România Liberă, aprilie 1974 (Anul 32, nr. 9155-9179)

1974-04-24 / nr. 9174

„România liberă** Excelenţei Sale NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Poporul si guvernul Republicii­ Democratice Sudan mi se alătură în a vă transmite cele mai sincere felicitări frăţeşti cu prilejul alegerii dumneavoastră ca preşedinte al Republicii Socialiste România. Sunt ferm convins că Excelenţa Voastră îşi va îndeplini in conti­nuare îndatoririle cu înţelepciune şi dîrzenie. Suntem, de asemenea, convinşi că relaţiile prieteneşti, foarte cordiale, şi cooperarea reciprocă dintre ţările noastre vor continua să se dezvolte in interesul popoarelor noastre. Rog pe Excelenţa Voastră să primească asigurarea înaltei mele aprecieri şi stime. GAFFAR MOHAMED NUMEIRI Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Cînd Marea Adunare Naţională a instituit funcţia de preşedinte al Republicii Socialiste România la 28 martie 1914, iar Dumnea­voastră aţi fost ales să o exercitaţi, deputaţii înţelepţi au exprimat încrederea pe care Partidul Comunist Român şi poporul o au în conducerea Dumneavoastră continuă. In acelaşi timp, deputaţii au ales şi un mare prieten al Tanzaniei. De aceea, am deosebita plă­cere să vă transmit, în numele meu personal, precum şi în numele guvernului, poporului tanzanian şi al celor două partide ale sale — Tanu şi Afro-Shirazi — felicitările noastre călduroase şi cele mai bune urări pentru prosperitatea naţiunii şi poporului român. JULIUS K. NYERERE Preşedintele Republicii Unite Tanzania Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Domnule Preşedinte al Republicii, BUCUREŞTI Ca jurist am fost fericit să aflu vestea creării funcţiei de pre­şedinte al Republicii şi şef al statului­­şi a alegerii Domniei Voastre ca vntîiul preşedinte al Republicii Socialiste România. Vă rog să primiţi cele mai vii şi sincere felicitări din partea mea şi a familiei mele, împreună cu cea mai înaltă consideraţie şi admi­raţie pentru felul cum susţineţi şi apăraţi interesele superioare ale naţiei noastre româneşti. Prof. dr. IOSIF CONSTANTIN DRAGAN Lucrările Comisiei Economice O.N.U. pentru Europa Recepţie oferită de primul ministru al guvernului Primul ministru al guvernului, tovarăşul Manea Mănescu, a o­­ferit, marţi seara, o recepţie în onoarea participanţilor la lucră­rile celei de-a 29-a sesiuni a Comisiei Economice a O.N.U. pentru Europa. Au fost prezenţi tovarăşii Ion Păţan, şi Gheorghe Oprea, vi­­ceprim-miniştri, George Maco­­vescu, Nicolae Agachi, Bujor Al­ . Tabloul general al economiei europene a constituit, în conti­nuare, punctul central de pe a­­genda de marţi a lucrărilor celei de-a 29-a sesiuni a Comisiei E­­cono­mice O.N.U. pentru Europa care­ se desfăşoară la Bucureşti. Raportul prezentat de B. Kraght, director al Diviziei de analiză economică generală, su­bliniază faptul că 1973 a fost pentru continentul nostru un an cu o pregnantă dezvoltare eco­nomică în industrie şi mai ales în agricultură. Economia ţărilor socialiste — se arată în raport — s-a ca­racterizat prin măsuri în vede­rea creşterii eficienţei şi mo­dernizării producţiei industriale, iar în agricultură prin concen­trarea unităţilor, ceea ce a per­mis specializarea complexelor agro-industriale. In acelaşi timp, documentul subliniază că ţările vest-europe­­ne au cunoscut, de asemenea, o creştere In anumite sectoare e­­conomice. In context, s-a arătat că tabloul economic european este nuanţat de dificultăţile fi­nanciare şi monetare, de cele referitoare la sursele de ener­gie şi materii prime de bază. Unele culori mai închise de pe paleta vest-europeană se referă la oscilaţiile pieţei libere, la cursul ascendent al preţurilor, simptomele inflaţiei, dificultăţi­le balanţei de plăţi, nivelul stag­nant al producţiei în unele sec­toare. Participanţii­ la dezbateri au subliniat climatul favorabil unei cooperări tot mai largi, unor sporite schimburi economice, co­merciale, tehnico-ştiinţifice şi în alte domenii, pe baza prin­cipiilor respectării suveranităţii naţionale şi avantajului reciproc. Relevîndu-se că, intre alte obi­ective, Conferinţa pentru secu­ritate şi cooperare în Europa, ale cărei lucrări în a doua fază se desfăşoară în prezent la Ge­neva, şi-a asumat şi rolul de a defini principiile cooperării eu­ropene, dezbaterile au subliniat că C.E.E.—O.N.U. îşi poate a­­duce o contribuţie activă în acest sens prin orientarea eforturilor sale spre găsirea mijloacelor practice de intensificare a schimburilor economice şi co­merciale dintre Est şi Vest. In domeniul cooperării industriale sunt de o deosebită importanţă elaborarea principiilor acorduri­lor pe termen lung, a unor for­mule elastice de colaborare din­tre firme și întreprinderi. A­­ceastă amplă cooperare industri­ală va da economiei europene un caracter mai complex și mai dinamic contribuind la lărgirea specializării in planul unor per­spective de dezvoltare. Dezbaterile pe marginea aces­tui important punct de pe agen­da sesiunii continuă. ★ Luni şi marţi, în cadrul unor comitete de lucru, simpozioane, grupuri de experţi şi consilieri, au fost abordate probleme re Re­măşan, Traian­­ Dudaş, Mihail Florescu, Octavian Groza, mem­bri ai guvernului, alte persoane oficiale. De asemenea, au participat şefi ai misiunilor diplomatice, reprezentanţi ai unor organisme ale O.N.U. la Bucureşti, precum şi corespondenţi ai presei stră­ine. U­ ritoare la rolul ştiinţei şi tehno­logiei, mediul înconjurător, pri­vind sursele de apă, construcţia de locuinţe şi sistematizarea lo­calităţilor, dezvoltarea turismu­lui, industria energetică, cea a cărbunelui ş.a. Aspecte importante ale coope­rării in aceste domenii, contri­buţia ştiinţei şi tehnologiei la dezvoltarea economică a ţărilor din regiune — ceea ce constituie de fapt miezul dezbaterilor ac­tualei sesiuni — au fost abor­date în cadrul unei reuniuni a consilierilor guvernamentali, re­uniune ale cărei lucrări au avut loc sub preşedinţia reprezentan­tului ţării noastre. S-a apreciat că ştiinţa şi tehnologia ocupă un loc important în progresul eco­nomiei moderne, avînd un rol preponderent in evoluţia ţârilor în curs de dezvoltare. Principa­lele aspecte abordate au fost: cercetările întreprinse în coo­perare, inovaţiile şi tehnologiile energetice, tendinţele tehnolo­gice în domeniul materiilor pri­ma şi resurselor naturale. S-a recomandat ca grupul de consi­lieri să aibă in vedere aborda­rea unor aspecte practice de stringentă actualitate, lărgirea sferei de preocupări. In acest sens va fi de utilitate deosebită găsirea unor noi for­me de cooperare care să permită transferul de tehnologie în con­diţii avantajoase tuturor părţi­lor. In acelaşi context al dezvoltă­rii industriale contemporane, au fost abordate şi problemele me­tilului înconjurător, unul din do­meniile în care colaborarea din­tre ţări poate asigura succesul unor iniţiative şi programe de amploare. Experţii prezenţi la dezbateri au apreciat în mod deosebit intervenţia reprezentan­tului român care a arătat că este de dorit ca C.E.E. — O.N.U. să faciliteze ţărilor în curs de dezvoltare accesul la procese in­dustriale cu grad redus de po­luare, la tehnologii de comba­tere a efectelor negative asupra mediului înconjurător. Realiza­rea unor programe de amploare privind mediul înconjurător nu este posibilă fără o susţinută cercetare ştiinţifică ; în această ordine de idei, reprezentantul ţării noastre a subliniat utilitatea unui centru internaţional de cer­cetări în acest domeniu şi a spus că România este gata să accepte găzduirea acestuia. In acelaşi ca­dru, au fost punctate probleme­le prioritare ale acestui dome­niu, facilitarea schimbului de informaţii tehnologice, metode de prevenire şi combatere a po­luării în diverse medii, realiza­rea unor proiecte privind pro­tecţia unor zone de mare interes ecologic general. Reprezentanţii români au adus o contribuţie activă şi în desfă­şurarea celorlalte întrlniri şi re­uniuni, intervenind cu propuneri practice, sugestii constructive, luări de poziţii apreciate de cei­lalţi participanţi. Plecarea reprezentantului P.C.R. la lucrările Congresului Partidului Progresist al Oamenilor Muncii din Cipru (A.R.E.L.) Marţi dimineaţa, tovarăşul Io­sif Uglar, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comite­tului judeţean Satu Mare al P.C.R., a plecat la Nicosia, unde va reprezenta Partidul Comunist Român la lucrările celui de-al XIII-a Congres al Partidului Progresist al Oamenilor Muncii din Cipru (A.R.E.L.). O delegaţie militară condusă de ministrul Apărării Naţionale a plecat in Republica Arabă Egipt Marţi dimineaţa a părăsit Ca­pitala o delegaţie militară con­dusă de general de armată Ion Ioniţă, ministrul apărării naţio­nale, care, la invitaţia ministru­lui de război al Republicii Arabe Egipt, mareşal Ahmed Ismail Ali, va face o vizită oficială în această ţară. La sosirea pe aeroportul din Cairo, membrii delegaţiei au fost salutaţi de mareşalul Ahmed Is­mail, Ali, de generali şi ofiţeri superiori. In cursul aceleiaşi zile, mem­brii delegaţiei au depus o coroa­nă de flori la mormîntul lui Ga­mal Abdel Nasser. Marţi seara, la sediul Minis­terului de Război au început convorbirile între ministrul apă­rării naţionale al Republicii So­cialiste România şi ministrul e­­giptean al războiului. ★ AGENDA Marţi, tovarăşul Mihai Dalea, preşedintele Consiliului Central al U.G.S.R., a primit delegaţia Sindicatului din industria ali­mentară din R. F. Germania, condusă de Herbert Stadelmayer, preşedinte.­­ Marţi după-amiază, Ion Păţan, viceprim-ministru al guvernu­lui, ministrul comerţului exte­rior şi cooperării economice in­ternaţionale, a primit, pe Abdul ‘ Lalif Al Kazemi, preşedinte al Comisiei de politică externă a Parlamentului din Kuweit, Ah­med Fuad, preşedintele Băncii Misr din Cairo, şi pe Ismail El Shafey, preşedintele Oficiului Internaţional de Consulting din Cairo. Cu acest prilej, au fost discutate probleme privind ex­­tind­erea şi diversificarea relaţii­lor economice dintre România şi ţările arabe. ■ ★ In cadrul vizitei pe care o in­­treprinde în ţara noastră, la in­vitaţia C.C. al P.C.R., delegaţia Uniunii Socialiste Arabe, condu­să Ile Youssef Kamel Abdel Aziz, membru al Secretariatului C.C. al Uniunii Socialiste Ara­be, preşedintele Comisiei de disciplină, a avut întilniri, pen­tru schimb de informaţii şi de experienţă, la C.C. al P.C.R. şi la Colegiul Central de Partid. De asemenea, a avut loc o în­trevedere la Uniunea sindicate­lor din întreprinderile industriei uşoare. Membrii delegaţiei egiptene au vizitat in municipiul Bucureşti întreprinderea Tricodava, noile construcţii social-edilitare şi in­stitute de cercetare, iar în ju­deţele Braşov şi Ploieşti uzinele de autocamioane, precum şi obi­ective d­e interes istoric, cultural şi turistic. • Trandafirii lui „Nea Mitică“ au înflorit. Dumitru Dobriţoiu, bătrinul grădinar (68 de ani), este realizatorul „Trandafirului de Brăila“, după o muncă migă­loasă de 15 ani. Trandafirul hor­ticultorului de la serele Grădinii publice este înalt, frumos, rezis­tent la frig (nu se îngroapă iar­na­, viu colorat. O tulpină are 50-150 de boboci. Stă înflorit pină dă bruma. Un fir ajunge la maturitate în trei luni în loc de trei ani. Dumitru Dobriţoiu tră­ieşte în mijlocul florilor de 52 de ani. • Cea mai solicitată culoare a autoturismului „Dacia 1­300“ este „gri — 83“. Ultimele nuanţe cro­matice introduse in fabricaţie : verde — 50 şi albastru — 61. Pină acum s-au folosit nouă cu­lori la autoturismele „Dacia 1­300“ : gri-83, alb-13, alb-40, roşu-28, verde-57, verde-50, al­­bastru-61 şi negru-90. Se află în curs de omologare încă două : galbenă şi portocalie. • In magazinele comunei Vîl­­cele (Covasna) reînvie o veche formă de comerţ : trocul. Vrei să cumperi o pereche de ciorapi de cîţiva lei, vii în buzunar cu citeva ouă. Vinzătorul dă şi su­gestii : să cumperi ouă de la oraş şi să le aduci ca să-ţi dea cio­rapi. • Administraţia asigurărilor de stat ne tirmează prin recla­mele sale turistice : „Drum bun, odihnă plăcută ! Pentru acci­dente de circulaţie auto-moto ; pentru accidente la domiciliul asiguratului ca urmare a unui incendiu, trăsnet, explozii etc.; pentru celelalte accidente ; pen­tru bunurile gospodăreşti; pen­tru invaliditate permanentă ; pentru deces. Vă dorim dumini­că plăcută, concediu cit mai a­­greabil şi...“. Mulţumim de aşa urări ! Mai bine fără ele... • Piaţa Piscului, foarte cău­tată de locuitorii din perimetrul şoselei Olteniţei, a dispărut pes­te noapte. Dacă cetăţenii sunt dispuşi să înţeleagă această dis­pariţie prin prisma cerinţelor de sistematizare a zonei, ei sunt in aceiaşi măsură îndreptăţiţi să-i întrebe pe edilii sectorului 5 unde au de gînd să amenajeze o nouă piaţă. Că fără, se descurcă mai greu... • Tablarea vagoanelor — cum se spune — din trenurile de că­lători constituie o problemă de bună servire. Din 100 de garni­turi ale trenurilor personale şi curse, nici una nu are tablare corespunzătoare (fiecare vagon să aibă pe ambele părţi cite o tablă care să indice călătorilor unde anume circulă trenul). Sint garnituri care, la nouă vagoane, au 1—2 table pe o parte a sen­sului şi deloc, pe cealaltă. Din cind in cind, pe cîte un vagon apare ceva scris cu creta de cite un ceferist bine intenţionat, care doreşte să înlăture o deficienţă organizatorică. • In legătură cu lipsa medica­mentului românesc „Epaminon“, destinat cardiacilor. Centrala in­dustrială de medicamente, colo­ranţi şi lacuri ne comunică : „...Anumite loturi de Eufilină au creat dificultăţi secţiei de fabri­caţie privind stabilitatea produ­sului. Din această cauză, prima şarjă a fost stocată de întreprin­dere pentru a-i urmări conver­­sabilitatea în timp. In această perioadă s-au făcut și încercări de a se mări stabilitatea dragou­­lui printr-o izolare mai bună a nucleului. Ca urmare a acestor măsuri, produsul va apărea in farmacii cu parametri de calitate corespunzători, în luna mai a.c.“ Rubrică redactată de Petre Mihai Băcanu Aproape 50 000 de spectatori au fost prezenţi luni în tribunele stadionului „Velez Sarsfield“, din Buenos Aires pentru a ur­mări meciul amical de fotbal dintre echipele Argentinei şi României. Aşa cum am anun­ţat în ziarul nostru de ieri, fot­baliştii argentinieni au obţinut o victorie la limită : 2—1 (0,-1), la capătul unui joc care în ge­neral a plăcut spectatorilor. E­­chipa României a condus pină în minutul 56, cu scorul de 1—0, prin punctul marcat de bun în minutul 25. Jucătorii români au desfăşurat un joc bun mai ales in prima repriză. După pauză gazdele au forjat rit­­mul pentru a obţine egalarea. In minutul 56 Housemann, care l-a înlocuit pe aripa stingă pe Chazaretta a trimis balonul în plasa porţii lui Iorguiescu Fotbaliştii argentinieni încu­rajaţi de acest gol au dominat Astăzi încep, la Cluj, finalele studenţeşti pe ţară din cadrul „Cupei Tineretului“ (ediţia de vară). Peste 900 de studenţi şi studente, reprezentînd 19 centre universitare, se vor întrece la mai multe discipline sportive. In program figurează întreceri de atletism, orientare turistică, baschet, volei, handbal şi fot­bal. Competiţia se încheie la 26 aprilie. ★ La sfîrşitul acestei săptămini vor avea loc la Braşov cam­ ★ • ILIE Năstase şi John New­­combe au fost desemnaţi drept principalii favoriţi ai fazei finale a „Circuitului W.C.T.“, progra­mată între 8 şi 12 mai la Dallas (Texas). Mai sunt calificaţi pen­tru turneul de la Dallas Stan Smith, Artur Ashe, Rod Laver, Tom Okker şi Bjorn Borg. Cei şi în minutul 70 au marcat din nou prin tiempes care a specu­lat o greşeală a apărării. Din echipa României s-au re­marcat Dinu, Lucescu, Antones­­cu şi Georgescu, iar de la gazde Santoro, Housemann, Brindisi şi Taieh. Arbitrul argentinian Arturo Ib­arralde a condus următoare­le formaţii : ARGENTINA , Santoro, Glaria, Togneri, Sa, Tarantini, Brindisi, Talcb. Squeo, Balbuena, Kempes, Cha­zaretta (Housemann). ROMÂNIA : Iorguiescu, An­­ghelini. Someş, Antonescu, Cristache, Georgescu (71’ Bel­­deanu) Dinu, Iordănescu (ZS Braşovschi), Lucescu, Km­. Marcu. Selecţionata de fotbal a Ro­mâniei se întoarce in Capitală joi după-amiază, pionatele studenţeşti de tir. In zilele de 27 şi 28 aprilie la Ti­mişoara se vor desfăşura cam­pionatele universitare de judo. La această competiţie va parti­cipa şi echipa selecţionată stu­denţească a ţării noastre care se pregăteşte în vederea cam­pionatelor mondiale universitare programate în Belgia. Echipa de­­ judo s-a întors recent din­­ Franţa, unde a participat la un­­ turneu desfăşurat la Strasbourg. K­­k de-al optulea finalist va fi cu­noscut in urma rezultatelor ce se vor înregistra în ultimele două turnee ale competiţiei care se desfăşoară în această săptămină la­ St. Louis şi Denver. • MECIURILE din turul 3 al competiţiei de tenis „Cupa Davis“ (zona europeană) se vor disputa intre 3—5 mai după ur­mătorul program : grupa A: Portugalia—Franţa ; Austria— Noua Zeelandă ; Suedia—Po­lonia ; Olanda — Finlanda ; Grupa B : Republica Arabă Egipt—Anglia ; Belgia—Iugo­slavia ; R.F. Germania—Dane­marca , Spania—Norvegia. E­­chipele României şi Italiei, in grupa A, cele ale U.R.S.S. şi Cehoslovaciei, in grupa B, sunt calificate direct pentru semifi­nalele zonei europene. • COMITETUL director al Federaţiei internaţionale de tenis s-a întrunit la Moscova, pentru a pregăti agenda de lu­cru a Adunării Generale a F.I.L.T., programată in luna iulie în Olanda. Comitetul di­i­rector a cerut ca pe ordinea de­­ zi să fie inclusă din nou pro­punerea excluderii Republicii­­ Sud-Africane din Cupa Davis.­­ Va fi luată în studiu propune- I rea ca pe viitor întîlnirile din Cupa Davis să poată fi jucate şi pe teren acoperit. Nu a fost adoptată nici o decizie cu pri­vire la campionatul american intercraşe (W.T.T.) ce urmează să înceapă la 6 mai. Poziţia F.I.L.T., faţă de W.T.T., va fi precizată cu ocazia Adunării Generale. • FINALA turneului interna­ţional de tenis de la Johannes­burg (grupa I a Circuitului W.C.T.) se va disputa intre John Alexander si Andrew Pattison. In semifinale, Alexander l-a în­trecut cu 6—4, 7—6 pe Tom Gor­man, iar Pattison a dispus cu 6—4, 3—6, 6—4 de Cliff Drysdale. • AU ÎNCEPUT întrecerile ultimelor două turnee contând pentru actuala ediţie a „Circui­tului W.C.T.“. La St. Louis (gru­pa a II-a), Aleksandr Metreveli l-a învins cu 3—6, 6—3, 6—2 pe Jack Gorsuch. Alte rezultate: Sid Ball—Jiri Hrebec 6—2, 6—4 ; Ross Case—Raz Reid 7—6, 6—4 ; Jaime Fillol—Bill Heinbecker 6—1, 6—3. In concursul de la Denver (grupa a III-a), Mark Cox l-a eliminat cu 6—3, 6—3 pe Jun K&U­miwazumi. • LA PLOVDIV s-a disputat întîlnirea internaţională amicală de gimnastică dintre selecţiona­tele de juniori ale Bulgariei şi României. Victoria a revenit gaz­delor cu scorul de 269,25—265,15 puncte. La individual compus, pe primul loc s-a clasat gimnastul român Sorin Cepoiu. • LA BUDAPESTA s-a dispu­tat meciul dintre echipa locală Ferencváros şi formaţia franceză Boulogne Billancourt, contînd pentru semifinalele „Cupei ora­şelor tirguri“ la tenis de masă feminin. Sportivele maghiare au­­ obţinut victoria cu scorul de 5-0. • TIGRAN PETROSIAN, a obţinut prima victorie în me­ciul pe care-l susţine, la Odesa, cu Viktor Korciioi in cadrul semifinalelor turneului candida­ţilor la titlul mondial de şah. Scorul meciului este acum 2,5—1,5 în favoarea lui Korcinoi. La Leningrad, partida a 5-a a semifinalei dintre Boris Spasski şi Anatoli Karpov s-a terminat remiză. Scorul acestei întilniri se menține egal : 21/2— 2l/1. LOTO Numerele extrase la tragerea specială a primăverii din 23.IV. 1974 FAZA I Extragerea I : 51 27 12 76 28 34 58 70 48 Extragerea a II-a : 82 59 49 77 44 68 10 40 55 FAZA a II-a Extragerea a III-a : 86 66 74 53 43 Extragerea a IV-a : 84 72 26 33 3 18 Extragerea a V-a : 16 15 74 46 64 34 30 FAZA a III-a Extragerea a Vl-a : 65 84 3 72 49 83 11 1­6 87 Extragerea a VI-a : 30 75 50 89 17 69 45 51 15 57 40 70 Fond general de ciştiguri : 3 805 711 lei din­­ care 86 881 lei report cat. A • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • LA BUENOS AIRES FOTBALIŞTII ROMÂNI AU JUCAT BINE DOAR O REPRIZĂ Astăzi la Cluj : FINALELE STUDENŢEŞTI ALE „CUPEI TINERETULUI" ★ ­ Marţi dimineaţa au început convorbirile oficiale dintre Geor­ge Macovescu, ministrul afaceri­lor externe al Republicii Socia­liste România, şi Artemon Sim­­bananiye, ministrul afacerilor­­ externe, al cooperări­­i planului al Republicii Burundi. La convorbiri au participat Nicolae Ghenea, adjunct al mi­nistrului afacerilor externe, Ioan Florescu, adjunct al ministrului comerţului exterior şi cooperării economice internaţionale, Ion Bogd­an, adjunct al ministrului minelor, petrolului şi geologiei, reprezentanţi ai Comisiei mixte interguvernamentale româno­­burundeze. Din partea burunde­­ză au participat: Alexandre Gas­­hikamyi, director general la re­gia de electricitate şi ape (Ro­digesco), Aloys Ndenzako, direc­tor la Departamentul Geologiei şi Minelor, alte persoane ofici­ale. Desfăşurate intr-o atmosferă cordială, convorbirile au abordat aspecte ale dezvoltării relaţiilor de colaborare dintre cele două ţări, precum şi unele probleme ale situaţiei internaţionale.­­ După-amiază, Ion Păţan, vice­­prim-ministru al guvernului, mi­nistrul comerţului exterior şi al cooperării economice internaţio­nale, a avut o intîlnire de lucru cu Artemon Simbananiye, mi­nistrul afacerilor externe, al cooperării şi planului al Repu­blicii Burundi. Au participat persoane oficiale române şi bu­­rundeze. Au fost examinate, cu acest prilej, probleme privind­ dezvol­tarea schimburilor ştiinţifice, precum şi a cooperării tehnico­­ştiinţifice dintre cele două ţări. •­ In aceeaşi zi," Bujor Almăşan, ministrul minelor, petrolului şi geologiei, şi Artemon Simba­naniye, ministrul afacerilor ex­terne, al cooperării şi planului al Republicii Burundi, au avut o întrevedere consacrată unor as­pecte practice ale cooperării în domeniul minier, în vederea în­făptuirii înţelegerilor convenite cu prilejul primei, sesiuni a Co­misiei rhiste interguvernamen­tale româno-burundeze, care a avut loc la Bucureşti în luna ianuarie 1974. Oaspeţii au vizitat apoi între­prinderea geologică de prospec­ţiuni din Capitală. VIZITA MINISTRULUI AFACERILOR EXTERNE, AL COOPERĂRII ȘI PLANULUI AL REPUBLICII BURUND­E Dejun oferit de ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România Ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, George Macovescu, a oferit,­ în saloanele hotelului Athenee Pa­lace, un dejun în onoarea mi­nistrului afacerilor externe, al cooperării și planului al Re­publicii Burundi. Salutînd cordial pe mesagerii poporului burundez, în toastul rostit cu acest prilej, ministrul George Macovescu a spus : Sunt convins că vizita dumneavoastră în România, convorbirile pe care le-am început şi cele pe care le veţi avea în continuare, vor contribui la o mai bună cu­noaştere reciprocă între cele două ţări şi popoare. Traducînd în fapte dorinţa comună a po­poarelor român şi burundez de a dezvolta relaţii prieteneşti de cooperare,­ bazate pe principiile unanim recunoscute ale respec­tării independenţei şi suverani­tăţii naţionale, egalităţii în drep­turi, neamestecului in treburile interne şi avantajului reciproc, guvernele noastre au încheiat a­­corduri în domeniile comerţului şi cooperării economice, tehnice şi cultural-ştiinţifice. Folosesc acest prilej — a spus în continuare ministrul român , pentru a exprima hotărirea gu­vernului român de a întreprinde toate măsurile pentru a favoriza valorificarea multiplelor posibi­lităţi de amplificare a acestei cooperări, care corespunde pe deplin intereselor celor două po­poare şi intereselor cauzei no­bile a păcii şi înţelegerii inter­naţionale. Poporul român — a subliniat vorbitorul — urmăreşte cu deo­sebit interes şi profundă satis­facţie marile transformări înnoi­toare care au loc in Africa şi în alte continente. Vizitele efec­tuate de preşedintele Republicii Socialiste România, Nicolae­­ Ceauşescu, în 1972 şi în acest an, în mai multe ţări din Africa, convorbirile pe care le-a avut cu şefii acestor state şi cu condu­cători ai mişcărilor de eliberare naţională constituie o expresie elocventă a legăturilor priete­neşti care unesc ţara noastră cu statele continentului african, a solidarităţii depline a poporului român cu lupta justă dusă de popoarele Africii pentru lichi­darea definitivă a colonialismu­lui şi a politicii de discriminare rasială şi de apartheid. Aceste vizite au deschis noi perspective pentru dezvoltarea multilaterală a relaţiilor dintre poporul român şi popoarele africane. România — ea însăşi o ţară­­ socialistă în curs d­e dezvoltare — a spus vorbitorul consideră că este necesar să asigure, prin e­­forturi sporite, atit pe plan na­ţional, cit şi internaţional, pro­gresul mai rapid al ţărilor în curs de dezvoltare în scopul în­lăturării decalajului economic şi tehnico-ştiinţific care le des­parte de ţările dezvoltate. In vederea realizării acestui nobil scop, România se pronunţă pen­tru dreptul suveran al tuturor statelor de a folosi, conform pro­priilor lor interese, bogăţiile na­turale şi toate celelalte resurse de care dispun, de a avea acces liber la cuceririle ştiinţei şi teh­nologiei moderne. Ca ţară europeană, Republica Socialistă România desfăşoară o activitate multilaterală pentru întărirea securităţii şi cooperării în Europa, fiind, totodată, con­vinsă că realizarea acestor obiec­tive va exercita o influenţă po­zitivă asupra păcii şi securităţii în lume şi că ea va contribui la promovarea unei largi colabo­rări internaţionale. De altfel, noi considerăm că un rol important in crearea pre­miselor unei cooperări rodnice între popoare şi unei pact trai­nice în lume revine Organizaţiei Naţiunilor Unite. Tocmai de­ a­­ceea, România acţionează cu consecvenţă în vederea creşterii rolului şi eficienţei Naţiunilor Unite în spiritul apărării inde­pendenţei şi suveranităţii fiecă­rui stat, a dreptului fiecărui po­por de a-şi hotărî în mod liber şi fără nici un amestec din a­­fară destinul său, de a se bu­cura pe deplin de cuceririle ştiinţei şi tehnicii moderne, îmi exprim convingerea că schimbul nostru de vederi de as­tăzi, ca şi convorbirile pe care le veţi avea în continuare, vor contribui la extinderea colabo­rării prieteneşti româno-burun­deze, că vor apărea posibilităţi noi de cooperare in domeniile e­­conomic, cultural, tehnic şi şti­inţific, ceea ce corespunde, cu siguranţă, intereselor celor două popoare ale noastre. După părerea noastră, există condiţii prielnice pentru instau­rarea unei asemenea colaborări intre Republica Socialistă Româ­nia şi Republica Burundi şi a­­vem certitudinea că vom găsi împreună modalităţile corespun­zătoare ale unei cooperări reci­proc avantajoase. In încheiere, George Macoves­cu a toastat în sănătatea pre­şedintelui Republicii Burundi, colonel Michel Micombero, a mi­nistrului afacerilor externe, al cooperării şi planului, a celor­lalţi oaspeţi burundezi, pen­tru prietenia romano-burunde­­ză, pentru fericirea şi prosperi­tatea celor două popoare. Mulţumind­­ guvernului român pentru invitaţia adresată de a vizita ţara noastră, ministrul Ar­temon Simbananiye a declarat : Sunt, aşa cum aţi spus dv. atât de bine, domnule ministru, purtă­torul unui mesaj de prietenie şi al unui mesaj de cooperare. Un mesaj de prietenie pentru că de mulţi ani Republica Socialistă România şi Republica Burundi întreţin legături trainice, şi acea­sta pentru că popoarele noastre s-au angajat pe calea prieteniei, pe calea solidarităţii. Un mesaj de admiraţie pentru ţara dv. ca­re se remarcă prin lupta pentru demnitatea sa, pentru apărarea independenţei sale, pentru a păs­tra personalitatea sa şi, în acelaşi timp, pentru­­su­ccesele pe care le-aţi obţinut nu numai pe plan politic şi diplomatic, dar şi eco­nomic. De asemenea, sunt pur­tătorul un­ui mesaj de coopera­re pentru că ţara dv., aşa cum am spus, ne-a permis să căpă­tăm sentimentul că, contrar celor prezise de unii, nu suntem­ con­damnaţi să rămînem cei mai să­raci din lume şi că, probabil, şi noi vom putea demara pe plan economic. Aş vrea, domnule mi­nistru, să vă spun că in ce pri­veşte ţara noastră, vrem să con­tribuim la întărirea păcii, vrem să contribuim la dezvoltarea co­operării în lume. Evocînd vizita făcută de pre­şedintele Nicolae Ceauşescu in­tr-o serie de ţări ale Africii, vor­bitorul s-a referit pe larg la sprijinul pe care il acordă Ro­mânia socialistă luptei popoare­lor africane împotriva colonialis­mului, neocolonialismului şi dis­­­­criminării rasiale. Africa — a spus în continuare vorbitorul — este un continent care a fost considerat, întotdeauna, de duş­manii săi, ca un continent să­rac, deşi dispune de bogăţii uri­aşe. Condiţia dezvoltării Africii implică respectarea principiilor suveranităţii şi independenţei naţionale, a neamestecului in a­­facerile interne. Noi trebuie să concretizăm aceste principii nu numai in relaţiile cu ţările afri­cane, dar şi cu celelalte popoa­re ale lumii. Domnule ministru, noi suntem­ satisfăcuţi că am semnat acor­duri în domeniul comercial, al cooperării economice, tehnico­­ştiinţifice şi culturale şi am fost martorii acestei voinţe re­ciproce de a merge înainte, în întărirea colaborării noastre. Aş vrea să profit de acest pri­lej pentru a spune că guvernul burundez va face tot ce ii va sta în putinţă pentru a înainta pe calea acestei cooperări re­ciproc avantajoase. Ministrul burundez a apreciat, în numele guvernului său, activitatea des­făşurată de ţara noastră, pe plan diplomatic, în cadrul O.N.U., pentru întărirea păcii şi secu­rităţii in Europa, subliniind că securitatea europeană va pu­tea avea rezultate binefăcă­toare pentru apropierea popoa­relor Europei şi Africii care din punct de vedere istoric şi geografic au tot interesul să coopereze. In acest domeniu fiţi siguri că noi ne vom afla întotdeauna alături de dumneavoastră. Rele­vând faptul că în România a avut în permanenţă sentimentul că se află printre fraţi, printre prieteni, ministrul burundez al afacerilor externe a spus : Prie­tenia sinceră şi profundă dintre România şi Burundi se dezvoltă şi suntem­ fericiţi­­să constatăm, împreună cu preşedintele nostru Michel lyficombero şi cu poporul nostru că o vom înainta pe aceas­tă cale a prieteniei, cu dorinţa fermă de a lărgi şi mai mult relaţiile noastre. Ridic paharul in numele acestei prietenii, în sănătatea Excelenţei Sale Nicolaa Ceauşescu, în sănătatea dv., domnule ministru, pentru coo­perarea şi pentru solidaritatea mereu activă între cele două po­poare frăţeşti, român şi burun­­i­nez. Pagina a 5-a24 aprilie 1974 De serviciu, redactorul nostru Marius Georgescu CONSERVE DE SULINA — La Sulina se află în probe tehnologice o nouă fabrică de conserve din peşte. Dotată cu echipament mo­dern, această unitate va fur­niza comerţului peste şase mii tone de conserve pe an numai din peşte oceanic. Aici se vor prepara diferite sortimente de conserve in ulei și în sosuri condimen­tate. — Pe cind primele pro­duse ? — La sfîrșitul acestei luni. Si fiindcă tot a venit vorba de peşte vă mai pot spune că la Ceamurlia a început popularea unei noi amenajări piscicole ce însumează peste 3 400 hectare. Așadar, con­serve la Sulina, peşte la Ceamurlia. (Din convorbirea cu Ilie Carabulea, director în departamentul Industriei ali­mentare). „ANTRENOR" ŞI „OVIDIU" — Vreau să vă informez, că obişnuitelor noastre pro­duse — instrumentele muzi­cale, rachete de tenis — li s-a adăugat unul nou : băr­cile cu motor „Ovidiu“ şi „Antrenor“. — Ce viteză şi ce capaci­tate au ? — Atit „Antrenor“ cit şi „Ovidiu“, au o capacitate, de patru locuri. Puterea mo­torului variază între 25—28 cai putere, în funcţie de tipul bărcii. Viteza maximă pe care o pot atinge : 80 km pe oră. Greutatea 160 kg. Dimensiunile : lungimea 3,6® m, lăţimea 1,40 metri. In construcţia lor folosim în ex­terior placaj de mahon, osa­tura interioară fiind din lemn de tei. Scaunele bărcii sunt tapiţate cu vinilin. — Le vom găsi în magazi­nele de articole sportive ? — Toţi cei interesaţi — in­stituții sau persoane parti­culare — ni se pot adresa, urmînd ca pe bază de co­mandă să executăm tipul de barcă solicitat. (Din convor­birea cu Vasile Cherecheș, de la întreprinderea de pre­lucrare a lemnului Reghin)* bs#I: Itkk între mk V ' * * I „ALO !" LA FAȚA LOCULUI Nimeni nu poate spune precis ce sunt sau la ce ar putea fi folosite aceste piese din fontă. Cert e, insă, că un auto­camion cu număr de Prahova, le-a descărcat in urmă cu aproape două săptămini pe strada Candiano Popescu, in drep­tul imobilului cu nr. 97. După aspect piesele par noi, nouţe. După cum au fost abandonate, se pare că beneficiarul ori nu mai are nevoie de ele, ori le-a uitat aici pur şi simplu. Sunt numai nişte ipoteze. Am fi curioşi să ştim care-i adevărul. La intersecţia străzilor Vlad Ţe­­peş şi Popa Nan staţionează de foarte mult timp acest grup e­­lectrogen, agilita­tea conducătorilor de troleibuze fiind pusă la grea în­cercare... Poartă însemnele MAIA­­SA — JEILIFGA și are nr. 21— B—6553. .V. ,­ 11 . I

Next