România Liberă, aprilie 1978 (Anul 36, nr. 10399-10423)

1978-04-01 / nr. 10399

Pagina a 2-a — 7 aprilie 1978 (Urmare din vaa. ta­nism. (Aplauze puternice, îndelungate. Se scandează : „Ceauşescu—P.C.R.“) Pentru toate aceste succese minuna­te, adresez de la tribuna Conferinţei preşedinţilor consiliilor populare, cele mai calde felicitări tuturor oamenilor muncii şi urări de succese tot mai mari în activitatea lor de înflorire continuă a patriei, de ridicare a bunăstării şi fe­ricirii întregului popor, de întărire a independenţei şi suveranităţii Români­ei socialiste. (Aplauze puternice, pre­lungite). La aceste măreţe realizări din toate domeniile, comitetele de partid şi con­siliile populare municipale, orăşeneşti şi comunale, organizaţiile de bază ale partidului din unităţile economice şi sociale au un rol de însemnătate deose­bită, asigurînd unirea eforturilor tutu­ror oamenilor muncii în înfăptuirea Programului elaborat de Congresul al XI-lea, de ridicare a ţării noastre pe noi culmi de progres şi civilizaţie. Iată de ce doresc ca, de la această înaltă tribună a conferinţei, să adresez tuturor organizaţiilor de partid şi con­siliilor populare din toate localităţile ţării şi din toate unităţile economico­­sociale, tuturor comuniştilor, cele mai calde felicitări şi cele mai bune urări de noi şi noi succese în activitatea lor viitoare închinată progresului şi pros­perităţii patriei, bunăstării oamenilor muncii, cauzei socialismului şi comu­nismului. (Aplauze puternice, prelun­gite). Viaţa, realitatea demonstrează cu putere — s-ar putea spune an de an, lună de lună şi zi de zi — justeţea po­liticii partidului nostru, a Programu­lui elaborat de Congresul al XI-lea, bazat pe aplicarea creatoare la condi­ţiile concrete din ţara noastră a adevă­rurilor şi legităţilor generale, pe con­cepţia materialist-dialectică şi istorică, care asigură o perspectivă clară înain­tării patriei noastre pe calea civilizaţiei noi, socialiste şi comuniste. (Aplauze puternice). Dragi tovarăşi, Avem tot dreptul să privim cu mîn­­dr­ie la tot ceea ce realizăm prin mun­ca entuziastă a minunatului nostru po­por. Dar aceasta nu trebuie să ne ducă la automulţumire. Nu trebuie să uităm nici un moment că în activitatea noas­tră, a organizaţiilor­­de partid şi a con­siliilor populare continuă să se mani­feste încă numeroase lipsuri. Se mai comit şi multe greşeli care fac , ca re­zultatele să nu fie întotdeauna pe mă­sura eforturilor ce se depun. In timpul conferinţei, mulţi tovarăşi au vorbit despre o serie de lipsuri ce s-au mani­festat în activitatea de pînă acum. Aş dori să menţionez în mod deosebit fap­­tul că nu toate organizaţiile de partid, nu toate consiliile populare au pus în centrul activităţii lor înfăptuirea programelor de dezvoltare economică şi socială a localităţilor­ respec­tive. Din păcate, în munca unor or­ganizaţii de partid, a unor consilii populare, manifestările de formalism şi birocratism se mai fac simţite cu des­tulă putere. Nu aş putea spune că în­trec manifestările de formalism şi bi­rocratism care se manifestă la organe­le şi ministerele centrale, dar şi acolo, jos, sunt destul de puternice. (Vie ani­maţie în sală, aplauze). în fond, trebuie să spunem deschis că nu toate consiliile populare îşi în­deplinesc pe deplin rolul pe care-l au în conducerea întregii activităţi din unităţile teritorial-admiinistrative în conformitate cu prevederile Constitu­ţiei şi Legii consiliilor populare. A­­ceasta se datoreşte atît unor lipsuri în activitatea acestor organisme, cit mai cu seamă faptului că la multe ministe­re şi organisme centrale continuă să se manifeste o anumită neîncredere în forţa şi capacitatea consiliilor populare, puternice tendinţe de centralism exce­siv, ceea ce împiedică consiliile popu­lare să-şi poată îndeplini în cele mai bune condiţiuni sarcinile mari pe care le au. (Aplauze aprobative). Deşi s-au stabilit o serie de orientări clare cu privire la creşterea atribuţiilor şi a răspunderilor consiliilor populare, nu practică acestea nu s-au realizat pe de­plin. Mai mult chiar, pe parcurs, au fost luate unele măsuri de restrîngere a unora din atribuţiile din trecut, mai cu­­ seamă în unele probleme gospodă­reşti­ şi, îndeosebi, în numirea cadrelor de specialitate din comune. M-am referit la aceste aspecte care, după părerea mea, sînt esenţiale şi constituie cauza principală a multor neajunsuri din activitatea consiliilor populare, cu gîndul şi cu hotărîrea de a lua şi măsurile necesare pentru a li­chida aceste fenomene negative şi a asigura îmbunătăţirea activităţii con­siliilor populare în toate domeniile. (Aplauze puternice) Aceasta, impune să luăm măsuri ferme în spiritul prevede­rilor­ legilor ţării, al hotărîrilor Congre­­sullui al XI-lea şi Conferinţei Naţiona­le, precum şi al hotărîrilor recentei Plenare a Comitetului Central, pentru a lărgi atribuţiuril­e consiliilor populare şi a asigura lichidarea stărilor de lu­cruri negative, ridicarea întregii activi­tăţi la un nivel superior. Trebuie să punem capăt manifestări­lor de centralism excesiv şi de­ neîn­credere în forţa consiliilor populare, trecînd la aplicarea în viaţă a­ hotărî­­rilor de creştere a autonomiei şi de în­tărire a autoconducerii şi autogestiunii economico-financiare a tuturor unităţi­lor teritorial-administrative. (Aplauze puternice, prelungite). Trebuie să fie bine înţeles că ridica­­tarea rolului consiliilor populare jude­ţene, municipale, orăşeneşti şi comuna­le, perfecţionarea activităţii acestora constituie unul din factorii hotărîtori pentru îndeplinirea în cele mai bune condiţiuni a hotărîrilor Congresului al XI-lea şi ale Conferinţei Naţionale din decembrie 1977, pentru înaintarea fer­mă a patriei noastre pe calea progresu­lui şi civilizaţiei. (Aplauze puternice). Stimaţi tovarăşi, în centrul activităţii organizaţiilor de partid şi a consiliilor populare orăşe­neşti, municipale şi comunale trebuie să stea programul elaborat de Congre­sul al XI-lea, hotărîrile Conferinţei Naţionale, de făurire a societăţii socia­liste multilateral dezvoltate şi de îna­intare a României spre comunism. Sînt cunoscute aceste hotărîri. Este cunos­cut planul de dezvoltare economico-so­­cială pînă în 1980. De aceea, nu mă voi referi acum la ele. Este necesar să luăm toate măsurile pentru a asigura înfăp­tuirea neabătută ,a planului cincinal, a tuturor programelor de dezvoltare pe ramuri, pe subramuri şi pe produse, a planurilor de dezvoltare teritorială a judeţelor, oraşelor şi comunelor, asigu­­rînd realizarea în întregime a prevede­rilor planului, în toate domeniile, pînă în 1980. în această privinţă, organizaţiile de partid, consiliile populare pe teritoriul cărora se află toate unităţile industriale, trebuie să acţioneze cu hotărîre atît pentru a asigura înfăptuirea la timp a lucrărilor de investiţii, darea în folosin­ţă a tuturor capacităţilor, cit şi pentru­­ realizarea producţiei planificate. O atenţie deosebită trebuie acordată problemelor de ordin calitativ, afirmă­rii în viaţă a revoluţiei tehnico-ştiinţi­­fice, trecerii de la acumularea cantita­tivă la o nouă calitate în toate domenii­le vieţii economico-sociale, inclusiv în activitatea organelor de partid şi de stat. Lupta pentru introducerea pro­gresului tehnic, pentru ridicarea nive­lului tehnic şi a calităţii producţiei, tre­buie să constituie preocuparea perma­nentă, de zi cu zi, a tuturor organiza­ţiilor de partid, a tuturor consiliilor populare, a tuturor oamenilor muncii. O atenţie deosebită trebuie să acordăm creşterii eficienţei economice, prin re­ducerea cheltuielilor materiale şi de producţie, precum şi prin creşterea gradului de valorificare a materii­lor prime şi materialelor. Totoda­tă, este necesar să acordăm o atenţie sporită bunei organizări a producţiei şi a muncii, mecanizării şi automatizării proceselor de producţie şi creşterii, pe această bază, a productivităţii muncii în toate unităţile. Hotărîrile recente adop­tate de Plenara Comitetului Central cu privire­ la perfecţionarea conducerii şi planificării, la trecerea la autocondu­­cere şi autogestiune a unităţilor econo­mice şi la indicatorul de bază al pro­ducţiei nou create — exprimat în pro­ducţia netă şi producţia fizică — trebuie să determine măsuri hotărâte în toate unităţile economico-sociale pentru apli­carea lor cu fermitate în viaţă, pentru o cointeresare­­puternică a fiecărui om al muncii în ridicarea calităţii şi a ni­velului eficienţei economice a întregii activităţi. (Aplauze puternice). Sarcini de mare răspundere revin consiliilor populare în domeniul agri­culturii. Şi în această privinţă avem programe şi planuri foarte clare. La recenta consfătuire de lucru de la Co­mitetul Central în legătură cu proble­mele agriculturii m-am referit pe larg la măsurile ce trebuie luate pentru a asigura înfăptuirea neabătută a acestor planuri şi dezvoltarea intr-un ritm mai intens a producţiei agricole pe teritoriul comunelor şi oraşelor, pentru realizarea unei­ agriculturi moderne, de înaltă productivitate. Aşa cum am menţionat şi la­-prima Conferinţă cu preşedinţii consiliilor­ populare şi secretarii comitetelor de partid, consiliile populare, comunale, precum şi cele orăşeneşti, care au agri­cultură, poartă întreaga răspundere şi trebuie să asigure desfăşurarea normală şi unitară a întregii activităţi agricole, atît la întreprinderile de stat, la coope­rativele agricole, cit şi la cetăţenii particulari. Consiliul popular trebuie să urmă­rească efectuarea la timp şi în bune condiţiuni a lucrărilor agricole, reali­zarea unei producţii cit mai mari, dez­voltarea armonioasă a tuturor ramuri­lor agricole, în conformitate cu planu­rile şi programele stabilite. Mi-a produs o deosebită satisfacţie, ascultînd aici pe mai mulţi secretari de partid şi preşedinţi de consilii populare care au înfăţişat o serie de rezultate bune obţinute în dezvoltarea agricultu­rii. Din păcate însă, avem încă un nu­măr mare de comune şi localităţi unde producţia agricolă nu este pe măsura posibilităţilor şi a eforturilor pe care le facem. Trebuie să fie luate toate măsu­rile pentru a se asigura realizarea pro­gramelor stabilite, atît în ce priveşte producţia de cereale, de plante tehnice, în pomicultură, viticultură, legumicul­tura, cit şi în ce priveşte zootehniii. Avem încă rămîneri în urmă în reali­zarea unora din aceste programe. De aceea trebuie să facem totul ca, în ur­mătorii trei ani din acest cincinal, să recuperăm aceste rămîneri în urmă şi să obţinem înfăptuirea tuturor progra­melor de creştere a producţiei agricole. Rezultatele pe care le avem în multe comune, în multe unităţi agricole de stat şi cooperatiste, ca şi rezultatele pe care le obţin mulţi cetăţeni, demons­trează cu putere că dispunem de tot ce este necesar pentru a înfăptui progra­mul de dezvoltare a producţiei agricole. Stă în puterea noastră, a organizaţiilor de partid, a consiliilor populare, a ce­tăţenilor din fiecare localitate ca, pînă în 1980, să realizăm producţii agricole cu mult superioare celor de pînă acum. (Aplauze puternice). Este necesar să acţionăm cu toată hotărîrea în direcţia, asigurării în fie­care localitate atît a produselor necesa­re fondului de stat în conformitate cu planul, cu contractele încheiate, cit şi a produselor necesare consumului popu­laţiei. în această privinţă consider că în planul fiecărei localităţi, oraşa co­mună trebuie să se prevadă în mod distinct atît produsele ce urmează să fie livrate la fondul de stat cit şi cele ce urmează să se realizeze pentru con­sumul populaţiei, inclusiv pentru dife­riţi specialişti care lucrează în sate. Aş dori să menţionez şi în acest ca­dru cele stabilite la consfătuirea activu­lui din agricultură şi anume că o parte din producţia suplimentară de carne şi de alte produse zootehnice şi agricole obţinute peste prevederile planului în condiţiile realizării şi a efectivelor de animale stabilite, va putea fi lăsată unităţilor respective, comunei sau loca­lităţii respective pentru a asigura o mai bună aprovizionare a acestor localităţi. (Aplauze puternice) Atrag însă foarte serios atenţia, tovarăşi, că trebuie să luăm toate măsurile pentru a asigura realizarea producţiei planificate, pentru a obţine producţii suplimentare în toate domeniile, pentru a realiza efectivele de animale şi producţia animalieră de carne, de lapte, ouă şi altele, asigurînd în întregime predările la fondul cen­tral şi, în acelaşi timp, necesarul pen­tru consumul populaţiei. Sarcini deosebite revin consiliilor populare în dezvoltarea industriei loca­le, a artizanatului şi serviciilor, în a­­ceastă privinţă, pe lingă realizările în­semnate pe care le avem, mai sunt încă multe de făcut; trebuie acţionat cu toa­tă hotărîrea pentru a asigura satisface­rea în cit mai bune condiţiuni a cerin­ţelor oamenilor muncii, atît la oraşe cit şi la sate. Aş putea spune eu, în ce pri­­veşte dezvoltarea industriei locale, a artizanatului pe baza folosirii resurse­lor locale, cît şi a serviciilor, ţinînd seama de necesităţile şi de cerin­ţele populaţiei, ale societăţii noas­tre în general, în multe locali­tăţi suntem­ abia la început. Avem încă posibilităţi de a creşte de mai multe ori producţia în acest sector, de a pune deci o bază serioasă unor ac­tivităţi industriale în comună şi de a asigura, în acest fel, lucru permanent — şi în perioadele cînd nu sînt lucrări a­­gricole — pentru toţi cetăţenii. Şi tre­buie să luăm măsuri hotărîte în această direcţie ! (Aplauze puternice). Avem programe speciale în acest do­meniu, inclusiv pentru asigurarea ser­viciilor. De aceea nu voi insista decit asupra necesităţii de a se lua toate mă­surile pentru ca aceste programe să nu rămîb­ă pe hîrtie, ci să fie realizate în întregime. în mod deosebit consider că trebuie să ne ocupăm de dezvoltarea activită­ţii industriale, a artizanatului şi a ser­viciilor, la sate, ţinînd seama de creşte­rea tot mai mare a cerinţelor ţărănimii noastre muncitoare şi ale celorlalţi lo­cuitori ai comunelor. Un rol de mare însemnătate revine consiliilor populare municipale, orăşe­neşti şi comunale în înfăptuirea progra­mului de sistematizare a oraşelor şi satelor. Trebuie să spunem deschis că ceea ce am făcut pînă acum la sate în această direcţie este încă foarte puţin. Sunt, ce-i drept, începuturi bune. Sunt localităţi unde s-au realizat o serie de lucrări importante, dar, în marea ma­joritate a comunelor şi satelor se lu­crează încă defectuos, nu se acţionea­ză cu toată fermitatea pentru înfăptui­rea practică în viaţă a sistematizării localităţilor, pentru concentrarea lor, pentru realizarea noilor construcţii pe baza schiţelor şi a machetelor de siste­matizare. Este necesar să fie bine înţeles că în­făptuirea hotărîrilor partidului şi statu­lui privind urbanizarea satelor, ridica­rea gradului lor de civilizaţie,­­ ca o condiţie a apropierii treptate a condi­­ di­ ţiilor de viaţă de la sate de cele de la oraşe — impune măsuri hotărîte pentru înfăptuirea programului de sistemati­zare, pentru a face din fiecare comună o puternică unitate administrativă, un oraş agro-industrial care să asigure condiţii de muncă şi de viaţă tot mai bune pentru toţi locuitorii. (Aplauze puternice). S-a vorbit aici de măsurile privind asigurarea apei, de canalizare, de dru­muri, şosele, străzi şi alte lucrări edili­tare. Sunt cerinţe necesare, şi îndreptă­ţite. Dar fără aplicarea fermă a progra­melor de sistematizare, fără restringe­­rea suprafeţelor locuibile, fără trecerea la construcţii de locuinţe cu mai multe nivele nu vom putea realiza în mod co­respunzător modernizarea satelor; e imposibil să asigurăm materialele nece­sare pentru a asigura canalizarea, a­­ducţiunea de apă, energia electrică pe lungimea de kilometri şi zeci de kilo­metri a satelor noastre. Trebuie să în­ţelegem foarte bine şi să facem ca fie­care cetăţean să înţeleagă aceasta, că este necesar să urgentăm concentrarea satelor şi comunelor în unităţi terito­rial-administrative bine organizate,­ îri­­cît să poată beneficia din plin de cuce­ririle civilizaţiei atît în domeniul edi­litar, cît şi în ce priveşte şcoala, cămi­nul cultural şi alte domenii de activi­tate. (Aplauze puternice). Deci, realizarea sistematizării şi res­­trîngerea suprafeţelor oraşelor şi co­munelor constituie o cerinţă obligatorie pentru a putea înfăptui programul de ridicare a gradului de urbanizare şi de civilizaţie a tuturor localităţilor din pa­tria noastră. Va trebui ca pînă în 1980 să definiti­văm machetele celor 300—350 de co­mune care urmează să devină, pină în 1990, oraşe agro-industriale. în acelaşi timp, va trebui să ne ocupăm de a asi­gură plănui de sistematizare şi mache­te pentru fiecare comună, astfel ca tot ceea ce se construieşte să se realizeze pe o bază nouă, ţinîndu-se seama de cerinţele urbanizării şi transformării pînă la urmă, a fiecărei localităţi rura­le într-un oraş agro-industrial. (Aplau­ze puternice, prelungite). Insist asupra acestui lucru­ pentru a se înţelege bine că nu trebuie să consi­derăm numărul de 300—350 de comune pe care dorim să le transformăm în oraşe agro-industriale pînă în 1990 ca o limită maximă. De fapt, în acelaşi timp trebuie să ne ocupăm de fiecare comună , tot ceea ce facem în fiecare comună atît în domeniul dezvoltării economico-sociale, cît şi în celelalte domenii să meargă în aceeaşi direcţie. Fără nici o îndoială că vom găsi mulţi primari şi mulţi locuitori care să se ia la întrecere cu cele 300—350 de comu­ne şi să dorească şi ei ca, pînă în 1990, localităţile lor să se transforme în ora­şe agro-industriale. (Aplauze puternice, îndelungate). Ţinînd seama de amploarea lucrări­lor de construcţii, de modernizare a oraşelor şi satelor noastre, se impune să acordăm toată atenţia — mă refer îndeosebi la sate, dar aceasta priveşte şi oraşele — ca realizarea noilor con­strucţii de locuinţe să ţină seama de specificul arhitecturii din zona respec­tivă, să îmbine cît mai armonios utilul cu frumosul, să dea oraşelor şi satelor patriei o înfăţişare nouă, demnă de epoca socialismului şi comunismului. (Aplauze îndelungate). O atenţie deosebită trebuie să acor­dăm măsurilor de bună organizare şi îngrijire a sănătăţii oamenilor muncii de la oraşe şi sate. în mod deosebit do­resc să atrag atenţia asupra măsurilor de stabilizare a cadrelor medicale la sate, prin trimiterea de medici cu ex­perienţă, după ce au efectuat practica cîţiva ani în spitale şi centre puterni­ce medicale (Aplauze), pentru a putea în acest fel să acordăm o asistenţă sani­tară la un nivel cît mai corespunzător, în toate oraşele şi comunele patriei noas­tre, în noua Lege a asigurării sănătăţii populaţiei am hotărît să înscriem aces­te prevederi şi altele, pornind de la faptul că practica în producţie, deci şi practica medicală, presupune ca absol­venţii, noii medici,­ să înveţe de la me­dici mai cu experienţă şi să-şi însu­şească profesiunea de medic nu numai din cărţi, ci şi din experienţa acelora care au practicat-o o perioadă îndelun­gată. Nu dorim ca practica să se facă pe spatele oamenilor muncii ! (Vii a­­plauze). Este necesar, de asemenea, să se a­­corde de către consiliile populare o­ mai mare atenţie desfăşurării învăţă­­mîntului, în conformitate cu hotărîrile Comitetului Central, cu prevederile le­gilor ţării privind organizarea învăţă­­mîntului pe baze noi, cu legarea strînsă a învăţămîntului cu cercetarea şi pro­ducţia. Aşa cum am mai menţionat şi în alte împrejurări, avem acum o bună organizare a învăţămîntului şi ea tre­buie să ofere, pentru o lungă durată, cadrul sigur al desfăşurării întregii ac­tivităţi în acest domeniu. Esenţial este acum să luăm măsurile de ridicare a nivelului calitativ al învăţămîntului nostru, în concordanţă cu cerinţele dez­voltării economico-sociale, pe baza ce­lor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi cu­noaşterii umane. (Aplauze puternice). Şi în această privinţă, consiliile popu­lare poartă răspunderea nemijlocită pentru realizarea în viaţă a măsurilor de ridicare a învăţămîntului la nivelul cerut de cerinţele actualei etape de dez­voltare a societăţii noastre. în acest cadru trebuie să se acţione­ze şi pentru dezvoltarea, pe baze noi, a învăţă­m­întului profesional­ agricol, în conformitate cu­ cerinţele producţiei a­­gricole moderne, în aşa fel încît fie­care ţăran să urmeze cursurile profesio­nale, să devină un bun specialist agricol. în această direcţie, consider că este necesar să luăm, în fiecare judeţ, în fiecare comună, măsuri concrete pen­tru organizarea şcolilor agricole, inclu­siv a celor de mecanizare. Practic, lu­crătorul agricol, orice om al muncii din agricultură trebuie să lucreze cu trac­torul şi maşinile agricole, să cunoască problemele agrozootehnice. (Aplauze puternice). Cîţiva tovarăşi s-au referit aici­ la necesitatea asigurării unor tractorişti şi mecanizatori pentru perioadele de vîrf. Consider că această problemă este deosebit de importantă, dar ea trebuie soluţionată în fiecare judeţ şi comună. Nu cred că tovarăşii care s-au referit la aceasta au avut în vedere ca să aibă nişte tractorişti şi mecanizatori în plus, pe care să-i folosească din cînd în cînd. Ar trebui ca, practic, toţi lucrătorii din agricultură, începînd cu preşedintele cooperativei agricole, inginerul şef, con­tabilul şi întregul personal care lucrea­ză în diferite domenii din cooperativă,­ ca funcţionari, să ştie să conducă trac­torul şi maşinile agricole, astfel încît­­ perioadele de vîrf ale lucrărilor agricol să treacă ,şi să lucreze nemijlocit , tractoare şi maşini agricole. (Aplaur puternice). Pe plan mai general, co cer că la nivelul comunei ar fi avut în vedere ca şi alţi lucrători diferite domenii, inclusiv de la c­ăiile populare, şi chiar preşedinţii siliilor populare (Aplauze) să ştie conducă tractoarele şi maşinile agrico­le, pentru ca, atunci cînd merg pe cîmp, nu numai să se uite la tractor, ci, dacă este nevoie, să ştie să pună mîna şi să-i arate cel puţin tractoristului cum să are şi cum să lucreze mai bine. Şi, dacă are timp, chiar să mai lucreze şi cîteva ore. E chiar plăcut! (Vii­ aplauze). Acţionînd în acest fel, orice proble­mă s-ar ridica cu privire la efectuarea lucrărilor agricole în perioada de vîrf, (Continuare in pag. a 3-a) Conferinţa pe ţară a preşe­dinţilor consiliilor populare care, după trei zile de dezbateri fructuoase, s-a­­încheiat ieri in Capitală, odată cu strălucitoa­rea cuvîntare rostită de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, va rămine in memoria noastră, in conştiinţa obştei româneşti, ca un moment de referinţă d­in pro­cesul de îndeplinire a Progra­mului adoptat de cel de-al XI- lea Congres, în propulsarea pe o orbită înaltă de civilizaţie şi cultură a tuturor aşezărilor pa­triei. Desfăşurată la împlinirea a zece ani de la aplicarea măsu­rilor profund revoluţionare pri­vind perfecţionarea organizării teritorial-administrative, la în­ceputul unui an care va marca un chip decisiv activitatea con­sacrată realizării obiectivelor grandioase circumscrise actua­lului cincinal, acest forum atît de caracteristic sistemului de­mocraţiei noastre socialiste a proiectat o lumină revelatoare în ambele direcţii aducînd sub ochii noştri date bilanţiere en­­tuziasmante şi conturind clar perspectivele ce ni le deschide etapa în care am intrat. Sub raportul îmbogăţirii teo­riei Şi practicii construcţiei so­cialiste, in sensul concepţiei ce guvernează politica partidului nostru, de aplicare­ creatoare a adevărurilor generale ale mar­­xism-leninismului la condiţiile specifice ale României, cu­­vintarea '' tovarăşului Nicolae Ceauşescu se impune ca un do­cument magistral. Bogăţia de idei pe­­care o cuprinde ilus­trează atributul principal al personalităţii secretarului gene­ral al partidului nostru şi a­­nume capacitatea de a deschide cu rigoare ştiinţifică şi cute­zanţă revoluţionară căi noi, ex­cepţional de fertile, în dezvol­tarea patriei. Rezonanţa pe care a produs-o în rîndul­­ partici­panţilor la Conferinţă, în rin­­dul întregii noastre opinii pu­blice, va reverbera în timp. „în vreme ce ascultam cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu — ne mărturisea tovarăşul Con­stantin Matei, preşedintele Con­siliului popular judeţean Argeş — imi dădeam încă o dată sea­ma ce epocă de plenitudine trăieşte România avînd în fruntea sa un partid cu o ase­menea anvergură a gindirii, o personalitate de talia preşedin­telui Nicolae Ceauşescu. Am dezbătut aici, timp de trei zile, probleme de a căror bună so­luţionare depinde nu numai condiţia generaţiei actuale ci şi destinul celor care vor veni după noi. Judec problemele de ansamblu, pornind de la scara judeţului nostru. Ca şi atitea alte zone ale ţării, Argeşul a pro­gresat in ultimul deceniu in­­tr-un ritm fără precedent, incit metafora pe care o folos­ea to­varăşul Nicolae Ceauşescu, cum că noi l-am pus în umbră pe Făt-Frumos, se potriveşte în întregime şi judeţului nostru. Avem un patrimoniu industrial care cuprinde asemenea centre cum sunt Piteştiul, Colibaşul, Cîmpulungul, furnizăm econo­miei naţionale produse de prim rang sub raportul caracterului modern, al calităţii. Am dezvol­tat, concomitent, agricultura şi am avut bucuria ca, anul tre­cut, ea să se situeze pe primul loc pe ţară. Intensificăm urba­nizarea. Ceea ce ne-a învăţat însă această conferinţă, ceea ce ne-a întărit în conştiinţă, este că resursele de care dispunem sunt abia la începutul valorifi-,­carii lor. Măsurile pe care ..le-a ridicat tovarăşul Nicolae Ceauşescu,, vizînd amplificarea rolului consiliilor populare, transformarea fiecărei comune, a fiecărui oraş sau municipiu într-o entitate puternică, accen­tuarea autoconducerii, autono­miei şi­ autogestiunii, vor mo­biliza energii pe care, poate, nici nu le intuim azi în sufici­entă măsură şi care vor acce­lera in­ final întreaga operă de construcţie socialistă şi comu­nistă“. Martor la această discuţie se afla tovarăşul Petre Dobrescu, primarul oraşului Slobozia, ju­deţul Ialomiţa. Slobozia... In holul Sălii Palatului era înfăţi­şată macheta acestui oraş din Bărăgan care, in ultimii zece ani, şi-a triplat numărul locui­torilor, în mijlocul lanurilor de griu, alături de dumbrava care colorează şi înviorează cursul Ialomiţei, au răsărit, ca din pă­­mint, clădiri albe cu cite 8 şi 10 etaje, maiestuoase edificii de cultură, industrii moderne şi prospere. E o ipostază pe care puţini oameni din generaţiile anterioare ar fi întrezărit-o pentru cimpia populată odini­oară cu ciulini şi dropii. Dar noul destin al Sloboziei se află abia in faza lansării. „Pină in 1980 — se confesa tovarăşul Pe­tre Dobrescu — va trebui să mai construim încă cel puţin 4 000 de apartamente. Va trebui, simultan, să înzestrăm oraşul nostru cu dotările şi cu servi­ însemnări din sala Conferinţei c­ite care să-i confere o condi­ţie demnă de epoca noastră. Perspectivele minunate care se desprind din cuvîntarea tova­răşului Nicolae, Ceauşescu ne emoţionează şi ne mobilizează în egală măsură. Consider că, intr-adevăr, toate aşezările, in­clusiv cele din judeţul nostru, dispun de posibilităţi pentru a deveni unităţi puternice din punct de vedere economic, ca­pabile să se conducă astfel incit să asigure prosperitatea lor şi să contribuie la prosperitatea întregii ţări. Este drept şi firesc ca aici să se statornicească şi să-şi desfăşoare activitatea ca­dre cu pregătire superioară în toate domeniile : profesori, me­dici, ingineri. Cred insă că pen­tru stabilizarea lor, pentru ca ei să se simtă legaţi de locuri şi de oameni, consiliile populare trebuie să facă totul pentru a le crea condiţii propice de muncă şi de viaţă. Insist asupra acestui lucru, întrucât judeţul nostru, chiar oraşul Slobozia este confruntat cu implicaţiile neplăcute pe care le produce acest fenomen care se numeşte navetismul. Ne revine, aşadar, îndatorirea să ne ocupăm mai îndeaproape de creşterea calită­ţii vieţii oamenilor“. Pe marginea lucrărilor Confe­rinţei, în legătură cu ecoul pro­fund pe care l-a trezit cuvîn­tarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, am consemnat, de asemenea, opinia tovarăşului Katona Vilmoş, primarul comu­nei Mirăslău, din judeţul Alba. „Sînt un primar tinăr — ne spune — îndeplinesc această funcţie abia de la alegerile din noiembrie. Tot ceea ce­ am au­zit in aceste zile, luminoasele idei expuse de tovarăşul Nicolae Ceauşescu mi-au îmbogăţit ex­perienţa de activist şi de om. Intr-adevăr, aşa cum pe bună dreptate sublinia secretarul general al partidului, consiliile populare aduc o contribuţie deosebit de importantă la apli­carea politicii Partidului Comu­nist Român. La Mirăslău avem­ 3 300 de locuitori, din care circa un sfert aparţin naţionalităţii maghiare. Trăim şi muncim in cea mai deplină frăţie şi armo­nie. Nimeni nu-l întreabă­­ pe celălalt în ce limbă vorbeşte. Pentru că, pentru a folosi chiar cuvintele atît de inspirate ale conducătorului statului şi par­tidului, ceea ce ne preocupă este să folosim cu rezultate cit mai bune „limba muncii, limba revoluţionară“ menite să facă patria noastră. România socia­listă, cit mai frumoasă şi mai bogată“. Aflată lingă noi, tovarăşa Cornelia Marinescu, primarul comunei Tudor Vladimirescu, judeţul Galaţi, a ţinut să în­tregească ideea : „Suntem­ cu toţii sub covîrşitoarea impre­sie pe care ne-a produs-o cu­vîntarea rostită de către tova­răşul Nicolae Ceauşescu. Am identificat în cuvintele celui mai iubit fiu al partidului şi poporului nostru aspiraţiile noastre înalte, visurile noastre îndrăzneţe. Suntem­ siguri că le vom îndeplini. Ne însufleţeşte şi ne dă ■ un puternic imbold ideea ca, in afara celor 300—350 de comune alese să devină oraş in 1990, toate celelalte să se străduiască să păşească pe acest făgaş. M-am gîndit, firesc, la propria noastră aşezare. Deşi suntem abia la încheierea primului trimestru din acest an, din planul de două milioane destinat realizărilor edilitare, am înfăptuit aproape jumătate şi, de curînd, am inaugurat un nou supermagazin şi alte edifi­cii de interes public, ca să nu mai vorbim şi de casele noi ale cooperatorilor. Stă aşadar în puterea noastră să utilizăm cît mai raţional — aşa cum ne-a îndemnat secretarul general al partidului nostru — mijloacele umane şi materiale pe care le avem, în aşa fel incit localită­ţile rurale să se apropie cît mai rapid de acest profil urban agroindustrial. Avem şi la noi în comună inepuizabile rezerve în vederea folosirii în tot timpul anului a forţei de muncă prin înfiinţarea unor ateliere artiza­nale sau prin prelucrarea şi se­­miconservarea legumelor şi fructelor, creind o bază sigură de autoconducere şi autogestiu­ne. Pentru aceasta este nevoie ca, în prim p­ rind noi, cei aleşi la cîrma consiliului popular, să atragem un număr cit mai mare de oameni în aceste activităţi şi să folosim din plin iniţiativele şi propunerile cetăţeneşti“. Identificindu-­se pe deplin cu strălucitele idei cuprinse în cu­vântarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului nostru şi preşedintele ţării, asistenţa a scandat minute în şir cuvintele ce sunt pe bu­zele întregii noastre naţiuni : „Ceauşescu şi poporul!“; „Ceauşescu-P.C.R. !“ O atmosfe­ră vibrantă marcind încheierea Conferinţei pe ţară a preşedin­ţilor consiliilor populare, forum care, prin desfăşurarea sa, prin spiritul ce i-a tutelat dezbate­rile, prin documentele adoptate, a constituit o expresie grăitoare a democratismului orînduirii noastre socialiste şi care a îna­vuţit cu idei de o inestimabilă valoare, accentuindu-i ritmul, opera de construcţie socialistă şi comunistă pe pămîntul româ­nesc. Ion Pavelescu Dumitru Tabacu Un vast şi mobilizator program de dezvoltare multilaterală a tuturor aşezărilor patriei „Románia libera" încheierea lucrărilor Conferinţei pe­nară a preşedinţilor consiliilor populare (Urmare din pag. I) Teghii, judeţul Buzău, Petre Do­­brescu, preşedintele Consiliului popular orăşenesc Slobozia, ju­deţul Ialomiţa, Ilie Matei, adjunct al şefului secţiei de propagandă a C.C. al P.C.R., Dan Triţoiu, preşedintele Con­siliului popular comunal Fă­get, judeţul Timiş, Ion Vlad, preşedintele Consiliului popu­lar municipal Roman, Cons­tantin Pană, preşedintele Con­siliului popular comunal Pe­­cica, judeţul Arad, Suzana Gâ­­dea, ministrul educaţiei şi învă­­ţămîntului, Andrei Fodor, pre­şedintele Consiliului popular comunal Moldoveneşti, judeţul Cluj, Vasile Petrache, preşedin­tele Consiliului popular comunal Sascut, judeţul Bacău. In continuare, lucrările Con­ferinţei au fost conduse de to­varăşul Constantin Dăscălescu, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. S-a anunţat că la dezbaterile în plenul Conferinţei s-au în­scris 125 tovarăşi, din care au luat cuvîntul 77, din toate jude­ţele ţării, ei referindu-se pe larg la sarcinile ce revin consiliilor populare din Programul adoptat de Congresul al XI-lea şi din Hotăririle Conferinţei Naţionale ale partidului. Totodată, vorbi­torii au făcut numeroase pro­puneri cu priv­ire la îndeplini­rea planului in industrie şi agri­cultură, la sistematizarea loca­lităţilor şi gospodăria comunală, dezvoltarea democraţiei socia­liste şi antrenarea maselor la întreaga viaţă socială, la per­fecţionarea stilului şi metodelor de lucru ale organelor şi orga­nizaţiilor de partid, în conduce­rea activităţii economice, a muncii politico-educative de masă. La propunerea prezidiului, Conferinţa a aprobat sistarea­­ discuţiilor, urmînd ca partici­panţii care nu au vorbit şi au de făcut propuneri sau observ­­aţii să le prezinte în scris se­cretariatului Conferinţei. Prin votul lor unanim, parti­cipanţii­ au adoptat, apoi, Rezo­luţia şi Chemarea Conferinţei pe ţară a preşedinţilor consilii­lor populare, documente ce vor fi definitivate pe baza orientă­rilor şi indicaţiilor cuprinse în cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la acest forum, a observaţiilor şi propunerilor fă­cut­e in cadrul dezbaterilor. Re­zoluţia şi Chemarea vor fi date publicităţii. Exprimind dorinţa tuturor participanţilor, tovarăşul Con­stantin Dăscălescu a adresat tovarăşului Nicolae Ceauşescu rugămintea de a lua cuvîntul în încheierea Conferinţei pe ţară a preşedinţilor consiliilor popu­lare. In aclamaţiile participanţilor, in entuziasmul şi însufleţirea generală, ia cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secre­tar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Repu­blicii Socialiste România. Ampla cuvîntare a secretaru­lui general al partidului este urmărită cu deosebită atenţie, cu larg interes şi deplină apro­bare, ea fiind subliniată, în re­petate rînduri, cu vii şi îndelungi aplauze, cu urale şi ovaţii. La sfîrşitul cuvintării, în sală domneşte o atmosferă care re­levă vibrant dragostea fierbinte şi încrederea profundă a tuturor cetăţenilor patriei, fără deose­bire de naţionalitate, in glorio­sul nostru partid comunist, con­ducătorul încercat al poporului pe calea luminoasă a socialis­mului şi comunismului, în se­cretarul general al partidului, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, de a cărui pilduitoare viaţă şi acti­vitate revoluţionară este indiso­lubil legat tot ce se făureşte în România de azi, spre gloria şi măreţia ei. Făcîndu-se ecoul acestor sentimente, parti­cipanţii scandează neîntrerupt „Ceauşescu — P.C.R. !“, „Ceauşescu şi poporul !“. în a­­ceastă impresionantă manifes­tare îşi găsesc o expresie ne­mijlocită coeziunea strînsă a tu­turor fiilor ţării în jurul parti­dului şi ai secretarului său ge­neral, unitatea şi forţa naţiunii noastre socialiste, deplina con­cordanţă intre năzuinţele po­porului şi politica partidului. In numele milioanelor de ce­tăţeni ai patriei, pe care-i re­prezintă în marele forum, parti­cipanţii au exprimat angaja­mentul ferm de a transforma în fapte importantele sarcini şi orientări cuprinse în cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în hotărîrile Conferinţei pre-­ şedinţilor consiliilor popular de a mobiliza întregul potenţiu material şi uman al judeţelor­, oraşelor şi comunelor in vede­rea înfăptuirii exemplare a obiectivelor actualului cincinal, a­ Programului partidului, ela­borat de Congresul al XI-lea al P.C.R., care asigură înflorirea continuă a întregii ţări, o viaţă liberă, demnă şi tot mai îmbel­şugată poporului nostru, ridica­rea României pe trepte tot mai înalte de progres şi civilizaţie.

Next