România Liberă, aprilie 1977 (Anul 35, nr. 10088-10113)
1977-04-01 / nr. 10088
Pagina a 2-a — 1 aprilie 1977 Războiul de independenţă şi Transilvania Cine intră în lăcaşul bibliotecii „Astra“ din Sibiu — tezaur inestimabil al culturii naţionale, prin colecţiile sale ce cuprind aproape tot ceea ce a şi peste slovă românească tipărită — şi încearcă să reconstituie, din documentele îngălbenite de vreme, mai ales din presa timpului. Telegraful român, Gazeta de Transilvania, Familia, Observatorul, Albina Carpaţilor etc., ecoul în Transilvania, al războiului de independenţă de la 1877—1878, rămâne puternic impresionat. Pentru că, atît cit a putut răzbate prin sita cenzurii aspre a imperiului habsburgic, este suficient să-ţi faci o imagine a solidarităţii depline, în fapt şi gind, a românilor de pe ambii versanţi ai munţilor Carpaţi. Sunt pagini emoţionante, din care răzbate şi vibrează puternic unitatea in cuget şi simţire a românilor, chiar dacă, vremelnic, bariere severe au încercat să-i despartă. Se desprinde, în primul rind, o largă acţiune propagandistică de solidaritate moral-politică, al cărei principal instrument de exprimare a fost presa, pentru a se continua cu propaganda orală, prin întruniri şi cuvintări rostite la diferite ocazii, prin scrisori şi memorii către diverse personalităţi cultural-politice, în scrieri de demonstraţie ştiinţifică sau lucrări literare. Ştirile despre mersul războiului erau preluate cu înaltă responsabilitate patriotică de publicaţiile transilvănene, al căror rol influent şi mobilizator a fost deosebit de însemnat in istoria politică şi culturală a acestei părţi a pămîntului românesc. O expresie concretă a solidarităţii de idealuri a fost participarea voluntară a transilvănenilor la război. Diferitele rapoarte păstrate in arhivele din Cluj- Napoca, Sibiu, Alba-Iulia, Bistriţa, Braşov etc., semnalau afluenţa de voluntari, fapt care a alarmat şi consulatul austro-ungar din Bucureşti. Sau, eschivarea multor tineri transilvăneni de la serviciul militar, spre a trece munţii şi a-şi dovedi patriotismul in focul luptei pentru cucerirea independenţei de stat a României. Legendară a devenit figura căpitanului bănăţean Moise Grozea, in memorabilele lupte de la Griviţa, pentru însufleţirea şi curajul insuflat soldaţilor, pentru exemplul său în luptă. Născut la Obreja, lingă Caransebeş, rănit de două ori in lupte, Moise Grozea era şi unul dintre cei ce trimiteau ştiri despre război, ţinînd treaz, prin scrisorile lui, spiritul de solidaritate al românilor din Transilvania cu cei aflaţi acolo, unde se hotăra soarta naţiunii. Sau, iată un episod emoţionant cules de reputatul istoric Sextil Puşcariu, unul dintre ctitorii Universităţii clujene, de la Damaschin Popa Radu, participant la războiul de independenţă, episod petrecut în Ţara Oltului: „Advocatul Ioan Roman chemă la sine ceata de tineri români ce se aflau atunci in Făgăraş şi în cuvinte înflăcărate ne-a spus rostul României în războiul faţă de turci. Ne-a dat ideea că şi noi am putea trece într-o bună zi in România să ne inrolăm ca voluntari in acest război“. Apoi, veteranul povesteşte cum s-au adunat noaptea şi au făcut jurămînt, după care, cu două trăsuri, au plecat, în mare taină, pînă la poalele munţilor şi, pe cărări, numai de ei ştiute, au trecut in Cimpulung şi, de acolo, pe front. „Am părăsit Făgăraşul cu tot ce aveam mai scump în el, logodnicele şi iubitele noastre, alţii, părinţii, fără adio, fără învoirea lor“, mărturiseşte Damaschin Popa Radu, amintindu-i pe cei care l-au însoţit: Vicenţiu Grama, Gheorghe Borzea, Ioan Dejenar, Corneliu Aiser şi Ioan Popovici, toţi reîntorşi acasă, după încetarea ostilităţilor, cu piepturile pline de decoraţii. Iar, într-o scrisoare din Blaj, se spune : „Au trecut o mulţime de Ardeleni, minaţi de dorul să ajute şi ei la mântuirea României de sub jugul semilunei“. Şi erau acolo, pe front, Căluţiu şi Artimon Pop, foşti liceeni din Blaj, Henţiu de la Rişca din Baia de Criş, Petru Drăghici din Bobohalma, numeroşi alţii Din galeria largă a eroilor transilvăneni, să mai amintim pe căpitanul Constantin Şaguna, nepotul mitropolitului Andrei Şaguna, care şi-a pus cunoştinţele militare în conducerea spre victorii a ostaşilor români. Au plecat voluntari tineri şi vîrstnici din Braşov, Sibiu, Răşinari, Cîrţişoara, Bistriţa, din toată Ţara Moţilor, din Lugoj, Sebeş, Haţeg, din Bihor. Sublocotenentul Stanciu din Viştea, la un an după victoria de la Plevna, publica, în Gazeta Transilvaniei, un adevărat jurnal de campanie al regimentului 10 de Dorobanţi, încărcat de glorie in lupte. La numele lor se adaugă cel al numeroşilor specialişti care au trecut munţii, dornici să-şi dea contribuţia de singe pentru dobindirea victoriei şi independenţei ţării : doctorul Gheorghe Diamandi din Braşov, dr. Ioan Meţianu, dr. Ioan Arsenie din Gura Rîului şi atîţia alţii. Recent, dr. Michael Kroner din Braşov a identificat cinci medici saşi din această localitate care au dat asistenţă medicală trupelor române in luptă : Iohann Altstedter, Eduard Copany, Josef Wilhelm Fabricius, Friederich Aloisius Schmidt, Robert Karol Hintz. Unii dintre ei, pentru activitatea profesională merituoasă şi pentru curajul cu care au acordat trupelor asistenţa sanitară necesară, tratarea in special a răniţilor în focul luptelor, sub gloanţele duşmane, au fost distinşi cu inulte ordine şi medalii militare. Un alt mijloc de solidaritate a fost sprijinul material şi financiar, care în Transilvania a căpătat, de asemenea, un caracter de masă. La apelul Crucii Roşii din România, adresat întregii naţiuni, se organizează, în mai multe centre din Transilvania şi Banat, comitete de ajutorare, care aveau menirea de a conduce acţiunea de strîngere a ofrandelor. Dar amploarea luată şi entuziasmul larg trezit sperie autorităţile habsburgice, ceea ce determină guvernul din Pesta să interzică acţiunea în Transilvania. Atribuţiile comitetelor sunt însă preluate de persoane particulare, ce se bucurau de prestigiu in masa românilor. Iudita Măcelariu din Sibiu, cunoscută luptătoare pentru drepturile românilor, la iniţiativa organizării Comitetului de ajutorare de aici, al cărui apel a fost imediat tipărit de Gazeta Transilvaniei, Telegraful român şi Familia. „Naţiunea întreagă — scria, in acele zile Bariţiu —, bărbaţi şi femei, luni şi june s-au decis a sacrifica tot, avere, sănătate, viaţă, pentru salvarea celor mai sublime bunuri din lume“. Şi tot el, referindu-se la începerea acţiunii de sprijinire a frontului, scria : „Onoarea iniţiativei este a femeilor din Sibiu, de unde primim (...) ştirea telegrafică despre înfiinţarea unui comitet (...) care luă asupra şi primirea şi înaintarea ofertelor destinate pentru cei răniţi“. După exemplul Sibiului, alte comitete de ajutorare au fost formate la Braşov, la Năsăud, Făgăraş, Cluj, Orăştie, practic în toată Transilvania şi un întreg Banatul, plus la Viena, unde se aflau numeroşi studenţi români. însumarea mărturiilor păstrate arată că la ajutorul bănesc au contribuit 10.253 de persoane nominalizate, din 368 de localităţi, sume donate de oameni, ei înşişi asupriţi şi sărăciţi. Apreciabilă este şi contribuţia prin ofrande materiale, îmbrăcăminte, pansamente, alimente, tot ceea ce inima omului de bine a crezut că poate ajuta ostaşului român. Te încearcă şi azi un sentiment de mindrie cînd citeşti rindurile expediate din Bucureşti, la 10 iunie 1877, de Teofil Frincu : „Astăzi a plecat la cimpul de resboi prima ambulanţă a societăţii «Crucii Roşii» din Bucureşti. (...) Toate trăsurile-şi aveau inscripţiile lor. (...) Era însă una, cam la mijlocul celorlalte, care atrăgea asupra-i, în special, privirile publicului : această trăsură, fiind prea frumos împodobită, avea următoarea inscripţie : Doamnele române din Transilvania“. Ecoul cuceririi prin luptă a independenţei s-a transformat într-o sărbătoare de masă a românilor transilvăneni. ..Toate inimile româneşti sunt pline de bucurie şi entuziasm“ — scria Telegraful român. „In toate localităţile provinciei, interesul pentru desfăşurarea evenimentelor a fost tot timpul la cea mai ridicată tensiune, speranţele pentru întregirea ţării fiind mai vii ca oricînd". Ziarul german Den Osten scrie, imediat după terminarea războiului din 1878 : „Politica europeană va trebui să ţină seama de România şi de poporul român ca de un element ponderator şi însemnat al Orientului european“ , după care, adaugă imediat : „Şi românii din Austro-Ungaria simt urmările cele binefăcătoare ale acestei schimbări neaşteptate şi puternice“. Şi toate acestea pentru că poporul român „a dat înaintea Europei proba asupra vitalităţii sale, admirată şi recunoscută de toată lumea“. Iată acum şi mărturii ale entuziasmuluişi însufleţirii cu care au fost urmărite evenimentele de pe front şi veştile izbînzii. „Toată studenţimea universitară din Braşov — spunea într-o scrisoare Maria Bărbulescu — se aduna la noi şi pare că văd hărţile cu steguleţe cu care însemnau victoriile cele mari de la Griviţa şi Plevna, cînd această tinerime era în cel mai mare entuziasm de bucurie. (...) Cu toţi cîntam «Colon Plevna şi redute» şi toate celelalte cîntări şi poezii vitejeşti“. Mişcător este şi faptul că, în semn de bucurie şi omagiu culorile naţionale, culorile stindardului românesc, ajunseseră la mare cinste în Transilvania. „Doamnele noastre — spune, intr-o scrisoare, Enea Hodoş — purtau tricolorul ostentativ, pe stradă şi la baluri, cu riscul să fie bruscate. La Sibiu, purtau în iarna 1878, în semn de admiraţie a vitejiei curcanilor, «pălăria dorobanţilor» (...), in dreapta cu cocardă tricoloră şi o pană de curcan“. La Năsăud, unde cele două hotele au fost denumite „Griviţa“ şi „Rahova“, locuitorii, cu profesorii şi elevii în frunte, cutreierau cintînd străzile oraşului, după fiecare victorie a armatelor române, iar la Cluj, studenţimea aduce, de la teatrul din Bucureşti, pentru serata de Anul Nou, costume naţionale, toată lumea dorind să fie îmbrăcată in straie tradiţionale româneşti. De la Blaj, cu ocazia căderii Plevnei, se relata, într-o scrisoare a lui S. F. Negruţiu : „Toţi Ardelenii au primit cu multă bucurie ştirea că Plevna a căzut, chiar şi ungurii din localitate, poate însufleţiţi de manifestările tinerimei şcolare, a inteligenţei şi a tuturor cetăţenilor din Blajul istoric, au luminat şi ei ferestrele locuinţei lor (...) Orăşenii Blajului cintau pe străzi «în cetatea de la Plevna / Baciule Filea / A căzut Osman Paşa / Baciule Filea...», Baciul Filea simbolizînd fruntaşii urbei“. Ecoul războiului prin lucrări de conţinut istoric şi beletristic nu a fost mai puţin impresionant. O primă monografie cuprinzătoare a luptelor, a contextului politic european în care acestea s-au declanşat, a atitudinilor diferitelor puteri faţă de război, a opresiunilor la care erau supuşi românii transilvăneni şi, cu sublinieri aparte, a vitejiei soldaţilor şi ofiţerilor români pe teatrul de operaţiuni, a fost scrisă de doi năsăudeni, A. P. Alessi şi Maxim Pop, care au suportat cu dîrzenie şicanele autorităţilor ce încercau să oprească tipărirea cărţii. Ea avea să vadă lumina tiparului la Graz, în Austria, sub titlul Răsbelul orientale ilustratu (1878). Apoi, schiţe şi povestiri eroice, versuri de celebrare a eroismului ostaşilor apar sub semnătura lui Iosif Vulcan, Petre Dulfu, Zaharia Boiu, Ioniţă Scipione Bădescu etc., lucrări preluate oral la toate serbările populare. Aşa cum marile entuziasme active ale revoluţionarilor paşoptişti au pregătit acordurile Horei Unirii, ce avea să răsune in 1859, la Iaşi şi Bucureşti, războiul victorios de independenţă de la 1877—1878 a ridicat conştiinţa naţională a românilor transilvăneni, i-a înarmat în lupta cultural-politică ce aveau s-o mai ducă, încă patruzeci de ani, pînă la ziua memorabilă de 1 decembrie 1918, cînd şi Transilvania s-a unit cu ţara, într-un tot inseparabil. Pagini grăitoare scrise cu litere de foc, înscrise în epopeea naţională a ţării, pagini care demonstrează că dintotdeauna românii de pe ambii versanţi ai Carpaţilor au fost uniţi în cuget şi simţăminte. Titus Popescu Virgil Lázár Lumea văzută de copii Cu toate, sunt acum 300 de lucrări. Pictură, sculptură, grafică şi ceramică. Subiectele tratate — deosebit de variate — ilustrează marile aniversări ale acestui an, prezintă figuri de voievozi români, înfăţişează oameni deosebiţi, copii, peisaje, precum şi aspecte privind înnoirile pe care le cunosc azi satele şi oraşele judeţului Braşov. Autori , pionierii, fete şi băieţi, care au ales ca modalitate de a exprima dragostea lor pentru frumos, arta plastică. Toate aceste lucrări pot fi văzute, timp de zece zile, în sala „Arta" din Braşov, reunite în cadrul unei expoziţii dedicate sărbătoririi a 100 de ani de la războiul de independenţă şi a 70 de ani de la răscoalele ţărăneşti. Sunt lucrări selecţionate din cele 2 300 de creaţii prezentate anterior, cu prilejul expoziţiilor organizate in fazele comunale şi orăşeneşti ale Festivalului „Cîntarea României“. (T. GH.) L-a imitat pe... Tarzan Poate prea încrezător în blindeţea animalelor sălbatice care sunt foarte domestice doar in serialele pentru copii, dar influenţat precis şi de cele citeva pahare băute in prealabil. Victor Pop din Baia Mare, s-a apropiat de cuşca leului aflat in grădina zoologică din localitate, incercind cu un băţ să-i atragă atenţia plictisitului rege al fiarelor. Dar, spre deosebire de colegul său din film, leul din cuşcă nu s-a lăsat mult zgindărit ci, înfuriat de pseudotarzanul local, a scos laba printre gratii şi l-a zgiriat pe Victor Pop — astfel incit acesta a trebuit sămeargă direct la spital. Acum, leul îşi continuă viaţa calmă de pensionar al grădinii zoologice, în timp ce „curajosul" Victor Pop — ce-i drept, în afară de orice pericol — continuă să se afle de mai bine de o săptămînă sub îngrijire medicală, ca „pensionar“ al secţiei de chirurgie de la spitalul băimărean. (RADU PICIU) Pentru micii cetăţeni din Zimnicea Preocupaţi de sprijinirea colegilor lor din Zimnicea, copii din întreaga ţară au iniţiat o seamă de acţiuni. Bunăoară, Casa pionierilor din Iaşi va trimite, între altele, 100 de păpuşi pentru preşcolari, 200 tablouri şi desene, precum şi cinci gherghele pentru un cerc şcolar de ţesut covoare. Elevii şcolii generale din Baia de Fier (judeţul Gorj) au expediat unei grădiniţe zimnicene 15 măsuţe, 30 scăunele şi dulăpioare, confecţionate in atelierele şcolii. Pionierii din satele Tătăruş, Belceşti, Deleni (judeţul Iaşi) vor oferi cite 50 de cusături pentru dotarea unor grădiniţe din Zimnicea, alţii din comunele Mirceşti, Ruginoasa, Prisecani, Răducani, Vlădeni (acelaşi judeţ) au trimis şcolilor din oraşul dunărean seminţe de flori. Dornici să petreacă împreună vacanţa de primăvară, pionierii din şcolile generale nr. 4, 10 şi 20 din Iaşi au invitat câteva zeci de colegi din Zimnicea să le fie oaspeţi, iar Şcoala generală nr. 31 din aceeaşi localitate a invitat un detaşament, împreună cu învăţătorii, să petreacă la Borsec, o săptămînă, în cursul lunii mai. (C. ŞERBAN) Protejarea muzeului După recuperarea integrală a valorilor artistice expuse in clădirea Muzeului de artă din Craiova, care fusese deteriorată — colectivul muzeului, echipe de muncitori de la Şantierul 2 al Trustului de construcţii industriale Craiova şi pompieri militari au trecut la protejarea edificiului prin amenajări provizorii. S-au făcut lucrări la acoperiş şi oamenii au lucrat la mulţime — la propriu şi la figurat — pe o ploaie persistentă, care îngreuna urcuşul şi deplasările pe acoperişul de ardezie. Dar dulgherii Gh. Nicolaie, Dumitru Naider, Ion Sanda, Luletaru Dumitru şi Ilie Dragu din echipa lui Gheorghe Dobrescu, ostaşii pompieri Ion Pescaru, Vasile Curcă, Ion Andrei, Constantin Oprea, Nicolae Dănilă, ofiţerii Alexandru Panait şi Vasile Toma nu şi-au lăsat lucrul pînă n-au văzut edificiul muzeului protejat de intemperii. (I. BECHERUL Au vrut să profite Exact în acele zile cînd se făceau peste tot imense eforturi pentru revenirea la normal, s-au găsit şi indivizi care s-au gîndit că acum ar fi momentul să profite. Să profite, furînd. Astfel, la Slănic-Prahova, in timp ce se transferau mărfurile cooperativei locale de consum din localul avariat, cinci angajaţi ai unităţii şi o angajată de la altă unitate au furat diverse mărfuri. Sunt Margareta Corbu supraveghetoare, Constantin Corbu, gestionar supraveghetor, Elena Ungureanu, gestionar supraveghetor Elena Chiru, casieră, Victoria Drăgan, Florica Pană, femeie de serviciu la liceul din Slănic. Toate mărfurile au fost găsite și ridicate de la domiciliul hoţilor, care au fost deferiţi justiţiei. La rîndul lor, Stelian Teodorescu, gestionar la restaurantul din Ceptura şi Maria MerezeaLegumicultorii Asociaţiei Intercooperatiste Brînceni (judeţul Teleorman) au început recoltatul trufandalelor. Primul produs pe care l-au cules şi pe care l-au şi livrat pe piaţă, a fost salata verde. Acum a venit rindul primeni, gestionară la bufetul din Rotari (tot ale cooperaţiei de consum) au furat altfel , prin crearea de plusuri cu ocazia inventarelor făcute după seism. Au fost şi ei trimişi in judecată. (AL. MIHAI) lor cantităţi de varză timpurie — clişeul nostru vă prezintă o imagine tocmai din timpul culesului din seră —, care şi ele au luat drumul pieţelor Capitalei. (Fototext : I. MARCOVICI) Trufandale Rubrică realizată de Pia Radulescu 1877 — 1977 Pe micul ecran „Paravanul" in care acuză atentatul la demnitatea umană in lumea capitalistă) Există, în istoria contemporană a Statelor Unite, o pagină de ruşine, o pată cenuşie pe chipul nu o dată întinat al „statuii libertăţii“ : „listele negre“, întocmite de către senatorul McCarthy, cuprinzînd numele scriitorilor şi artiştilor suspectaţi de activităţi „antiamericane“. O pagină de ruşine care a zguduit conştiinţele lumii întregi. O pagină de ruşine care a generat o adevărată campanie de „vînătoare de vrăjitoare“ în lumea artelor, remarcabile talente fiind sacrificate de fanatismul mccarthyst îndreptat împotriva celor mai elementare şi mai necesare drepturi ale omului. Despre această epocă de tristă amintire, dar cu multe recrudescenţe contemporane, vorbeşte filmul regizorului american Martin Ritt ..Paravanul“, prezentat zilele trecute pe micile noastre ecrane. Nu este deloc lipsit de interes faptul că regizorul acestui film, ca şi scenaristul său Walter Bernstein, ca şi unii dintre interpreţi — Zero Mostel şi Herschel Bernardi — au avut ei înşişi de suferit în epoca „listelor negre“. Autorul unor filme de puternică rezonanţă socială — „Lunga vară fierbinte“ şi „Aventurile unui tînăr“, „Injuria“ şi „Hombre“, „Frăţie“ şi „Marea speranţă albă“ —, Martin Ritt n-a putut să facă film ani mulţi şi grei dintr-un motiv pe cît de „simplu“, pe atit de grav, acela al „delictului de opinie“. Cu alte cuvinte, pentru că şi-a mărturisit convingerile politice de strngă. Mulţi, foarte mulţi intelectuali americani au avut de suferit de pe urma aceloraşi motive. Să ne reamintim de piesa (şi filmul) lui Arthur Miller „Vrăjitoarele din Salem“... Să ne reamintim de „Cei mai frumoşi ani ai vieţii noastre“, filmul — cu Robert Redford şi Barbara Streisand — care a rulat nu de mult pe ecranele noastre, inspirat de aceeaşi tristă situaţie... Să ne reamintim un alt caz tulburător, acela al celebrului ziarist şi scenarist american Dalton Trumbo, care ani de zile a fost obligat să-şi semneze cu pseudonim articolele şi scenariile... „Paravanul“ dezvăluie fenomene nocive, foarte grave, ale realităţii americane, şi o face in spiritul unei arte angajate, puternic demascatoare. înainte de toate este un film politic, nn. *) Filmul va fi prezentat din nou pe micul ecran, astăzi la ora 10 dimineaţa. Călin Căliman document — cu forţă de generalizare asupra condiţiei artistului, asupra condiţiei umane, in societatea capitalistă — despre climatul de teroare morală, de siluire a personalităţii umane. Sunt strinse, un film, după cum o evidenţiază şi post-genericul, cazuri reale din epocă, experienţe de viaţă ale unor oameni cu convingeri progresiste cărora societatea le-a răpit, numai şi numai din acest motiv — într-o tragică, sistematică şi eretică campanie îndreptată împotriva libertăţii şi adevărului — fundamentale drepturi umane. Dreptul la muncă, fără de care demnitatea şi libertatea omului sunt compromise, dreptul la talent şi la artă şi, chiar, vai, dreptul la viaţă. Da, filmul pune în dezbatere cazuri reale, experienţe directe ale autorilor acestei evocări dramatice, experienţe care au zguduit, de fiecare dată, conştiinţele progresiste ale umanităţii. Povestea filmului este aceea a unui om„paravan“, prin care artişti talentaţi ai epocii, cărora dreptul la muncă şi la artă le-a fost răpit, încearcă să-şi exercite dreptul la muncă şi la artă. Caz real : numeroşi oameni de cultură, al căror singur „delict“ era acela de a fi artişti-cetăţeni, au fost constrînşi, pentru a supravieţui, să recurgă la pseudonime (să ne mai reamintim încă o dată de Dalton Trumbo), la nume de împrumut şi chiar la „persoane de împrumut“, cum se intimplă şi în situaţia filmului de faţă. „Persoana de împrumut“, de data aceasta, este un casier bonom, Howard Prince, cam neajutorat, cam incurcat de propria-i persoană, care devine „paravanul“ unui scenarist foarte dotat, Alfred Miller (alt caz : aluzia la ,cazul“ Arthur Miller mi se pare mai mult decit evidentă), fost coleg de colegiu, care recurge la această soluţielimită din necesităţi vitale elementare. In jurul noului „scenarist“, al cărui nume nu figurează pe nici o „listă neagră“ — dar prin care ajung să-şi exprime convingerile şi talentul mai mulţi artişti privaţi de libertatea scrisului şi a exprimării, se creează un adevărat păienjeniş de suspiciuni şi prejudicii. Opresiunea morală îşi arată din nou colţii, se intensifică, personaje tot mai suspecte, periculoase, string cercul în jurul eroului, limitindu-i tot mai mult raza de acţiune, reducindu-l la tăcere. Cazuri reale de acest, fel sunt destule, dar propun să ne gîndim şi mai aproape de noi, la „Conversaţia“ lui Coppolla de pildă... Un celebru actor, Hecky Brown (al cărui destin reproduce, din nou, calzuri reale), constrîns de vicisitudinile „vînătorii de vrăjitoa- ~ re“, înţelege că a ajuns la capătul drumului şi se aruncă de la inălţimea unui zgiie-nori... Pentru Martin Ritt, acest film pe care singur şi-l defineşte drept „cel mai politic film făcut vreodată în Statele Unite“, înseamnă nu numai evocarea unor împrejurări dramatice care i-au marcat existenţa umană şi artistică, şi care au marcat existenţa umană şi artistică a attor confraţi de-ai săi din lumea culturală, acest film înseamnă mai mult, înseamnă un act de demnitate civică şi artistică în apărarea demnităţii civice şi artistice la care se atentează şi astăzi adesea în lumea occidentală. Pentru mulţi dintre realizatorii filmului, dealtfel, filmul acesta este mai mult decât un film, este un gest cetăţenesc angajat, pus în slujba drepturilor inalienabile ale omului. Ilreinulnim, în film, pe Woody Allen, actorul cu talent comic sclipitor, de data aceasta într-un personaj (personajul lui Howard Prince) de o factură cu totul diferită de aceea a rolurilor sale anterioare : un personaj care-și relevă, printre gesturi de om stinjenit de propria-i persoană, un fond omenesc curat, răscolitor. Şi ceilalţi interpreţi — Zero Mostel, Herschel Bernardi, Michael Murphy — merg pînă la confundarea cu propriile lor personaje. Filmul, în ansamblul său, deschide o perspectivă spre realităţi contemporane amare ale lumii occidentale. „Paravanul“ se înscrie, astfel, în suita unor creaţii cinematografice demascatoare care au rulat în anii din urmă pe ecranele noastre (mă gîndesc, de pildă, la acele impresionante acte de acuzare numite „Pîine şi ciocolată“, „Onest, liber, emigrat în Australia“ sau „Saltul“, ca să alegem un singur fenomen social din atitea, acela al emigraţiei), se înscrie, deci, in suita unor filme angajate, politice, in cel mai profund sens al cuvîntului, care-şi propun să scoată la lumină şi să combată, cu argumentele realităţii, anomalii ale unei societăţi străbătute de puternice şi grave contradicţii social-politice. * Teatrul Naţional din Craiova a iniţiat un ciclu de manifestări sub genericul „Teatrul istoric şi formarea epopeii naţionale“. Programul primei manifestări a fost consacrat răscoalei din 1907. * Teatrul „Mihai Eminescu“ din Botoşani a iniţiat un ciclu de întîlniri ale actorilor cu oamenii muncii din întreprinderi, în cadrul cărora au fost prezentate recitaluri de poezie patriotică, spectacole-dezbatere, au avut loc discuţii. * Astăzi, 1 aprilie, orele 18.30, la librăria „Mihail Sadoveanu“ va avea loc prezentarea noului roman al scriitoarei Ioana Postelnicu „Roata pămintului“, apărut la editura „Cartea Românească“. Prezintă Dinu Săraru și Emil Manu. * La Muzeul de artă a avut loc evocarea sculptorului Oscar Han. * Muzeul regiunii Porţilor de Fier din Drobeta — Turnu Severin, cercetat anual de peste 100 000 de vizitatori din ţară şi străinătate, a realizat o expoziţie itinerantă consacrată răscoalei ţăranilor din 1907. * Teatrul municipal Ploieşti a prezentat recent, în premieră, spectacolul de estradă „Cosmonova Speranţa“, al cărui text aparţine lui Victor Birlădeanu. Muzica este realizată de Ion Cristinoiu, iar regia artistică aparţine lui Eugen Aron. * La Curtea de Argeş se desfăşoară „Săptămina medicală a oraşului“, în cadrul căreia sunt prezentate referate şi comunicări ştiinţifice pe teme medicale, o expunere despre contribuţia cadrelor medicale argeşene la războiul de independenţă, spectacole şi alte acţiuni culturalştiinţifice şi educative. * In municipiul Cluj-Napoca s-a inaugurat o expoziţie de artă plastică cu vînzare cuprinzînd lucrările donate de membrii Filialei U.A.P., de cei ai Cenaclului tineretului de artă plastică şi de colaboratorii Fondului plastic în vederea depunerii sumelor în Contul de ajutorare a sinistraţilor. * La Casa artelor din Sibiu a avut loc vernisajul expoziţiei de pictură naivă semnată de cunoscutul artist plastic Vasile Frunzete, care prezintă publicului o suită de tablouri ilustrînd secvenţe din istoria patriei. * In salade festivităţi a Institutului de construcţii din Capitală se va desfăşura concursul formaţiilor studenţeşti de muzică uşoară şi de estradă, înscrise în festivalul „Cîntarea României“. * La Editura Academiei au văzut lumina tiparului două noi volume din domeniul cercetării, chimice : „Poluanţi anorganici în aer“ de Dumitru Negoiu şi Angela Criza şi „Chimia structurală modernă“ de Coriolan Drăgulescu şi Emil Petrovici. „Románia libera•* Cetăţenii din oraşul Ploieşti şi din întregul judeţ Prahova au cinstit eroismul fiilor acestor meleaguri, ostaşii din Batalionul 2 Vînători, care au luptat la cucerirea Plevnei, ridicîndu-le un frumos monument, pe care l-au amplasat la loc, de cinste, chiar in mijlocul bulevardului care uneşte gara de Sud cu centrul oraşului. Locul amplasării jmcnumentului Vinătorilor n-a fost ales la intîmplare. Este locul unde Mihai Tyneazul,din trecere prin acest oraş, a primit jurămintul de credinţă al armatei şi a ţinut sfat cu căpitanii săi, pornind apoi înainte. Astăzi, acest monument se află mutat in :mica, grădină de lingă gara de Sud a orașului, un loc izolat, nepotrivit pentru un astfel de monument. Sunt de părere ca monumentul să fie mutat pe vechiul său loc de pe bulevard. Dr. N. AVRAM bd. R.S.R. nr. 51 Buftea Blajul este un oraş in plină modernizare. Edilii oraşului se dovedesc a fi oameni cu gust în ceea ce vor să facă. Sunt trenuri pentru muncitori, autobuze care leagă comunele apropiate de oraş, dar nici un autobuz nu circulă nici in zilele lucrătoare, nemaivorbind de duminică, între centrul oraşului şi staţia C.F.R. Există un traseu permanent de autobuze, dar la o distanţă de circa 500 m de gară. Pentru acest fapt, finind cont că drumul de la gară şi pină la traseul acestor autobuze este bun şi că numărul de călători care doresc să ajungă la gară mai uşor este destul de mare, propun celor un drept care se ocupă de mijloacele de transport din Blaj să devieze traseul autobuzelor, care circulă pe această distanţă, pînă la gară sau să introducă un autobuz separat pe traseul pară-centru adecvat orelor de sosire şi plecare a trenurilor spre Mediaş şi respectiv Teiuş. GHEORGHE TEODORESCU comuna Giarmata judeţul Timiş Locuiesc In bd. Dimitrie Cantemir in partea din faţa Parcului tineretului (bloc 5A). Spaţiul verde existent pe partea blocurilor pare un cimparat din cauza proprietarilor de autoturisme, care-şi parchează maşinile pe această suprafaţă. După ce au terminat cu partea dinspre blocuri, au trecut şi pe partea parcului. Astăzi aveţi ocazia să găsiţi 7—8 maşini parcate pe spaţiul verde ce imprejmuieşte Parcul tineretului. Mă întreb dacă nu se găseşte nimeni care să-i cheme la ordine ? ILIE ANASTASIU bd. Dimitrie Cantemir 41 A Bucureşti In magazinele de specialitate, întreprinderea de plante medicinale Bucureşti,, pune în vînzare, ambalate în nişte plicuri mici, mentă şi muşeţel pentru făcut ceaiuri. Cum acestea sunt foarte căutate, ar fi bine ca întreprinderea să introducă in comerţ, tot in pacheţele piloi, şi alte soiuri de plante medicinale, cum ar fi flori de dafin, fintaura, coada şoricelului, cozi de cireşi, flori de iasomie, frunze de dud, sunătoare etc. Motivez această propunere prin aceea că este mult mai igienic să faci un ceai folosind plantele ambalate în asemenea plicuri foarte mici și foarte practice, mai ales atunci■ cind le afe intr-o călătorie. RADU DUMITRU str. 23 August nr. 9 A Cimpina Nimeni nu poate contesta eforturile Centralei de transporturi auto pentru desfășurarea normală a transportului călătorilor. S-au creat multe trasee noi, parculde autobuze a fost sporit, s-au pus in circulaţie autobuze silenţioase etc. Există insă şi neplăceri. Prin satul Palanca, de exemplu, conform mersului autobuzelor, trec cursele Bucureşti — Floreşti, Bucureşti — Găiseni, Bucureşti — Cărpiniş şi Bucureşti — Potlogi, toate cu plecarea din Autogara Bucureşti . Militari. Cursele Bucureşti — Floreşti şi o cursă Bucureşti —Găiseni (cu plecarea din Bucureşti la ora 13.30 şi din Găiseni la 15,15), conform mersului de autobuze ar trebui să treacă prin staţia Palanca sat, in timp ce toate celelalte curse trec prin staţia Palanca ramificaţie. Preţul unui bilet de călătorie pină la staţia Palanca ramificaţie este de 8 lei, iar pină la staţia Palanca sat este de 9.50 lei. Din bara anului 1973, cursele care treceau prin staţia Palanca sat sint deviate pe traseul celorlalte curse care trec prin staţia Palanca ramificaţie, dar modul de taxare a călătorilor a rămas acelaşi. In legătură cu acest neajuns propun următoarele: reluarea traseului normal al curselor prin statia Palanca sat, conform cu actualul mers al autobuzelor , dacă sunt unele cauze obiective temporare, până la reluarea, traseului normal, preţul biletului de călătorie pe toate cursele care trec prin stafia Pglanca ramificaţie să fie de 8 lei, preţ care corespunde cu distanţa reală parcursă şi tariffele auto. privind modul de taxare a călătorilor. NICOLAE T. BUNICA comuna Palanca judeţul Ilfov Rubrica „OPINII“ stă la dispoziţia cititorilor ziarului nostru, pe care-i invităm să ne trimită, în continuare, idei şi propuneri menite să determine îmbunătăţiri la orice domeniu al vieţii obşteşti, economice, sociale sau culturale. Aşteptăm, aşadar, ca şi pină acum, scrisorile dvs pe adresa ziarului nostru, specificid „Pentru rubrica OPINII“. TELEVIZIUNE Programul 1 9 : Teleşcoala ; 10 : Film artistic ,,Paravanul" ; 11,35 : Prejmer 1977 — reportaj de Constantin Ţolu ; 11,55 : Telex : 16 : Telex ; 16,05 : Teleșcoala ; 16,35 : Curs de limba franceză ; 17,05 : Emisiune în limba germană ; 19 : Idei contemporane ; 19,20 : 1001 de seri ; 19,30 : Telejurnal ; 19,50 : La ordinea zilei; 20: Teatru TV. Amurgul unui cocor de Junii Kinoshka. Interpretează : Angela Radoslavescu, Petre Dinuliu, Adrian Vişan, Petre Tanasievici, Ruxandra Radoslavescu. Regia Alexandru Tocilescu; 20,50 : Prim plan : „Nana Lena"; 21,05 : Instrumentişti virtuozi; 21,40 : Atelier de creaţie literar-artisticâ; 22,05 : Documentar; 22,50 : Telejurnal; 17 : Telex ; 17,05 : Portativ bucureştean ; 17,35 : O viaţa pentru o idee ; 18,10 : Melodii lirice ; 18,35 : Reportaj TV : Pe şantierele tineretului ; 19 : Radar pionieresc bucureştean»; 19,20 : 1001 de seri ; 19,30 : Telejurnal ; 19,50 : La ordinea zilei ; 20 : Cîntece vechi, doine, balade şi cîntece ostăşești ; 20,25 : Bloc-notes ; 20,45 : Computerele; 21,30 : Telex! 21,35 : Actualitatea bucuresteana. CINEMATOGRAFE SFIRSITUL LEGENDEI : Scala (11 03 72), orele 9,15 - 11,45 - 14,15 - 16,45 - 19,30; Festival (15 63 84), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30; Favorit (3106 15), orele 9 -11,15 - 13,15 - 15,30 - 17,45 - 20; TANASE SCATIU (ambele serii): Central (14 12 24), orele 9,15 - 12,30 - .16 - 19,15; RICHARD AL lll-LEA : Eforie : (13 04 83), Orele 9 - 11,45 - 14,30 -17,15 - 20; PARADA SURPRIZELOR : Timpuri Noi (15 61 10), orele 9 - 11,15 -13,30 - 15,45 - 18 - 20; RINDUNELE ŞI AMAZOANE : Doina (ÎG 35 38), orele 9,30 - 11,30 - 17,30; FARA POVEŞTI NU SE FACE NIMENI MARE : Doina, orele13,30 -15,30 - 19,30; ÎNGERAŞII NEGRI Modern (2371 60; orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30; Feroviar (50 51 40), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30; CALUŢUI: COCOŞAT : Buceşti (50 43 58), orele 9 ,11,15.,13,30- 16 - 18,15 - 20; LUMEA CIRCULUI (ambele serii) : Griviţa (17 08 58), orele 9-12-16 - 19; Frapiura (85 77 12), orele 9-12 - 16, --19; Cotroceni (49 48 48), orele 9,15 - 12,30 - 16 - 19,15; ACCIDENT : Pacea (60 30 85), orele 15 - 17,15 - 19,30; Ferentari (80 48 85), orele 9,30 - 11,30 - 13,30 - 45,30 -17,30 - 19,30; SATRA: Lira (317171), orele 9,30 - 11,30 - 13,30 - 15,30 - 17,45 -20; Munca (21 50 97), orele 10 - 12 14 - 16 - 18 - 20; CUIBUL SALAMANDRELOR : Aurora (35 04 66), orele 9 — 11,15 — 13,30 - 15,30 - 17,45 - 19,45; Floreasca (33 29 71), orele 9-11-13 - 15,30 - 17,45 - 20; LEGENDA SERIFULUI DIN TENNESSEE : Drumul Sarii (31 28 13), orele 15,30 - 17,45 - 20; ACTORUL SI SĂLBĂTICII : Viitorul (11 48 03), orele 9 - 12 — 15 — 18; UN SURIS, O PALMA, UN SARUT : Gloria (47 46 75), orele 8,45 - II 13,15 - 15,30 - 17,45 - 20; Tomis (21 49 46), orele 9 - 11,15 -13,30 - 15,45 - 13 - 20,15; SOLITARUL DE LA FORTUL HUMBOLDT : Mioriţa (14 27 14), orele 9 - 11 - 13,15 - 17,15 - 19,30; RIUL DE AUR: Cosmos (27 54 95), orele 9,30 - 11-30 - 13,45 - 15,45 - 18 - 20,15; AFRICA EXPRES: Arta (213186), orele 10 - 12 - 14 - 16 - 18 - 20; PRIETENII MEI, ELEFANȚII (ambele serii): Giulești (17 55 46), orele 9,15 - 12 - 16 - 19,15; - - • * CARTEA JUNGLEI : Flacăra, orele 9,30 - 11,30 - 13,30; PIVOTUL ECHIPEI DE BASCHET : Flacăra (20 33 40), orele 16 - 18 - 20; Cinemateca - sala Union (13 49 04) : RIF5FI, ora 9,45; LUMINILE ORAȘULUI, orele 11,45 - 14; VIRSTA INGRATA, ora 16,15; DOMNUL, ora 18,30; PARACELSUS, ora 20,30. Programul 2 CAI,ENDAR 1 aprilie 1977 Soarele răsare la ora 5.58 și apune la ora 18,42 • In 1556 a avut loc răscoala teşugarilor din Sibiu. • In 1866 a fost înființată „Soci®, tatea Literara Română". • In 1881 s-a născut poetul Octc® vlan Goga. • In 1929 a încetat din viaţă Ion Fonaghi, militant al Partidului Comunist Român. • In 1932 au„apărut la Bucureşti publicaţi „Luptă* C.F.R.". • In 1948 au început lucrările d® şantierele naţionale ale tineretului de la Bumbeşti-Livezeni, Salva-Vişeu şi Lunca Prutului. LILIACUL, Opera Română (16 48 20), ora 19; RICHARD AL lll-LEA , Teatrul Naţional ,,I. L.Caragiale** (14 71 71), ora 19 la sala mare; COMEDIE DE MODA VECHE, ora 19 la sala mică şi DESTINE, ora 19,30 la sala Atelier; RĂCEALA : Teatrul ,, Lucia Sturdza Bulandra" — sala Studio (12 44 16), ora 19; PRESUL: Teatrul de Comedie (16 64 60), ora 19,30; RAŢA SALBATICA : Teatrul Mic (14 70 81), ora 19,30; 13-41 (o istorie cu Harap Alb); Teatrul ,,Ion Creangă" (50 26 55), ora 17; DESCHIS PENTRU RENOVARE : Teatrul ,,C. Tănase" — sala Victoria (50 58 65), ora 19; VARIETĂŢI IN PLIC : Teatrul ,,Ion Vasilescu" (12 27 45), ora 19,30; CUNUNA DE FRUMUSEŢI : Ansamblul Rapsodia Română (13 13 00), ora 19,30 și PRIMĂVARA '77 la Palatul Sporturilor şi Culturii, ora 18,30; CONCERT SIMFONIC BEETHOVEN la Ateneul Român, ora 20; DUPA-AMEZ|LE MUZICALE AL CONSERVATORULUI : Conservatorul de muzică ,,Ciprian Porumbescu" (14 26 10), ora 17,30 în sala ,,George Enescu". CIRCUL MARE DIN VARŞOVIA la Circul București (110120), ora 19,30. PROGNOZĂ METEOROLOGICA Meteorologul de serviciu, Constantin Ticu, ne comunică : Caracteristica vremii : Relativ rece. Precipitaţii : Locale, sub forma de ploaie, în nordul ţârii, şi izolate în rest. Temperatura : Maximele de azi, între 5 şi 12 grade, în vestul şi nordul ţării şi, între 10 şi 16 grade, în rest. Minimele de la noapte, între2 şi 8 grade. Bucureşti : Vremea relativ rece. Maxima de azi, între 12 şi 14 grade, minima la noapte, intre 2 şi 4 grada.