România Liberă, aprilie 1977 (Anul 35, nr. 10088-10113)
1977-04-18 / nr. 10102
Pagina a 2-a-18 aprilie 1977 Flăcări în primăvară *Aprovizionarea ritmică a populaţiei cu legume şi trude © Stocurile din depozite şi silozuri asigura o bună aprovizionare pînă la noua recoltă @ Completarea sortimentelor prin diverse legume de seră © Sporirea în această perioadă a livrărilor de legume de pe cîmp © Peste 310 000 de tone de legume proaspete produse în plus faţă de anul precedent © Extinderea reţelei de magazine © Se depun eforturi pentru refacerea tuturor unităţilor de desfacere afectate de seism. După cum se ştie, conducerea partidului a adoptat o serie de măsuri pentru asigurarea îmbunătăţirii, in continuare, a aprovizionării populaţiei. In acest cadru un loc important revine preocupărilor pentru aprovizionarea în bune condiţii cu cartofi, legume şi fructe. In legătură cu aceasta, am solicitat o serie de informaţii de la centrala şi întreprinderile de resort. „Importantele cantităţi de produse legumicole însilozate încă din toamnă — ne spune tovarăşul ing. Iulian Vişoiu, director adjunct în Centrala pentru legume şi fructe din Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare — ne-au permis şi ne permit în continuare să asigurăm o bună aprovizionare a populaţiei în întreaga ţară. Numai în trimestrul I din acest an s-au vîndut peste 67 000 tone de cartofi, peste 14 000 tone de ceapă uscată, circa 12 000 tone de rădăcinoase, însemnate cantităţi de legume diverse, peste 6 400 tone fasole uscată, circa 8 000 tone de murături etc. La dispoziţia populaţiei s-au pus, în aceeaşi perioadă, şi peste 40 000 tone de mere din silozuri, precum şi cantităţi însemnate de lămii, portocale, mandarine etc. Paralel, pentru completarea sortimentelor s-au pus în vînzare în pieţele şi magazinele din Capitală şi din oraşele şi centrele muncitoreşti din ţară, circa 5 300 tone de legume de seră — cu 25 la sută mai mult ca în aceeaşi perioadă a anului trecut — printre care 2 500 tone de castraveţi, 2 200 tone de salată, 110 tone de ardei graşi, diverse cantităţi de tornare, varză alba, ceapă şi usturoi verde, ardei iute, fasole verde, verdeţuri etc. In a doua parte a trimestrului I, cit şi în prima jumătate a lunii aprilie a început şi aprovizionarea cu legume extratimpurii de cîmp. Numai în perioada 1—15 aprilie, au fost puse în vînzare peste 900 tone de spanac, circa 400 tone de salată, 300 tone de ceapă verde, precum şi diverse cantităţi de usturoi verde, ridichi de lună“. „întreprinderea de legume, şi fructe Berceni — ne spune rov. ing. Dumitru Iorga, directorul acesteia — asigură aprovizionarea a circa jumătate din populaţia bucureşteană. In prima parte a lunii aprilie, paralel cu punerea în vînzare in unităţi a peste 1 200 tone de cartofi, a peste 250 tone de ceapă uscată, 200 tone de rădăcinoase, 1 000 tone de mere etc., precum şi a diverse cantităţi de legume de seră, s-a intensificat aprovizionarea cu legume de cîmp. Astfel, s-au pus în vînzare în prima jumătate a lunii aprilie circa 1un milion bucăţi de salată, 700 000 legături de ceapă verde, 400 000 legături de ridichi de lună, 220 tone spanac, peste 60 tone de verdeţuri etc. Zilnic ne sosesc importante cantităţi de produse de la cooperativele agricole de producţie Dudeşti-Cioplea, Jilava, Glina, de la I.A.S. Popeşti- Leordeni, de la unităţile agricole din raza I.L.F.-urilor Ilfov şi Ialomiţa, precum şi de la întreprinderile de sere „30 Decembrie“ Popeşti-Leordeni, Vitan şi Ploieşti, produse pe care le dirijăm de îndată în reţea“. Informaţiile pe care le-am primit în aceste zile relevă că importante cantităţi de legume de câmp şi de seră sunt preluate şi repartizate în reţeaua de desfacere şi pe cealaltă rază a Capitalei, de către întreprinderea de legume şi fructe Militari. Cum va fi asigurată în continuare aprovizionarea populaţiei? „Depozitele şi silozurile noastre din Bucureşti şi din ţară — ne spune tov. Aurel Filimon, şeful serviciului de desfacere din Centrala pentru legume şi fructe — dispun de cantităţile necesare de cartofi, legume şi fructe, care să asigure aprovizionarea populaţiei pînă la noua recoltă. Paralel, vom continua aprovizionarea cu legume de seră şi cu legume de cîmp, întrucit în prezent livrările la anumite legume de cîmp au sporit sensibil, parte dintre cantităţile de spanac, ceapă şi usturoi verde au fost dirijate spre întreprinderile pentru producerea şi industrializarea legumelor şi fructelor, spre a fi prelucrate în diferite sortimente : stufat, spanac frunze şi spanac cu orez, piure de spanac etc. în luna mai, vom aproviziona populaţia cu varză din solarii şi din culturi protejate în cîmp, iar ulterior cu cartofi timpurii, mazăre, tomate din solarii etc. De altfel, ţin să vă informez că în acest an vor fi puse,la dispoziţia populaţiei cu peste 310 000 tone de legume proaspete mai mult ca în anul 1976. In scopul unei mai bune eşalonări a producţiei s-au majorat suprafeţele de tomate timpurii, varză timpurie şi de vară, conopidă timpurie şi de toamnă etc.“ Un alt lucru care merită a fi consemnat este efortul deosebit depus de lucrătorii din cadrul întreprinderilor de legume şi fructe pentru refacerea localurilor de magazine care au fost afectate de seism. „Imediat după cutremur — ne spune tov. Rareş Constantinescu, directorul adjunct al întreprinderii de legume şi fructe Berceni — întreg personalul nostru a muncit zi şi noapte la repunerea în funcţiune a unităţilor de desfacere afectate. Din unităţile avariate mai grav, au fost redate în mod operativ în circuitul comercial magazinele din Calea Victoriei nr. 26, str. Hristo Botev nr. 12, bd. Republicii nr. 63. In prezent, se lucrează la refacerea ultimelor 18 unităţi afectate. Precizez că, în timpul lucrărilor, se asigură aprovizionarea cetăţenilor prin chioşcuri sau tonete amplasate în faţa magazinelor respective. Concomitent, ne preocupăm şi de crearea de unităţi noi. Nu demult am deschis două magazine moderne în noul ansamblu de locuinţe din Parcul tineretuluişi în localul din calea Şerban Vodă nr. 17—19, urmînd ca, pînă la finele anului, să mai deschidem alte zece magazine, printre care trei magazine pe şoseaua Iancului, două pe şoseaua Giurgiului, iar altele in cartierul Berceni, pe şoseaua Colentina etc“. Prevederi similare există şi în ţară. Aflăm că, în acest an, se vor deschide peste 85 de magazine în diferite oraşe şi centre muncitoreşti, printre care : Braşov, Ploieşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Oradea, Galaţi, Craiova, Timişoara etc. Unele din acestea vor fi organizate pe principiul magazinelor „Fortuna“, astfel ca toate oraşele reşedinţă de judeţ să beneficieze de asemenea unităţi reprezentative. Acţiunile şi măsurile pe care le-am trecut în revistă reflectă preocuparea susţinută, atît în Capitală cit şi în ţară, pe linia aprovizionării ritmice a populaţiei. Este de datoria întreprinderilor de legume şi fructe de a urmări îndeaproape, în continuare, respectarea cu stricteţe a prevederilor contractuale, de către unităţile agricole furnizoare, de a asigura preluarea operativă a tuturor cantităţilor de legume şi fructe contractate, astfel incit pieţele şi magazinele să fie aprovizionate în cit mai bune condiţiuni. Mircea Scripcă Creatoarea unei strălucite civilizaţii materiale şi spirituale, ducind pe umerii ei greul unei istorii atît de aspre şi de zbuciumate, depozitara unor valori etice de un inegalabil umanism, ţărănimea noastră, identificată cu însuşi destinul ţării, a constituit de-a lungul vremii, o inepuizabilă sursă de inspiraţie pentru toate domeniile artei. In lumea satelor impilate şi exploatate, în dramele şi tragediile ei, in aprigile înfruntări, de clasă, artiştii noştri au descoperit necontenit conflicte puternice, tipologii distincte şi reprezentative, gînduri profunde şi sentimente înălţătoare, un umanism generos, atitudini dîrze, patriotice, idealuri inalte, un rezervor de energii luptătoare menite să schimbe strîmbele orinduiri. Contactul strîns cu viaţa ţărănimii obidite şi oropsite a asigurat literaturii române un puternic caracter realist, democratic, militant şi progresist, atribute statornice, inalienabile şi definitorii care s-au impus cu şi mai multă pregnanţă in momentele de răscruce ale istoriei noastre. Unul din asemenea momente esenţiale a fost, fără îndoială, răscoala ţăranilor din 1907, care, aşa cum se arată în Programul Partidului Comunist Român, a scos în evidenţă, prin proporţiile şi intensitatea ei, necesitatea imperioasă a înlăturării relaţiilor feudale din agricultura României, a rezolvării problemei agrare in favoarea maselor ţărăneşti, dezvăluind, totodată marile energii revoluţionare ale truditorilor pământului, care au înscris în acel an una din paginile glorioase ale luptelor sociale duse de poporul român, cu ecouri puternice în întreaga noastră literatură. Atunci : „S-au răsculat sărmanii robi ai firii, / Îmbărbătaţi de-al răzbunării vint, / Voind s-aprindă forţa dezrobirii / Pe cimpul trist al deznădăjduirii / Intr-un măreţ şi-ngrozitor avint“ (Lazăr Iliescu, In memoriam, Avintul, jan. 1908). „Şi s-au aprins, de-a latul ţării mii / De luminări şi de făclii / Ca la un Pafie şi o Înviere, / Face fi pipit, fi-opaite stinghere“, (Tudor Arghezi, 1907 Petzare), „Pesemne se-mplinise-atunci sorocul / Şi trebuia să se aprindă focul“ (Demostene Botez, Mărturia). Şi s-a aprins puternic, necruţător, căci durerea ţării nu era de o zi de două, ci de secole. Minta populară s-a revărsat ca un iureş de „Nu mai rămine piatră pe piatră, grinzi in grinzi, / Şi cade şi tăria in ţăndări de oglinzi“ (T. Arghezi). Numai din cîteva spicuiri ne putem da seama că poezia românească a realizat o tulburătoare cronică lirică a răscoalei „Flăcări in primăvară. 1907“, antologie alcătuită de Victor Iova, cu o prefaţă de Pompiliu Mareea. Ion Dodu Bălan lor, pe care o completează admirabil proza, teatrul, eseistica şi creaţia populară însăşi. Dacă evităm exerciţiul critic sec, actul de pură istorie literară, pe marginea literaturii inspirată din lupta dîrză, eroică, plină de demnitate şi de sacrificii a ţărănimii române pentru pămînt şi o viaţă omenească, nu se poate să nu observăm că cei 11000 de morţi au scris pe pământul patriei cu trupurile lor legate în lanţuri, cu sîngele lor nevinovat, întîile pagini singeroase ale unei zguduitoare epopei 1907. * De acolo le-au transcris apoi în modalităţi artistice, în versuri dureroase şi proză de un realism tulburător, in dramaturgie şi eseistică, numeroşi scriitori care au demonstrat că durerile ţăranului n-au fost niciodată auzite de clasele exploatatoare, că înfrăţirea dintre clasele antagonice, propusă de sămănătorişti, era o legendă, cea mai scump plătită din întreaga istorie a poporului român, că satul, care multă vreme fusese o temniţă pentru cei mulţi, devenise un cimitir cu 11 000 de morţi. Au fost dezvăluite, cu o forţă teribilă, cauzele adinei ale răscoalelor : lipsa de pămînt, foamea şi disperarea ţăranilor, neomenia regelui peste flămînzi, „a omului cu ochii vineţi“, care a dovedit o atracţie violentă pentru averile româneşti şi un dispreţ organic pentru limba românească, cum arăta Tudor Arghezi, neomenia sălbatică a politicienilor, a boierilor care storneau vlaga ţăranilor pentru „a lua drumul străinătăţii, drumul cîmpurilor de curse, al meselor de joc, al orgiilor Apusului civilizat“ (N. D. Cocea Preţul sîngelui). Scriitori din toate generaţiile şi din toate orientările estetice au ascultat jalea şi durerea ţării, făcînd-o să vibreze în operele lor, cum atit de limpede se poate observa din antologia „Flăcări în primăvară. 1907“ alcătuită de Victor Iova, cu o cuprinzătoare prefaţă semnată de Pompiliu Mareea. Antologia e structurată pe mai multe secţiuni : folclor (din păcate ales nu cu destulă exigenţă), mărturii orale, poezie (de la I. L. Caragiale, Al. Vlahuţă, G. Coşbuc, Şt. O. Iosif, D. Anghel, O. Goga, T. Arghezi, V. Eftimiu la D. Botez, M. Beniuc, Radu Boureanu, Kiss Jeno, Victor Tulbure, Vlaicu Barna, Dominic Stanca, Ion Brad, Al. Andriţoiu, Tiberiu Utan, Nichita Stănescu, Ion Gheorghe, Dumitru M. Ion ş.a.), proză (de la capodopera lui Liviu Rebreanu , Răscoala, de la Ciulinii Bărăganului lui Panait Istrati sau nuvelele lui M. Sadoveanu, la Spiridon Popescu, C. Stere, I. I. Mironescu, Ion Marin Sadoveanu, Cezar Petrescu, V. Demetrius, Zaharia Stancu, V. Em. Galan, Dumitru Radu Popescu), teatru, eseistică (Radu Rosetti, C. Dobrogeanu-Gherea, C. Miile, N. Iorga, Gala Galaction, N.D. Cocea, M. Gh. Bujor, Tudor Arghezi, Eugen Jebeleanu etc.). Bogată şi variată din toate punctele de vedere, antologia ar fi avut de ciştigat dacă împrumuta, chiar din manuscris, unele fragmente din lucrările scrise recent, dintr-o perspectivă mai nouă, asupra evenimentelor de la 1907, şi dacă nu ignora unele texte de o valoare deosebită, care ar fi putut lumina mai bine şi atitudinea complexă a unor scriitori şi amploarea adeziunii scriitorilor români la lupta eroică a ţărănimii noastre. E păcat, de pildă, că lipsesc dintr-o asemenea antologie unele piese de rezistenţă precum articolul, Zile grele de Octavian Goga, tipărit în revista „Ţara noastră“ an. I nr. 12, 18 martie 1907, p. 183, în care poetul realizează o patetică apărare a ţăranilor din Moldova şi Muntenia care, împinşi de nedreptăţi, de foame şi de mizerie, s-au răsculat împotriva împilării sociale : „Ura care a clocotit vreme îndelungată in piepturile obidiţilor, fără număr azi, cere cuvint, cere răsplată şi cere pedeapsa celor păcătoşi. S-au răsculat ţăranii in Moldova. Aceşti oameni muncitori şi răbdători n-au mai putut suferi cu iiinile încrucişate nedreptăţile care le amărau traiul. S-au ridicat din umilinţa lor mută şi azi vor să-şi, facă dreptate cu acea pornire înfricoşată a răzbunării care trebuie să izbucnească, mai curind sau mai tirziu, din sufletul omului nedreptăţit. Şi-au lăsat bordeiele sărace şi s-au pornit cetele de ţărani din toate satele prăpădite, au tăbărît asupra vinovaţilor, i-au alungat din cuprinsurile lor, le-au spulberat belşugul şi tihna traiului, le-au sfărimat prisosul de bogăţie“. Desigur, orice antologie are un caracter subiectiv, care se cere respectat. Observaţiile şi sugestiile noastre, după cum lesne se poate observa, nu se referă însă la acest aspect. Trebuie să recunoaştem, însă, că urmînd unor alte antologii tematice, în care Editura Minerva a dobîndit o remarcabilă experienţă, culegerea de faţă este deosebit de binevenită, de utilă şi de interesantă, constituind un pios omagiu adus ţărănimii române, luptelor ei multiseculare pentru dreptate socială şi suveranitate naţională, rolului ei marcant în istoria naţională, alianţei ei cu clasa muncitoare in marile bătălii de clasă, geniului ei creator. Antologia are darul, totodată, de a ilustra convingător legătura indisolubilă dintre scriitori și neamul lor,, atitudinea lor militantă, patriotică și progresistă. r Cărţi în librării EDITURA POLITICA • W. B. Tuchman — Trufaşa citadelă. 606 p. Lei 19. EDITURA MINERVA • Pericle Papahagi — Vînătorul cel viteaz şi Frumoasa Pămîntului. 564 p. Lei 21. EDITURA EMINESCU • Aurel Mihale — Focurile. Focul negru. 492 p. Lei 18. EDITURA CARTEA ROMANEASCA • M. Marcian — Povestindu-vă. 296 p. Lei 7,75. EDITURA ION CREANGA • *** — Adevărul despre regi. Scrieri din literatura română antimonarhică, selectate de Virgiliu Ene. 217 p. Lei 6,25. EDITURA ALBATROS • Anatole France — Insula pinguinilor (Col. Lyceum) 320 p. Lei 6. EDITURACRITERION • *** _ inelul fermecat, (lb. germană). 212 p. Lei 34. EDITURA UNIVERS • E.M. Forster — O călătorie în India. 420 p. Lei 12. EDITURA ŞTIINŢIFICA Şl ENCICLOPEDICĂ • ** — Personalităţi ale ştiinţei. Mic dicţionar. 312 p. Lei 20.50. 9 Adrian Neculau — Liderii în dinamica grupurilor. 214 p. Lei 6,75. • Vasile Papadopol, Mihai Popovici — Repertoriu alfabetic de practică judiciară în materie penală pe anii 1969—1975. 488 p. Lei 31. 0 ** — Codul penal al R.S.R. Comentat și adnotat. Partea specială. Vol. II. 696 p. Lei 40. EDITURA MUZICALA • Gr. Navarra — Punct și contrapunct. 32 p. Lei: 2:50. EDITURA MERIDIANE • Marina Preutu — Berthe Morisot (Col. Maeştrii Artei Universale) 80 p. 4- ilustraţii. Lei 25. EDITURA SPORT-TURISM • C. Giurescu — Jurnal de călătorie. Lei 25. ! Balade în lemn Aşa pot fi intitulate sculpturile in lemn ale ţăranului cooperator Vasile Lăscan, din comuna Grădinari (judeţul Ilfov). Mai ales în lunile de iarnă, dar şi în serile de vară cînd se întoarce de la munca cîmpului, Vasile Lăscan se ocupă cu pasiune de sculptura în lemn, astfel că numeroasele sale lucrări aproape că n-au mai avut loc în casă ! Atunci, directoarea căminului cultural i-a oferit o încăpere la cămin, unde să-şi expună lucrările ca să le poată vedea şi consătenii lui. Aşa a apărut la Grădinari expoziţia cu cele 40 de lucrări ale talentatului sculptor in lemn. Pot fi văzute acolo lucrări pe tema luptei pentru independenţă : „Semnalul de atac“, „Aici este hotarul ţării mele“, „Rezistenţa“, „Visul dragostei“, „Oameni mari şi oameni mici“, „Primire de haiduc“ — şi altele consacrate răscoalei din 1907 : „Prinsul“, care ilustrează uciderea celor 11 000 de ţărani răsculaţi, „Ne rămin urmaşii", „Acuzatul", „Povara“, etc. (AL. MIHAI). Ambiţii Obligat de directorul Nicolae Voinea, de la S.M.A. Mătăsaru, să plece în cursă cu o maşină avind sistemul de semnalizare defect, şoferul Nicolae C.Nicolae din Dragodana (Dîmboviţa) pe drept cuvint, a refuzat. Gest care i-a atras, nu numai cuvinte jignitoare din partea directorului, dar şi dispoziţia acestuia de a preda maşina şi a pleca acasă. Omul s-a conformat, dar a doua zi, în mod disciplinat, l-a prezentat la lucru. S-a pomenit însă peste... noapte, reîncadrat , pe post de manipulant la secţia Picior de Munte. Dar, cum Nicolae C. Nicolae voia să-şi facă meseria, a cerut să lucreze ca mecanic la atelier.. Şi, cum cererea lui n-a găsit nici un ecou,, a ales soluţia transferului. Dar şi aici a intîmpinat împotrivirea directorului, care a considerat „mai drept şi mai legal“ probabil să-i desfacă contractul de muncă ! Confirmînd exactitatea celor relatate de Nicolae C. Nicolae în scrisoarea adresată rubricii noastre, Consiliul sindical judeţean Dîmboviţa ne scrie în răspunsul său, negru pe alb . „Directorul S.M.A. Mătăsari, ing. Nicolae Voinea, deşi a încălcat în mod grosolan prevederile Codului muncii, n-a acceptat să revină la decizia desfacerii disciplinare a contractului de muncă. In această situaţie, s-a luat legătura cu Judecătoria Titu", iar petiţionarul a fost ajutat, să facă contestaţie. Pentru ca, pe baza hotărîrii judecătoreşti, să fie reintegrat, iar directorul să suporte drepturile băneşti de care a fost păgubit Nicolae C. Nicolae". (P.I.) Madici şi tehnicieni Devenită tradiţională — colaborarea dintre medicii specialişti din cadrul Spitalului judeţean şi tehnicienii de la diferite întreprinderi industriale din Bacău se dovedeşte tot mai fructuoasă. Ea se concretizează in realizarea, cu posibilităţi locale, a unor instrumente şi dispozitive originale necesare atit în îmbunătăţirea tehnologiilor de chirurgie, cit şi în aplicarea unor metode moderne de investigaţie. Astfel, în urma conlucrării cu tehnicieni de la întreprinderea industrială de stat Bacău, de la ■Combinatul de prelucrare a lemnului şi de la Întreprinderea de reţele electrice — care au realizat o serie de instrumente, — electrozi, lentile de mare precizie, — medicii din secţia de oftalmologie au introdus o serie de practici moderne, cum ar fi electroretinografia, conioscopia şi coniotomia, electrooculografia. Şi, recent, a fost pus la punct, tot cu mijloace locale, un aparat original pentru efectuarea angiofluorografiei vaselor retiniene — metodă deosebit de eficientă in diagnosticarea bolilor fundului de ochi. Rod al aceleiaşi colaborări, in secţia de ortopedie a spitalului a fost introdus un nou model de endoproteză, folosit cu deosebit succes la, înlocuirea rezecţiilor osoase mari, iar la maternitate au fost aduse o serie de îmbunătăţiri în tehnica operaţiilor cezariene. (C. AZOIŢII) Plăteşte — pentru ce? In iulie 1976, Radu Marinescu a contractat cu cooperativa „Constructorul din Buzău amenajarea unei băi în locuinţa sa. A plătit avansul iar pentru restul a întocmit forme de plată in rate, şi de-atunci, plăteşte conştiincios rata lunară. Dar baie tot n-are ! Spera că in iarnă... dar iarna a trecut, trece şi primăvara şi, afară de o mină de nisip adusă de constructor, alta de balast şi un perete despărţitor ridicat cu chiu cu vai — nici urmă de baie ! Astă toamnă il mai vizita maistrul Gh. Rimniceanu din partea constructorului ; acum ii vizitează Radu Marinescu pe constructori, dar din vizite tot nu iese instalaţia de baie ! (M. ALEXANDRU). q qvm&mwwi SPECTACOLELE SĂPTĂMÂNI TEATRU • Spectacole extraordinare ale Teatrului „Madách“ din Budapesta la Sala mică a Teatrului Naţional „Othello“ de Shakespeare, în regia lui Adám Ottó, marţi 19 aprilie, orele 19,30 şi Isabela, regina Spaniei“ de Illés Endre, în regia lui Lengyel György, miercuri 20 aprilie, orele 19:30. FILM : „Oaspeţi de seară", producţie a Casei de filme 5. Scenariul : Alexandru Şiperco . Regia : Gheorghe Turcu. Imaginea : Ion Anton. Muzica : Tiberiu Olah. în distribuţie : Ion Caramitru, Tricy Abramovici, Traian Stănescu, Ileana Popovici, Ştefan Radof, Mircea Veroiu, Emanoil Petruţ, Marta Balint, Ovidiu Iuliu Moldovan etc. • „Fraza neterminată“. Producţie a studiourilor ungare. Scenariul şi regia : Zoltán Fabri. Imaginea : György, Illés. In distribuţie : András Bálint, Zoltán Latinovits, Mari Csomos. Frescă a Ungariei în perioada interbelică, în centrul căreia se situează destinul unui tînăr. „Zori în flăcări". Producţie a studiourilor poloneze. Scenariul şi regia : Janusz Zsorski. Imaginea : Slawomir Idziak. In distribuţie : Jerzy Turek, Piotr Franczewski, Janusz Paluszkiewicz. Film ce evocă un episod al rezistenţei antifasciste poloneze. „I-Iollywood, Hollywood“. Producţie a studiourilor americane. Regia : Gene Kelly. Imaginea : George Folsey. în distribuţie : Gene Kelly, Judy Gerland. Fred Astaire, Greta Garbo, Leslie Caron, Frank Sinatra, Maurice Chevalier, Gingers Rogers, Katharine Hepburn, Spencer Tracy etc. Continuare a filmului „A fost odată un Hollywood“. MUZICĂ ® Rental de pian Smaranda Morgan, în program : Haydn, Beethoven, Chopin, Tudor Ciortea. Astăzi, orele 18, la Sala mică a Palatului. © Colocviu de educaţie muzicală şi Ciclul de iniţiere muzicală, audiţii comentate de George Bălan, astăzi, orele 20, la Ateneu (sala Studio) şi respectiv, marţi, 19 aprilie, orele 17, la Sala Mică a Palatului. Concert al Filarmonicii în cadrul Primăverii culturale bucureştene. Comentează George Bălan. In program Vivaldi, Beethoven, Schubert, Schumann, Grieg, Ceaikovski, Mahler. Marţian Negrea, N. Coman. Miercuri, 20 aprilie, orele 19 la Sala mică a Palatului. * Concert simfonic al Filarmonicii din Arad. Dirijor : Eliodor Rau. Solist : Etsuko Tazaki (Japonia). In program : Enescu, Beethoven, Schuman. Vineri, 22 aprilie, sîmbătă 23 aprilie, orele 20 la Ateneu. Atentie... la neatenţie In trei zile consecutive, la Vaslui s-au petrecut trei accidente de circulaţie destul de grave. Trei accidente — toate avînd însă o cauză comună : nerespectarea regulilor de circulaţie — respectiv traversarea străzilor prin locuri nepermise. Cei accidentaţi sînt trei minori — Florentina Vrăjitoru, Iulian Chipcea şi C. Barbu, care au traversat strada pe locuri nemarcate pentru trecere pietoni. Din fericire accidentele s-au soldat cu contuzii uşoare. Dar dacă pietonii sunt adesea vinovaţi că nu respectă locurile marcate — nu mai puţin vinovaţi sunt şi şoferii care nu reduc viteza maşinilor pînă la evitarea oricărui pericol. Aşadar — şi pietoni şi şoferi — atenţie... la neatenţie ! (VASILE IANCU). Rubrică realizată de Pia Rădulescu 9S9SS In comuna Giarmata din judeţul Timiş exista un centru de reparaţii de radio şi televizoare. Spun că exista, deoarece acest centru nu mai funcţionează de mai mult de un an de zile, nemairăminind din el decit un lacăt enorm pe uşă şi o firmă decolorată. Dacă ai un necaz cu televizorul, trebuie să-l iei în braţe şi să te deplasezi cu el vreo 12 km., pînă la cooperativa „Dinamo“ din Timişoara sau să apelezi la depanatori neautorizaţi, care ţi-l repară fără bon de lucru şi fără garanţie, aşa incit de multe ori stai cu televizorul mai mult defect decit în stare de funcţionare. Pentru a nu favoriza pe cei care profită de această situaţie umilind preţurile de reparaţii, propun organelor un drept de la cooperativa „Dinamo" din Timişoara, de care aparţine şi comuna noastră, să găsească printre lucrătorii săi şi un depanator pentru centrul din Giarmata, deoarece comuna noastră este destul de mare, iar numărul de televizoare a trecut de mult de 500. Cred că se poate găsi un depanator și pentru noi, deoarece chiar dacă va fi să facă navetă, mijloace de transport sunt excelente atit pe C.F.R. cit și pe I.T.A. GHEORGHE TEODORESCU comuna Giarmata judeţul Timiş Primăvara, fiecare gospodar are nevoie de unelte de grădinărit, cum ar fi un fierăstrău mic de mină, pentru a tăia un butuc de vie sau un trandafir sau pentru curăţatul pomilor de crăcile uscate. Am căutat un astfel de fierăstrău pe la toate magazinele din Constanţa şi n-am găsit. Avind unele interese la Bucureşti, cu această ocazie am căutat şi aci la magazinele de specialitate, de asemenea zadarnic. In schimb, vinzătorii mi-au spus că degeaba caut pentru că n-o să găsesc, întrucit acest articol a ieşit din uz şi nu se mai fabrică. Mi se pare că aceasta este o deficienţă a întreprinderilor producătoare, finind seama că grădinăritul este o îndeletnicire foarte răspindită la noi — nu numai în rîndul celor care au curţi, dar chiar şi în rîndul celor care cultivă plante ornamentale pe care le aşează în balcoane, sau la ferestre, şi ar trebui să se îngrijească de fabricarea uneltelor de mină pentru practicarea sa. TRAIAN ŞTEFAN str. Avram Iancu nr. 19 Constanta Sintema fără cu izvoare de ape minerale dintre cele mai variate şi mai bogate in tot felul de substanţe ce fac obiectul tratamentelor medicale, cit şi ape cu un gust plăcut. Multă lume ar dori să le consume dar sunt unele dificultăţi, şi anume : sunt greu de cărat; nu se găsesc întotdeauna cele pe care le cauţi ; ritmul de aprovizionare este inegal. Propun, de aceea, să existe un depozit central, care să facă aprovizionarea pe bază de abonament la domiciliu — înscrierile şi plata făcîndu-se la un centru alimentar apropiat casei, aşa incit, pe baza abonamentelor, la o dată fixă, o maşină distribuitoare să aducă sticlele comandate şi să le ridice pe cele goale. Desigur, acest serviciu ar trebui prestat contra unui procent oarecare ce ar trebui adăugat preţului actual al apelor minerale. Pusă in practică, această idee ar aduce beneficii întreprinderii respective iar cetăţenilor posibilitatea de a urma conştiincios un tratament şi confortul de a avea la masă un pahar de apă minerală fără eforturi. Desigur, apele curative ar trebui livrate ţinindu-se seama de proprietăţile lor radioactive şi distribuite in anumite cantităţi, astfel incit să nu-şi piardă calităţile terapeutice. E. PRUNESCU bd. Păcii 52—72 Bucureşti In ziar am citit că in magazinele din Bucureşti, din strada Doamnei 14 şi din strada Colţei 11, se găsesc in permanenţă de vînzare pungi cu ciment de 2 şi 5 kg. Ar fi bine ca asemenea cantităţi mici să se găsească la toate magazinele de specialitate din ţară, deoarece cetăţeanul nu are nevoie de un sac de ciment pentru efectuarea unor mici reparaţii. Prin aceasta s-ar înlătura în multe cazuri cumpărări în plus de ciment, fapt ce duce implicit la risipă. NICOLAE CONDROVICI str. Horea nr. 4 Braşov Vă scriu în numele celor aproximativ o mie de navetişti din comuna Moara Vlăsiei, care lucrează la diferite întreprinderi din Capitală şi care,după cele opt ore de muncă, se întorc in comună, la casele lor. Drumul dintre localitatea in care locuim şi Bucureşti este străbătut cu trenul. Dat fiind că ruta Bucureşti-Urziceni este foarte aglomerată, au fost întotdeauna probleme cu trenurile care circulă aici. Care este rugămintea noastră : regionala C.F.R. ar acţiona în modul cel mai potrivit cu putinţă dacă ar pune pe acest traseu numai vagoane necompartimentate. Aceste vagoane sunt mult mai încăpătoare şi sunt şi mai bine încălzite in timpul iernii, spre deosebire de cele vechi care funcţionează încă pe această rută. ELENA TANASE comuna Moara Vlăsiei 8211 judeţul Ilfov Rubrica „OPINII” stă la dispoziţia cititorilor ziarului nostru, pe care-i invităm să ne trimită, în continuare, idei şi propuneri menite să determine îmbunătăţiri in orice domeniu al vieţii obşteşti, economice, sociale sau culturale. Aşteptăm, aşadar, ca şi pină acum, scrisorile dv„ pe adresa ziarului nostru, specificind „Pentru rubrica OPINII". TELEVIZIUNE Programele 1 fi 2 In jurul orei 9 — Transmisiune directă : Şedinţa de deschidere a lucrărilor Congresului consiliilor de conducere ale unităţilor agricole socialiste, al Întregii ţară** nimi. Programul 1 16 : Telex ; 16,05 : Teleşcoală ! 16,30 : Emisiune în limba maghiară 1 19 : Itinerarul independenţei ; 19,20 : 1001 de seri ; 19,30 : Telejurnal ; 20 : Cîntarea României ; 20,30 : Panoramic; 21,10 : Sub stele .22: Cadran mondial ; 22,20 : Telejurnal. Programul 2 16,30 : Ansamblul „Doina” al Armatei ; 16,50 : Cîntec In piatră — film documentar ; 17,15 : Cenacluri ale tineretului din Capitală ; 17,45 : Pentru căminul dv. ; 18 : Pescarii din Halmyris ; Se întorc berzele ; 18,20 : Creatorul şi epoca sa ; 18,35 : Bijuterii muzicale ; 19,05 : Primăvara în, Bărăgan ; 19,20 : 1001 de seri ; 19,30 : Telejurnal; 20 : Emisiune de ştiinţă; Apis mellifîca Carpatica; 20,25 : Kojak; 21,15 : Telex; 21,20 : Seară de balet ! Lacul lebedelor de P. I. Ceaikovski (actele III şi IV) . Interpretează ansamblul de balet al Operei Române din Bucureşti. TEATRE CĂSĂTORIA : Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (147171), ora 19,30 la sala mare; RĂCEALA : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ — Sala Studio (12 44 16), ora 19; LASA SUPĂRAREA-N HOL : Teatrul „C. Tănase" - sala Victoria (50 53 65), ora 19; ILEANA SINZIANA : Teatrul Țăndărică (15 23 77), ora 10 la Casa de cultură „Petöfi Sandor" (Intrarea Zalomit nr. 6) ; CICLUL „DUPA-AMIEZILE MUZICALE ALE TINERETULUI“ - RECITAL DE PIAN SMARANDA MURGAN : Sala Mică a Palatului, ora 18. COLOCVIU DE EDUCATIE MUZICALA - ANALIZA QUARTETULUI OP. 59 NR. 1, IN FA MAJOR „RAZUMOWSKI" DE BEETHOVEN : Ateneu! Român — sala Studio, ora 20. CINEMATOGRAFE PE ARIPILE VÎNTULUI (Patria (1186 25), orele 9.30 - 14 - 18.30; ANII ÎNĂLȚIMILOR: Scala (1105 72), orele 9,15 - 11,45 - 14,30 - 17,15 - 20; Modern (23 71 01), orele 9 - 11,15 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30; Feroviar (50 51 40), orele 9 - 11,30 - 14,15 -17 - 19,45; HOLLYWOOD, HOLLYWOOD t Luceafărul (15 87 67), orele 8,30 - 10.45 - 13 - 15,45 - 18,15 - 20,30; Festival (15 63 84), orele 8,30 - 10.45 - 13 - 15,30 - 18 - 20,30; Favorit (3106 15), orele 9 - 11,13 - 13,30 -15.45 - 18 - 20,15; PODUL FETELOR: Victoria (16 28 79), orele 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16 -18,15 - 20,15; Miorița (14 27 14), orele 9—11 —13 — 15 — 17,15 - 19,30; TATÄL RISIPITOR: Central (14 12 24), orele 9.15 - 11,30 - 13,45 - 16 -18 - 20; CONVERSAŢIA: Eforie (13 04 83), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30; MIREASA LUI ZANDY : Casa filmului (13 92 72), orele 16-18-20 la sala de festivităţi a Clubului sportiv Dinamo (Şos. Ştefan cel Mare nr. 9) ; PARADA SURPRIZELOR : Timpuri Noi (15 6110), orele 9 - 11,15 13.30 - 15,45 - 18 - 20; CĂLUȚUL COCOSAT : Doina (16 35 38), orele 9,30 - 11,15 - 13 - 17,30; FRAZA NETERMINATA : Doina, orele 14,15 - 19,30; SFARSITUL LEGENDE : Excelsior (65 49 45), orele 9 - 11,15 - 13,15 -15,30 - 17,45 - 20; Gloria (47 46 75), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 20,15; Flamura (85 77 12), orele 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20; NU MAI FAC : Flamura, ora 9; MISTERUL LUI HERODOT : Aurora (35 04 66), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20; Floreasca (33 29 71), orele 9 - 11 - 13 - 15,30 - 17,45 - 20; Flacăra (20 33 40), orele 9,30 -11,30 - 13,30 - 16 - 18 - 20; CUIBUL SALAMANDRELOR : Cotroceni (49 48 48), orele 9 — 11,15 — 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15; Giuleşti (17 55 46), orele 9 — 11 — 13,13 - 15,30 - 17,45 - 20; RICHARD AL III-LEA : Griviţa (17 08 58), orele 9-12-16 - 19; LUMEA CIRCULUI: Buzeşti (50 43 58), orele 9 - 12 - 16 - 19,15; ÎNGERAŞII NEGRI : Melodia (12 06 88), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20,15; RĂSCOALA: Progresul (23 94 10), orele 15,30 - 17,45 - 20; PUNE Şl CIOCOLATA : Arta (21 31 86), orele 10 - 12 - 14 - 16 18 - 20; ALBĂ CA ZAPADA Şl CEI ŞAPTE PITICI : Munca (21 50 97), orele 9,3a -11,15 - 13,15 - 15,15; AL DOILEA START : Munca, orele 17,15 - 19,45; COPIL DE SUFLET: Tomis (21 49 46), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30; ACCIDENT: Bucegi (17 05 47), orele 9 - 11 - 13 - 15,30 - 17,45 - 20; PARAVANUL: Drumul Sării (3128 13), orele 15,30 - 18 - 20,15; Viitorul (11 48 02), orele 9-11-13 15,30 - 18 - 20; B.D. LA MUNTE ȘI LA MARE I Lira (31 71 71), orele 9 - 11,15 -13,30 - 15,30 - 18 - 20,15; AFRICA EXPRESS : Ferentari (80 49 85), orele 9,30 - 11,30 - 13,30 - 15,30 - 17,30 - 19,30; SATRA : Pacea (60 30 85), orele 10 - 12 - 14 - 16 - 18 - 20; Popular (35 15 17), orele 15,45 — 18 — 20,15; PENTRU UN PUMN DE CEAPA 1 Cosmos (27 54 95), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15; Cinemateca - Sala Union (13 49 04) , CĂLUGĂRIŢĂ ŞI COMISARUL, ora 14; CEL CARE TREBUIE SĂ MOARA, ora 16,15; NAPOLEON, ora 18,30; VRĂJITOARELE DIN SALEM (ambele serii), ora 20,15. 9 „România liberă” CALENDAR 18 aprilie 1977 Soare!« răsare la ora 5,18 fl apune la ora 19,02 • în 1794, la Sibiu, tipograful Petru Bart începe tipărirea „cărţilor populare" cu „Istoriia a Alexandrului celui Mare din Machedonia"; urv moara în 1795 „Viaţa şi pildele pred învăţatului Esop" şi în 1802 „Istoria Syndlipii filosofului*. O în 1846 s-a născut Istoricul hHeolae Densusianu. 0 In 1859, Bogdan Petriceicu Has*deu a editat „Foaie de istoria romana", Intîia revistă romănească de Istorie. ® în 1921, Ștefan Procopiu comu* nicâ la Paris descoperirea depolarî* rării longitudinale a luminii de către soluțiile coloidale și suspensiile cristaline, cunoscută în literatura științifica mondială sub denumirea de „fenomenul Procopiu". PROGNOZĂ METEOROLOGICA Meteorologul de serviciu Ecaterina Ion Bordei, ne comunica : Caracteristica vremii : răcoroasa. Precipitaţii : se vor restrînge ca arie şi vor deveni locale. Temperatura : maxima de astăzi va înregistra o creştere uşoară fiind cuprinsă între 4 şi 10 grade în nordul ţării şi între 10 şi 15 grade în sud. Minima de la noapte va fi cuprinsă între 3 şi 4 grade. Bucureşti vrem© răcoroasă cu cer schimbător. Aversă de ploaie după-amiaza. Temperatura maximă întră 12 şi 14 grade iar cea minimă de la noapte între 1 şi 3 grade.