România Liberă, aprilie 1977 (Anul 35, nr. 10088-10113)

1977-04-01 / nr. 10088

Pagina a 2-a — 1 aprilie 1977 Războiul de independenţă şi Transilvania Cine intră în lăcaşul biblio­tecii „Astra“ din Sibiu — te­zaur inestimabil al culturii na­ţionale, prin colecţiile sale ce cuprind aproape tot ceea ce a şi p­este slovă­­ românească tipărită — şi încearcă să recon­stituie, din documentele îngăl­benite de vreme, mai ales din presa timpului. Telegraful ro­mân, Gazeta de Transilvania, Familia, Observatorul, Albina Carpaţilor etc., ecoul în Tran­silvania, al războiului de inde­pendenţă de la 1877—1878, ră­mâne puternic impresionat. Pen­tru că, atît cit a putut răzbate prin sita cenzurii aspre a im­periului habsburgic, este sufi­cient să-ţi faci o imagine a so­lidarităţii depline, în fapt şi gind, a românilor de pe ambii ver­­sanţi ai munţilor Carpaţi. Sunt pagini emoţionante, din care răzbate şi vibrează puternic uni­tatea in cuget şi simţire a ro­mânilor, chiar dacă, vremelnic, bariere severe au încercat să-i despartă. Se desprinde, în primul rind, o largă acţiune propagandistică de solidaritate moral-politică, al cărei principal instrument de exprimare a fost presa, pentru a se continua cu propaganda orală, prin întruniri şi cuvintări rostite la diferite ocazii, prin scrisori şi memorii către diverse personalităţi cultural-politice, în scrieri de demonstraţie ştiinţi­fică sau lucrări literare. Ştirile despre mersul războiului erau preluate cu înaltă responsabili­tate patriotică de publicaţiile transilvănene, al căror rol in­fluent şi mobilizator a fost deo­sebit de însemnat in istoria po­litică şi culturală a acestei părţi a pămîntului românesc. O expresie concretă a solida­rităţii de idealuri a fost partici­parea voluntară a transilvăneni­lor la război. Diferitele rapoarte păstrate in arhivele din Cluj- Napoca, Sibiu, Alba-Iulia, Bis­triţa, Braşov etc., semnalau aflu­enţa de voluntari, fapt care a alarmat şi consulatul austro-un­­gar din Bucureşti. Sau, eschiva­rea multor tineri transilvăneni de la serviciul militar, spre a trece munţii şi a-şi dovedi pa­triotismul in focul luptei pentru cucerirea independenţei de stat a României. Legendară a deve­nit figura căpitanului bănăţean Moise Grozea, in memorabilele lupte de la Griviţa, pentru însu­fleţirea şi curajul insuflat sol­daţilor, pentru exemplul său în luptă. Născut la Obreja, lingă Caransebeş, rănit de două ori in lupte, Moise Grozea era şi unul dintre cei ce trimiteau ştiri des­pre război, ţinînd treaz, prin scrisorile lui, spiritul de solida­ritate al românilor din Tran­silvania cu cei aflaţi acolo, unde se hotăra soarta naţiunii. Sau, iată un episod emoţionant cules de reputatul istoric Sextil Puşcariu, unul dintre ctitorii Universităţii clujene, de la Da­­maschin Popa Radu, participant la războiul de independenţă, episod petrecut în Ţara Oltului: „Advocatul Ioan Roman chemă la sine ceata de tineri români ce se aflau atunci in Făgăraş şi în cuvinte înflăcărate ne-a spus rostul României în războiul faţă de turci. Ne-a dat ideea că şi noi am putea trece într-o bună zi in România să ne inrolăm ca voluntari in acest război“. Apoi, veteranul povesteşte cum s-au adunat noaptea şi au făcut ju­­rămînt, după care, cu două tră­suri, au plecat, în mare taină, pînă la poalele munţilor şi, pe cărări, numai de ei ştiute, au trecut in Cimpulung şi, de acolo, pe front. „Am părăsit Făgăraşul cu tot ce aveam mai scump în el, logodnicele şi iubitele noas­tre, alţii, părinţii, fără adio, fără învoirea lor“, mărturiseşte Damaschin Popa Radu, amin­­tindu-i pe cei care l-au însoţit: Vicenţiu Grama, Gheorghe Bor­­zea, Ioan Dejenar, Corneliu Ai­­ser şi Ioan Popovici, toţi reîn­­torşi acasă, după încetarea osti­lităţilor, cu piepturile pline de decoraţii. Iar, într-o scrisoare din Blaj, se spune : „Au trecut o mulţime de Ardeleni, minaţi de dorul să ajute şi ei la mântuirea României de sub jugul semilu­­nei“. Şi erau acolo, pe front, Că­­luţiu şi­­ Artimon Pop, foşti li­ceeni din Blaj, Henţiu de la Rişca din Baia de Criş, Petru Drăghici din Bobohalma, nu­meroşi alţii Din galeria largă a eroilor transilvăneni, să mai amintim pe căpitanul Constantin Şaguna, nepotul mitropolitului Andrei Şaguna, care şi-a pus cunoştinţele militare în condu­cerea spre victorii a ostaşilor români. Au plecat voluntari ti­neri şi vîrstnici din Braşov, Si­biu, Răşinari, Cîrţişoara, Bistri­ţa, din toată Ţara Moţilor, din Lugoj, Sebeş, Haţeg, din Bihor. Sublocotenentul Stanciu din Viş­­tea, la un an după victoria de la Plevna, publica, în Gazeta Transilvaniei, un adevărat jur­nal de campanie al regimentului 10 de Dorobanţi, încărcat de glo­rie in lupte. La numele lor se adaugă cel al numeroşilor spe­cialişti care au trecut munţii, dornici să-şi dea contribuţia de singe pentru dobindirea victoriei şi independenţei ţării : doctorul Gheorghe Diamandi din Braşov, dr. Ioan Meţianu, dr. Ioan Arse­­nie din Gura Rîului şi atîţia alţii. Recent, dr. Michael Kro­ner din Braşov a identificat cinci medici saşi din această lo­calitate care au dat asistenţă medicală trupelor române in luptă : Iohann Altstedter, Eduard Copany, Josef Wilhelm Fabri­­cius, Friederich Aloisius Schmidt, Robert Karol Hintz. Unii din­tre ei, pentru activitatea profe­sională merituoasă şi pentru cu­rajul cu care au acordat trupe­lor asistenţa sanitară necesară, tratarea in special a răniţilor în focul luptelor, sub gloanţele duşmane, au fost distinşi cu inulte ordine şi medalii militare. Un alt mijloc de solidaritate a fost sprijinul material şi fi­nanciar, care în Transilvania a căpătat, de asemenea, un carac­ter de masă. La apelul Crucii Roşii din România, adresat în­tregii naţiuni, se organizează, în mai multe centre din Transil­vania şi Banat, comitete de aju­torare, care aveau menirea de a conduce acţiunea de strîngere a ofrandelor. Dar amploarea lua­tă şi entuziasmul larg trezit sperie autorităţile habsburgice, ceea ce determină guvernul din Pesta să interzică acţiunea în Transilvania. Atribuţiile comite­telor sunt însă preluate de per­soane particulare, ce se bucu­rau de prestigiu in masa româ­nilor. Iudita Măcelariu din Si­biu, cunoscută luptătoare pen­tru drepturile românilor, la ini­ţiativa organizării Comitetului de ajutorare de aici, al cărui apel a fost imediat tipărit de Gazeta Transilvaniei, Telegraful român şi Familia. „Naţiunea în­treagă — scria, in acele zile Ba­­riţiu —, bărbaţi şi femei, luni şi june s-au decis a sacrifica tot, avere, sănătate, viaţă, pentru salvarea celor mai sublime bu­nuri din lume“. Şi tot el, refe­­rindu-se la începerea acţiunii de sprijinire a frontului, scria : „Onoarea iniţiativei este a fe­meilor din Sibiu, de unde pri­mim (...) ştirea telegrafică des­pre înfiinţarea unui comitet (...) care luă asupra şi primirea şi înaintarea ofertelor destinate pentru cei răniţi“. După exem­plul Sibiului, alte comitete de ajutorare au fost formate la Braşov, la Năsăud, Făgăraş, Cluj, Orăştie, practic în toată Transilvania şi un întreg Bana­tul, plus la Viena, unde se aflau numeroşi studenţi români. însumarea mărturiilor păstrate arată că la ajutorul bănesc au contribuit 10.253 de persoane no­minalizate, din 368 de localităţi, sume donate de oameni, ei înşişi asupriţi şi sărăciţi. Apre­ciabilă este şi contribuţia prin ofrande materiale, îmbrăcămin­te, pansamente, alimente, tot ceea ce inima omului de bine a crezut că poate ajuta ostaşului român. Te încearcă şi azi un sen­timent de mindrie cînd citeşti rindurile expediate din Bucu­reşti, la 10 iunie 1877, de Teofil Frincu : „Astăzi a plecat la cimpul de resboi prima ambu­lanţă a societăţii «Crucii Roşii» din Bucureşti. (...) Toate trăsu­­rile-şi aveau inscripţiile lor. (...) Era însă una, cam la mijlocul celorlalte, care atrăgea asupra-i, în special, privirile publicului : această trăsură, fiind prea fru­mos împodobită, avea urmă­toarea inscripţie : Doamnele ro­mâne din Transilvania“. Ecoul cuceririi prin luptă a independenţei s-a transformat într-o sărbătoare de masă a ro­mânilor transilvăneni. ..Toate inimile româneşti sunt pline de bucurie şi entuziasm“ — scria Telegraful român. „In toate lo­calităţile provinciei, interesul pentru desfăşurarea evenimente­lor a fost tot timpul la cea mai ridicată tensiune, speranţele pentru întregirea ţării fiind mai vii ca oricînd". Ziarul german Den Osten scrie, imediat după terminarea războiului din 1878 : „Politica europeană va trebui să ţină seama de România şi de poporul român ca de un element ponderator şi însemnat al Orien­tului european“ , după care, a­­daugă imediat : „Şi românii din Austro-Ungaria simt urmările cele binefăcătoare ale acestei schimbări neaşteptate şi pu­ternice“. Şi toate acestea pentru că poporul român „a dat înain­tea Europei proba asupra vitali­tăţii sale, admirată şi recunoscu­tă de toată lumea“. Iată acum şi mărturii ale en­tuziasmului­­şi însufleţirii cu care au fost urmărite evenimen­tele de pe front şi veştile izbîn­­zii. „Toată studenţimea universi­tară din Braşov — spunea într-o scrisoare Maria Bărbulescu — se aduna la noi şi pare că văd hărţile cu steguleţe cu care în­semnau victoriile cele mari de la Griviţa şi Plevna, cînd aceas­tă tinerime era în cel mai mare entuziasm de bucurie. (...) Cu toţi cîntam «Colo­n Plevna şi redute» şi toate celelalte cîntări şi poezii vitejeşti“. Mişcător este şi faptul că, în semn de bucurie şi oma­giu culorile naţionale, cu­lorile stindardului românesc, ajunseseră la mare cinste în Transilvania. „Doamnele noas­tre — spune, intr-o scrisoa­re, Enea Hodoş — purtau trico­lorul ostentativ, pe stradă şi la baluri, cu riscul să fie bruscate. La Sibiu, purtau în iarna 1878, în semn de admiraţie a vitejiei curcanilor, «pălăria dorobanţi­lor» (...), in dreapta cu cocardă tricoloră şi o pană de curcan“. La Năsăud, unde cele două ho­tele au fost denumite „Griviţa“ şi „Rahova“, locuitorii, cu pro­fesorii şi elevii în frunte, cu­treierau cintînd străzile oraşului, după fiecare victorie a armate­lor române, iar la Cluj, studen­ţimea aduce, de la teatrul din Bucureşti, pentru serata de Anul Nou, costume naţionale, toată lumea dorind să fie îmbrăcată in straie tradiţionale româneşti. De la Blaj, cu ocazia căderii Plevnei, se relata, într-o scrisoa­re a lui S. F. Negruţiu : „Toţi Ardelenii au primit cu multă bucurie ştirea că Plevna a că­zut, chiar şi ungurii din locali­tate, poate însufleţiţi de mani­festările tinerimei şcolare, a in­teligenţei şi a tuturor cetăţeni­lor din Blajul istoric, au luminat şi ei ferestrele locuinţei lor (...) Orăşenii Blajului cintau pe străzi «în cetatea de la Plevna / Ba­­ciule Filea / A căzut Osman Paşa / Baciule Filea...», Baciul Fi­lea simbolizînd fruntaşii urbei“. Ecoul războiului prin lucrări de conţinut istoric şi beletristic nu a fost mai puţin impresio­nant. O primă monografie cu­prinzătoare a luptelor, a contex­tului politic european în care a­­cestea s-au declanşat, a atitu­dinilor diferitelor puteri faţă de război, a opresiunilor la care erau supuşi românii transilvă­neni şi, cu sublinieri aparte, a­ vitejiei soldaţilor şi ofiţerilor români pe teatrul de operaţiuni, a fost scrisă de doi năsăudeni, A. P. Alessi şi Maxim Pop, care au suportat cu dîrzenie şicanele autorităţilor ce încercau să oprească tipărirea cărţii. Ea avea să vadă lumina tiparului la Graz, în Austria, sub titlul Răsbelul orientale ilustratu (1878). Apoi, schiţe şi povestiri eroice, versuri de celebrare a eroismului osta­şilor apar sub semnătura lui Iosif Vulcan, Petre Dulfu, Zaha­­ria Boiu, Ioniţă Scipione Bădes­­cu etc., lucrări preluate oral la toate serbările populare. Aşa cum marile entuziasme active ale revoluţionarilor paşoptişti au pregătit acordurile Horei Unirii, ce avea să răsune in 1859, la Iaşi şi Bucureşti, războiul vic­torios de independenţă de la 1877—1878 a ridicat conştiinţa naţională a românilor transilvă­neni, i-a înarmat în lupta cultu­­ral-politică ce aveau s-o mai ducă, încă patruzeci de ani, pînă la ziua memorabilă de 1 decem­brie 1918, cînd şi Transilvania s-a unit cu ţara, într-un tot inseparabil. Pagini grăitoare scrise cu litere de foc, înscrise în epopeea naţională a ţării, pa­gini care demonstrează că din­­totdeauna românii de pe ambii versanţi ai Carpaţilor au fost uniţi în cuget şi simţăminte. Titus Popescu Virgil Lázár Lumea văzută de copii Cu toate, sunt acum 300 de lu­crări. Pictură, sculptură, grafi­că şi ceramică. Subiectele trata­te — deosebit de variate — ilus­trează marile aniversări ale aces­tui an, prezintă figuri de voie­vozi români, înfăţişează oameni deosebiţi, copii, peisaje, precum şi aspecte privind înnoirile pe care le cunosc azi satele şi ora­şele judeţului Braşov. Autori , pionierii, fete şi băieţi, care au ales ca modalitate de a exprima dragostea lor pentru frumos, arta plastică. Toate aceste lu­crări pot fi văzute, timp de zece zile, în sala „Arta" din Braşov, reunite în cadrul unei expoziţii dedicate sărbătoririi a 100 de ani de la războiul de independenţă şi a 70 de ani de la răscoalele ţărăneşti. Sunt lucrări selecţiona­te din cele 2 300 de creaţii pre­zentate anterior, cu prilejul ex­poziţiilor organizate in fazele­­ comunale şi orăşeneşti ale Festi­valului „Cîntarea României“. (T. GH.) L-a imitat pe... Tarzan Poate prea încrezător în blin­­deţea animalelor sălbatice care sunt foarte domestice doar in se­rialele pentru copii, dar influen­ţat precis şi de cele citeva pa­hare băute in prealabil. Victor P­op din Baia Mare, s-a apropiat de cuşca leului aflat in grădina zoologică din localitate, incercind cu un băţ să-i atragă atenţia plictisitului rege al fiarelor. Dar, spre deosebire de colegul său din film, leul din cuşcă nu s-a lă­sat mult zgindărit ci, înfuriat de pseudotarzanul local, a scos laba printre gratii şi l-a zgiriat pe Victor Pop — astfel incit acesta a trebuit să­­meargă direct la spital. Acum, leul îşi continuă viaţa calmă de pensionar al gră­dinii zoologice, în timp ce „cu­rajosul" Victor Pop — ce-i drept, în afară de orice pericol — con­tinuă să se afle de mai bine de o săptămînă sub îngrijire medi­cală, ca „pensionar“ al secţiei de chirurgie de la spitalul băimă­­rean. (RADU PICIU) Pentru micii cetăţeni din Zimnicea Preocupaţi de sprijinirea cole­gilor lor din Zimnicea, copii din întreaga ţară au iniţiat o seamă de acţiuni. Bunăoară, Casa pio­nierilor din Iaşi va trimite, între altele, 100 de păpuşi pentru pre­şcolari, 200 tablouri şi desene, precum şi cinci gherghele pen­tru un cerc şcolar de ţesut co­voare. Elevii şcolii generale din Baia de Fier (judeţul Gorj) au expediat unei grădiniţe zimnice­­ne 15 măsuţe, 30 scăunele şi du­lăpioare, confecţionate in atelie­rele şcolii. Pionierii din satele Tătăruş, Belceşti, Deleni (judeţul Iaşi) vor oferi cite 50 de cusături pentru dotarea unor grădiniţe din Zimnicea, alţii din comunele Mirceşti, Ruginoasa, Prisecani, Răducani, Vlădeni (acelaşi judeţ) au trimis şcolilor din oraşul du­nărean seminţe de flori. Dornici să petreacă împreună vacanţa de primăvară, pionierii din şcolile generale nr. 4, 10 şi 20 din Iaşi au invitat câteva zeci de colegi din Zimnicea să le fie oaspeţi, iar Şcoala generală nr. 31 din aceeaşi localitate a invitat un detaşament, împreună cu învăţă­torii, să petreacă la Borsec, o săptămînă, în cursul lunii mai. (C. ŞERBAN) Protejarea muzeului După recuperarea integrală a valorilor artistice expuse in clă­direa Muzeului de artă din Cra­iova, care fusese deteriorată — colectivul muzeului, echipe de muncitori de la Şantierul 2 al Trustului de construcţii indus­triale Craiova şi pompieri mili­tari au trecut la protejarea edi­ficiului prin amenajări provizo­rii. S-au făcut lucrări la acope­riş şi oamenii au lucrat la m­ul­­ţime — la propriu şi la figurat — pe o ploaie persistentă, care îngreuna urcuşul şi deplasările pe acoperişul de ardezie. Dar dulgherii Gh. Nicolaie, Dumitru Naider, Ion Sanda, Luletaru Dumitru şi Ilie Dragu din echipa lui Gheorghe Dobrescu, ostaşii pompieri Ion Pescaru, Vasile Curcă, Ion Andrei, Constantin Oprea, Nicolae Dănilă, ofiţerii Alexandru Panait şi Vasile Toma nu şi-au lăsat lucrul pînă n-au văzut edificiul muzeului protejat de intemperii. (I. BE­CHERUL Au vrut să profite Exact în acele zile cînd se fă­ceau peste tot imense eforturi pentru revenirea la normal, s-au găsit şi indivizi care s-au gîndit că acum ar fi momentul să pro­fite. Să profite, furînd. Astfel, la Slănic-Prahova, in timp ce se transferau mărfurile cooperati­vei locale de consum din localul avariat, cinci angajaţi ai unităţii şi o angajată de la altă unitate au furat diverse mărfuri. Sunt Margareta Corbu supraveghe­toare, Constantin Corbu, gestio­nar supraveghetor, Elena Ungu­­reanu, gestionar supraveghetor Elena Chiru, casieră, Victoria Drăgan, Florica Pană, femeie de serviciu la liceul din Slănic. Toate mărfurile au fost găsite și ridicate de la domiciliul hoţilor, care au fost deferiţi justiţiei. La rîndul lor, Stelian Teodo­­rescu, gestionar la restaurantul din Ceptura şi Maria Merezea­Legumicultorii Asociaţiei In­­tercooperatiste Brînceni (judeţul Teleorman) au început recoltatul trufandalelor. Primul produs pe care l-au cules şi pe care l-au şi livrat pe piaţă, a fost salata ver­de. Acum a venit rindul prime­ni, gestionară la bufetul din Rotari (tot ale cooperaţiei de consum) au furat altfel , prin crearea de plusuri cu ocazia in­ventarelor făcute după seism. Au fost şi ei trimişi in judeca­tă. (AL. MIHAI) lor cantităţi de varză timpurie — clişeul nostru vă prezintă o imagine tocmai din timpul cu­lesului din seră —, care şi ele au luat drumul pieţelor Capitalei. (Foto­text : I. MARCOVICI) Trufandale Rubrică realizată de Pia Radulescu 1877 — 19­77 Pe micul ecran „Paravanul" in care acuză atentatul la demnitatea umană in lumea capitalistă) Există, în istoria contemporană a Statelor Unite, o pagină de ru­şine, o pată cenuşie pe chipul nu o dată întinat al „statuii li­bertăţii“ : „listele negre“, întoc­mite de către senatorul McCar­thy, cuprinzînd numele scriito­rilor şi artiştilor suspectaţi de activităţi „antiamericane“. O pagină de ruşine care a zguduit conştiinţele lumii întregi. O pa­gină de ruşine care a generat o adevărată campanie de „vînă­­toare de vrăjitoare“ în lumea ar­telor, remarcabile talente fiind sacrificate de fanatismul mccart­­hyst îndreptat împotriva celor mai elementare şi mai necesare drepturi ale omului. Despre a­­ceastă epocă de tristă amintire, dar cu multe recrudescenţe contemporane, vorbeşte filmul regizorului american Martin Ritt ..Paravanul“, prezentat zilele trecute pe micile noastre ecra­ne. Nu este deloc lipsit de interes faptul că regizorul acestui film, ca şi scenaristul său Walter Bernstein, ca şi unii dintre in­terpreţi — Zero Mostel şi Her­­schel Bernardi — au avut ei în­şişi de suferit în epoca „liste­lor negre“. Autorul unor filme de puternică rezonanţă socială — „Lunga vară fierbinte“ şi „A­­venturile unui tînăr“, „Injuria“ şi „Hombre“, „Frăţie“ şi „Ma­rea speranţă albă“ —, Martin Ritt n-a putut să facă film ani mulţi şi grei dintr-un motiv pe cît de „simplu“, pe atit de grav, acela al „delictului de opinie“. Cu alte cuvinte, pentru că şi-a mărturisit convingerile politice de strngă. Mulţi, foarte mulţi intelectuali americani au avut de suferit de pe urma aceloraşi motive. Să ne rea­mintim de piesa (şi filmul) lui Arthur Mil­ler „Vrăjitoarele din Salem“... Să ne reamintim de „Cei mai frumoşi ani ai vieţii noastre“, filmul — cu Robert Redford şi Barbara Streisand — care a ru­lat nu de mult pe ecranele noas­tre, inspirat de aceeaşi tristă si­tuaţie... Să ne reamintim un alt caz tulburător, acela al celebru­lui ziarist şi scenarist american Dalton Trumbo, care ani de zile a fost obligat să-şi semneze cu pseudonim articolele şi scenarii­le... „Paravanul“ dezvăluie feno­mene nocive, foarte grave, ale realităţii americane, şi o face in spiritul unei arte angajate, pu­ternic demascatoare. înainte de toate este un film politic, nn. *) Filmul va fi prezentat din nou pe micul ecran, astăzi la ora 10 dimineaţa. Călin Căliman document — cu forţă de gene­ralizare asupra condiţiei artis­tului, asupra condiţiei umane, in societatea capitalistă — despre climatul de teroare morală, de siluire a personalităţii umane. Sunt strinse, un film, după cum o evidenţiază şi post-genericul, cazuri reale din epocă, experien­ţe de viaţă ale unor oameni cu convingeri progresiste cărora societatea le-a răpit, numai şi numai din acest motiv — într-o tragică, sistematică şi eretică campanie îndreptată împotriva libertăţii şi adevărului — fun­damentale drepturi umane. Dreptul la muncă, fără de care demnitatea şi libertatea omului sunt compromise, dreptul la ta­lent şi la artă şi, chiar, vai, dreptul la viaţă. Da, filmul pune în dezbatere cazuri reale, experienţe directe ale autorilor acestei evocări dra­matice, experienţe care au zgu­duit, de fiecare dată, conştiinţele progresiste ale umanităţii. Po­vestea filmului este aceea a unui om­„paravan“, prin care artişti talentaţi ai epocii, căro­ra dreptul la muncă şi la artă le-a fost răpit, încearcă să-şi exercite dreptul la muncă şi la artă. Caz real : numeroşi oa­meni de cultură, al căror sin­gur „delict“ era acela de a fi artişti-cetăţeni, au fost cons­­trînşi, pentru a supravieţui, să recurgă la pseudonime (să ne mai reamintim încă o dată de Dalton Trumbo), la nume de împrumut şi chiar la „persoane de împrumut“, cum se intimplă şi în situaţia filmului de faţă. „Persoana de împrumut“, de data aceasta, este un casier bo­nom, Howard Prince, cam nea­jutorat, cam incurcat de pro­­pria-i persoană, care devine „paravanul“ unui scenarist foar­te dotat, Alfred Miller (alt caz : aluzia la ,cazul“ Arthur Miller mi se pare mai mult decit evi­dentă), fost coleg de colegiu, care recurge la această soluţie­­limită din necesităţi vitale ele­mentare. In jurul noului „sce­narist“, al cărui nume nu figu­rează pe nici o „listă neagră“ — dar prin care ajung să-şi ex­prime convingerile şi talentul mai mulţi artişti privaţi de li­bertatea scrisului şi a exprimă­­­­rii­­, se creează un adevărat păienjeniş de suspiciuni şi pre­judicii. Opresiunea morală îşi a­­rată din nou colţii, se intensifi­că, personaje tot mai suspecte, periculoase, string cercul în ju­rul eroului, limitindu-i tot mai mult raza de acţiune, reducin­­du-l la tăcere. Cazuri reale de acest, fel sunt destule, dar pro­pun să ne gîndim şi mai aproa­pe de noi, la „Conversaţia“ lui Coppolla de pildă... Un celebru actor, Hecky Brown (al cărui destin reproduce, din nou, cal­zuri reale), constrîns de vicisi­tudinile „vînătorii de vrăjitoa- ~ re“, înţelege că a ajuns la capă­tul drumului şi se aruncă de la inălţimea unui zgi­ie-nori... Pentru Martin Ritt, acest film pe care singur şi-l defi­neşte drept „cel mai politic film făcut vreodată în Statele Unite“, înseamnă nu numai evo­carea unor împrejurări drama­tice care i-au marcat existenţa umană şi artistică, şi care au marcat existenţa umană şi artis­tică a at­tor confraţi de-ai săi din lumea culturală, acest film înseamnă mai mult, înseamnă un act de demnitate civică şi artistică în apărarea demnităţii civice şi artistice la care se a­­tentează şi astăzi adesea în lu­­mea occidentală. Pentru mulţi dintre realizatorii filmului, de­altfel, filmul acesta este mai mult decât un film, este un gest cetăţenesc angajat, pus în slujba drepturilor inalienabile ale omu­lui. Il­­reinu­lnim, în film, pe Woody Allen, actorul cu talent comic sclipitor, de data aceasta într-un personaj (personajul lui Howard Prince) de o factură cu totul diferită de aceea a roluri­lor sale anterioare : un personaj care-și relevă, printre gesturi de om stinjenit de propria-i per­soană, un fond omenesc curat, răscolitor. Şi ceilalţi interpreţi — Zero Mostel, Herschel Bernardi, Michael Murphy — merg pînă la confundarea cu propriile lor per­sonaje. Filmul, în ansamblul său, des­chide o perspectivă spre reali­tăţi contemporane amare ale lumii occidentale. „Paravanul“ se înscrie, astfel, în suita unor creaţii cinematografice demasca­toare care au rulat în anii din urmă pe ecranele noastre (mă gîndesc, de pildă, la acele im­presionante acte de acuzare nu­mite „Pîine şi ciocolată“, „Onest, liber, emigrat în Australia“ sau „Saltul“, ca să alegem un singur fenomen social din atitea, acela al emigraţiei), se înscrie, deci, in suita unor filme angajate, politice, in cel mai profund sens al cuvîntului, care-şi pro­pun să scoată la lumină şi să combată, cu argumentele reali­tăţii, anomalii ale unei societăţi străbătute de puternice şi grave contradicţii social-politice. * Teatrul Naţional din Craiova a iniţiat un ciclu de manifestări sub genericul „Teatrul isto­ric şi formarea epopeii naţionale“. Programul primei manifestări a fost consacrat răscoalei din 1907. * Teatrul „Mihai Eminescu“ din Botoşani a iniţiat un ciclu de întîlniri ale actorilor cu oa­menii muncii din întreprinderi, în cadrul că­rora au fost prezentate recitaluri de poezie pa­triotică, spectacole-dezbatere, au avut loc dis­cuţii.­­ * Astăzi, 1 aprilie, orele 18.30, la librăria „Mi­hail Sadoveanu“ va avea loc prezentarea noului roman al scriitoarei Ioana Postelnicu­ „Roata pă­­mintului“, apărut la editura „Cartea Româ­nească“. Prezintă Dinu Săraru și Emil Manu. * La Muzeul de artă a avut loc evocarea sculptorului Oscar Han. * Muzeul regiunii Porţilor de Fier din Dro­­beta — Turnu Severin, cercetat anual de peste 100 000 de vizitatori din ţară şi străinătate, a realizat o expoziţie itinerantă consacrată răscoa­lei ţăranilor din 1907. * Teatrul municipal Ploieşti a prezentat re­cent, în premieră, spectacolul de estradă „Cos­­monova Speranţa“, al cărui text aparţine lui Victor Birlădeanu. Muzica este realizată de Ion Cristinoiu, iar regia artistică aparţine lui Eugen Aron. * La Curtea de Argeş se desfăşoară „Săptă­­mina medicală a oraşului“, în cadrul căreia sunt prezentate referate şi comunicări ştiinţifice pe teme medicale, o expunere despre contribuţia cadrelor medicale argeşene la războiul de inde­pendenţă, spectacole şi alte acţiuni cultural­­ştiinţifice şi educative. * In municipiul Cluj-Napoca s-a inaugurat o expoziţie de artă plastică cu vînzare cuprinzînd lucrările donate de membrii Filialei U.A.P., de cei ai Cenaclului tineretului de artă plastică şi de colaboratorii Fondului plastic în vederea de­punerii sumelor în Contul de ajutorare a sinis­traţilor. * La Casa artelor din Sibiu a avut loc ver­nisajul expoziţiei de pictură naivă semnată de cunoscutul artist plastic Vasile Frunzete, care prezintă publicului o suită de tablouri ilustrînd secvenţe din istoria patriei. * In sala­­de festivităţi a Institutului de con­strucţii din Capitală se va desfăşura concursul formaţiilor studenţeşti de muzică uşoară şi de estradă, înscrise în festivalul „Cîntarea Româ­niei“. * La Editura Academiei au văzut lumina tipa­rului două noi volume din domeniul cercetării, chimice : „Poluanţi anorganici în aer“ de Dumi­tru Negoiu şi Angela Criza şi „Chimia structu­rală modernă“ de Coriolan Drăgulescu şi Emil Petrovici. „Románia libera•* Cetăţenii din oraşul Plo­­­­ieşti şi din întregul judeţ Prahova au cinstit eroismul fiilor acestor meleaguri, os­taşii din Batalionul 2 Vînă­­tori, care au luptat la cuce­rirea Plevnei, ridicîndu-le un frumos monument, pe care l-au amplasat la loc, de cinste, chiar in mijlocul bu­levardului care uneşte gara de Sud cu centrul oraşului. Locul amplasării jmc­numen­­tului Vinătorilor n-a fost ales la intîmplare. Este locul unde Mihai Tyneazul,din tre­cere prin acest oraş, a pri­mit jurămintul de credinţă al armatei şi a ţinut sfat cu căpitanii săi, pornind apoi înainte. Astăzi, acest monu­ment se află mutat in :mica, grădină de lingă gara de Sud­ a orașului, un loc izolat, ne­potrivit pentru un astfel de monument. Sunt de părere ca monumentul să fie mutat pe vechiul său loc de pe bule­vard. Dr. N. AVRAM bd. R.­S.R. nr. 51 Buftea Blajul este un oraş in pli­nă modernizare. Edilii oraşu­lui se dovedesc a fi oameni cu gust în ceea ce vor să facă. Sunt trenuri pentru muncitori, autobuze care lea­gă comunele apropiate de oraş, dar nici­ un autobuz nu circulă nici in zilele lucră­toare, nemaivorbind de du­minică, între centrul oraşului şi staţia C.F.R. Există un tra­seu permanent de autobuze, dar la o distanţă de circa 500 m de gară. Pentru acest fapt, finind cont că drumul de la gară şi pină la traseul aces­tor autobuze este bun şi că numărul de călători care do­resc să ajungă la gară mai uşor este destul de mare, pro­pun celor un drept care se ocupă de mijloacele de trans­port din Blaj să devieze tra­seul autobuzelor, care circu­lă pe această distanţă, pînă la gară sau să introducă un autobuz separat pe traseul pară-centru adecvat orelor de sosire şi plecare a trenuri­lor spre Mediaş şi respectiv Teiuş. GHEORGHE TEODORESCU comuna Giarmata judeţul Timiş Locuiesc In bd. Dimitrie Cantemir in partea din faţa Parcului tineretului (bloc 5A). Spaţiul verde existent pe par­tea blocurilor pare un ci­mp­arat din cauza proprietarilor de autoturisme, care-şi par­chează maşinile pe această suprafaţă. După ce­ au termi­nat cu partea dinspre blocuri, au trecut şi pe partea parcu­lui. Astăzi aveţi ocazia să găsiţi 7—8 maşini parcate pe spaţiul verde ce imprejmu­­ieşte Parcul tineretului. Mă întreb dacă nu se găseşte ni­meni care să-i cheme la or­dine ? ILIE ANASTASIU bd. Dimitrie Cantemir 41 A Bucureşti In magazinele de speciali­tate, întreprinderea de plante medicinale Bucureşti,, pune în vînzare, ambalate în nişte plicuri mici, mentă şi muşeţel pentru făcut cea­iuri. Cum acestea sunt foar­te căutate, ar fi bine ca în­treprinderea să introducă in comerţ, tot in pacheţele piloi, şi alte soiuri de plante me­dicinale, cum ar fi flori de dafin, fintaura, coada şori­­celului, cozi de cireşi, flori de iasomie, frunze de dud, sunătoare etc. Motivez a­­ceastă propunere prin aceea că este mult mai igienic să faci un ceai folosind plantele ambalate în asemenea plicuri foarte mici și fo­arte practi­ce, mai ales atunci■ cind le afe intr-o călătorie. RADU DUMITRU str. 23 August nr. 9 A Cimpina Nimeni nu­ poate contesta eforturile Centralei de tran­sporturi auto pentru desfă­șurarea normală a transpor­tului călătorilor. S-au creat multe trasee noi, parcul­­de autobuze a fost sporit, s-au pus in circulaţie autobuze si­lenţioase etc. Există insă şi neplăceri. Prin satul Palan­ca, de exemplu, conform mersului autobuzelor, trec cursele Bucureşti — Floreşti, Bucureşti — Găiseni, Bucu­reşti — Cărpiniş şi Bucu­reşti — Potlogi, toate cu ple­carea din Autogara Bucureşti . Militari. Cursele Bucureşti — Floreşti şi o cursă Bucureşti­­ —Găiseni (cu plecarea din Bucureşti la ora 13.30 şi din Găiseni la 15,15), conform mersului de autobuze ar tre­bui să treacă prin staţia Pa­lanca sat, in timp ce toate celelalte curse trec prin sta­ţia Palanca ramificaţie. Pre­ţul unui bilet de călătorie pină la staţia Palanca ramificaţie este de 8 lei, iar pină la sta­ţia Palanca sat este de 9.50 lei. Din bara anului 1973, cursele care treceau prin sta­ţia Palanca sat sint deviate pe traseul celorlalte curse care trec prin staţia Palanca ramificaţie, dar modul de taxare a călătorilor a rămas acelaşi. In legătură cu acest neajuns propun următoarele: reluarea traseului normal al curselor prin statia Palanca sat, conform cu actualul mers al autobuzelor , dacă sunt unele cauze obiective tempo­rare, până la reluarea, traseu­lui normal, preţul biletului de călătorie pe toate cursele care trec prin stafia Pglanca ramificaţie să fie de 8 lei, preţ care corespunde cu dis­­tanţa reală parcursă şi tarif­fele auto. privind modul de taxare a călătorilor. NICOLAE T. BUNICA comuna Palanca judeţul Ilfov Rubrica „OPINII“ stă la dispoziţia cititorilor ziarului nostru, pe care-i invităm să ne trimită, în continuare, idei şi propuneri menite să determine îmbunătăţiri la orice domeniu al vieţii ob­şteşti, economice, sociale sau culturale. Aşteptăm, aşadar, ca şi pină acum, scrisorile dvs pe adresa ziarului nostru, specificid „Pentru rubrica OPINII“. TELEVIZIUNE Programul 1 9 : Teleşcoala ; 10 : Film artistic­­ ,,Paravanul" ; 11,35 : Prejmer 1977 — reportaj de Constantin Ţolu ; 11,55 : Telex :­ 16 : Telex ; 16,05 : Teleșcoala ; 16,35 : Curs de limba franceză ; 17,05 : Emisiune în limba germană ; 19 : Idei contemporane ; 19,20 : 1001 de seri ; 19,30 : Telejurnal ; 19,50 : La ordinea zilei; 20: Teatru TV. Amur­gul unui cocor de Junii Kinoshk­a. In­terpretează : Angela Radoslavescu, Petre Dinuliu, Adrian Vişan, Petre Tanasievici, Ruxandra Radoslavescu. Regia Alexandru Tocilescu; 20,50 : Prim plan : „Nana Lena"; 21,05 : Instrumentişti virtuozi; 21,40 : Atelier de creaţie litera­r-artisticâ; 22,05 : Documentar; 22,50 : Telejurnal; 17 : Telex ; 17,05 : Portativ bucu­­reştean ; 17,35 : O viaţa pentru o idee ; 18,10 : Melodii lirice ; 18,35 : Reportaj TV : Pe şantierele tineretu­­lui ; 19 : Radar pionieresc bucureş­­tean»; 19,20 : 1001 de seri ; 19,30 : Te­lejurnal ; 19,50 : La ordinea zilei ; 20 : Cîntece vechi, doine, balade şi cîntece ostăşești ; 20,25 : Bloc-notes ; 20,45 : Computerele; 21,30 : Telex! 21,35 : Actualitatea bucuresteana. CINEMATOGRAFE SFIRSITUL LEGENDEI : Scala (11 03 72), orele 9,15 - 11,45 - 14,15 - 16,45 - 19,30; Festival (15 63 84), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30; Favorit (3106 15), orele 9 -11,15 - 13,15 - 15,30 - 17,45 - 20; TANASE SCATIU (ambele serii): Central (14 12 24), orele 9,15 - 12,30 - .16 - 19,15; RICHARD AL lll-LEA : Eforie : (13 04 83), Orele 9 - 11,45 - 14,30 -17,15 - 20; PARADA SURPRIZELOR : Timpuri Noi (15 61 10), orele 9 - 11,15 -13,30 - 15,45 - 18 - 20; RINDUNELE ŞI AMAZOANE : Doina (ÎG 35 38), orele 9,30 - 11,30 - 17,30; FARA POVEŞTI NU SE FACE NI­MENI MARE : Doina, orele­­13,30 -15,30 - 19,30; ÎNGERAŞII NEGRI­­ Modern (2371 60­; orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30; Feroviar (50 51 40), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30; CALUŢUI: COCOŞAT : Buceşti (50 43 58), orele 9­­ ,11,15­­.,13,30- 16 - 18,15 - 20; LUMEA CIRCULUI (ambele serii) : Griviţa (17 08 58), orele 9-12-16 - 19; Frapiura (85 77 12), orele 9-12 - 16, --19; Cotroceni (49 48 48), orele 9,15 - 12,30 - 16 - 19,15; ACCIDENT : Pacea (60 30 85), orele 15 - 17,15 - 19,30; Ferentari (80 48 85), orele 9,30 - 11,30 - 13,30 - 45,30 -17,30 - 19,30; SATRA: Lira (317171), orele 9,30 - 11,30 - 13,30 - 15,30 - 17,45 -20; Munca (21 50 97), orele 10 - 12 14 - 16 - 18 - 20; CUIBUL SALAMANDRELOR : Au­rora (35 04 66)­, orele 9 — 11,15 — 13,30 - 15,30 - 17,45 - 19,45; Flo­­reasca (33 29 71), orele 9-11-13 - 15,30 - 17,45 - 20; LEGENDA SERIFULUI DIN TEN­NESSEE : Drumul Sarii (31 28 13), orele 15,30 - 17,45 - 20; ACTORUL SI SĂLBĂTICII : Viitorul (11 48 03), orele 9 - 12 — 15 — 18; UN SURIS, O PALMA, UN SARUT : Gloria (47 46 75), orele 8,45 - II 13,15 - 15,30 - 17,45 - 20; Tomis (21 49 46), orele 9 - 11,15 -13,30 - 15,45 - 13 - 20,15; SOLITARUL DE LA FORTUL HUM­BOLDT : Mioriţa (14 27 14), orele 9 - 11 - 13,15 - 17,15 - 19,30; RIUL DE AUR: Cosmos (27 54 95), orele 9,30 - 11-30 - 13,45 - 15,45 - 18 - 20,15; AFRICA EXPRES: Arta (213186), orele 10 - 12 - 14 - 16 - 18 - 20; PRIETENII MEI, ELEFANȚII (ambele serii): Giulești (17 55 46), orele 9,15 - 12 - 16 - 19,15; - - • * CARTEA JUNGLEI : Flacăra, orele 9,30 - 11,30 - 13,30; PIVOTUL ECHIPEI DE BASCHET : Flacăra (20 33 40), orele 16 - 18 - 20; Cinemateca - sala Union (13 49 04) : RIF5FI, ora 9,45; LUMINILE ORA­ȘULUI, orele 11,45 - 14; VIRSTA INGRATA, ora 16,15; DOMNUL, ora 18,30; PARACELSUS, ora 20,30. Programul 2 CAI,END­AR 1 aprilie 1977 Soarele răsare la ora 5.58 și apune la ora 18,42 • In 1556 a avut loc răscoala teşugarilor din Sibiu. • In 1866 a fost înființată „Soci®, tatea Literara Română". • In 1881 s-a născut poetul Octc® vlan Goga. •­­ In 1929 a încetat din viaţă Ion Fonaghi, militant al Partidului Comu­nist­ Român. • In 1932 a­u„apărut la Bucureşti publicaţi „Luptă* C.F.R.". • In 1948 au început lucrările d® şantierele naţionale ale tineretului de la Bumbeşti-Livezeni, Salva-Vişeu şi Lunca Prutului. LILIACUL, Opera Română (16 48 20), ora 19; RICHARD AL lll-LEA , Tea­trul Naţional ,,I. L.­­Caragiale** (14 71 71), ora 19 la sala mare;­ CO­MEDIE DE MODA VECHE, ora 19 la sala mică şi DESTINE, ora 19,30 la sala Atelier; RĂCEALA : Teatrul ,, Lucia Sturdza Bulandra" — sala Studio (12 44 16), ora 19; PRESUL: Teatrul de Comedie (16 64 60), ora 19,30; RAŢA SALBATICA : Teatrul Mic (14 70 81), ora 19,30; 13-4­1 (o istorie cu Harap Alb); Teatrul ,,Ion Creangă" (50 26 55), ora 17; DES­CHIS PENTRU RENOVARE : Tea­trul ,,C. Tănase" — sala Victoria (50 58 65), ora 19; VARIETĂŢI IN PLIC : Teatrul ,,Ion Vasilescu" (12 27 45), ora 19,30; CUNUNA DE FRUMUSEŢI : Ansamblul Rapsodia Română (13 13 00), ora 19,30 și PRI­MĂVARA '77 la Palatul Sporturilor şi Culturii, ora 18,30; CONCERT SIM­­FONIC BEETHOVEN la Ateneul Ro­mân, ora 20; DUPA-AM­EZ|LE MU­ZICALE AL CONSERVATORULUI : Conservatorul de muzică ,,Ciprian Po­­rumbescu" (14 26 10), ora 17,30 în sala ,,George Enescu". CIRCUL MARE DIN VARŞOVIA la Circul București (110120), ora 19,30. PROGNOZĂ METEOROLOGICA Meteorologul de serviciu, Constantin Ticu, ne comunică : Caracteristica vremii : Relativ rece. Precipitaţii : Locale, sub forma de ploaie, în nordul ţârii, şi izolate în rest. Temperatura : Maximele de azi, în­tre 5 şi 12 grade, în vestul şi nordul ţării şi, între 10 şi 16 grade, în rest. Minimele de la noapte, între­­2 şi 8 grade. Bucureşti : Vremea relativ rece. Ma­xima de azi, între 12 şi 14 grade, minima la noapte, intre 2 şi 4 grada.

Next