România Liberă, aprilie 1977 (Anul 35, nr. 10088-10113)

1977-04-18 / nr. 10102

Pagina a 2-a-18 aprilie 1977 Flăcări în primăvară *­Aprovizionarea ritmică a populaţiei cu legume şi trude © Stocurile din depozite şi silozuri asigura o bună aprovizionare pînă la noua recoltă @ Com­pletarea sortimentelor prin diverse legume de seră © Sporirea în această perioadă a livrărilor de legume de pe cîmp © Peste 310 000 de tone de legume proaspete produse în plus faţă de anul precedent © Extinderea reţelei de magazine © Se depun eforturi pentru refacerea tuturor unităţilor de desfacere afectate de seism. După cum se ştie, conduce­rea partidului a adoptat o serie de măsuri pentru asigurarea îm­bunătăţirii, in continuare, a a­­provizionării populaţiei. In acest cadru un loc important revine preocupărilor pentru aprovizio­narea în bune condiţii cu car­tofi, legume şi fructe. In legă­tură cu aceasta, am solicitat o serie de informaţii de la centra­la şi întreprinderile de resort. „Importantele cantităţi de produse legumicole însilozate încă din toamnă — ne spune to­varăşul ing. Iulian Vişoiu, di­rector adjunct în Centrala pentru legume şi fructe din Ministerul Agriculturii şi Industriei Ali­mentare — ne-au permis şi ne permit în continuare să asigu­răm o bună aprovizionare a populaţiei în întreaga ţară. Nu­mai în trimestrul I din acest an s-au vîndut peste 67 000 tone de cartofi, peste 14 000 tone de cea­pă uscată, circa 12 000 tone de rădăcinoase, însemnate cantităţi de legume diverse, peste 6 400 tone fasole uscată, circa 8 000 tone de murături etc. La dispo­ziţia populaţiei s-au pus, în a­­ceeaşi perioadă, şi peste 40 000 tone de mere din silozuri, pre­cum şi cantităţi însemnate de lămii, portocale, mandarine etc. Paralel, pentru completarea sortimentelor s-au pus în vînza­­re în pieţele şi magazinele din Capitală şi din oraşele şi cen­trele muncitoreşti din ţară, circa 5 300 tone de legume de seră — cu 25 la sută mai mult ca în a­­ceeaşi perioadă a anului trecut — printre care 2 500 tone de cas­traveţi, 2 200 tone de salată, 110 tone de ardei graşi, diverse can­tităţi de tornare, varză alba, ceapă şi usturoi verde, ardei iute, fasole verde, verdeţuri etc. In a doua parte a trimestrului I, cit şi în prima jumătate a lunii aprilie a început şi aproviziona­rea cu legume extratimpurii de cîmp. Num­ai în perioada 1—15 aprilie, au fost puse în vînzare peste 900 tone de spanac, circa 400 tone de salată, 300 tone de ceapă verde, precum şi diverse cantităţi de usturoi verde, ri­dichi de lună“. „întreprinderea de legume, şi fructe Berceni — ne spune rov. ing. Dumitru Iorga, directorul acesteia — asigură aproviziona­rea a circa jumătate din popu­laţia bucureşteană. In prima par­te a lunii aprilie, paralel cu pu­nerea în vînzare in unităţi a pes­te 1 200 tone de cartofi, a peste 250 tone de ceapă uscată, 200 tone de rădăcinoase, 1 000 tone de mere etc., precum şi a diver­se cantităţi de legume de seră, s-a intensificat aprovizionarea cu legume de cîmp. Astfel, s-au pus în vînzare în prima jumăta­te a lunii aprilie circa 1un milion bucăţi de salată, 700 000 legă­turi de ceapă verde, 400 000 le­gături de ridichi de lună, 220 tone spanac, peste 60 tone de verdeţuri etc. Zilnic ne sosesc importante cantităţi de produse de la cooperativele agricole de producţie Dudeşti-Cioplea, Jila­va, Glina, de la I.A.S. Popeşti- Leordeni, de la unităţile agrico­le din raza I.L.F.-urilor Ilfov şi Ialomiţa, precum şi de la între­prinderile de sere „30 Decem­brie“ Popeşti-Leordeni, Vitan şi Ploieşti, produse pe care le di­rijăm de îndată în reţea“. Infor­maţiile pe care le-am primit în aceste zile relevă că importante cantităţi de legume de câmp şi de seră sunt preluate şi reparti­zate în reţeaua de desfacere şi pe cealaltă rază a Capitalei, de către întreprinderea de legume şi fructe Militari.­ Cum va fi asigurată în conti­nuare aprovizionarea populaţiei? „Depozitele şi silozurile noastre din Bucureşti şi din ţară — ne spune tov. Aurel Filimon, şeful serviciului de desfacere din Cen­trala pentru legume şi fructe — dispun de cantităţile necesare de cartofi, legume şi fructe, care să asigure aprovizionarea populaţiei pînă la noua recoltă. Paralel, vom continua aprovizionarea cu legume de seră şi cu legume de cîmp, întrucit în prezent livră­rile la anumite legume de cîmp au sporit sensibil, parte dintre cantităţile de spanac, ceapă şi usturoi verde au fost diri­jate spre întreprinderile pentru producerea şi industrializarea le­gumelor şi fructelor, spre a fi prelucrate în diferite sortimen­te : stufat, spanac frunze şi spa­nac cu orez, piure de spanac etc. în luna mai, vom aproviziona populaţia cu varză din solarii şi din culturi protejate în cîmp, iar ulterior cu cartofi timpurii, mazăre, tomate din solarii etc. De altfel, ţin să vă informez că în acest an vor fi puse,la dis­poziţia populaţiei cu peste 310 000 tone de legume proaspe­te mai mult ca în anul 1976. In scopul unei mai bun­e eşalonări a producţiei s-au majorat supra­feţele de tomate timpurii, varză timpurie şi de vară, conopidă timpurie şi de toamnă etc.“ Un alt lucru care merită a fi consemnat este efortul deosebit depus de lucrătorii din cadrul întreprinderilor de legume şi fructe pentru refacerea localu­rilor de magazine care au fost afectate de seism. „Imediat după cutremur — ne spune tov. Ra­reş Constantinescu, directorul adjunct al întreprinderii de le­gume şi fructe Berceni — întreg personalul nostru a muncit zi şi noapte la repunerea în funcţiu­ne a unităţilor de desfacere a­­fectate. Din unităţile avariate mai grav, au fost redate în mod operativ în circuitul comercial magazinele din Calea Victoriei nr. 26, str. Hristo Botev nr. 12, bd. Republicii nr. 63. In prezent, se lucrează la refacerea ultimelor 18 unităţi afectate. Precizez că, în timpul lucrărilor, se asigură aprovizionarea cetăţenilor prin chioşcuri sau tonete ampla­sate în faţa magazinelor respec­tive. Concomitent, ne preocupăm şi de crearea de unităţi noi. Nu demult am deschis două maga­zine moderne în noul ansamblu de locuinţe din Parcul tineretu­lui­­şi în localul din calea Şer­­ban Vodă nr. 17—19, urmînd ca, pînă la finele anului, să mai deschidem alte zece magazine, printre care trei magazine pe şoseaua Iancului, două pe şo­seaua Giurgiului, iar altele in cartierul Berceni, pe şoseaua Colentina etc“. Prevederi similare există şi în ţară. Aflăm că, în acest an, se vor deschide peste 85 de maga­zine în diferite oraşe şi centre muncitoreşti, printre care : Bra­şov, Ploieşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Oradea, Galaţi, Craiova, Timi­şoara etc. Unele din acestea vor fi organizate pe principiul maga­zinelor „Fortuna“, astfel ca toa­te oraşele reşedinţă de judeţ să beneficieze de asemenea unităţi reprezentative. Acţiunile şi măsurile pe care le-am trecut în revistă reflectă preocuparea susţinută, atît în Capitală cit şi în ţară, pe linia aprovizionării ritmice a popu­laţiei. Este de datoria întreprin­derilor de legume şi fructe de a urmări îndeaproape, în continua­re, respectarea cu stricteţe a prevederilor contractuale, de că­tre unităţile agricole furnizoare, de a asigura preluarea operati­vă a tuturor cantităţilor de le­gume şi fructe contractate, ast­fel incit pieţele şi magazinele să fie aprovizionate în cit mai bune condiţiuni. Mircea Scripcă Creatoarea unei strălucite ci­vilizaţii materiale şi spirituale, ducind pe umerii ei greul unei istorii atît de aspre şi de zbu­ciumate, depozitara unor valori etice de un inegalabil umanism, ţărănimea noastră, identificată cu însuşi destinul ţării, a consti­tuit de-a lungul vremii, o ine­puizabilă sursă de inspiraţie pentru toate domeniile artei. In lumea satelor impilate şi ex­ploatate, în dramele şi tragediile ei, in aprigile înfruntări, de cla­să, artiştii noştri au descoperit necontenit conflicte puternice, tipologii distincte şi reprezenta­tive, gînduri profunde şi senti­mente înălţătoare, un umanism generos, atitudini dîrze, patrio­tice, idealuri inalte, un rezervor de energii luptătoare menite să schimbe strîmbele orinduiri. Contactul strîns cu viaţa ţă­rănimii obidite şi oropsite a a­­sigurat literaturii române un puternic caracter realist, demo­cratic, militant şi progresist, a­­tribute statornice, inalienabile şi definitorii care s-au impus cu şi mai multă pregnanţă in mo­mentele de răscruce ale istoriei noastre. Unul din asemenea mo­mente esenţiale a fost, fără în­doială, răscoala ţăranilor din 1907, care, aşa cum se arată în Programul Partidului Comunist Român, a scos în evidenţă, prin proporţiile şi intensitatea ei, necesitatea imperioasă a înlă­turării relaţiilor feudale din a­­gricultura României, a rezolvării problemei agrare in favoarea maselor ţărăneşti, dezvăluind, totodată marile energii revolu­ţionare ale truditorilor pămân­­tului, care au înscris în acel an una din paginile glorioase ale luptelor sociale duse de poporul român, cu ecouri puternice în întreaga noastră literatură. Atunci : „S-au răsculat săr­manii robi ai firii, / Îm­bărbătaţi de-al răzbunării vint, / Voind s-aprindă for­ţa dezrobirii / Pe cimpul trist al deznădăjduirii / Intr-un măreţ şi-ngrozitor avint“ (Lazăr Ilies­cu, In memoriam, Avintul, jan. 1908). „Şi s-au aprins, de-a latul ţării mii / De luminări şi de făclii / Ca la un Pa­fie şi o Învie­re, / Fac­e fi pipit, fi-opaite stinghere“, (Tudor Arghezi, 1907 Petzare), „Pesemne se-m­­plinise-atunci sorocul / Şi trebuia să se aprindă focul“ (Demostene Botez, Mărturia). Şi s-a aprins puternic, necruţător, căci dure­rea ţării nu era de o zi de două, ci de secole. Minta populară s-a revărsat ca un iureş de „Nu mai rămine piatră pe piatră, grinzi in grinzi, / Şi cade şi tăria in ţăndări de oglinzi“ (T. Arghezi). Numai din cîteva spicuiri ne putem da seama că poezia ro­mânească a realizat o tulbură­toare cronică lirică a răscoale­i „Flăcări in primăvară. 1907“, antologie alcătuită de Victor Io­va, cu o prefaţă de Pompiliu Mareea. Ion Dodu Bălan lor, pe care o completează ad­mirabil proza, teatrul, eseistica şi creaţia populară însăşi. Dacă evităm exerciţiul critic sec, actul de pură istorie litera­ră, pe marginea literaturii inspi­rată din lupta dîrză, eroică, pli­nă de demnitate şi de sacrificii a ţărănimii române pentru pă­­mînt şi o viaţă omenească, nu­­ se poate să nu observăm că cei 11000 de morţi au scris pe pă­mântul patriei cu trupurile lor legate în lanţuri, cu sîngele lor nevinovat, întîile pagini singe­­roase ale unei zguduitoare epo­pei 1907. * De acolo le-au transcris apoi în modalităţi artistice, în ve­r­­suri dureroase şi proză de un realism tulburător, in dramatur­gie şi eseistică, numeroşi scrii­tori care au demonstrat că du­rerile ţăranului n-au fost nici­odată auzite de clasele exploa­tatoare, că înfrăţirea dintre cla­sele antagonice, propusă de să­mănătorişti, era o legendă, cea mai scump plătită din întreaga istorie a poporului român, că satul, care multă vreme fusese o temniţă pentru cei mulţi, de­venise un cimitir cu 11 000 de morţi. Au fost dezvăluite, cu o forţă teribilă, cauzele adinei ale răscoalelor : lipsa de pămînt, foamea şi disperarea ţăranilor, neomenia regelui peste flămînzi, „a omului cu ochii vineţi“, care a dovedit o atracţie violentă pentru averile româneşti şi un dispreţ organic pentru limba ro­mânească, cum arăta Tudor Ar­ghezi, neomenia sălbatică a po­liticienilor, a boierilor care stor­­neau vlaga ţăranilor pentru „a lua drumul străinătăţii, drumul cîmpurilor de curse, al meselor de joc, al orgiilor Apusului ci­vilizat“ (N. D. Cocea Preţul sîn­­gelui). Scriitori din toate gene­raţiile şi din toate orientările estetice au ascultat jalea şi du­rerea ţării, făcînd-o să vibreze în operele lor, cum atit de lim­pede se poate observa din anto­logia „Flăcări în primăvară. 1907“ alcătuită de Victor Iova, cu o cuprinzătoare prefaţă sem­nată de Pompiliu Mareea. Antologia e structurată pe mai multe secţiuni : folclor (din pă­cate ales nu cu destulă exigen­ţă), mărturii orale, poezie (de la I. L. Caragiale, Al. Vlahuţă, G. Coşbuc, Şt. O. Iosif, D. An­­ghel, O. Goga, T. Arghezi, V. Ef­­timiu la D. Botez, M. Beniuc, Radu Boureanu, Kiss Jeno, Vic­tor Tulbure, Vlaicu Barna, Do­minic­ Stanca, Ion Brad, Al. An­­driţoiu, Tiberiu Utan, Nichita Stănescu, Ion Gheorghe, Dumi­tru M. Ion ş.a.), proză (de la ca­podopera lui Liviu Rebreanu , Răscoala, de la Ciulinii Bărăga­nului lui Panait Istrati sau nu­velele lui M. Sadoveanu, la Spi­ridon Popescu, C. Stere, I. I. Mironescu, Ion Marin Sado­veanu, Cezar Petrescu, V. De­metrius, Zaharia Stancu, V. Em. Galan, Dumitru Radu Popescu), teatru, eseistică (Radu Rosetti, C. Dobrogeanu-Gherea, C. Miile, N. Iorga, Gala Galaction, N.D. Cocea, M. Gh. Bujor, Tudor Ar­ghezi, Eugen Jebeleanu etc.). Bogată şi variată din toate punctele de vedere, antologia ar fi avut de ciştigat dacă împru­muta, chiar din manuscris, unele fragmente din lucrările scrise recent, dintr-o perspectivă mai nouă, asupra evenimentelor de la 1907, şi dacă nu ignora unele texte de o valoare deosebită, care ar fi putut lumina mai bine şi atitudinea complexă a unor scriitori şi amploarea adeziunii scriitorilor români la lupta eroică a ţărănimii noastre. E păcat, de pildă, că lipsesc dintr-o asemenea antologie u­­nele piese de rezistenţă precum articolul, Zile grele de Octavian Goga, tipărit în revista „Ţara noastră“ an. I nr. 12, 18 martie 1907, p. 183, în care poetul reali­zează o patetică apărare a ţă­ranilor din Moldova şi Muntenia care, împinşi de nedreptăţi, de foame şi de mizerie, s-au răs­culat împotriva împilării so­ciale : „Ura care a clocotit vre­me îndelungată in piepturile o­­bidiţilor, fără număr azi, cere cuvint, cere răsplată şi cere pe­deapsa celor păcătoşi. S-au răs­culat ţăranii in Moldova. Aceşti oameni muncitori şi răbdători n-au mai putut suferi cu iiinile încrucişate nedreptăţile care le amărau traiul. S-au ridicat din umilinţa lor mută şi azi vor să-şi, facă dreptate cu acea por­nire înfricoşată a răzbunării care trebuie să izbucnească, mai curind sau mai tirziu, din sufle­tul omului nedreptăţit. Şi-au lăsat bordeiele sărace şi s-au pornit cetele de ţărani din toate satele prăpădite, au tăbărît asu­pra vinovaţilor, i-au alungat din cuprinsurile lor, le-au spulberat belşugul şi tihna traiului, le-au sfărimat prisosul de bogăţie“. Desigur, orice antologie are un caracter subiectiv, care se cere respectat. Observaţiile şi suges­tiile noastre, după cum lesne se poate observa, nu se referă însă la acest aspect. Trebuie să re­cunoaştem, însă, că urmînd unor alte antologii tematice, în care Editura Minerva a dobîndit o remarcabilă experienţă, culege­rea de faţă este deosebit de bi­nevenită, de utilă şi de intere­santă, constituind un pios oma­giu adus ţărănimii române, lup­telor ei multiseculare pentru dreptate socială şi suveranitate naţională, rolului ei marcant în istoria naţională, alianţei ei cu clasa muncitoare in marile bătă­lii de clasă, geniului ei creator. Antologia are darul, totodată, de a ilustra convingător legătura indisolubilă dintre scriitori și neamul lor,, atitudinea lor mili­tantă, patriotică și progresistă. r Cărţi în librării EDITURA POLITICA • W. B. Tuchman — Trufaşa citadelă. 606 p. Lei 19. EDITURA MINERVA • Pericle Papahagi — Vînă­­torul cel viteaz şi Frumoasa Pămîntului. 564 p. Lei 21. EDITURA EMINESCU • Aurel Mihale — Focurile. Focul negru. 492 p­. Lei 18. EDITURA CARTEA ROMANEASCA • M. Marcian — Povestin­­du-vă. 296 p. Lei 7,75. EDITURA ION CREANGA • *** — Adevărul despre regi. Scrieri din literatura română antimonarhică, selectate de Vir­­giliu Ene. 217 p. Lei 6,25. EDITURA ALBATROS • Anatole France — Insula pinguinilor (Col. Lyceum) 320 p. Lei 6. EDITURA­­CRITERION • *** _ inelul fermecat, (lb. germană). 212 p. Lei 34. EDITURA UNIVERS • E.M. Forster — O călătorie în India. 420 p. Lei 12. EDITURA ŞTIINŢIFICA Şl ENCICLOPEDICĂ • **­ — Personalităţi ale şti­inţei. Mic dicţionar. 312 p. Lei 20.50. 9 Adrian Neculau — Liderii în dinamica grupurilor. 214 p. Lei 6,75. • Vasile Papadopol, Mihai Popovici — Repertoriu alfabetic de practică judiciară în materie penală pe anii 1969—1975. 488 p. Lei 31. 0 **­ — Codul penal al R.S.R. Comentat și adnotat. Partea specială. Vol. II. 696 p. Lei 40. EDITURA MUZICALA • Gr. Navarra — Punct și contrapunct. 32 p. Lei: 2:50. EDITURA MERIDIANE • Marina Preutu — Berthe Morisot (Col. Maeştrii Artei Universale) 80 p. 4- ilustraţii. Lei 25. EDITURA SPORT-TURISM • C. Giurescu — Jurnal de călătorie. Lei 25. ! Balade în lemn Aşa pot fi intitulate sculpturi­le in lemn ale ţăranului coope­rator Vasile Lăscan, din comuna Grădinari (judeţul Ilfov). Mai ales în lunile de iarnă, dar şi în serile de vară cînd se întoar­ce de la munca cîmpului, Vasi­le Lăscan se ocupă cu pasiune de sculptura în lemn, astfel că numeroasele­ sale lucrări aproa­pe că n-au mai avut loc în ca­să ! Atunci, directoarea cămi­nului cultural i-a oferit o încă­pere la cămin, unde să-şi expu­nă lucrările ca să le poată ve­dea şi consătenii lui. Aşa a apă­rut la Grădinari expoziţia cu cele 40 de lucrări ale talentatu­lui sculptor in lemn. Pot fi vă­zute acolo lucrări pe tema lup­tei pentru independenţă : „Sem­nalul de atac“, „Aici este hota­rul ţării mele“, „Rezistenţa“, „Visul dragostei“, „Oameni mari şi oameni mici“, „Primire de haiduc“ — şi altele consacrate răscoalei din 1907 : „Prinsul“, care ilustrează uciderea celor 11 000 de ţărani răsculaţi, „Ne rămin urmaşii", „Acuzatul",­­ „Povara“, etc. (AL. MIHAI). Ambiţii Obligat de directorul Nicolae Voinea, de la S.M.A. Mătăsaru, să plece în cursă cu o maşină avind sistemul de semnalizare defect, şoferul Nicolae C.­­Nico­lae din Dragodana (Dîmboviţa) pe drept cuvint, a refuzat. Gest care i-a atras, nu numai cuvin­te jignitoare din partea directo­rului, dar şi dispoziţia acestuia de a preda maşina şi a pleca acasă. Omul s-a conformat, dar a doua zi, în mod disciplinat, l-a prezentat la lucru. S-a po­menit însă peste... noapte, re­încadrat , pe post de manipulant la secţia Picior de Munte. Dar, cum Nicolae C. Nicolae voia să-şi facă meseria, a cerut să lucreze ca mecanic la atelier.. Şi, cum cererea lui n-a găsit nici un ecou,, a ales soluţia transfe­rului. Dar şi aici a intîmpinat împotrivirea directorului, care a considerat „mai drept şi mai le­gal“ probabil să-i desfacă con­tractul de muncă ! Confirmînd exactitatea celor relatate de Nicolae C. Nicolae în scrisoarea adresată rubricii noastre, Consiliul sindical ju­deţean Dîmboviţa ne scrie în răspunsul său, negru pe alb . „Directorul S.M.A. Mătăsari, ing. Nicolae Voinea, deşi a în­călcat în mod grosolan preve­derile Codului muncii, n-a ac­ceptat să revină la decizia des­facerii disciplinare a contractu­lui de­ muncă. In această situa­ţie, s-a luat legătura cu Jude­cătoria Titu", iar petiţionarul a fost ajutat, să facă contestaţie. Pentru ca, pe baza hotărîrii ju­decătoreşti, să fie reintegrat, iar directorul să suporte dreptu­rile băneşti de care a fost pă­gubit Nicolae C. Nicolae". (P.I.) Madici şi tehnicieni Devenită tradiţională — cola­borarea dintre medicii specia­lişti din cadrul Spitalului jude­ţean şi tehnicienii de la diferite întreprinderi industriale din Ba­cău se dovedeşte tot mai fruc­tuoasă. Ea se concretizează in realizarea, cu posibilităţi locale, a unor instrumente şi dispoziti­ve originale necesare atit în îm­bunătăţirea tehnologiilor de chi­rurgie, cit şi în aplicarea unor metode moderne de investigaţie. Astfel, în urma conlucrării cu tehnicieni de la întreprinderea industrială de stat Bacău, de la ■Combinatul de prelucrare a lemnului şi de la Întreprinde­rea de reţele electrice — care au realizat o serie de instrumente, — electrozi, lentile de mare pre­cizie, — medicii din secţia de oftalmologie au introdus o serie de practici moderne, cum ar fi electroretinografia, conioscopia şi coniotomia, electrooculografia. Şi, recent, a fost pus la punct, tot cu mijloace locale, un aparat original pentru efectuarea angio­­fluorografiei vaselor retiniene — metodă deosebit de eficientă in diagnosticarea bolilor fundului de ochi. Rod al aceleiaşi colaborări, in secţia de ortopedie a spitalului a fost introdus un nou model de endoproteză, folosit cu deosebit succes la, înlocuirea rezecţiilor osoase mari, iar la maternitate au fost aduse o serie de îmbu­nătăţiri în tehnica operaţiilor cezariene. (C. AZOIŢII) Plăteşte — pentru ce? In iulie 1976, Radu Marinescu a contractat cu cooperativa „Constructorul din Buzău ame­najarea unei băi în locuinţa sa. A plătit avansul iar pentru res­tul a întocmit forme de plată in rate, şi de-atunci, plăteşte con­ştiincios rata lunară. Dar baie tot n-are ! Spera că in iarnă... dar iarna a trecut, trece şi pri­măvara şi, afară de o mină de nisip adusă de constructor, alta de balast şi un perete despărţi­tor ridicat cu chiu cu vai — nici urmă de baie ! Astă toamnă il mai vizita maistrul Gh. Rimni­­ceanu din partea constructoru­lui ; acum ii vizitează Radu Ma­rinescu pe constructori, dar din vizite tot nu iese instalaţia de baie ! (M. ALEXANDRU). q qvm&mwwi SPECTACOLELE SĂPTĂMÂNI TEATRU • Spectacole extraordinare ale Teatrului „Madách“ din Budapesta la Sala mică a Tea­trului Naţional­­ „Othello“ de Shakespeare, în regia lui Adám Ottó, marţi 19 aprilie, orele 19,30 şi Isabela, regina Spaniei“ de Illés Endre, în regia lui Len­­gy­el György, miercuri 20 apri­lie, orele 19:30. FILM : „Oaspeţi de seară", pro­ducţie a Casei de filme 5. Sce­nariul : Alexandru Şiperco . Re­gia : Gheorghe Turcu. Imagi­nea : Ion Anton. Muzica : Tibe­riu Olah. î­n distribuţie : Ion Caramitru, Tricy Abramovici, Traian Stănescu, Ileana Popo­vici, Ştefan Radof, Mircea Vero­­iu, Emanoil Petruţ, Marta Ba­lint, Ovidiu Iuliu Moldovan etc. • „Fraza neterminată“. Pro­ducţie a studiourilor ungare. Scenariul şi regia : Zoltán Fa­­bri. Imaginea : György, Illés. In distribuţie : András Bálint, Zol­tán Latinovits, Mari Csomos. Frescă a Ungariei în perioada interbelică, în centrul căreia se situează destinul unui tînăr.­­ „Zori în flăcări". Producţie a studiourilor poloneze. Scena­riul şi regia : Janusz Zsorski. I­­maginea : Slawomir Idziak. In distribuţie : Jerzy Turek, Piotr Franczewski, Janusz Paluszkie­­wicz. Film ce evocă un episod al rezistenţei antifasciste polo­neze.­ ­ „I-Iollywood, Hollywood“. Producţie a studiourilor ameri­cane. Regia : Gene Kelly. Ima­ginea : George Folsey. în dis­tribuţie : Gene Kelly, Judy Ger­­land. Fred Astaire, Greta Garbo, Leslie Caron, Frank Sinatra, Maurice Chevalier, Gingers Ro­gers, Katharine Hepburn, Spen­cer Tracy etc. Continuare a filmului „A fost odată un Holly­wood“. MUZICĂ ® Ren­tal de pian Smaranda Morgan, în program : Haydn, Beethoven, Chopin, Tudor Ciortea. Astăzi, orele 18, la Sala mică a Palatului. © Co­locviu de educaţie muzicală şi Ciclul de iniţiere muzicală, au­diţii comentate de George Bă­lan, astăzi, orele 20, la Ateneu (sala Studio) şi respectiv, marţi, 19 aprilie, orele 17, la Sala Mi­că a Palatului.­­ Concert al Fi­larmonicii în cadrul Primăverii culturale bucureştene. Comen­tează George Bălan. In program Vivaldi, Beethoven, Schubert, Schumann, Grieg, Ceaikovski, Mahler. Marţian Negrea, N. Co­man. Miercuri, 20 aprilie, orele 19 la Sala mică a Palatului. * Concert simfonic al Filarmo­nicii din Arad. Dirijor : Eliodor Rau. Solist : Etsuko Tazaki (Ja­ponia). In program : Enescu, Beethoven, Schuman. Vineri, 22 aprilie, sîmbătă 23 aprilie, orele 20 la Ateneu. Atentie... la neatenţie In trei zile consecutive, la Vaslui s-au petrecut trei acci­dente de circulaţie destul de grave. Trei accidente — toate a­­vînd însă o cauză comună : ne­­respectarea regulilor de circula­ţie — respectiv traversarea stră­zilor prin locuri nepermise. Cei accidentaţi sînt trei minori — Florentina Vrăjitoru, Iulian Chipcea şi C. Barbu, care au traversat strada pe locuri ne­marcate pentru trecere pietoni. Din fericire accidentele s-au soldat cu contuzii uşoare. Dar dacă pietonii sunt adesea vino­vaţi că nu respectă locurile mar­cate — nu mai puţin vinovaţi sunt şi şoferii care nu reduc vi­teza maşinilor pînă la evitarea oricărui pericol. Aşadar — şi pietoni şi şoferi — atenţie... la neatenţie ! (VASILE IANCU). Rubrică realizată de Pia Rădulescu 9S9SS In comuna Giarmata din judeţul Timiş exista un cen­tru de reparaţii de radio şi televizoare. Spun că exista, deoarece acest centru nu mai funcţionează de mai mult de un an de zile, nemairămi­­nind din el decit un lacăt enorm pe uşă şi o firmă de­colorată. Dacă ai un necaz cu televizorul, trebuie să-l iei în braţe şi să te deplasezi cu el vreo 12 km., pînă la cooperativa „Dinamo“ din Timişoara sau să apelezi la depanatori neautorizaţi, care ţi-l repară fără bon de lu­cru şi fără garanţie, aşa in­cit de multe ori stai cu tele­vizorul mai mult defect decit în stare de funcţionare. Pen­tru a nu favoriza pe cei care profită de această situaţie umilind preţurile de repara­ţii, propun organelor un drept de la cooperativa „Di­namo" din Timişoara, de care aparţine şi comuna noastră, să găsească printre lucrătorii săi şi un depana­tor pentru centrul din Giar­mata, deoarece comuna noas­tră este destul de mare, iar numărul de televizoare a tre­cut de mult de 500. Cred că se poate găsi un depanator și pentru noi, deoarece chiar dacă va fi să facă navetă, mijloace de transport sunt excelente atit pe C.F.R. cit și pe I.T.A. GHEORGHE TEODORESCU comuna Giarmata judeţul Timiş Primăvara, fiecare gospo­dar are nevoie de unelte de grădinărit, cum ar fi un fie­răstrău mic de mină, pentru a tăia un butuc de vie sau un trandafir sau pentru cu­răţatul pomilor de crăcile us­cate. Am căutat un astfel de fierăstrău pe la toate maga­zinele din Constanţa şi n-am găsit. Avind unele interese la Bucureşti, cu această o­­cazie am căutat şi aci la ma­gazinele de specialitate, de asemenea zadarnic. In schimb, vi­nzătorii mi-au spus că degeaba caut pentru că n-o să găsesc, întrucit acest articol a ieşit din uz şi nu se mai fabrică. Mi se pa­re că aceasta este o defici­enţă a întreprinderilor pro­ducătoare, finind seama că grădinăritul este o îndeletni­cire foarte răspindită la noi — nu numai în rîndul celor care au curţi, dar chiar şi în rîndul celor care cultivă plante ornamentale pe care le aşează în balcoane, sau la ferestre­­, şi ar trebui să se îngrijească de fabricarea uneltelor de mină pentru practicarea sa. TRAIAN ŞTEFAN str. Avram Iancu nr. 19 Constanta Sintem­­a fără cu izvoare de ape minerale dintre cele mai variate şi mai bogate in tot felul de substanţe ce fac obiectul tratamentelor medi­cale, cit şi ape cu un gust plăcut. Multă lume ar dori să le consume dar sunt une­le dificultăţi, şi anume : sunt greu de cărat; nu se găsesc întotdeauna cele pe care le cauţi ; ritmul de aprovizio­nare este inegal. Propun, de aceea, să existe un depozit central, care să facă aprovi­zionarea pe bază de abona­ment la domiciliu — înscrie­rile şi plata făcîndu-se la un centru alimentar apropiat ca­sei, aşa incit, pe baza abo­namentelor, la o dată fixă, o maşină distribuitoare să aducă sticlele comandate şi să le ridice pe cele goale. Desigur, acest serviciu ar tre­bui prestat contra unui pro­cent oarecare ce ar trebui a­­dăugat preţului actual al a­­pelor minerale. Pusă in practică, această idee ar a­­duce beneficii întreprinderii respective iar cetăţenilor po­sibilitatea de a urma conşti­incios un tratament şi confor­tul de a avea la masă un pa­har de apă minerală fără eforturi. Desigur, apele cu­rative ar trebui livrate ţi­­nindu-se seama de proprie­tăţile lor radioactive şi dis­tribuite in anumite canti­tăţi, astfel incit să nu-şi piardă calităţile terapeutice. E. PRUNESCU bd. Păcii 52—72 Bucureşti In ziar am citit că in ma­gazinele din Bucureşti, din strada Doamnei 14 şi din strada Colţei 11, se găsesc in permanenţă de vînzare pungi cu ciment de 2 şi 5 kg. Ar fi bine ca asemenea cantităţi mici să se găsească la toate magazinele de specialitate din ţară, deoarece cetăţeanul nu are nevoie de un sac de ciment pentru efectuarea u­­nor mici reparaţii. Prin a­­ceasta s-ar înlătura în multe cazuri cumpărări în plus de ciment, fapt ce duce implicit la risipă. NICOLAE CONDROVICI str. Horea nr. 4 Braşov Vă scriu în numele celor aproximativ o mie de nave­tişti din comuna Moara Vlă­­siei, care lucrează la diferite întreprinderi din Capitală şi care,­după cele opt ore de muncă, se întorc in comună, la casele lor. Drumul dintre localitatea in care locuim şi Bucureşti este străbătut cu trenul. Dat fiind că ruta Bucureşti-Urziceni este foar­te aglomerată, au fost întot­deauna probleme cu trenu­rile care circulă aici. Care este rugămintea noastră : re­gionala C.F.R. ar acţiona în modul cel mai potrivit cu putin­ţă dacă ar pune pe acest traseu numai vagoane ne­compartimentate. Aceste va­goane sunt mult mai încăpă­toare şi sunt şi mai bine în­călzite in timpul iernii, spre deosebire de cele vechi care funcţionează încă pe această rută. ELENA TANASE comuna Moara Vlăsiei 8211 judeţul Ilfov Rubrica „OPINII” stă la dispoziţia cititorilor ziarului nostru, pe care-i invităm să ne trimită, în continuare, idei şi propuneri menite să determine îmbunătăţiri in orice domeniu al vieţii ob­şteşti, economice, sociale sau culturale. Aşteptăm, aşadar, ca şi pină acum, scrisorile dv„ pe adresa ziarului nostru, specificind „Pentru rubrica OPINII". TELEVIZIUNE Programele 1 fi 2 In jurul orei 9 — Transmisiune directă : Şedinţa de deschidere a lucrărilor Congresului consiliilor de conducere ale unităţilor agri­cole socialiste, al Întregii ţară** nimi. Programul 1 16 : Telex ; 16,05 : Teleşcoală ! 16,30 : Emisiune în limba maghiară 1 19 : Itinerarul independenţei ; 19,20 : 1001 de seri ; 19,30 : Telejurnal ; 20 : Cîntarea României ; 20,30 : Panoramic; 21,10 : Sub stele­­ .22: Cadran mon­dial ; 22,20 : Telejurnal. Programul 2 16,30 : Ansamblul „Doina” al Ar­matei ; 16,50 : Cîntec In piatră — film documentar ; 17,15 : Cenacluri ale tineretului din Capitală ; 17,45 : Pentru căminul dv. ; 18 : Pescarii din Halmyris ; Se întorc berzele ; 18,20 : Creatorul şi epoca sa ; 18,35 : Biju­terii muzicale ; 19,05 : Primăvara în, Bărăgan ; 19,20 : 1001 de seri ; 19,30 : Telejurnal; 20 : Emisiune de ştiinţă; Apis mellifîca Carpatica; 20,25 : Ko­­jak; 21,15 : Telex; 21,20 : Seară de balet ! Lacul lebedelor de P. I. Ceaikovski (actele III şi IV) . Inter­pretează ansamblul de balet al Ope­rei Române din Bucureşti. TEATRE CĂSĂTORIA : Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (14­7171), ora 19,30 la sala mare; RĂCEALA : Tea­trul „Lucia Sturdza Bulandra“ — Sala Studio (12 44 16), ora 19; LA­SA SUPĂRAREA-N HOL : Teatrul „C. Tănase" - sala Victoria (50 53 65), ora 19; ILEANA SINZIANA : Teatrul Țăndărică (15 23 77), ora 10 la Casa de cultură „Petöfi Sandor" (Intrarea Zalomit nr. 6) ; CICLUL „DUPA-AMIE­­ZILE MUZICALE ALE TINERETULUI“ - RECITAL DE PIAN SMARANDA MUR­GAN : Sala Mică a Palatului, ora 18. COLOCVIU DE EDUCATIE MU­ZICALA - ANALIZA QUARTETULUI OP. 59 NR. 1, IN FA MAJOR „RA­­ZUMOWSKI" DE BEETHOVEN : Ate­neu! Român — sala Studio, ora 20. CINEMATOGRAFE PE ARIPILE VÎNTULUI (Patria (11­86 25), orele 9.30 - 14 - 18.30; ANII ÎNĂLȚIMILOR: Scala (1105 72), orele 9,15 - 11,45 - 14,30 - 17,15 - 20; Modern (23 71 01), orele 9 - 11,15 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30; Feroviar (50 51 40), orele 9 - 11,30 - 14,15 -17 - 19,45; HOLLYWOOD, HOLLYWOOD t Lu­ceafărul (15 87 67), orele 8,30 - 10.45 - 13 - 15,45 - 18,15 - 20,30; Fes­tival (15 63 84), orele 8,30 - 10.45 - 13 - 15,30 - 18 - 20,30; Favorit (3106 15), orele 9 - 11,13 - 13,30 -15.45 - 18 - 20,15; PODUL FETELOR: Victoria (16 28 79), orele 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16 -18,15 - 20,15; Miorița (14 27 14), orele 9—11 —13 — 15 — 17,15 - 19,30; TATÄL RISIPITOR: Central (14 12 24), orele 9.15 - 11,30 - 13,45 - 16 -18 - 20; CONVERSAŢIA: Eforie (13 04 83), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30; MIREASA LUI ZANDY : Casa fil­mului (13 92 72), orele 16-18-20 la sala de festivităţi a Clubului spor­tiv Dinamo (Şos. Ştefan cel Mare nr. 9) ; PARADA SURPRIZELOR : Timpuri Noi (15 6110), orele 9 - 11,15 13.30 - 15,45 - 18 - 20; CĂLUȚUL COCOSAT : Doina (16 35 38), orele 9,30 - 11,15 - 13 - 17,30; FRAZA NETERMINATA : Doina, ore­le 14,15 - 19,30; SFARSITUL LEGENDE­ : Excelsior (65 49 45), orele 9 - 11,15 - 13,15 -15,30 - 17,45 - 20; Gloria (47 46 75), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 20,15; Flamura (85 77 12), orele 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20; NU MAI FAC : Flamura, ora 9; MISTERUL LUI HERODOT : Aurora (35 04 66), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20; Floreasca (33 29 71), orele 9 - 11 - 13 - 15,30 - 17,45 - 20; Flacăra (20 33 40), orele 9,30 -11,30 - 13,30 - 16 - 18 - 20; CUIBUL SALAMANDRELOR : Co­troceni (49 48 48), orele 9 — 11,15 — 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15; Giu­­leşti (17 55 46), orele 9 — 11 — 13,13 - 15,30 - 17,45 - 20; RICHARD AL III-LEA : Griviţa (17 08 58), orele 9-12-16 - 19; LUMEA CIRCULUI: Buzeşti (50 43 58), orele 9 - 12 - 16 - 19,15; ÎNGERAŞII NEGRI : Melodia (12 06 88), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20,15; RĂSCOALA: Progresul (23 94 10), orele 15,30 - 17,45 - 20; PUNE Şl CIOCOLATA : Arta (21 31 86), orele 10 - 12 - 14 - 16 18 - 20; ALBĂ CA ZAPADA Şl CEI ŞAPTE PITICI : Munca (21 50 97), orele 9,3a -­­11,15 - 13,15 - 15,15; AL DOILEA START : Munca, orele 17,15 - 19,45; COPIL DE SUFLET: Tomis (21 49 46), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30; ACCIDENT: Bucegi (17 05 47), orele 9 - 11 - 13 - 15,30 - 17,45 - 20; PARAVANUL: Drumul Sării (3128 13), orele 15,30 - 18 - 20,15; Viitorul (11 48 02), orele 9-11-13 15,30 - 18 - 20; B.D. LA MUNTE ȘI LA MARE I Lira (31 71 71), orele 9 - 11,15 -13,30 - 15,30 - 18 - 20,15; AFRICA EXPRESS : Ferentari (80 49 85), orele 9,30 - 11,30 - 13,30 - 15,30 - 17,30 - 19,30; SATRA : Pacea (60 30 85), orele 10 - 12 - 14 - 16 - 18 - 20; Popu­lar (35 15 17), orele 15,45 — 18 — 20,15; PENTRU UN PUMN DE CEAPA 1 Cosmos (27 54 95), orele 9 - 11,15­­ - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15; Cinemateca - Sala Union (13 49 04) , CĂLUGĂRIŢĂ ŞI COMISARUL, ora 14; CEL CARE TREBUIE SĂ MOARA, ora 16,15; NAPOLEON, ora 18,30; VRĂJITOARELE DIN SALEM (ambele serii), ora 20,15. 9 „România liberă” CALENDAR 18 aprilie 1977 Soare!« răsare la ora 5,18 fl apune la ora 19,02 • în 1794, la Sibiu, tipograful Pe­­tru Bart începe tipărirea „cărţilor populare" cu „Istoriia a Alexandru­lui celui Mare din Mach­edon­ia"; urv moara în 1795 „Vi­aţa şi pildele pred învăţatului Esop" şi în 1802 „Istoria Syndlipii filosofului*. O în 1846 s-a născut Istoricul hH­­eolae Densusianu. 0 In 1859, Bogdan Petriceicu Has*­deu a editat „Foaie de istoria ro­mana", Intîia revistă romănească de Istorie. ® în 1921, Ștefan Procopiu comu* nicâ la Paris descoperirea depolarî* rării longitudinale a luminii de către soluțiile coloidale și suspensiile cris­taline, cunoscută în literatura științi­fica mondială sub denumirea de „fenomenul Procopiu". ­ PROGNOZĂ METEOROLOGICA Meteorologul de serviciu Ecaterina Ion Bordei, ne comunica : Caracteristica vremii : răcoroasa. Precipitaţii : se vor restrînge ca arie şi vor deveni locale. Temperatura : maxima de astăzi va înregistra o creştere uşoară fiind cu­prinsă între 4 şi 10 grade în nordul ţării şi între 10 şi 15 grade în sud. Minima de la noapte va fi cuprin­să între­­ 3 şi 4 grade. Bucureşti­­ vrem© răcoroasă cu cer schimbător. Aversă de ploaie du­­pă-amiaza. Temperatura maximă întră 12 şi 14 grade iar cea minimă de la noapte între 1 şi 3 grade.

Next