România Liberă, martie 1973 (Anul 31, nr. 8818-8844)
1973-03-22 / nr. 8836
ANUL XXXI Nr. 8836 Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! 6 pagini 30 bani COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE ACŢIUNI ENERGICE PENTRU ELIMINAREA SURPLUSULUI DE APĂ Evacuarea apelor de pe duip este una din acţiunile cele mai importante in această primăvară pentru agricultură. Zilnic, zeci de mii de cetăţeni participă la executarea şanţurilor de scurgere, la decolmatarea celor existente pentru a da cale liberă apelor existente pe cimp sau a celor care rezultă din topirea zăpezilor. Din luna ianuarie şi pină acum lucrările de combatere a excesului de umiditate s-au încheiat pe circa 135 000 ha, din care aproape 110 000 ha numai in cooperativele agricole de producţie- In judeţele Teleorman, Prahova, Ialomiţa, Brăila, Ilfov, judeţe afectate în mai mare măsură de ploi şi zăpadă, locuitorii satelor contribuie, in aceste zile, la înlăturarea băltirilor şi a excesului de umiditate de pe întinse suprafeţe- In urma zăpezilor abundente din ultima vreme, acţiunea trebuie continuată cu şi mai mare intensitate şi pe suprafeţe mult mai mari, astfel incit in luna aprilie să poată începe din plin campania de insăminţări. Reuşita campaniei de primăvară, recoltele anului acesta depind in foarte mare măsură de felul în care se acţionează acum pentru înlăturarea apelor şi a excesului de umiditate. Publicăm în paginile 1 şi 3 cîteva imagini din judeţele Ilfov şi Ialomiţa. La evacuarea apelor participă nu numai cooperatori. La km 23,6 spre Urziceni, lucrătorii Districtului Sineşti — Secţia de drumuri şi poduri Bucureşti Nord, executau o subtraversare a şoselei cu un podeţ tubular pentru scurgerea apelor dintr-o parte in cealaltă a şoselei. De aici, prin conducte, apa va fi dirijată către Valea Mostiştei. Lucrătorii întreprinderii agricole de stat Afumaţi — Ilfov au venit în ajutorul cooperatorilor din aceeaşi comună. De 48 de ore, două motopompe, aparţinînd întreprinderii amintite, evacuează apa printr-o conductă de 3 km instalată intr-un timp record. Se lucrează în două schimburi a 12 ore. In tura de ieri dimineaţă, de serviciu era mecanicul Constantin Moise. Fotografii : MIHAI POPESCU . ECONOMII „ECONOMII" Eugen Barbu In ultima vreme, in întreprinderile industriale se desfăşoară, cu excelente rezultate în foarte multe cazuri, o largă acţiune de economisire a materialelor şi materiilor prime, a spaţiului construit, toate în favoarea producţiei. In definitiv, gigantomania de care erau bîntuiţi unii constructori ar fi cazul să se termine. Ca şi risipa de orice fel. Prea multe culoare, prea multe spaţii irosite chiar în incinta halelor industriale. Secretarul general al partidului a arătat-o cu fiecare prilej, îndemnindu-ne pe tofi la un spor de spirit gospodăresc. Şi exemple de oameni preocupaţi cu seriozitate de ideea economiilor se vor da nenumărate. Din păcate, risipitorii nu încetează să existe, desigur, mai puţini ca înainte, dar cintărind încă destul în bugetul ţării, adică al nostru. Sunt însă şi unii care, pretinzind că fac economii, mai mult risipesc. Pe șleau spus, fConttnuare In pag. a 2-a) Şl , Apa poluată poate redeveni potabilă? Convorbire cu prof. dr. Tudor Ionescu Se zice că deţineţi cheia depoluării apelor. Care este realitatea ? — Realitatea nu ţine de soluţia mea, ci de ceea ce a impus aflarea unei rezolvări rapide şi eficiente pentru acţionarea organizată împotriva agenţilor poluanţi ai apei. E vorba, deci, de rezerva de apă a unei ţări, aflate în intensă propensiune industrială. Dacă am ignora calculul logic al dezvoltării, cele 20 de miliarde de metri cubi de apă disponibilă anual pentru consumul general ar putea deveni insuficiente foarte curind. — Ştiu că numeroase ţări ale lumii, foarte dezvoltate, resimt de pe acum lipsa apei. — Bugete foarte mari sunt puse acum în mişcare, acolo unde — cum e cazul R.F.G. — echilibrul hidrologic a fost compromis. Iată de ce România a înţeles să-şi strîngă forţele şi printr-un program politic şi de stat să acţioneze în vederea protejării mediului ambiant. — La ce rezultate practice aţi ajuns dvs. ? — Eu şi cu colaboratorii mei ne ocupăm de 20 de ani de găsirea unor procedee depoluante cu grad înalt de epurare şi la preţuri foarte ieftine, pentru că o instalaţie costisitoare nu ar tenta pe nimeni chiar dacă situaţia ar fi dramatică. Soluţia generală optimă care se impune pentru conservarea depozitelor de apă este recircularea apelor folosite. Problema este însă, cum putem face asta ? Procedeul clasic cunoscut, depoluarea biologică, cu ajutorul complexelor bacteriene este valabil doar in cazul unor ape uşor poluate — de tipul apei de canal. Şi aşa a apărut procedeul nostru de limpezire a apelor prin floculare sau coagulare, în stare să elimine o mare cantitate de suspensii sau compuşi poluanţi...O apă limpezită e pe trei sferturi epurată“, zicem noi, restul poate fi tratat clasic prin epurare biologică pină la sterilizare completă. Aş vrea să ne oprim puţin asupra procedeului amintit, pentru ai transforma şi pentru cititor într-un argument convingător. Deci, ce este acel produs floculant folosit de dv. în epurarea apei ? — Floculanţii sunt nişte reactivi chimici în stare să colecteze factorii de turbiditate ai apei. Ei sunt cunoscuţi de mai multă vreme în cele mai multe ţări : sulfatul de aluminiu, clorura ferică, sulfatul feros, polielectroliţii — care sunt substanţe mai complexe, de sinteză organică. — De ce nu se utilizează, dacă se cunosc ? — Sunt utilizaţi, numai că procurarea lor in cantităţi mari este foarte anevoioasă şi costisitoare. Tocmai această limită a reclamat descoperirea altor tipuri de floculanţi, cel puţin la fel de eficienţi, dar care să poată fi produşi fără mari cheltuieli in cantităţi suficiente. — Aici bănuiesc că începe teritoriul contribuţiei dv. originale... — Ipoteza mea s-a bazat pe ideea că am putea obţine floculanţi din chiar substanţele poluante. Enorme mase de rezidii şi deşeuri industriale, care periclitează mediul ambiant, conţin elementele necesare producerii floculanţior. Am studiat zgurile metalurgice de orice natură şi provenienţă, cenuşile zburătoare de la centralele termice, zgurile rezultate din arderea cărbunelui de pămint etc. Toate deşeurile şi produsele naturale care au în componenţă silicaţi şi alumino-silicaţi se pot folosi ca depoluanţi. Gîndiţi-vă că practic această resursă este inepuizabilă. Numai în metalurgie, la fiecare tonă de metal se depune o tonă de zgură. Anual rezultă un disponibil de zece milioane tone zgură ! La Baia Mare există zguri cuprifere — excelente pentru floculanţi — vechi de peste 100 de ani ! — Dar procesul obţinerii produsului reactiv pare că nu se limitează la atît. — Intrăm in secretele procedeului... — Atunci, trecem peste partea descriptivă... — Nu, nu, ceea ce voi explica acum nu trebuie să reprezinte nici un secret pentru nimeni. Şi d-ta poţi face operaţiunea aceasta dacă vrei. iată cum stau lucrurile : zgurile conţin un amestec natural de săruri de aluminiu, fier, mangan, pe care îl tratez cu un acid. Doza acestui acid, concentraţia lui şi alte ca- Corneliu Antim (Continuare în pag. a 2-a) PLENARA CONSILIULUI JUDEŢEAN ARGEŞ AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Activitate bogată pentru răspindirea cunoştinţelor ştiinţifice Ieri s-au desfăşurat la Piteşti lucrările plenarei Consiliului judeţean Argeş al Frontului Unităţii Socialiste, care a dezbătut problemele legate de activitatea de răspindire a cunoştinţelor cultural-ştiinţifice şi de educaţie socialistă a oamenilor muncii. Dezbaterile au reflectat experienţa dobîndită în judeţul Argeş în acţiunile menite să contribuie la formarea omului nou, cu o înaltă conştiinţă socialistă. S-a subliniat faptul că în judeţ au funcţionat, in ultimii doi ani, 49 de universităţi populare, organizate în centrele urbane, în întreprinderile mari şi 68 de şcoli populare comunale de educaţie socialistă, organizate ca filiale ale Universităţii populare judeţene. In cele 300 de cursuri care au cuprins peste 20 000 de cetăţeni, au fost prezentate teme privind problemele majore ale politicii partidului şi statului nostru, precum şi alte teme, cum ar fi : „Momente din istoria poporului român“, „Noţiuni etice, hărnicie, cinste, onoare şi demnitate socialistă“, „Pedagogia familiei“, „Cunoştinţe medicale“, „Tribuna agrotehnicii noi“, „Din cronica ştiinţifică a secolului XX“, „Pagini din istoria gîndirii filozofice marxiste“, „România şi relaţiile internaţionale“, „Teorii actuale despre originea şi evoluţia omului“. ..Legalitatea socialistă şi conştiinţa cetăţenească“, cursuri cu caracter practic, limbi străine etc. Pentru susţinerea acestor cursuri au fost antrenate cadre de intelectuali din oraşele judeţului, şi atunci, cînd a fost nevoie, au fost invitaţi oameni de ştiinţă şi cultură din Capitală. In plenară s-a subliniat sprijinul dat activităţii de răspîndire a cunoştinţelor culturalştiinţifice şi de educaţie socialistă de către organele de partid, de organizaţiile de masă şi obşteşti, de societăţile culturale din judeţul Argeş. A fost evidenţiată în mod deosebit activitatea desfăşurată de societăţile culturale de la Uzina mecanică Muscel, de cea de la Grupul Industrial Petrochimic Piteşti, de cea din comunele Valea Mare, Domneşti, Stroieşti Gh. Stănculescu (Continuare în val. a 3-a) „MOLECULA - PROCENTUL - TIMPUL“, varianta unui cunoscute iniţiative braşovene BRASOV (coresp. R. 1. — I. Piticu). Este iniţiativa chimiştilor de la Combinatul chimic Victoria, concepută ca o variantă, adaptată la specific, la iniţiativa constructorilor de rulmenţi din Braşov. ..Micronul, gramul, secunda“. Lansată de către colectivul secţiei a V-a a combinatului, iniţiativa cuprinde obiective concrete defalcate în schimburi şi muncitori şi se axează pe înfăptuirea dezideratelor de bază ale producţiei ; molecula vizează sporirea cantitativă a producţiei, procentul — îmbunătăţirea calităţii produselor, iar timpul — valorificarea eficientă a oricărui minut din programul de lucru al fiecărui salariat. După două luuni de la aplicare, un prim bilanţ relevă faptul că planul la nitroceluloză a fost depăşit în această etapă cu 10 la sută, nu s-a mai înregistrat nici un refuz de calitate, iar absenţele s-au redus la jumătate. Iniţiativa se va extinde în zilele următoare la instalaţiile de acid sulfuric şi sulfit de sodiu şi în continuare la alte secţii ale combinatului. Hunedoara: 10000 tone oţel peste plan HUNEDOARA (coresp. R.I. — I. Cojocaru). La Combinatul siderurgic din Hunedoara s-a produs cea de-a 10 000-a tonă oţel realizat anul acesta peste sarcinile de plan. Continuînd acţiunea întreprinsă pentru diversificarea şi perfecţionarea producţiei de metal, oţelarii din cele trei secţii au asimilat două noi mărci de oţel iar zilele trecute au produs primele cantităţi dintr-o nouă marcă de oţel cu caracteristici superioare. LOTRU A fost străpunsă galeria Hoteag - Balindru VOINEASA, (coresp. R. I. — V. Lazăr). — In cursul zilei de ieri, minerii de pe șantierul hidrocentralei de pe Lotru au înregistrat un nou succes in muncă : străpungerea galeriei de pe tronsonul Hoteag—Balindru. Noua galerie, în lungime de 5 600 metri, a fost realizată de formaţiile conduse de ing. Benone Sabău şi maistrul Gh. Marinaş în mai puţin de 3 ani. Performanţa are o deosebită însemnătate pentru darea în folosinţă a întregului sistem de captări „nord-gravitaţional“ care va contribui la alimentarea lacului de la Vidra, cu cantitatea de apă necesară şi pentru punerea în funcţiune în anul acesta a celei de-a doua turbine de 170 megawaţi. Preşedintele Republicii Democratice Sudan, Gaafar Mohammed El Numeiri, va vizita Republica Socialistă România La invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Rumânia, Niculae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, preşedintele Republicii Democratice Sudan, Gaafar Mohammed El Numeiri, împreună cu soţia, va face o vizită oficială in ţara noastră, la începutul lunii aprilie 1973. PRIMUL TRIMESTRU PE ŞANTIERELE DE LOCUINŢE * In această primăvară capricioasă constructorii au fost nevoiţi, uneori, să ajungă la locul de muncă croindu-şi drum prin nămeţii de zăpadă, punind mina pe lopeţi şi deblocind mai întii căile de acces. Fireşte, n-a fost uşor, dar ritmul actual de construcţie impune ca iarna, chiar prelungită pînă în pragul echinocţiului să nu întrerupă activitatea şantierelor. Pe de altă parte tehnica actuală permite înfruntarea cu succes a rigorilor vremii. Cofrajele încălzitoare, betoanele turnate „la cald“, asigurarea spaţiilor închise unde, la temperaturi de-a dreptul estivale, se pot realiza şi cele mai pretenţioase finisaje, sînt tot atîtea remedii. Faptul că peste tot unde căderile masive de zăpadă au creat probleme s-au luat măsuri operative de deblocare a şantierelor şi de aprovizionare a lor a venit în sprijinul constructorilor. Să nu uităm că, potrivit cifrelor din plan, anul 1973 este marcat de o sarcină record la acest capitol. Iată de ce primul trimestru al anului, de demarat, cum este considerat, capătă o importanță deosebită. Tocmai de aceea vă propunem un tur de orizont pe şantierele de locuinţe, acum in pragul sfîrşitului de trimestru, după testul la care vremea rea din ultimele săptămîni i-a supus pe constructori. ...Cartierul Drumul Taberei din Bucureşti , şantierul Combinatului de case. De aici a pornit anul trecut chemarea la întrecere adresată tuturor montatorilor din ţară. Aproape o mie de apartamente vor fi prezentate în scurt timp comisiilor de recepţie. A nins, a fost viscol, dar lucrul n-a încetat în acest mare şantier, care cuprinde un întreg microraion. Pentru 40 din cele 69 de blocuri prevăzute a se construi în 1973 a şi fost creat frontul de lucru necesar. Cum ne spunea şeful şantierului de montaj, ing. Paul Tănase, constructorii au reintrat cu toţii în „dispozitiv“. Cîteva zile nu s-a putut lucra la fundaţii şi montaj şi acum timpul trebuie recuperat. Obiectivul pe care şi l-au fixat pentru acest an constructorii de pe şantierul de montaj al Combinatului de case este ca, răspunzind îndemnului dat de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, să termine toate lucrările pe 1973 pină la data de 1 decembrie, astfel incit toate forţele să poată fi concentrate in ultima lună în direcţia creării condiţiilor pregătitoare pentru anul viitor. Constructorii ne semnalează, însă, că dacă vremea rea a trecut, nu acelaşi lucru se poate spune despre unele neajunsuri „organizatorice“. De pildă, in microraionul 4. Drumul Taberei, la 6 blocuri (D. 36—40 şi D. 42) nu au putut fi începute lucrările de fundaţii întrucît titularul de investiţie, Consiliul popular municipal, nu a rezolvat formalităţile necesare eliberării amplasamentelor. O situaţie similară poate fi intîlnită şi în cartierul Berceni, unde din cele 14 blocuri planificate au fost începute doar patru. Există riscul ca, dacă nu vor fi luate de urgenţă măsuri, constructorii să intre în criză de front de lucru, tocmai acum cînd vremea a redevenit frumoasă ! Un alt colţ al ţării, la Piatra Neamţ, constructorii au înfruntat, de asemenea, viscolul, ieşind Cornelia Preda (Continuare in pag. a 3-a) In judeţul Arad Ritm intens la semănat ARAD (coresp. R.I. — I. Medoia) Imediat ce timpul a permis, lucrătorii de pe ogoarele judeţului Arad au ieşit pe cimp cu toate forţele, în numai cîteva zile de lucru ei au reuşit să însămînţeze peste 5 000 de hectare cu ovăz, mazăre, lucernă, trifoi şi cu legume , ceapă, rădăcinoase. Cele mai mari suprafeţe le-au semănat unităţile agricole din Vladimirescu, Pecica, Sintana, Olari, Şag, Comlăuş şi alte cooperative din zona de şes a judeţului. Concomitent, cooperatorii şi mecanizatorii acordă o mare atenţie pregătirii terenului pentru insăminţări. Astfel, în judeţ a fost creat un front de lucru de peste 25 000 hectare, care aşteaptă botezul semănatului. Performanţe româneşti de mare interes clinic Dr. Ligia Simionescu, Premiul Uniunii Medicale Balcanice primit în toamna lui 1972, cercetător ştiinţific principal la Institutul de endocrinologie „Dr. C. I. Partion“, a reuşit ceea ce în ochii tuturor semăna cu o extravagantă: dozarea radioimunologică a hormonului de creştere în clinica umană. Ce îi alimentase hotărirea ? Aş spune, revolta în faţa unei limite (temporare — după cum spera) a posibilităţilor medicinii, şi anume, în faţa dificultăţilor de tratament ale nanismelor. Erau oare copiii condamnaţi să rămînă „mici“, pentru că, deşi aveau hormon de creştere organismul nu-l utiliza, sau pentru că acest hormon lipsea ? In prima situaţie, era sigur că oricit hormon de creştere i s-ar fi administrat copilului, tratamentul era inutil, de vreme ce organismul refuza, era incapabil să-l folosească. Pe de altă parte, singurul preparat hormonal cu adevărat eficace se obţine foarte greu, din hipofize umane, nu se poate livra decât în cantităţi foarte limitate, şi, ca atare, nu trebuie risipit, deoarece împiedică ajutorarea altor bolnavi şi infirmi. Indicaţia tratamentului depindea, aşadar, de cunoaşterea exactă a situaţiei. Pină în urmă cu vreo 10—12 ani, nu exista nici o metodă în stare să detecteze hormonul de creştere în sîngele bolnavului. De altfel, chiar şi în ce priveşte şi alţi hormoni polipeptidici, lucrurile erau departe de a fi mulţumitoare. Nu existau decit metode biologice de dozare, foarte puţin sensibile, foarte costisitoare şi, foarte laborioase. Or, în sîngele bolnavului sunt cantităţi atît de mici incit aceste metode erau, în majoritatea cazurilor, incapabile să pună în evidenţă compusul cercetat. Izotopii radioactivi aveau să-și facă intrarea în medicină cu promisiuni spectaculare. Prin 1959, cuplul cercetătorilor Rosaline S. Yalow și S. A. Berson (S.U.A.) publicau pentru prima dată metodele de „cîntărire" rapidă și precisă cu ajutorul izotopilor radioactivi. Se putea evidenţia a milioana parte dintr-un miligram ! Dr. Ligia Simionescu avea să înceapă in 1962, punerea la punct a acestei tehnici, pornind de la condiţii materiale modeste, învaţă singură după manuale de fizică şi apoi urmează cursul pentru utilizarea izotopilor radioactivi organizat de Institutul de Fizică Atomică. Perspectivele pe care fizica nucleară le deschide bio- Catinca Muscan (Continuare în pag. a 2-a)