România Liberă, aprilie 1978 (Anul 36, nr. 10399-10423)

1978-04-01 / nr. 10399

Pagina a 2-a — 7 aprilie 1978 (Urmare din vaa. tanism. (Aplauze puternice, îndelungate. Se scandează : „Ceauşescu—P.C.R.“) Pentru toate aceste succese minunate, adresez de la tribuna Conferinţei preşedinţilor consiliilor populare, cele mai calde felicitări tuturor oamenilor muncii şi urări de succese tot mai mari în activitatea lor de înflorire continuă a patriei, de ridicare a bunăstării şi fericirii întregului popor, de întărire a independenţei şi suveranităţii României socialiste. (Aplauze puternice, prelungite). La aceste măreţe realizări din toate domeniile, comitetele de partid şi consiliile populare municipale, orăşeneşti şi comunale, organizaţiile de bază ale partidului din unităţile economice şi sociale au un rol de însemnătate deosebită, asigurînd unirea eforturilor tuturor oamenilor muncii în înfăptuirea Programului elaborat de Congresul al XI-lea, de ridicare a ţării noastre pe noi culmi de progres şi civilizaţie. Iată de ce doresc ca, de la această înaltă tribună a conferinţei, să adresez tuturor organizaţiilor de partid şi consiliilor populare din toate localităţile ţării şi din toate unităţile economicosociale, tuturor comuniştilor, cele mai calde felicitări şi cele mai bune urări de noi şi noi succese în activitatea lor viitoare închinată progresului şi prosperităţii patriei, bunăstării oamenilor muncii, cauzei socialismului şi comunismului. (Aplauze puternice, prelungite). Viaţa, realitatea demonstrează cu putere — s-ar putea spune an de an, lună de lună şi zi de zi — justeţea politicii partidului nostru, a Programului elaborat de Congresul al XI-lea, bazat pe aplicarea creatoare la condiţiile concrete din ţara noastră a adevărurilor şi legităţilor generale, pe concepţia materialist-dialectică şi istorică, care asigură o perspectivă clară înaintării patriei noastre pe calea civilizaţiei noi, socialiste şi comuniste. (Aplauze puternice). Dragi tovarăşi, Avem tot dreptul să privim cu mîndrie la tot ceea ce realizăm prin munca entuziastă a minunatului nostru popor. Dar aceasta nu trebuie să ne ducă la automulţumire. Nu trebuie să uităm nici un moment că în activitatea noastră, a organizaţiilorde partid şi a consiliilor populare continuă să se manifeste încă numeroase lipsuri. Se mai comit şi multe greşeli care fac , ca rezultatele să nu fie întotdeauna pe măsura eforturilor ce se depun. In timpul conferinţei, mulţi tovarăşi au vorbit despre o serie de lipsuri ce s-au manifestat în activitatea de pînă acum. Aş dori să menţionez în mod deosebit faptul că nu toate organizaţiile de partid, nu toate consiliile populare au pus în centrul activităţii lor înfăptuirea programelor de dezvoltare economică şi socială a localităţilor respective. Din păcate, în munca unor organizaţii de partid, a unor consilii populare, manifestările de formalism şi birocratism se mai fac simţite cu destulă putere. Nu aş putea spune că întrec manifestările de formalism şi birocratism care se manifestă la organele şi ministerele centrale, dar şi acolo, jos, sunt destul de puternice. (Vie animaţie în sală, aplauze). în fond, trebuie să spunem deschis că nu toate consiliile populare îşi îndeplinesc pe deplin rolul pe care-l au în conducerea întregii activităţi din unităţile teritorial-admiinistrative în conformitate cu prevederile Constituţiei şi Legii consiliilor populare. Aceasta se datoreşte atît unor lipsuri în activitatea acestor organisme, cit mai cu seamă faptului că la multe ministere şi organisme centrale continuă să se manifeste o anumită neîncredere în forţa şi capacitatea consiliilor populare, puternice tendinţe de centralism excesiv, ceea ce împiedică consiliile populare să-şi poată îndeplini în cele mai bune condiţiuni sarcinile mari pe care le au. (Aplauze aprobative). Deşi s-au stabilit o serie de orientări clare cu privire la creşterea atribuţiilor şi a răspunderilor consiliilor populare, nu practică acestea nu s-au realizat pe deplin. Mai mult chiar, pe parcurs, au fost luate unele măsuri de restrîngere a unora din atribuţiile din trecut, mai cu seamă în unele probleme gospodăreşti şi, îndeosebi, în numirea cadrelor de specialitate din comune. M-am referit la aceste aspecte care, după părerea mea, sînt esenţiale şi constituie cauza principală a multor neajunsuri din activitatea consiliilor populare, cu gîndul şi cu hotărîrea de a lua şi măsurile necesare pentru a lichida aceste fenomene negative şi a asigura îmbunătăţirea activităţii consiliilor populare în toate domeniile. (Aplauze puternice) Aceasta, impune să luăm măsuri ferme în spiritul prevederilor legilor ţării, al hotărîrilor Congresullui al XI-lea şi Conferinţei Naţionale, precum şi al hotărîrilor recentei Plenare a Comitetului Central, pentru a lărgi atribuţiurile consiliilor populare şi a asigura lichidarea stărilor de lucruri negative, ridicarea întregii activităţi la un nivel superior. Trebuie să punem capăt manifestărilor de centralism excesiv şi de neîncredere în forţa consiliilor populare, trecînd la aplicarea în viaţă a hotărîrilor de creştere a autonomiei şi de întărire a autoconducerii şi autogestiunii economico-financiare a tuturor unităţilor teritorial-administrative. (Aplauze puternice, prelungite). Trebuie să fie bine înţeles că ridicatarea rolului consiliilor populare judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale, perfecţionarea activităţii acestora constituie unul din factorii hotărîtori pentru îndeplinirea în cele mai bune condiţiuni a hotărîrilor Congresului al XI-lea şi ale Conferinţei Naţionale din decembrie 1977, pentru înaintarea fermă a patriei noastre pe calea progresului şi civilizaţiei. (Aplauze puternice). Stimaţi tovarăşi, în centrul activităţii organizaţiilor de partid şi a consiliilor populare orăşeneşti, municipale şi comunale trebuie să stea programul elaborat de Congresul al XI-lea, hotărîrile Conferinţei Naţionale, de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi de înaintare a României spre comunism. Sînt cunoscute aceste hotărîri. Este cunoscut planul de dezvoltare economico-socială pînă în 1980. De aceea, nu mă voi referi acum la ele. Este necesar să luăm toate măsurile pentru a asigura înfăptuirea neabătută ,a planului cincinal, a tuturor programelor de dezvoltare pe ramuri, pe subramuri şi pe produse, a planurilor de dezvoltare teritorială a judeţelor, oraşelor şi comunelor, asigurînd realizarea în întregime a prevederilor planului, în toate domeniile, pînă în 1980. în această privinţă, organizaţiile de partid, consiliile populare pe teritoriul cărora se află toate unităţile industriale, trebuie să acţioneze cu hotărîre atît pentru a asigura înfăptuirea la timp a lucrărilor de investiţii, darea în folosinţă a tuturor capacităţilor, cit şi pentru realizarea producţiei planificate. O atenţie deosebită trebuie acordată problemelor de ordin calitativ, afirmării în viaţă a revoluţiei tehnico-ştiinţifice, trecerii de la acumularea cantitativă la o nouă calitate în toate domeniile vieţii economico-sociale, inclusiv în activitatea organelor de partid şi de stat. Lupta pentru introducerea progresului tehnic, pentru ridicarea nivelului tehnic şi a calităţii producţiei, trebuie să constituie preocuparea permanentă, de zi cu zi, a tuturor organizaţiilor de partid, a tuturor consiliilor populare, a tuturor oamenilor muncii. O atenţie deosebită trebuie să acordăm creşterii eficienţei economice, prin reducerea cheltuielilor materiale şi de producţie, precum şi prin creşterea gradului de valorificare a materiilor prime şi materialelor. Totodată, este necesar să acordăm o atenţie sporită bunei organizări a producţiei şi a muncii, mecanizării şi automatizării proceselor de producţie şi creşterii, pe această bază, a productivităţii muncii în toate unităţile. Hotărîrile recente adoptate de Plenara Comitetului Central cu privire la perfecţionarea conducerii şi planificării, la trecerea la autoconducere şi autogestiune a unităţilor economice şi la indicatorul de bază al producţiei nou create — exprimat în producţia netă şi producţia fizică — trebuie să determine măsuri hotărâte în toate unităţile economico-sociale pentru aplicarea lor cu fermitate în viaţă, pentru o cointeresareputernică a fiecărui om al muncii în ridicarea calităţii şi a nivelului eficienţei economice a întregii activităţi. (Aplauze puternice). Sarcini de mare răspundere revin consiliilor populare în domeniul agriculturii. Şi în această privinţă avem programe şi planuri foarte clare. La recenta consfătuire de lucru de la Comitetul Central în legătură cu problemele agriculturii m-am referit pe larg la măsurile ce trebuie luate pentru a asigura înfăptuirea neabătută a acestor planuri şi dezvoltarea intr-un ritm mai intens a producţiei agricole pe teritoriul comunelor şi oraşelor, pentru realizarea unei agriculturi moderne, de înaltă productivitate. Aşa cum am menţionat şi la-prima Conferinţă cu preşedinţii consiliilor populare şi secretarii comitetelor de partid, consiliile populare, comunale, precum şi cele orăşeneşti, care au agricultură, poartă întreaga răspundere şi trebuie să asigure desfăşurarea normală şi unitară a întregii activităţi agricole, atît la întreprinderile de stat, la cooperativele agricole, cit şi la cetăţenii particulari. Consiliul popular trebuie să urmărească efectuarea la timp şi în bune condiţiuni a lucrărilor agricole, realizarea unei producţii cit mai mari, dezvoltarea armonioasă a tuturor ramurilor agricole, în conformitate cu planurile şi programele stabilite. Mi-a produs o deosebită satisfacţie, ascultînd aici pe mai mulţi secretari de partid şi preşedinţi de consilii populare care au înfăţişat o serie de rezultate bune obţinute în dezvoltarea agriculturii. Din păcate însă, avem încă un număr mare de comune şi localităţi unde producţia agricolă nu este pe măsura posibilităţilor şi a eforturilor pe care le facem. Trebuie să fie luate toate măsurile pentru a se asigura realizarea programelor stabilite, atît în ce priveşte producţia de cereale, de plante tehnice, în pomicultură, viticultură, legumicultura, cit şi în ce priveşte zootehniii. Avem încă rămîneri în urmă în realizarea unora din aceste programe. De aceea trebuie să facem totul ca, în următorii trei ani din acest cincinal, să recuperăm aceste rămîneri în urmă şi să obţinem înfăptuirea tuturor programelor de creştere a producţiei agricole. Rezultatele pe care le avem în multe comune, în multe unităţi agricole de stat şi cooperatiste, ca şi rezultatele pe care le obţin mulţi cetăţeni, demonstrează cu putere că dispunem de tot ce este necesar pentru a înfăptui programul de dezvoltare a producţiei agricole. Stă în puterea noastră, a organizaţiilor de partid, a consiliilor populare, a cetăţenilor din fiecare localitate ca, pînă în 1980, să realizăm producţii agricole cu mult superioare celor de pînă acum. (Aplauze puternice). Este necesar să acţionăm cu toată hotărîrea în direcţia, asigurării în fiecare localitate atît a produselor necesare fondului de stat în conformitate cu planul, cu contractele încheiate, cit şi a produselor necesare consumului populaţiei. în această privinţă consider că în planul fiecărei localităţi, oraşa comună trebuie să se prevadă în mod distinct atît produsele ce urmează să fie livrate la fondul de stat cit şi cele ce urmează să se realizeze pentru consumul populaţiei, inclusiv pentru diferiţi specialişti care lucrează în sate. Aş dori să menţionez şi în acest cadru cele stabilite la consfătuirea activului din agricultură şi anume că o parte din producţia suplimentară de carne şi de alte produse zootehnice şi agricole obţinute peste prevederile planului în condiţiile realizării şi a efectivelor de animale stabilite, va putea fi lăsată unităţilor respective, comunei sau localităţii respective pentru a asigura o mai bună aprovizionare a acestor localităţi. (Aplauze puternice) Atrag însă foarte serios atenţia, tovarăşi, că trebuie să luăm toate măsurile pentru a asigura realizarea producţiei planificate, pentru a obţine producţii suplimentare în toate domeniile, pentru a realiza efectivele de animale şi producţia animalieră de carne, de lapte, ouă şi altele, asigurînd în întregime predările la fondul central şi, în acelaşi timp, necesarul pentru consumul populaţiei. Sarcini deosebite revin consiliilor populare în dezvoltarea industriei locale, a artizanatului şi serviciilor, în această privinţă, pe lingă realizările însemnate pe care le avem, mai sunt încă multe de făcut; trebuie acţionat cu toată hotărîrea pentru a asigura satisfacerea în cit mai bune condiţiuni a cerinţelor oamenilor muncii, atît la oraşe cit şi la sate. Aş putea spune eu, în ce priveşte dezvoltarea industriei locale, a artizanatului pe baza folosirii resurselor locale, cît şi a serviciilor, ţinînd seama de necesităţile şi de cerinţele populaţiei, ale societăţii noastre în general, în multe localităţi suntem abia la început. Avem încă posibilităţi de a creşte de mai multe ori producţia în acest sector, de a pune deci o bază serioasă unor activităţi industriale în comună şi de a asigura, în acest fel, lucru permanent — şi în perioadele cînd nu sînt lucrări agricole — pentru toţi cetăţenii. Şi trebuie să luăm măsuri hotărîte în această direcţie ! (Aplauze puternice). Avem programe speciale în acest domeniu, inclusiv pentru asigurarea serviciilor. De aceea nu voi insista decit asupra necesităţii de a se lua toate măsurile pentru ca aceste programe să nu rămîbă pe hîrtie, ci să fie realizate în întregime. în mod deosebit consider că trebuie să ne ocupăm de dezvoltarea activităţii industriale, a artizanatului şi a serviciilor, la sate, ţinînd seama de creşterea tot mai mare a cerinţelor ţărănimii noastre muncitoare şi ale celorlalţi locuitori ai comunelor. Un rol de mare însemnătate revine consiliilor populare municipale, orăşeneşti şi comunale în înfăptuirea programului de sistematizare a oraşelor şi satelor. Trebuie să spunem deschis că ceea ce am făcut pînă acum la sate în această direcţie este încă foarte puţin. Sunt, ce-i drept, începuturi bune. Sunt localităţi unde s-au realizat o serie de lucrări importante, dar, în marea majoritate a comunelor şi satelor se lucrează încă defectuos, nu se acţionează cu toată fermitatea pentru înfăptuirea practică în viaţă a sistematizării localităţilor, pentru concentrarea lor, pentru realizarea noilor construcţii pe baza schiţelor şi a machetelor de sistematizare. Este necesar să fie bine înţeles că înfăptuirea hotărîrilor partidului şi statului privind urbanizarea satelor, ridicarea gradului lor de civilizaţie, ca o condiţie a apropierii treptate a condi di ţiilor de viaţă de la sate de cele de la oraşe — impune măsuri hotărîte pentru înfăptuirea programului de sistematizare, pentru a face din fiecare comună o puternică unitate administrativă, un oraş agro-industrial care să asigure condiţii de muncă şi de viaţă tot mai bune pentru toţi locuitorii. (Aplauze puternice). S-a vorbit aici de măsurile privind asigurarea apei, de canalizare, de drumuri, şosele, străzi şi alte lucrări edilitare. Sunt cerinţe necesare, şi îndreptăţite. Dar fără aplicarea fermă a programelor de sistematizare, fără restringerea suprafeţelor locuibile, fără trecerea la construcţii de locuinţe cu mai multe nivele nu vom putea realiza în mod corespunzător modernizarea satelor; e imposibil să asigurăm materialele necesare pentru a asigura canalizarea, aducţiunea de apă, energia electrică pe lungimea de kilometri şi zeci de kilometri a satelor noastre. Trebuie să înţelegem foarte bine şi să facem ca fiecare cetăţean să înţeleagă aceasta, că este necesar să urgentăm concentrarea satelor şi comunelor în unităţi teritorial-administrative bine organizate, îricît să poată beneficia din plin de cuceririle civilizaţiei atît în domeniul edilitar, cît şi în ce priveşte şcoala, căminul cultural şi alte domenii de activitate. (Aplauze puternice). Deci, realizarea sistematizării şi restrîngerea suprafeţelor oraşelor şi comunelor constituie o cerinţă obligatorie pentru a putea înfăptui programul de ridicare a gradului de urbanizare şi de civilizaţie a tuturor localităţilor din patria noastră. Va trebui ca pînă în 1980 să definitivăm machetele celor 300—350 de comune care urmează să devină, pină în 1990, oraşe agro-industriale. în acelaşi timp, va trebui să ne ocupăm de a asigură plănui de sistematizare şi machete pentru fiecare comună, astfel ca tot ceea ce se construieşte să se realizeze pe o bază nouă, ţinîndu-se seama de cerinţele urbanizării şi transformării pînă la urmă, a fiecărei localităţi rurale într-un oraş agro-industrial. (Aplauze puternice, prelungite). Insist asupra acestui lucru pentru a se înţelege bine că nu trebuie să considerăm numărul de 300—350 de comune pe care dorim să le transformăm în oraşe agro-industriale pînă în 1990 ca o limită maximă. De fapt, în acelaşi timp trebuie să ne ocupăm de fiecare comună , tot ceea ce facem în fiecare comună atît în domeniul dezvoltării economico-sociale, cît şi în celelalte domenii să meargă în aceeaşi direcţie. Fără nici o îndoială că vom găsi mulţi primari şi mulţi locuitori care să se ia la întrecere cu cele 300—350 de comune şi să dorească şi ei ca, pînă în 1990, localităţile lor să se transforme în oraşe agro-industriale. (Aplauze puternice, îndelungate). Ţinînd seama de amploarea lucrărilor de construcţii, de modernizare a oraşelor şi satelor noastre, se impune să acordăm toată atenţia — mă refer îndeosebi la sate, dar aceasta priveşte şi oraşele — ca realizarea noilor construcţii de locuinţe să ţină seama de specificul arhitecturii din zona respectivă, să îmbine cît mai armonios utilul cu frumosul, să dea oraşelor şi satelor patriei o înfăţişare nouă, demnă de epoca socialismului şi comunismului. (Aplauze îndelungate). O atenţie deosebită trebuie să acordăm măsurilor de bună organizare şi îngrijire a sănătăţii oamenilor muncii de la oraşe şi sate. în mod deosebit doresc să atrag atenţia asupra măsurilor de stabilizare a cadrelor medicale la sate, prin trimiterea de medici cu experienţă, după ce au efectuat practica cîţiva ani în spitale şi centre puternice medicale (Aplauze), pentru a putea în acest fel să acordăm o asistenţă sanitară la un nivel cît mai corespunzător, în toate oraşele şi comunele patriei noastre, în noua Lege a asigurării sănătăţii populaţiei am hotărît să înscriem aceste prevederi şi altele, pornind de la faptul că practica în producţie, deci şi practica medicală, presupune ca absolvenţii, noii medici, să înveţe de la medici mai cu experienţă şi să-şi însuşească profesiunea de medic nu numai din cărţi, ci şi din experienţa acelora care au practicat-o o perioadă îndelungată. Nu dorim ca practica să se facă pe spatele oamenilor muncii ! (Vii aplauze). Este necesar, de asemenea, să se acorde de către consiliile populare o mai mare atenţie desfăşurării învăţămîntului, în conformitate cu hotărîrile Comitetului Central, cu prevederile legilor ţării privind organizarea învăţămîntului pe baze noi, cu legarea strînsă a învăţămîntului cu cercetarea şi producţia. Aşa cum am mai menţionat şi în alte împrejurări, avem acum o bună organizare a învăţămîntului şi ea trebuie să ofere, pentru o lungă durată, cadrul sigur al desfăşurării întregii activităţi în acest domeniu. Esenţial este acum să luăm măsurile de ridicare a nivelului calitativ al învăţămîntului nostru, în concordanţă cu cerinţele dezvoltării economico-sociale, pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi cunoaşterii umane. (Aplauze puternice). Şi în această privinţă, consiliile populare poartă răspunderea nemijlocită pentru realizarea în viaţă a măsurilor de ridicare a învăţămîntului la nivelul cerut de cerinţele actualei etape de dezvoltare a societăţii noastre. în acest cadru trebuie să se acţioneze şi pentru dezvoltarea, pe baze noi, a învăţămîntului profesional agricol, în conformitate cu cerinţele producţiei agricole moderne, în aşa fel încît fiecare ţăran să urmeze cursurile profesionale, să devină un bun specialist agricol. în această direcţie, consider că este necesar să luăm, în fiecare judeţ, în fiecare comună, măsuri concrete pentru organizarea şcolilor agricole, inclusiv a celor de mecanizare. Practic, lucrătorul agricol, orice om al muncii din agricultură trebuie să lucreze cu tractorul şi maşinile agricole, să cunoască problemele agrozootehnice. (Aplauze puternice). Cîţiva tovarăşi s-au referit aici la necesitatea asigurării unor tractorişti şi mecanizatori pentru perioadele de vîrf. Consider că această problemă este deosebit de importantă, dar ea trebuie soluţionată în fiecare judeţ şi comună. Nu cred că tovarăşii care s-au referit la aceasta au avut în vedere ca să aibă nişte tractorişti şi mecanizatori în plus, pe care să-i folosească din cînd în cînd. Ar trebui ca, practic, toţi lucrătorii din agricultură, începînd cu preşedintele cooperativei agricole, inginerul şef, contabilul şi întregul personal care lucrează în diferite domenii din cooperativă, ca funcţionari, să ştie să conducă tractorul şi maşinile agricole, astfel încît perioadele de vîrf ale lucrărilor agricol să treacă ,şi să lucreze nemijlocit , tractoare şi maşini agricole. (Aplaur puternice). Pe plan mai general, co cer că la nivelul comunei ar fi avut în vedere ca şi alţi lucrători diferite domenii, inclusiv de la căiile populare, şi chiar preşedinţii siliilor populare (Aplauze) să ştie conducă tractoarele şi maşinile agricole, pentru ca, atunci cînd merg pe cîmp, nu numai să se uite la tractor, ci, dacă este nevoie, să ştie să pună mîna şi să-i arate cel puţin tractoristului cum să are şi cum să lucreze mai bine. Şi, dacă are timp, chiar să mai lucreze şi cîteva ore. E chiar plăcut! (Vii aplauze). Acţionînd în acest fel, orice problemă s-ar ridica cu privire la efectuarea lucrărilor agricole în perioada de vîrf, (Continuare in pag. a 3-a) Conferinţa pe ţară a preşedinţilor consiliilor populare care, după trei zile de dezbateri fructuoase, s-aîncheiat ieri in Capitală, odată cu strălucitoarea cuvîntare rostită de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, va rămine in memoria noastră, in conştiinţa obştei româneşti, ca un moment de referinţă din procesul de îndeplinire a Programului adoptat de cel de-al XI- lea Congres, în propulsarea pe o orbită înaltă de civilizaţie şi cultură a tuturor aşezărilor patriei. Desfăşurată la împlinirea a zece ani de la aplicarea măsurilor profund revoluţionare privind perfecţionarea organizării teritorial-administrative, la începutul unui an care va marca un chip decisiv activitatea consacrată realizării obiectivelor grandioase circumscrise actualului cincinal, acest forum atît de caracteristic sistemului democraţiei noastre socialiste a proiectat o lumină revelatoare în ambele direcţii aducînd sub ochii noştri date bilanţiere entuziasmante şi conturind clar perspectivele ce ni le deschide etapa în care am intrat. Sub raportul îmbogăţirii teoriei Şi practicii construcţiei socialiste, in sensul concepţiei ce guvernează politica partidului nostru, de aplicare creatoare a adevărurilor generale ale marxism-leninismului la condiţiile specifice ale României, cuvintarea '' tovarăşului Nicolae Ceauşescu se impune ca un document magistral. Bogăţia de idei pecare o cuprinde ilustrează atributul principal al personalităţii secretarului general al partidului nostru şi anume capacitatea de a deschide cu rigoare ştiinţifică şi cutezanţă revoluţionară căi noi, excepţional de fertile, în dezvoltarea patriei. Rezonanţa pe care a produs-o în rîndul participanţilor la Conferinţă, în rindul întregii noastre opinii publice, va reverbera în timp. „în vreme ce ascultam cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu — ne mărturisea tovarăşul Constantin Matei, preşedintele Consiliului popular judeţean Argeş — imi dădeam încă o dată seama ce epocă de plenitudine trăieşte România avînd în fruntea sa un partid cu o asemenea anvergură a gindirii, o personalitate de talia preşedintelui Nicolae Ceauşescu. Am dezbătut aici, timp de trei zile, probleme de a căror bună soluţionare depinde nu numai condiţia generaţiei actuale ci şi destinul celor care vor veni după noi. Judec problemele de ansamblu, pornind de la scara judeţului nostru. Ca şi atitea alte zone ale ţării, Argeşul a progresat in ultimul deceniu intr-un ritm fără precedent, incit metafora pe care o folosea tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cum că noi l-am pus în umbră pe Făt-Frumos, se potriveşte în întregime şi judeţului nostru. Avem un patrimoniu industrial care cuprinde asemenea centre cum sunt Piteştiul, Colibaşul, Cîmpulungul, furnizăm economiei naţionale produse de prim rang sub raportul caracterului modern, al calităţii. Am dezvoltat, concomitent, agricultura şi am avut bucuria ca, anul trecut, ea să se situeze pe primul loc pe ţară. Intensificăm urbanizarea. Ceea ce ne-a învăţat însă această conferinţă, ceea ce ne-a întărit în conştiinţă, este că resursele de care dispunem sunt abia la începutul valorifi-,carii lor. Măsurile pe care ..le-a ridicat tovarăşul Nicolae Ceauşescu,, vizînd amplificarea rolului consiliilor populare, transformarea fiecărei comune, a fiecărui oraş sau municipiu într-o entitate puternică, accentuarea autoconducerii, autonomiei şi autogestiunii, vor mobiliza energii pe care, poate, nici nu le intuim azi în suficientă măsură şi care vor accelera in final întreaga operă de construcţie socialistă şi comunistă“. Martor la această discuţie se afla tovarăşul Petre Dobrescu, primarul oraşului Slobozia, judeţul Ialomiţa. Slobozia... In holul Sălii Palatului era înfăţişată macheta acestui oraş din Bărăgan care, in ultimii zece ani, şi-a triplat numărul locuitorilor, în mijlocul lanurilor de griu, alături de dumbrava care colorează şi înviorează cursul Ialomiţei, au răsărit, ca din pămint, clădiri albe cu cite 8 şi 10 etaje, maiestuoase edificii de cultură, industrii moderne şi prospere. E o ipostază pe care puţini oameni din generaţiile anterioare ar fi întrezărit-o pentru cimpia populată odinioară cu ciulini şi dropii. Dar noul destin al Sloboziei se află abia in faza lansării. „Pină in 1980 — se confesa tovarăşul Petre Dobrescu — va trebui să mai construim încă cel puţin 4 000 de apartamente. Va trebui, simultan, să înzestrăm oraşul nostru cu dotările şi cu servi însemnări din sala Conferinţei cite care să-i confere o condiţie demnă de epoca noastră. Perspectivele minunate care se desprind din cuvîntarea tovarăşului Nicolae, Ceauşescu ne emoţionează şi ne mobilizează în egală măsură. Consider că, intr-adevăr, toate aşezările, inclusiv cele din judeţul nostru, dispun de posibilităţi pentru a deveni unităţi puternice din punct de vedere economic, capabile să se conducă astfel incit să asigure prosperitatea lor şi să contribuie la prosperitatea întregii ţări. Este drept şi firesc ca aici să se statornicească şi să-şi desfăşoare activitatea cadre cu pregătire superioară în toate domeniile : profesori, medici, ingineri. Cred insă că pentru stabilizarea lor, pentru ca ei să se simtă legaţi de locuri şi de oameni, consiliile populare trebuie să facă totul pentru a le crea condiţii propice de muncă şi de viaţă. Insist asupra acestui lucru, întrucât judeţul nostru, chiar oraşul Slobozia este confruntat cu implicaţiile neplăcute pe care le produce acest fenomen care se numeşte navetismul. Ne revine, aşadar, îndatorirea să ne ocupăm mai îndeaproape de creşterea calităţii vieţii oamenilor“. Pe marginea lucrărilor Conferinţei, în legătură cu ecoul profund pe care l-a trezit cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, am consemnat, de asemenea, opinia tovarăşului Katona Vilmoş, primarul comunei Mirăslău, din judeţul Alba. „Sînt un primar tinăr — ne spune — îndeplinesc această funcţie abia de la alegerile din noiembrie. Tot ceea ce am auzit in aceste zile, luminoasele idei expuse de tovarăşul Nicolae Ceauşescu mi-au îmbogăţit experienţa de activist şi de om. Intr-adevăr, aşa cum pe bună dreptate sublinia secretarul general al partidului, consiliile populare aduc o contribuţie deosebit de importantă la aplicarea politicii Partidului Comunist Român. La Mirăslău avem 3 300 de locuitori, din care circa un sfert aparţin naţionalităţii maghiare. Trăim şi muncim in cea mai deplină frăţie şi armonie. Nimeni nu-l întreabă pe celălalt în ce limbă vorbeşte. Pentru că, pentru a folosi chiar cuvintele atît de inspirate ale conducătorului statului şi partidului, ceea ce ne preocupă este să folosim cu rezultate cit mai bune „limba muncii, limba revoluţionară“ menite să facă patria noastră. România socialistă, cit mai frumoasă şi mai bogată“. Aflată lingă noi, tovarăşa Cornelia Marinescu, primarul comunei Tudor Vladimirescu, judeţul Galaţi, a ţinut să întregească ideea : „Suntem cu toţii sub covîrşitoarea impresie pe care ne-a produs-o cuvîntarea rostită de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Am identificat în cuvintele celui mai iubit fiu al partidului şi poporului nostru aspiraţiile noastre înalte, visurile noastre îndrăzneţe. Suntem siguri că le vom îndeplini. Ne însufleţeşte şi ne dă ■ un puternic imbold ideea ca, in afara celor 300—350 de comune alese să devină oraş in 1990, toate celelalte să se străduiască să păşească pe acest făgaş. M-am gîndit, firesc, la propria noastră aşezare. Deşi suntem abia la încheierea primului trimestru din acest an, din planul de două milioane destinat realizărilor edilitare, am înfăptuit aproape jumătate şi, de curînd, am inaugurat un nou supermagazin şi alte edificii de interes public, ca să nu mai vorbim şi de casele noi ale cooperatorilor. Stă aşadar în puterea noastră să utilizăm cît mai raţional — aşa cum ne-a îndemnat secretarul general al partidului nostru — mijloacele umane şi materiale pe care le avem, în aşa fel incit localităţile rurale să se apropie cît mai rapid de acest profil urban agroindustrial. Avem şi la noi în comună inepuizabile rezerve în vederea folosirii în tot timpul anului a forţei de muncă prin înfiinţarea unor ateliere artizanale sau prin prelucrarea şi semiconservarea legumelor şi fructelor, creind o bază sigură de autoconducere şi autogestiune. Pentru aceasta este nevoie ca, în prim p rind noi, cei aleşi la cîrma consiliului popular, să atragem un număr cit mai mare de oameni în aceste activităţi şi să folosim din plin iniţiativele şi propunerile cetăţeneşti“. Identificindu-se pe deplin cu strălucitele idei cuprinse în cuvântarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului nostru şi preşedintele ţării, asistenţa a scandat minute în şir cuvintele ce sunt pe buzele întregii noastre naţiuni : „Ceauşescu şi poporul!“; „Ceauşescu-P.C.R. !“ O atmosferă vibrantă marcind încheierea Conferinţei pe ţară a preşedinţilor consiliilor populare, forum care, prin desfăşurarea sa, prin spiritul ce i-a tutelat dezbaterile, prin documentele adoptate, a constituit o expresie grăitoare a democratismului orînduirii noastre socialiste şi care a înavuţit cu idei de o inestimabilă valoare, accentuindu-i ritmul, opera de construcţie socialistă şi comunistă pe pămîntul românesc. Ion Pavelescu Dumitru Tabacu Un vast şi mobilizator program de dezvoltare multilaterală a tuturor aşezărilor patriei „Románia libera" încheierea lucrărilor Conferinţei penară a preşedinţilor consiliilor populare (Urmare din pag. I) Teghii, judeţul Buzău, Petre Dobrescu, preşedintele Consiliului popular orăşenesc Slobozia, judeţul Ialomiţa, Ilie Matei, adjunct al şefului secţiei de propagandă a C.C. al P.C.R., Dan Triţoiu, preşedintele Consiliului popular comunal Făget, judeţul Timiş, Ion Vlad, preşedintele Consiliului popular municipal Roman, Constantin Pană, preşedintele Consiliului popular comunal Pecica, judeţul Arad, Suzana Gâdea, ministrul educaţiei şi învăţămîntului, Andrei Fodor, preşedintele Consiliului popular comunal Moldoveneşti, judeţul Cluj, Vasile Petrache, preşedintele Consiliului popular comunal Sascut, judeţul Bacău. In continuare, lucrările Conferinţei au fost conduse de tovarăşul Constantin Dăscălescu, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. S-a anunţat că la dezbaterile în plenul Conferinţei s-au înscris 125 tovarăşi, din care au luat cuvîntul 77, din toate judeţele ţării, ei referindu-se pe larg la sarcinile ce revin consiliilor populare din Programul adoptat de Congresul al XI-lea şi din Hotăririle Conferinţei Naţionale ale partidului. Totodată, vorbitorii au făcut numeroase propuneri cu privire la îndeplinirea planului in industrie şi agricultură, la sistematizarea localităţilor şi gospodăria comunală, dezvoltarea democraţiei socialiste şi antrenarea maselor la întreaga viaţă socială, la perfecţionarea stilului şi metodelor de lucru ale organelor şi organizaţiilor de partid, în conducerea activităţii economice, a muncii politico-educative de masă. La propunerea prezidiului, Conferinţa a aprobat sistarea discuţiilor, urmînd ca participanţii care nu au vorbit şi au de făcut propuneri sau observaţii să le prezinte în scris secretariatului Conferinţei. Prin votul lor unanim, participanţii au adoptat, apoi, Rezoluţia şi Chemarea Conferinţei pe ţară a preşedinţilor consiliilor populare, documente ce vor fi definitivate pe baza orientărilor şi indicaţiilor cuprinse în cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la acest forum, a observaţiilor şi propunerilor făcute in cadrul dezbaterilor. Rezoluţia şi Chemarea vor fi date publicităţii. Exprimind dorinţa tuturor participanţilor, tovarăşul Constantin Dăscălescu a adresat tovarăşului Nicolae Ceauşescu rugămintea de a lua cuvîntul în încheierea Conferinţei pe ţară a preşedinţilor consiliilor populare. In aclamaţiile participanţilor, in entuziasmul şi însufleţirea generală, ia cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România. Ampla cuvîntare a secretarului general al partidului este urmărită cu deosebită atenţie, cu larg interes şi deplină aprobare, ea fiind subliniată, în repetate rînduri, cu vii şi îndelungi aplauze, cu urale şi ovaţii. La sfîrşitul cuvintării, în sală domneşte o atmosferă care relevă vibrant dragostea fierbinte şi încrederea profundă a tuturor cetăţenilor patriei, fără deosebire de naţionalitate, in gloriosul nostru partid comunist, conducătorul încercat al poporului pe calea luminoasă a socialismului şi comunismului, în secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de a cărui pilduitoare viaţă şi activitate revoluţionară este indisolubil legat tot ce se făureşte în România de azi, spre gloria şi măreţia ei. Făcîndu-se ecoul acestor sentimente, participanţii scandează neîntrerupt „Ceauşescu — P.C.R. !“, „Ceauşescu şi poporul !“. în această impresionantă manifestare îşi găsesc o expresie nemijlocită coeziunea strînsă a tuturor fiilor ţării în jurul partidului şi ai secretarului său general, unitatea şi forţa naţiunii noastre socialiste, deplina concordanţă intre năzuinţele poporului şi politica partidului. In numele milioanelor de cetăţeni ai patriei, pe care-i reprezintă în marele forum, participanţii au exprimat angajamentul ferm de a transforma în fapte importantele sarcini şi orientări cuprinse în cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în hotărîrile Conferinţei pre- şedinţilor consiliilor popular de a mobiliza întregul potenţiu material şi uman al judeţelor, oraşelor şi comunelor in vederea înfăptuirii exemplare a obiectivelor actualului cincinal, a Programului partidului, elaborat de Congresul al XI-lea al P.C.R., care asigură înflorirea continuă a întregii ţări, o viaţă liberă, demnă şi tot mai îmbelşugată poporului nostru, ridicarea României pe trepte tot mai înalte de progres şi civilizaţie.