România Liberă, ianuarie 1973 (Anul 31, nr. 8769-8793)
1973-01-31 / nr. 8793
1 TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU a conferit ziarului „România libera“ ..Steaua Ordinul „ Socialiste Republicii România“ clasa I CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA DECRET PRIVIND CONFERIREA ORDINULUI „STEAUA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA“ CLASA I ZIARULUI „ROMÂNIA LIBERĂ“ Pentru contribuţia deosebită adusă la înfăptuirea politicii partidului şi statului, de construire a socialismului în patria noastră şi pentru activitatea de educaţie socialistă a maselor de oameni ai muncii, ......................... Cu prilejul aniversării a 30 de ani de la apariţia primului număr al ziarului „România liberă", Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează : Articol unic. — Se conferă ordinul „Steaua Republicii Socialiste România" clasa I, ziarului „România liberă . Președintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU Bucureşti, 27 ianuarie 1973 Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a înmînat marţi, în cadrul unei solemnităţi, care a avut loc la Consiliul de Stat, Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I, conferit ziarului „România liberă“, pentru contribuţia deosebită adusă la înfăptuirea politicii partidului şi statului, de construire asocialismului în patria noastră şi pentru activitatea de educaţie socialistă a maselor de oameni ai muncii, cu prilejul aniversării a 30 de ani de la apariţia primului număr al ziarului. La solemnitate au participat tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihai Gere, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, Teodor Marinescu, şeful secţiei de presă a C.C. al P.C.R., Nestor Ignat, preşedintele Uniunii Ziariştilor, precum şi reprezentanţi ai conducerilor ziarelor centrale, Radioteleviziunii şi Agenţiei Române de presă „Agerpres“, vechi colaboratori ai ziarului. După înmînarea înaltei distincţii, mulţumind pentru deosebita preţuire pe care conducerea partidului şi statului o acordă activităţii ziarului, tovarăşul Octavian Paler, redactorşef al „României libere“ a spus : In memoria noastră, a redactorilor ziarului, va râmîne pentru totdeauna acest moment sărbătoresc. După cum, evocînd cele trei decenii de existenţă a ziarului, ne-a emoţionat gîndul că „România liberă“ şi-a început drumul în istoria presei româneşti, purtînd din neagră ilegalitate cuvîntul partidului către cititori, la două zile după ce un bărbat neînfricat, un mare patriot şi strălucit militant revoluţionar, Dumneavoastră, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, împlinea 25 de ani într-una din închisorile unde teroarea fascistă întemniţase împreună cu luptătorii comunişti şi umbra lui Bălcescu şi cea a lui Tudor Vladimirescu, a lui Horia, durerile seculare şi visurile cele mai sfinte de libertate şi dreptate ale neamului nostru, înţelegem că onoarea ce ni se face implică pentru noi o superioară responsabilitate. Ne vom strădui din toate puterile, cu toată pasiunea şi priceperea noastră, să fim demni de această cinste, de încrederea ce ne-o acordaţi. Vom căuta să înlăturăm din munca noastră tot ce mai e vetust, rutinier, viciat de formalism, pentru ca scrisul nostru să răspundă exigenţelor actuale ale partidului, ale cititorilor, la înalta temperatură spirituală a ideilor prin care, Dumneavoastră, tovarăşe Ceauşescu, aţi luminat drumul (Continuare in pag. a 5-a) Stimaţi tovarăşi, Aş dori ca, in numele Comitetului Central, al Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri, al meu personal, să adresez calde felicitări întregului colectiv al „României libere" cu prilejul sărbătoririi a 30 de ani de la apariţia primului său număr şi al decernării înaltei distincţii a Republicii Socialiste România. De asemenea, aş dori să adresez felicitări lucrătorilor de la „România liberă", care vor fi decoraţi cu diferite ordine şi medalii ale Republicii Socialiste România. Acordarea Ordinului „Steaua Republicii Socialiste România", clasa 1 constituie o apreciere a conducerii de partid şi de stat pentru contribuţia pe care ziarul „România liberă", cei ce l-au redactat şi tipărit au adus-o la cauza eliberării patriei noastre, la dezvoltarea democratică şi, apoi, la dezvoltarea socialistă a României. Intr-adevăr, „România liberă" a apărut în condiţiuni grele. Editarea ei a avut menirea să unească eforturile tuturor forţelor democratice, patriotice din ţară, sub conducerea partidului comunist, pentru răsturnarea dictaturii fasciste, scoaterea României din război şi alăturarea ei la coaliţia antifascistă. Astfel, alături de „Scinteia", în anii ilegalităţii, „România liberă" a adus o contribuţie de preţ la activitatea partidului şi a forţelor democrate. Desigur, nu este momentul acum să vorbim de Întregul drum, de 30 de ani, al „României libere". Ea are merite in toate etapele dezvoltării României. Astăzi, prin răspîndirea cuvintului partidului, al Frontului Unităţii Socialiste, al guvernului, „România liberă" contribuie la unirea eforturilor întregului nostru popor pentru transpunerea în viaţă cu succes a politicii interne şi externe a partidului nostru. Dăm o apreciere deosebită activităţii „României libere". Desigur că întotdeauna, şi In toate domeniile, mai este loc de mai bine ; nu doresc Insă acum să vorbesc despre aceasta. Am reţinut din ceea ce aţi spus aici că în atenţia conducerii ziarului stă îmbunătăţirea continuă a activităţii, tratării mai exigente a diferitelor probleme care se pun în actuala etapă a făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate, inclusiv in ce priveşte afirmarea în viaţa societăţii noastre a principiilor eticii si echităţii socialiste. Presa are, intr-adevăr, un rol deosebit de important. Suntem convinşi că, împreună cu întreaga presă, „România liberă" va face ca paginile ei să fie citite, să fie bine înţelese de cititori, contribuind în acest fel la realizarea marilor schimbări revoluţionare din societatea noastră. Cu aceste gînduri, doresc să urez Întregului colectiv, tuturor celor care lucrează şi contribuie la apariţia „României libere", succese tot mai mari în realizarea sarcinilor de onoare şi de cinste ce Ie revin. Multă sănătate şi fericire ! (Aplauze) Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit marţi, 30 ianuarie, pe ministrul afacerilor externe al Franţei, Maurice Schumann, care face o vizită oficială în ţara noastră. La începutul convorbirii, ministrul afacerilor externe, Maurice Schumann, a subliniat că are plăcuta însărcinare de a transmite personal preşedintelui Nicolae Ceauşescu, din partea preşedintelui Georges Pompidou, un cordial mesaj de prietenie şi cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală, de prosperitate pentru poporul român. Totodată, oaspetele s-a făcut mesagerul omagiilor adresate tovarăşei Elena Ceauşescu de preşedintele Franţei şi soţia sa. * Mulţumind pentru amabilul mesaj, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rugat pe oaspete să transmită preşedintelui Georges Pompidou un cordial salut, cele mai bune urări de fericire personală, de prosperitate pentru poporul francez. Totodată, preşedintele Consiliului de Stat a rugat să transmită, din partea sa şi a tovarăşei Elena Ceauşescu şefului statului francez şi soţiei sale expresia celor mai alese sentimente. In cursul întrevederii s-a dat o înaltă apreciere relaţiilor tradiţionale şi colaborării multilaterale dintre România şi Franţa, relevîndu-se importanţa deosebită pe care au avut-o întilnirile dintre preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Georges Pompidou pentru dezvoltarea şi adîncirea prieteniei româno-franceze. In context, s-a reliefat dorinţa comună de a pune în valoare, într-o măsură şi mai mare, posibilităţile existente pentru lărgirea şi diversificarea în continuare a conlucrării reciproce pe multiple planuri — politic, economic, tehnico-ştiinţific şi cultural —, în folosul ambelor popoare, al înţelegerii şi cooperării între ţările europene, între toate statele lumii. In acest spirit s-a subliniat preocuparea comună de a amplifica şi echilibra schimburile comerciale şi a da o pondere crescîndă cooperării economice sub diferite forme, inclusiv în domeniul Industrial. Abordîndu-se aspecte ale vieţii internaţionale, a fost consemnat cu satisfacţie cursul favorabil al evenimentelor din ultima vreme, subliniindu-se necesitatea participării tuturor statelor la procesul de dezvoltare a climatului de destindere şi securitate, la soluţionarea tuturor problemelor care privesc întărirea păcii si colaborării intre state. In aceeaşi ordine de idei, s-a apreciat contribuţia deosebită pe care o reprezintă crearea celor mai favorabile condiţii pentru participarea cît mai largă şi nestinjenită a tuturor statelor la schimburile economice internaţionale. A fost exprimată convingerea că principiile respectării independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii in drepturi, neamestecului in treburile interne şi avantajului reciproc constituie fundamentul trainic al înţelegerii şi cooperării rodnice între state. In cadrul convorbirii, a fost reafirmată voinţa României şi Franţei de a contribui pe mai departe la realizarea unei securităţi trainice pe continentul nostru, apreciindu-se că începerea pregătirilor pentru conferinţa de securitate şi colaborare în Europa reprezintă un moment de o însemnătate deosebită în cadrul acestui proces multilateral. S-a constatat cu satisfacţie că cele două ţări au puncte de vedere foarte apropiate sau identice faţă de edificarea securităţii în Europa, fapt care s-a reflectat şi în cadrul convorbirilor preliminare de la Helsinki, cît şi faţă de alte probleme ale vieţii internaţionale, ceea ce permite promovarea mai departe a colaborării fructuoase între România şi Franţa, în interesul păcii şi cooperării internaţionale. Preşedintele Consiliului de Stat al României l-a reţinut, apoi, pe oaspete la dejun. Au participat tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Rădulescu, George Macovescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Gliga, adjunct al ministrului, Constantin Flrtan, ambasadorul României la Paris. Au luat parte, de asemenea, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, marţi du Francis Levasseur, ambasadorul Franţei la Bucureşti, Paul Lemerle, directorul de cabinet al ministrului, Emmanuel de Margerie, director pentru Europa în Ministerul Afacerilor Externe al Franţei, în toastul său, preşedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi-a exprimat satisfacţia pentru relaţiile bune care se dezvoltă între România şi Franţa şi şi-a manifestat speranţa că actuala vizită a ministrului afacerilor externe, Maurice Schumann, va contribui la extinderea acestei colaborări în toate domeniile, îndeosebi în domeniul economic. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a toastat pentru dezvoltarea co- laborării româno-franceze, pentru o Europă a colaborării şi păcii intre state egale şi independente, pentru bunăstarea şi fericirea poporului francez, in sănătatea preşedintelui Franţei, a ministrului afacerilor externe. Răspunzînd, ministrul Maurice Schumann a subliniat, in toastul său, că onoarea ce i s-a făcut de a fi primit de preşedintele Nicolae Ceauşescu revine, în primul rînd, ţării sale, care, de atîţia ani, este prietena României. Oaspetele, a relevat caracterul principial al colabo- rării politice româno-franceze, cunsul ascendent al cooperării economice, exprimîndu-şi convingerea că ea poate ajunge la o dezvoltare constantă. Ministrul francez a arătat că ceea ce apropie, înainte de toate, Franţa şi România este o egală voinţă de a vedea statele din întreaga Europă, indiferent de sistemul lor politic sau social, cooperînd pe baza suveranităţii, independenţei şi egalităţii. Maurice Schumann a toastat in onoarea preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, in onoarea Republicii Socialiste România, pentru prietenia franco-română. întrevederea şi dejunul s-au desfăşurat într-o atmosferă de caldă cordialitate, pe-amiază, pe ambasadorul Republicii Orientale a Uruguayului la Bucureşti, Victor Pomes, la cererea acestuia. Cu acest prilej, ambasadorul Victor Pomes a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu invitaţia oficială a preşedintelui Republicii Orientale a Uruguayului, Juan Maria Bordaberry, de a vizita această ţară. Invitaţia a fost acceptată cu plăcere, urmînd ca data efectuării vizitei să se stabilească de comun acord. Ambasadorul Uruguayului a ţinut să sublinieze că vizita preşedintelui Nicolae Ceauşescu este aşteptată cu mare interes, guvernul şi poporul Uruguayan rezervîndu-i o foarte călduroasă primire. în cadrul convorbirii s-a subliniat deosebita importanţă pe care o reprezintă vizita şefului statului român pentru dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi cooperare dintre cele două ţări, în folosul ambelor popoare, al cauzei păcii şi colaborării internaţionale. CUVtNTUL NICOLAE TOVARĂŞULUI CEAUŞESCU PRIMIRI LA PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE STAT, NICOLAE CEAUŞESCU Ministrul afacerilor externe al Franţei Ambasadorul Uruguayului Foto : MIHAI POPESCU ANUL XXXI Nr. 8793 6 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Miercuri 31 ianuarie 1973 In Editura politică a apărut: NICOLAE CEAUŞESCU 26 ianuarie 1973 Cuvântare la solemnitatea decernării titlului de Doctor Honoris Causa al Universităţii din Bucureşti ŞEDINŢA COMITETULUI EXECUTIV AL C. C. AL P. C. R. In ziua de 30 ianuarie 1973 a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al Comitetului Central al P.C.R., prezidată de tovarăşul ds. Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. In cadrul şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a făcut o informare în legătură cu vizitele efectuate de preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România în Pakistan şi Iran, la începutul lunii ianuarie a.c. Comitetul Executiv a luat cunoştinţă cu viu interes despre rezultatele foarte bune ale vizitelor şi despre posibilităţile însemnate de dezvoltare a colaborării bilaterale dintre România şi Pakistan, precum şi dintre România şi Iran. Comitetul Executiv a dat o înaltă apreciere activităţii desfăşurate de preşedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a aprobat în unanimitate rezultatele vizitelor şi a stabilit ca ministerele şi organizaţiile economice să ia toate măsurile pentru transpunerea în viaţă a înţelegerilor stabilite cu ocazia vizitei. în legătură cu evoluţia situaţiei din Sud- Estul Asiei, Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. salută cu deosebită satisfacţie încheierea acordului de încetare a războiului şi restabilire a păcii în Vietnam. întreaga evoluţie a evenimentelor din Vietnam demonstrează că un popor, hotărit să-şi apere ia dreptul la viaţă liberă, independentă şi demnă, să-şi făurească destinele potrivit voinţei sale, nu poate fi înfrînt de nici o forţă din lume. Prin lupta sa, poporul vietnamez, care s-a bucurat de un mare sprijin din partea poporului român, din partea tuturor ţărilor socialiste şi a forţelor iubitoare de pace de pretutindeni, şi-a cucerit respectul şi simpatia tuturor naţiunilor lumii. Acordul încheiat demonstrează o dată mai mult că în zilele noastre singura cale de soluţionare a problemelor litigioase este calea tratativelor. Comitetul Executiv îşi exprimă speranţa că acordul realizat va crea condiţii pentru instaurarea unei păci trainice, pentru ca poporul vietnamez, celelalte popoare din Indochina să-şi poată consacra forţele dezvoltării lor economice şi sociale, să-şi poată soluţiona problemele corespunzător voinţei şi hotărîrii lor, fără nici un amestec din afară. Reafirmînd solidaritatea Partidului Comunist Român cu aspiraţiile naţionale ale poporului vietnamez, cu lupta sa, Comitetul Executiv exprimă convingerea fermă că între Partidul Comunist Român şi Partidul celor ce Muncesc din Vietnam, între Republica Socialistă România şi Republica Democrată Vietnam, se vor dezvolta continuu relaţii de prietenie şi solidaritate frăţească, în interesul celor două popoare, al unităţii ţărilor socialiste şi al mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Comitetul Executiv exprimă, de asemenea, convingerea că între poporul român şi toate popoarele din Indochina se va dezvolta o largă colaborare, considerînd că pe această cale România va putea contribui la lichidarea mai rapidă a urmărilor războiului, la dezvoltarea acestor țări, la întărirea prieteniei între poporul român şi popoarele din această zonă. Comitetul Executiv a dezbătut proiectul de lege privind protecţia mediului înconjurător şi a stabilit ca, pe baza observaţiilor făcute în cadrul şedinţei, proiectul să fie definitivat şi apoi supus dezbaterii publice în vederea înaintării spre adoptare Marii Adunări Naţionale. Comitetul Executiv a discutat şi aprobat unele propuneri de modificare şi completare a unor prevederi ale legislaţiei penale. Principalele măsuri adoptate prevăd ca sancţionarea unor fapte mărunte, care nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni, să fie în viitor sancţionate ca abateri cu caracter administrativ ; să se introducă în legislaţia penală munca corecţională fără privare de libertate ; să se introducă unele simplificări în activitatea judiciară pentru a mări operativitatea şi a înlătura unele paralelisme ; de asemenea, au fost sporite atribuţiile Comisiilor de judecată. Măsurile aprobate de Comitetul Executiv vor fi înaintate Consiliului de Stat spre legiferare. Comitetul Executiv a rezolvat, de asemenea, unele probleme ale activității curente.