România Liberă, septembrie 1977 (Anul 35, nr. 10218-10243)
1977-09-15 / nr. 10230
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE ANUL XXXV nr. 10230 Joi 15 septembrie 1977 6 pagini 30 bani CEAUŞESCU A ÎNCEPUT IERI O VIZITA DE LUCRU In judeţul Noua intilnire a secretarului general al partidului cu oamenii muncii ieşeni are drept scop examinarea şi stabilirea unor măsuri şi acţiuni concrete in vederea ridicării, pe un plan calitativ superior, a eficienţei activităţii in toate domeniile, corespunzător cerinţelor şi exigenţelor actualei etape de dezvoltare a judeţului, a întregii ţări, potrivit prevederilor cincinalului revoluţiei tehnico-ştiinţifice, hotăririlor Congresului al Xl-lea al P.C.R. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a început, miercuri, 14 septembrie, o vizită de lucru în judeţul Iaşi. Împreună cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu se află tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Manea Mănescu, Emil Bobu, Cornel Burtică, Iosif Uglar, Teodor Coman. La acest rodnic dialog de lucru participă miniştri, reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, muncitori şi specialişti. Iaşul, străveche vatră românească, devenit astăzi unul din marile centre economice şi culturale ale României socialiste, onorează noua vizită a tovarăşului Nicolae Ceauşescu prin fapte de muncă exprimate in realizarea sarcinilor de plan pe opt luni ale anului, în industrie şi agricultură, prin înfăptuiri de seamă in învăţămînt, ştiinţă, cultură şi artă, în alte sectoare ale vieţii sociale. Cu bucurie in inimi, cu sentimentul firesc al mindriei patriotice pentru trecutul glorios al urbei lor, pentru izbinzile socialiste de astăzi, locuitorii Iaşului au întimpinat pe secretarul general al partidului cu neţărmurită dragoste şi recunoştinţă, adresîndu-i Urări de sănătate şi viaţă lungă spre binele ţării şi fericirea poporului. Sunt sentimente exprimate incă din primele clipe ale sosirii la Iaşi, ele ilustrind, încă o dată, cu putere, unitatea poporului în jurul partidului, al secretarului său general, legătura indisolubilă între ţelurile fundamentale promovate de forţa conducătoare a societăţii noastre şi elanul creator cu care întreaga naţiune munceşte neabătut pentru a transpune un fapt ’Programul de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintarea României spre comunism. ...Ora 9,10. Avionul prezidenţial aterizează pe aeroportul din Iaşi. In întâmpinare a venit tovarăşul Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, care urează tovarăşului, Nicolae Ceauşescu, tovarăşei Elena Ceauşescu,celorlalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului un călduros bun venit. La aeroport erau prezenţi tovarăşii Angelo Miculescu, viceprim-ministru al guvernului, ministrul agriculturii şi industriei alimentare,Neculai Agachi, Ioan Avram, Suzana Gâdea, Ion Traian Ştefănescu, miniştri, Nicu Ceauşescu, secretar al C.C. al U.T.C. O gardă alcătuită din ostaşi ai forţelor noastre armate, membri ai gărzilor patriotice şi ai deta-,şamentelor de pregătire militară a tineretului prezintă onorul. Se intonează Imnul de stat al Republicii Socialiste România. Bătrânul Dumitru Macovei, fost muncitor la întreprinderea „Nicotină“, împreună cu tinerii şi tinere în pitoreşti costume populare, roagă, apoi, pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, să guste din La scurt timp, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, în aclamaţiile mulţimii, care ovaţionează îndelung pentru partid şi secretarul său general, se urcă la străvechi meleaguri. Grupuri de copii oferă frumoase buchete de flori, bordul unui elicopter special, îndreptindu-se spre Paşcani. ] Paşcanitul, vechi, centru muncitoresc al Moldovei, cu remarcabile tradiţii revoluţionare, care trăieşte acum din plin binefacerile prezentului socialist. Îl întimpină pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe tovarăşa Elena Ceauşescu, pe ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului, cucele mai alese sentimente de stimă, şi dragoste. La coborirea din elicopter, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu sunt întimpinaţi cu calde cuvinte de bun venit de către Eugen Nichifor, prim-secretar al Comitetului de partid orăşenesc. Din mii de piepturi au izbucnit uraleşi ovaţii. S-a scandat „Ceauşescu — P.C.R.“, „Ceauşescu şi poporul“. Pe arterele oraşului, străbătute apoi de coloana oficială, locuitorii Paşcaniului au făcut aceeaşi manifestare de dragoste şi stimă. Din maşina deschisă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au răspuns cu simpatie şi căldură aplauzelor şi uratelor mulţimii. In memoria păşcănenilor stăruie cu putere vizită pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu a făcut-o aici in anul 1973, moment cu adinei repercusiuni asupra viitorului aşezării şi a oamenilor săi. Atunci au fost puse, la indicaţia secretarului general al partidului, temeliile dezvoltării unui puternic centru industrial care să continue şi să ridice pe noi trepte vechile tradiţii runcitoreşti ale Paşcanilor. In anii care au urmat, prin alocarea de către stat a unor importante fonduri de investiţii, au fost racordate la circuitul productiv întreprinderea de tricotaje şi perdele, noi capacităţi la întreprinderea mecanică de material rulant, aflîndu-se, totodată, in fază avansată de construcţie, o fabrică de zahăr, una de produse lactate, o unitate industrială pentru producerea de fire tip in, precum şi întreprinderea de traductoare, regulatoare şi alte elemente de automatizare. Noile capacităţi industriale au condus la o creştere a producţiei industriale a Paşcanilor de la 600 milioane lei in 1973. (Continuare in pag. a 2-a) La Paşcani, vechi centru muncitoresc al Moldovei Recomandări privind amplasarea viitoarelor obiective la întreprinderea metalurgică din Iaşi pîinea şi ploştile cu vin, roade ale pămîntului ieşean şi ale hărniciei oamenilor de pe acestea Paşcani, ca pretutindeni in cursul vizitei, caldă manifestare de stimă şi dragoste ! Cu prilejul vizitei de lucru in judeţul Iaşi a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi deschiderii anului de invăţămînt 1977-1978, posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite direct azi, în jurul orei 10,30, adunarea populară din municipiul Iaşi. De asemenea, cu prilejul vizitei de lucru în judeţul Botoşani a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite direct azi, in jurul orei 16, adunarea populară din municipiul Botoşani Ieri, precipitaţiile s-au extins în întreaga ţară Culesul trebuie grăbit Modul cum evoluează vremea în acest început de toamnă — temperaturi scăzute chiar în cursul zilei, pe alocuri condiţii prielnice producerii brumelor, ploi — demonstrează o dată în plus că în actualul sezon al muncilor agricole trebuie să se lucreze cu toate forţele, din zori şi pină seara, să nu se irosească nici o oră, nici un minut. După o scurtă înrăutăţire a vremii, marţi a fost o autentică zi de sfîrşit de vară, înregistrindu-se in numeroase localităţi din Cimpia de vest, Cîmpia Dunării, Dobrogea şi sudul Moldovei temperaturi maxime de peste 25 grade (la Moldova Nouă, Berzeasca şi Drobeta Tr. Severin — un adevărat record — 2,9 grade!). Ieri, însă — după cum ne informează meteorologul Ioan Stăncescu — intr-un interval de timp mai redus de 24 ore, vremea s-a răcit brusc. La început în nordul ţării, apoi şi celelalte zone agricole, astfel că la amiază, temperatura aerului marca in Dobrogea şi Bărăgan valori de 10—11 grade, in Moldova 11—15 grade, iar in Cimpia Olteniei 13—20 grade. După cum se vede un decalaj faţă de ziua precedentă de peste 15 grade. Care este explicaţia acestor noi schimbări in profilul vremii ? Răcirea vremii se datoreşte pătrunderii atit la nivelul solului, cit şi la altitudinea unei mase de aer rece, de origine polară, venită din nordul continentului şi care s-a deplasat spre sud. Odată cu răcirea de care am vorbit, s-au produs precipitaţii sub formă de ploaie care au cuprins întreaga ţară, fiind mai abundente în Transilvania, Moldova, zona subcarpatică şi a Olteniei şi Munteniei unde într-un interval de circa 30 ore, s-au totalizat, în mai multe puncte, 20 litri pe metrul pătrat, în zona muntoasă, precipitaţiile au fost frecvent sub formă de lapoviţă şi ninsoare. La vîrful Omul şi Toaca — Ceahlău, temperaturile în cursul zilei au coborit sub zero grade. Vintul a prezentat intensificări, fiind mai dominante marţi în vestul ţării, iar miercuri în sudul şi estul ţării, înregistrindu-se viteze de 50—55 km pe oră. în cursul zilei de azi, vremea se menţine rece, cu cer variabil şi cu ploi locale. De altfel, încă în cursul zilei de ieri, precipitaţiile s-au restrins ca arie şi au slăbit ca intensitate. In zonele din nordul Crişanei, Maramureş, nordul şi estul Transilvaniei, nordul Moldovei, sunt condiţii ca în cursul nopţii să se producă brumă. Indiferent de modul în care evoluează vremea, recolta la culturile de toamnă — în special cele de floarea-soarelui, fasole, legume şi cartofi — trebuie să fie strinse rapid. Pentru a se evita pierderile, situaţia impune ca tot ce se recoltează să fie transportat imediat la bazele de recepţie, silozuri, depozite. Deoarece acolo unde a plouat mai mult, maşinile nu pot intra imediat să lucreze, va trebui să se acţioneze cu echipele de cooperatori, întărite cu angajaţi din comune, elevi de la liceele agroindustriale şi de la şcolile săteşti. Inginerul Ion Cosma, director general al direcţiei agricole din judeţul Buzău ne spunea că pe ogoarele de aici — prin grija comandamentelor locale pentru agricultură — se lucrează în schimburi prelungite şi în schimburi de noapte. Porumbul, de pildă, se culege in timpul zilei, iar noaptea echipele special constituite trec la eliberarea terenului de coceni. In judeţul Vilcea, aşa cum reiese din relatarea telefonică a inginerului Marin Bălan, directorul general al direcţiei agricole judeţene, s-a declanşat de cîteva zile culesul strugurilor pentru vinificaţie. Prin participarea largă la lucru a cooperatorilor din Şuteşti, Ştefăneşti, Orleşti, Creţeni şi din alte unităţi care deţin plantaţii viticole, a elevilor şi a angajaţilor din comună, zilnic se stringe recolta de pe circa 400 hectare. Intr-un ritm alert se lucrează in livezi, recoltatul prunelor apropiindu-se de sfirşit. Acum, s-a trecut la culesul şi sortatul merelor, la expedierea lor la depozite. Cei ce lucrează pe ogoare au fost nevoiţi nu o dată pentru a stringe roadele muncii de peste an, să acţioneze in condiţii meteorologice deosebite. Ei au înţeles că, dat fiind timpul înaintat, nu le este îngăduită nici o aminare, că nu pot aştepta sosirea unui timp ideal. Iată de ce şi acum trebuie să se înţeleagă peste tot imperativele actualei campanii agricole şi să se acţioneze cu răspundere, într-un mod organizat şi disciplinat. Pe măsură ce se eliberează terenul de recolta de floarea-soarelui, la cooperativa agricolă din Zârneşti - Buzău s-a trecut la executarea arăturilor . m întrecere Au îndeplinit înainte de termen sarcinile de plan pe 9 luni întreprinderea de utilaj minier Rogojelu este prima unitate'''economică din judeţul Gorj care şi-a indeplinit sarcinile de plan pe 9 luni. Printre factorii care au contribuit la obţinerea acestui important succes se află creşterea productivităţii muncii cu 19 la sută peste prevederile de plan ale perioadei scurse din acest an, îmbunătăţirea indicilor de folosire a maşinilor, utilajelor, instalaţiilor şi timpului de lucru. Avansul cîştigat permite acestui colectiv de muncă să realizeze în plus, prină oamenii muncii din industria judeţului Alba au obţinut de la începutul anului o creştere a productivităţii muncii cu 6,6 la sută, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Pe seama depăşirii acestui indicator şi a folosirii cu randament sporit a maşinilor, instalaţiilor şi spaţiilor productive, colectivele industriale, din această parte a ţării au realizat o producţie la sfîrşitul lunii septembrie, o producţie marfă în valoare de circa 15 milioane lei. ★ Colectivul întreprinderii de tricotaje „Zimbrul“ din Suceava şi-a îndeplinit sarcinile de plan pe nouă luni. • Avansul cîştigat reprezintă premisa obţinerii, pină la 1 octombrie, a unei producţii suplimentare în valoare de circa 70 milioane lei. Bilanţul de la sfîrşitul acestei luni va consemna, totodată, şi un spor al productivităţii muncii de peste 6 500 lei pe fiecare angajat. ■Ar -o marfă suplimentară în valoare de peste 238 milioane lei. Unităţile industriale din oraşul Orşova au ridicat la 25 milioane lei valoarea producţiei marfă obţinute în plus de la începutul anului. De menţionat că întregul spor de producţie a fost obţinut pe seama productivităţii muncii, indicator ale cărui prevederi au fost îndeplinite în proporţie de 107,1 la sută. (Agerpres).