a trecut o lună şi jumătate... Iată că acum apare şi o invitaţie specială, făcută de opinia publică locală pentru a se da răspuns autorizat asupra cazului. Invitaţie nominală şi directă, în care se aşteaptă răspuns nominal şi direct , suplimentar, subliniem noi, de cel al organelor ierarhice superioare. Rubrică redactată de Pia Rădulescu ZONA TURISTICĂ A PORŢILOR DE FIER Porţile de Fier, această foarte veche zonă geografică a ţării şi în acelaşi timp foarte nouă în geografia noastră economică, va intra în circuitul turistic intern şi internaţional, aşa cum de altfel a indicat secretarul general al partidului în vizita de lucru făcută în primăvara acestui an în această regiune. „Direcţiile de dezvoltare a turismului în zona Porţilor de Fier şi teritoriile învecinate“ a fost şi tema consfătuirii care a avut loc în cursul zilei de luni la Drobeta-Turnu Severin , şedinţă la care au participat reprezentanţi ai Ministerului Turismului, ai Comitetului judeţean de partid, ai consiliilor populare judeţene Mehedinţi, Caraş-Severin, Gorj şi Dolj. în cadrul discuţiilor, s-a arătat că Porţile de Fier şi zonele învecinate se impun cu vigoare în circuitul turistic datorită zestrei cu care natura şi omul au dotat aceste locuri. Relieful, vegetaţia şi clima, bazinele hidrografice şi resursele terapeutice naturale, realizările umane dobîndite de-a lungul veacurilor pînă azi prilejuiesc o ofertă turistică diversificată şi complementară, cu multe atracţii de importanţă europeană : sistemul hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, defileul Dunării cu Cazanele Mici şi Cazanele Mari, Băile Herculane, operele brâncuşiene de la Tg. Jiu, Valea Cernei, Mînăstirea Tismana, cetatea medievală Ada-Kaleh strămutată pe Insula Simian, Muzeul Porţile de Fier de la Drobeta etc. Inventarul turistic reţinut în studiul discutat este impresionant: 11 monumente arheologice (aşezări romane, dacice, bizantine, turceşti), 8 cetăţi medievale, 17 monumente de arhitectură, 5 cule, 7 muzee, 12 mînăstiri şi biserici de lemn, 15 centre etnografice, 12 peşteri, 14 chei, 9 rezervaţii botanice, 12 zone de vînătoare şi 21 de pescuit, 9 baraje şi lacuri de acumulare. Acestui patrimoniu i se adaugă staţiunile de munte de la Semenic şi Muntele Mic , proprii turismului montan de vară şi unui sezon de schi de 6 luni pe an, precum şi golfurile de la Orşova, Dubova şi Mraconia — excelente pentru sporturile nautice. Practic, este imposibilă o ierarhizare a acestor bogăţii după valoare, frumuseţe sau indiferent de alt criteriu, pentru că fiecare are o configuraţie distinctă. Se află în construcţie : drumul între Baia de Aramă—Valea Cernei, şoseaua din clisura Dunării, 1 000 locuri noi de cazare la complexul turistic de pe Muntele Semenic (şoseaua este gata şi telescaunul este în curs de instalare), 1 600 de locuri noi la Herculane, un hotel nou la Orşova, 200 de locuri la Muntele Mic etc. Zona porţilor oferă simultan posibilităţi pentru turism intinerant, balnear, montan (de vară şi de iarnă), nautic, de vînătoare şi de pescuit, cultural şi de specialitate (arheologie, speologie) etc. în patrimoniul nostru turistic, zona Porţilor de Fier va ocupa un loc de frunte. Renato Iliescu ,Románia libera" TEATRE ROMEO ŞI JULIETA, Opera Români (16 48 20), ora 19,30 ; TRAVESTI Teatrul National „I. L. Caragiale", sala Comedia (14 7171), ora 20 11 PĂRINŢII TERIBILI , ora 20 sala Studio (15 15 53) ; MY FAIR LADY : Teatrul de Operetă 114 80 11), ora 19.30; LEONCE Şi LENA , Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra", sala din bd. Schitu Magureanu; 614 60 60), ora 20 si IUBIRE PENTRU IUBIRE: ora 20 sala Studio (12 44 16) ; PRESUL : Teatru! de Comedie (16 64 60), ora 20; OMUL CARE : Teatrul ,.C. I. Nottara* snla Manheru (15 93 02), ora 19 30 si GAITELE : ora 20 sala Studio ; SIMFONIE PENTRU DESTINUL MEU . Teatrul Mic (15 55 88). ora 19.30 ; ...ESDI ; Teatrul Giulesti 118 04 851. ora 19.30; TR’SNITUL MEU DRAG ; Teatrul „C. Tinase", sala din calea Victoriei 174 (15 04 181. ora 19 30 ; DANSUL MAIMUȚELOR : Teatrul „Ion Vnsîesu* 612 27 45). ora 19.30 ; LA START VEDETELE CIRCULUI, Circ1.'1 ..R'jct|.resti* 0i orn 19 30; aaijun „comori ale barocului MUZICAL" : Ateneul Român, ora 20. CINEMATOGRAFE CU MllNllS CURATE : Patria (11 86 25). orele 9 — 11.30 — 14 — 16.30 — 19 — 21.15 ; Bucuresti 115 61 54) orele 8.30 — 10.30 — 12.30 - 14.30 - 16.45 - 19 —21 ; Favorit 13106 151. orele 915 — 11.30 13.48 - 16 - 18,15 - 20.30 ; IMBUNZIREA FOCULUI; Scala (11 03 72), orele 9.30 - 13 - 16,30 -20; A FOST ODATA UN POLITIST ; Luceafatul 15 87 671, orele 9 — 1115 — 13.30 - 16 — 18.15 — 20.45 ; Festival 615 63 84). Orele 9 — 1115 — 13.30 - 16 - 18 30 - 2 ; Excelsior (18 10 88), orele 8.30 — 10.45 — 13.15 — 15.45 — 18.15 _ 20.45 ; NĂSCUT LIBER : Capitol (16 29 17). orele 9.30 —11.45 — 14 — 16 15 — 13 30 - 20 45 ■ SFTNTA TEREZA S! D'AVOlll ; Lumina 61423 35). orele 9 — 11.15 — 13 30 — 16 - 18 15 — 20.30 : A VENIT UN SOLDAT DE PE FRONT : Centrat Y!4.12 241. orele 9.30 11.?n _ 17 45 _ i6 _ 18.15 _ 20.30; NO! TREI Si C11NELE , Timpuri Noi 115 61 10) orele 9.15 — 20.15 în con-AMOMIMUL VENETIAN : Floreta (33 7E 71) or.l, 15.30 _ 18 - 20 15; TORA ! TORA ! TORA ! : Doria (16 35 381; orele 11 — 14 — 17 — 20 ; La ora 9.45 orogram de desene animate pentru copii ; Drumul Sării 631 28 13) orele 15.30 _ 19 ; Rahova (23 91 001 orele 15.30 - 19 : VA ARĂT EU VOUĂ : Viitorul 11 48 03). orele 16-18-20: FATA CARE VINDE FLORI : Dacia (16 26 101 orele 9.30 — 12 — 15.45 — 17.45 — 20.15 : FUGA E SĂNĂTOASA . Feroviar 616 22 73) orele 8.45 - 11 — 13.15 — 15.45 - 18.15 - 20 45 ; Modem (23 71 011 orele 9 — 11.15 — 13.30 16 — 18.15 — 20.30 ; DRUM IN PENUMBRĂ : Bucea 617 05 47) orele 15.30 - 18 — 20.30 ; Miorita 114 27 14). orele 9 — 11.15 — 13.30 — 15.45 — 18 - 261.30 ; Otroceni 649 43 43) orele 15.30 — 18 —. 20 15 . ELIBERAREA LUI L. B. JONES : Grî-Vita (17 08 58) orele 9 — 11.15 — 13.30 — 16 — 18.15 — 20.30 ; Melodia 612 06 88), orele 9 — 11.15 — 13 30 16 — 18.15 — 20.30 ; Gloria 622 44 01). orele 8.45 — 11 — 13.30 — 16 13 15 20.36); ALEARGĂ REPEDE. ALEARGĂ LIBER: Buzesti (15 62 79). orele 15.30 — 18 — 20.15 ; COLEGA MEA VRĂJITOAREA : Giunesti IL7 55 46) orele 15.30 — 18 — 20.15 ; CREIERUL : Unirea 617 10 21). orele 15.30 - 17.45 — 20 ; LOGODNICA FRUMOSULUI DRAGON : Crîngasi 649 21 15) orele 15.30 — 18 - 20.15 ; MAREA HOINĂREALA Volan 611 91 26), orele 9 — 11.15 — 13.30 15.45 — 18.15 — 20.30 ; Aurora 135 04 66), orele 8.45 — 11 — 13.30 — 16 - 18.30 — 20.45 ; Tomis (21 49 46), orele 8.45 — 0 — 13.30 — 15.45 — 18.15 — 20.45; Flamura (23 07 40). orele 9 — 11.15 — 13 30 — 16 — 18.15 - 20.30 ; LIUBOV IAROVAIA , Popular 135 15 17). orele 15.30 - 18 — 20.15 ; BINECUVTNTATI ANIMALELE $1 COPIII , Ferentari 623 17 50) orele 15.30 — 17.45 — 20 ; MANA GRANDORII, Lira 1317171».’ orele 15.30 — 18 — 20.15 ; AGENTUL NR. 1 * Munca (21 50 97) orele 15.30 — 18 — 20.15 ; BAMBI : Pacea (31 32 521 orele 16 — 18 — 20 ; Progresul (23 94 10), orele 16 — 18 — 20; 15TR'A9! Flacăra (21 35 40), orele OPIUL SI BITA : Moșilor 612 52 93), orele 15 30 - 17.45 - 20 ; MESAGERUL : Cosmos 1351915), orele 15.30 - 18 — 20.15 ; CINE DINTA NU ARE GINDURI RELE : Larome (Bd. Bucureştii Noi 166) orele 15.30 — 17.30 — 19.30 , UN CANDIDAT IA PREŞEDINŢIE Arta 121 31 86), orele 15.30 — 18 — 20.15 ; DEGETUL DE FIER : Vitan 121 39 82), oreie 15.30 — 18 — 20.15 : Cinemateca — sala Union 113 49 04). EXPLOZIE IN MUNŢI, orele 10 - 12 — 14 — 16 — 18.15 ; APARATUL CARE-I UCIDE PE TICĂLOȘI, ora 20.30. TELEVIZIUNE MIERCURI 1 NOIEMBRIE Programul 1 9 | Telex 9.05 : Reporterii noştri peste hotare ; 9.25 | Prietenii lui Aşchiura ; 10 . Curs de limba franceză ; 10.30: Şcoala viitorului 11: Armata codobaturilor ; 12.30 : Prim plan * minerul Petre Constantin; 12.45: Telejurnal ; 17.30 : Curs de limba germană ; 18 » Studioul artistului amator ; 18.15 | Urbanizarea — o dimensiune a progresului social; 18.45. Muzica ; 19 » Timp si anotimp în agricultura ; # T9.20 i 1 001 de seri * 19.30 r Feleiurnal ; 20 . Teleobiectiv ; 20.20 t Telecinemateca t Generalul da la Rovere. Regia « Roberto Rossellini Cu Vittorio de Sica. Sandra Milo, Hannes Messemer Giovana Ralli | 22.20 . Telealob » 22.35 24 de ore. Programul 2 20 I O viată pentru o idee « Copernic I 20.25 î România în lume t 20.55 i Agendă I 21.05 Portativ '72 ? 21.45 i Cărfi si idei t 22.10 » Elisabeth R. JOI 2 NOIEMBRIE Programul i 9 . Telex ; 9.05 t România în lume » 9.35 : O viată pentru o idee i Dimitrie Gustî 10 : Curs de limba rusă i 10.30 : Micii meşteri mari ; 10.50 i Teleobiectiv ; 11.10 « Telecinemateca ! Generalul Della Rovere i 13.10 : Telejurnal ; 15 . Handbal masculin : Steaua — Dinamo București ; 16.15 : Teleşcoala. Biologie. Biomecanica aparatului locomotor. Fiozofie şi socialism ştiinţific. Filozofia marxistă — concenţia ştiinţifică despre lume a clasei muncitoare. Lupta P.C.R. pentru aplicarea şi dezvoltarea creatoare a gîndirii marxiste ? 17.30 : Emisiune în limba maghiară; 18.30: La volan; 18.50: Revista literară TV; 19.20 : 1 001 de seri ! 19.30 : Telejurnal : 20 : Comentariu la 40 de steme. Judeţul Constanţa ; 20.20 : Concertul Orchestrei simfonice a Radioteleviziunii S. Rahmaninov — Concertul nr. 2 pentru pian şi orchestră. Solist Aldo Ciccolini. Dirija- Iosif Conta ; 20.55 : Aventuri în» epoca de piatră; 21.45: tineri despre ei înşişi ! 22.30 : 24 de ore. Programul 2 17.30 : Agenda » 17.40 : Telerama ? 18.10 : Pierduţi în spaţiu ; 19 | Muzică distractivă cu formaţia Ian Calistrache ! 19.20 : COl de serie 19.30 : Telejurnal : 20 : Concertul Orchestrei simfonice a Radioteleviziunii, în program * Dumitru Buphici — Poem iubirii I S. Rahmaninov — Concerte nr. 2 pentru pian si orchestră solist Aldo Ciccolini. Dirijor Iosif Conta 21 * Desen animat : 21.15 : Cîntă Georgeta Angheli 21.25 « Bucurestiul necunoscut I 21.45 : Teatru scurt:între filologii de D. D. Pătrăşcanu. În distribuţie 1 Ion Focşa, Hamdr Cerchez, Mioara Jatău Scarlat, Vistrrom Roman, Gina Nicolae. Regia Nae Cosmescu.