România Liberă, mai 1978 (Anul 36, nr. 10424-10449)
1978-05-09 / nr. 10430
► 0 La Tismana, in judeţul Gorj, se află in construcţie un matei. Popas potrivit şi necesar in cadrul natural şi pitoresc al frumoasei aşezări gorjene. Din legătură cu nota apărută şi rubrica de faţă privind rătăjirea unui colet poştal ce aparţinea destinatarului Octavian Petrescu din Constanţa, Direcţia judeţeană de poştă şi telecomunicaţii Ilfov ne informează că au fost întreprinse cercetările de rigoare şi, neputându-se stabili unitatea vinovată de nejustificarea coletului, s-a dispus plata despăgubirilor legale cuvenite. • Constructorii de drumuri din judeţul Ilfov au început in avans lucrările la un drum ocolitor in zona municipiului Giurgiu, care va permite scoaterea traficului greu din centrul localităţii. Din cele zece săli de lectură ale Bibliotecii centrale de stat din Bucureşti s-au redeschis şapte. Acestea pun la dispoziţia publicului întregul fond de colecţii şi publicaţii al bibliotecii. „ In jurul uzinei de apă ce alimentează municipiul Baia Mare, silvicultorii au plantat ÎSAşi de teren degradat cu 120 000 de puieţi de castan, pin negru şi mălin. Noua plantaţie, pe lingă faptul că combate poluarea în zonă va deveni şi un minunat loc de agrement pentru băimăreni. Catalogul de seminţe al grădinii botanice a Universităţii din Craiova a ajuns la cea de a XX-a ediţie. Broşura este trimisă cu regularitate unor instituţii de pe toate continentele şi facilitează schimburile de seminţe cu acestea. Aşa a ajuns grădina botanică din Craiova să deţină in colecţiile sale ştiinţifice numeroase plante exotice. Rubrică realizată de Petre Mihai Bâcanu România libera" COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN In numele Partidului Comunist din Cuba și al întregului nostru popor, dorim să vă transmitem un călduros salut cu prilejul celei de-a 57-a aniversări a creării partidului de eveniment ce constituie un moment relevant in istoria poporului român. Cu această ocazie, vă dorim succese in îndeplinirea sarcinilor trasate pentru edificarea noii societăţi şi transmitem, totodată, urări pentru continua dezvoltare a colaborării frăţeşti între partidele şi popoarele noastre. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST DIN CUBA Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Foarte impresionată de amabilul mesaj de felicitări şi bune urări pe care Excelenţa Voastră mi l-a adresat, vă exprim viile mele mulţumiri, cărora le adaug urările mele cele mai bune pentru dumneavoastră personal și pentru poporul României. IULIANA Regina Ţărilor de Jos Colocviul naţional studenţesc „Mihai Eminescu“ La Cluj-Napoca, s-au desfăşurat timp de 3 zile lucrările Colocviului naţional studenţesc „Mihai Eminescu“, prestigioasă manifestare, aflată la a 4-a ediţie, încadrată in Festivalul naţional „Cintarea României“. Desfăşurate pe 4 secţiuni, lucrările colocviului au evidenţiat preocupările pentru analiza comparată a textului eminescian, metodă modernă de receptare a sensurilor şi frumuseţilor cuprinse in opera eminesciană. Cu acest prilej, la Casa universitarilor, a avut loc un recital de poezie şi lieduri, susţinut de studenţii Facultăţii de filologie a Universităţii „Babeş-Bolyai“ şi cei ai Conservatorului „Gheorghe Dima“. Cele aproape 80 de comunicări, caracterizate printr-o înaltă ţinută ştiinţifică vor fi adunate într-un volum. Actuala ediţie a Colocviului naţional studenţesc „Mihai Eminescu“ a marcat un moment important în aprofundarea cunoaşterii operei de importanţă universală a luceafărului poeziei româneşti. U &87 In continuarea vizitei de prietenie pe care o efectuează in ţara noastră, membrii delegaţiei Partidului Baas Arab Socialist din Siria, condusă de Abdallah Al-Ahmar, secretar general adjunct, au fost oaspeţii judeţului Constanţa. Cu acest prilej a avut loc o întrlnire la Comitetul judeţean Constanţa al P.C.R. şi au fost vizitate Şantierele navale. I.A.S. Murfatlar, întreprinderea de morărit şi panificaţie Bobrogea, Staţiunea de cercetări zootehnice Palas, precum şi noile construcţii de interes social-edilitar şi turistice de pe litoralul Mării Negre. ★ Delegaţia Comisiei pentru muncă, sănătate şi asigurări sociale a parlamentului landului Renania de Nord-Westfalia — R.F.G. condusă de Konrad Grundmann, fost ministru de stat, preşedintele Comisiei, a întreprins o vizită in diferite localităţi din ţară. Au fost vizitate întreprinderea de piese auto din Sibiu, localităţile Braşov, Sighişoara, Mediaş, Prejmer, Tulcea. Membrii delegaţiei s-au întîlnit cu Vasile Bărbuleţ, preşedintele Comitetului Executiv al Consiliului Popular judeţean Sibiu, şi Ioan Drăghici, primarul municipiului Braşov, precum şi cu prof. dr. docent Carol Golner, decanul Facultăţii de istorie şi filozofie din Sibiu şi cu episcopul evanghelic din Sibiu, Albert Klein. In Capitală, oaspeţii s-au, intilnit cu reprezentanţi ai conducerii Ministerului Muncii, au avut întrevederi la ziarul „Neuer Weg“, publicaţia ..Neue Literatur“ şi editura ..Kriterion“. ★ Aseară, la cinematograful „Patria“ din Capitală a avut loc premiera noului film românesc „Pentru patrie“. Autoconducerea muncitorească (Urmare din pag. 1) puneri care au fost luate in seamă de C.O.M. şi aplicate.“ „Propunerile mele şi ale tovarăşilor mei, In majoritate tineri, de reanalizare a tehnologiei depăşite a motorului D 120, de dotare cu televizoare a celor trei cămine de nefamilişti ca şi altele au fost luate in consideraţie de C.O.M. şi rezolvate“ — afirmă, la rindul lui, tînărul lăcătuş montator ION VLAD. „Eu nu sunt membru de partid, dar simt că se ţine seama de părerea mea — adaugă MARIN CALANGIU, fost lăcătuş şi acum tehnician principal la retribuirea muncii. Democratismul şi etica muncitorească funcţionează deplin la noi in domeniul retribuţiei muncii : premierile se discută în prealabil in grupele sindicale iar fruntaşii au primit 20 la sută din ceea ce ni s-a atribuit pentru beneficiul suplimentar realizat. Aceste discuţii arată, de fiecare dată, că sunt foarte mulţi cei ce simt că au un cuvint hotăritor de spus, şi şi-l spun“. Dar, poate, cel mai plastic exprimă sentimentul acesta care predomină in fabrică, de participant cu drepturi depline la conducere, muncitorul mecanic GHEORGHE AURELIAN : „Eu am făcut, ca şi tovarăşii mei, unele propuneri, şi nu numai propuneri, dar am şi pus umărul să le realizăm, iar cuvintul meu am văzut că a contat. Consider că particip la autoconducere prin propunerile pe care le fac şi prin participarea mea la realizarea lor şi că nu trebuie neapărat să fii membru al C.O.M. pentru ca să te simţi om cu drept de conducere. Eu înţeleg prin autoconducere posibilitatea ce mi se dă să cunosc şi să particip efectiv la rezolvarea tuturor problemelor care privesc viaţa uzinei. Şi, vă spun sincer, nu există la noi nici un muncitor, numai dacă nu vrea, care să n-aibă această posibilitate. Aşa că eu mă consider membru al C.O.M. fără să fac parte din el“. Iată aşadar cum, realitatea o demonstrează fără dubiu, prin acest proces de conştientizare şi participare efectivă, rindurile conducătorilor cresc la „Timpuri noi“ în aşa măsură incit dacă ai analiza şi număra bob cu bob, ar fi greu să stabileşti dacă nu cumva numărul conducătorilor, al celor ce realizează în fapt autoconducerea muncitorească, nu este mai mare decit cel al „conduşilor“. Am reţinut in acest sens o vorbă inţeleaptă a unuia din cei mai vechi muncitori ai fabricii, azi maistru principal şi şef de atelier. Spune tovarăşul CONSTANTIN CIOBANU: „Linia marxistă a partidului nostru a căpătat in anii din urmă o nouă calitate prin dezvoltarea democraţiei muncitoreşti, a autoconducerii muncitoreşti. Trebuie să arătăm că înţelegem, aceste mari drepturi şi să învăţăm să le folosim cit mai bine, in aşa fel incit toate sarcinile care stau in faţa noastră, probleme de creştere a eficienţei economice, de modernizare, de calitate, să fie îndeplinite ,cit mai bine“. In ultimele sale şedinţe consiliul oamenilor muncii de la „Timpuri noi“ s-a ocupat de bugetul de venituri şi cheltuieli pe 1979, de planul pe 1979, de activitatea pe linia asigurării calităţii şi de reducerea cheltuielilor de producţie, de analiza morbidităţii şi a protecţiei muncii in 1977, de problemele legate de introducerea tehnologiilor noi şi asimilarea de noi produse, toate avind drept fundal principal grija pentru creşterea producţiei nete şi a eficienţei economice. Notăm cu satisfacţie faptul că toate aceste preocupări ale consiliului oamenilor muncii le-am regăsit pulsînd puternice ateliere şi secţii, la mulţi dintre oamenii uzinei, membri sau nemembri de partid, virstnici sau tineri, care acţionează la modul cel mai constructiv posibil pentru soluţionarea lor. Iată doar un singur exemplu povestit de un contabil-şef de secţie („Prelucrări mecanice“), tovarăşul FLOREA GEORGESCU. „La noi in secţie organizaţia de partid a analizat de curind situaţia economică a secţiei. Eu nu sunt membru de partid, dar am fost invitat să prezint un referat. La dezbateri au participat foarte mulţi oameni care au făcut propuneri interesante vizind reducerea consumului de scule, prevenirea defectării utilajelor, încărcarea lor corespunzătoare, economii de combustibil și de energie electrică și altele. S-au luat niște hotărâri pe care le urmărim acum la zi. Pot să vă spun că aproape toată lumea participă la acţiune, lucru care se simte in bugetul secţiei. Colectivul arată că ştie nu numai să constate neajunsurile dar şi că ştie să le şi elimine“. în loc de încheiere, transcriem cuvintele preşedintelui consiliului oamenilor muncii, tovarăşul Constantin Stanciu, care, prezentindu-ne metodele de lucru ale consiliului ne spune : „Ne preocupăm desigur, în primul rind, de îndeplinirea in cit mai bune condiţii a planului la zi. In paralel, insă, ne preocupăm intens de pregătirea condiţiilor pentru ca anul 1979 să reprezinte un salt calitativ in viaţa uzinei. Planul şi bugetul de venituri şi cheltuieli au fost elaborate cu participarea întregului colectiv, apoi au fost prelucrate cu tot activul care, la rindul său, îl dezbate în secţii pină la ultimul om. Am prevăzut multe măsuri interesante, altele apar pe parcurs, dar garanţia o reprezintă modul in care vor înţelege că trebuie să-şi facă datoria, toţi membrii colectivului, in fapt să se autoconducă. Pină acum au dovedit că ştiu s-o facă şi sperăm ca pe viitor autoconducerea muncitorească să se dezvolte în întreprinderea noastră cu roade și mai bogate. Wg.(3)MWTM ECHIPA MASCULINĂ DE GIMNASTICĂ A ROMÂNIEI ÎNVINGĂTOARE IN INTILNIREA CU ITALIA La Gorizia, a luat sfârşit întilnirea internaţională masculină de gimnastică dintre reprezentativele Italiei şi României. Gimnaştii români au obţinut o frumoasă victorie cu scorul de 556,95—545,65 puncte. în clasamentul individual compus pricea de a 4-a reuniune a campionatelor mondiale de box de la Belgrad a fost marcată de citeva rezultate surpriză. La categoria „grea“, tînărul pugilist francez Dominique Nato, in virstă de 21 de ani, a reușit să-l învingă la puncte, cu o decizie de 3—2, pe cunoscutul campion sovietic Igor Visovski, unul din favoriţii categoriei. In limitele cat, pană, bulgarul T. Andrejkowski a obţinut victoria la puncte in faţa campionului european R. Nowakowski (R.D. Germană). Tot ca o surpriză poate fi apreciată şi victoria vest-germanului Ernst cele trei locuri au fost ocupate de reprezentanţii României : 1. Dan Grecu — 113,65 p ; 2—3 Sorin Cepoi şi Ion Checicheş, cu cite 110,95 puncte. Pe locul patru s-a situat Giantomasi (Italia) cu 110,70 puncte. Müller (semimijlocie) în faţa bulgarului Piemen Yankov. Alte rezultate înregistrate : până : Ribakov (U.R.S.S.) b. ab. Stengram (Thailanda) ; Ristici (Iugoslavia) b. p. Radman (Suedia) ; Jumawan (S.U.A.) b. p. Zoumansi (Coasta de Fildeș) ; semimijlocie : Iliadis (Grecia) b. p. Perez (Spania) ; Coreea (Cuba) b. ko Adebeye (Nigeria) grea : Tubbs (S.U.A.) b. p. Lévai (Ungaria) ; Vujkovici (Iugoslavia) b. p. G. Skrzecz (Polonia) ; Suvandjiev (Bulgaria) b. p. Kaya (Turcia) ; Fanghanel (R.D. Germană) b. ko. 2 pe Hussing (R.F. Germania). SCRIMĂ : Concursul internaţional de spadă desfăşurat la Greifswald (In apropiere de Rostock) a fost cîștigat de scrimerul român Constantin Zidaru, care a totalizat in turneul final 5 victorii. Pe locurile următoare s-au clasat Jurka (Cehoslovacia) — 4 victorii, Constantin Bărăgan (România) — 3 victorii, Suarez (Cuba) — 2 victorii, Nieiaba (Polonia) — 1 victorie şi Slonin (Polonia) — zero victorii. La competiţie au participat 61 de sportivi din Cehoslovacia, Cuba, Polonia, România şi R.D. Germană. TENIS : Turneul final al „Circuitului WCT“ la tenis, rezervat probei de dublu, s-a încheiat la Kansas City (Missouri) cu victoria cuplului Wol ★ 0 LA BARCELONA, într-un meci pentru campionatul european de rugbi — „Cupa FIRA“, selecţionata Spaniei a întrecut cu scorul de 20—13 (7—13) echipa Cehoslovaciei. In clasamentul campionatului conduce echipa Franţei — 15 puncte, urmată de formaţiile României — 12 puncte, Spaniei — 8 puncte, Italiei — 8 puncte, Poloniei — 5 puncte şi Cehoslovaciei — 4 puncte. Au mai rămas de disputat două partide : Polonia — Spania şi Cehoslovacia — Polonia. 0 CAMPIONATUL MONDIAL DE HOCHEI PE GHEAŢA (grupa A) a continuat la Praga cu meciul dintre selecţionatele Finlandei şi S.U.A., încheiat la egalitate : 3—3 (1—0, 1—2, 1—1). In clasament conduce neînvinsă echipa Cehoslovaciei, cu 12 puncte, urmată de formaţiile U.R.S.S. — 10 puncte, Suediei, Canadei — cite 8 puncte, R.F. Germania — 5 puncte, S.U.A., R.D. Germane şi Finlandei — cite 3 puncte. Aseară, formaţia Cehoslovaciei a întrecut cu scorul de 3—2 echipa Suediei. 0 ÎN CADRUL CONCURSULUI INTERNAŢIONAL de la Los Angeles, atletul american Jek Fibak — Tom Okker, care a învins in finală cu 6—7, 6—4, 6—0, 6—3 perechea Stan Smith — Bob Lutz. In ultima partidă susţinută, Ilie Năstase şi Jaime Fuilol au întrecut cu 6—3, 6—2 cuplul Jose Higueras — Victor Pecci. ŞAH: După consumarea a 6 runde, în turneul internaţional de şah care se desfăşoară la Zamardi (pe malul lacului Balaton) conduce Ferenc Portisch (Ungaria) — 4,5 puncte urmat de Bielczyk (Polonia) — 5 puncte şi Mehring (R.D. Germană) — 3,5 puncte. Maestrul român Iuliu Szabó, care în ultimele două runde a remizat cu şahiştii ungari Ferenc Portisch şi Pinter, totalizează 2,5 puncte. ★ ★ James Butts a stabilit cea mai bună performanţă mondială a sezonului in proba de triplusalt, cu 17.21 m. 0 JOHANN CRUYFF, celebrul fotbalist olandez care in ultimii ani a activat la C.F. Barcelona, a susţinut duminică meciul de adio. El a decis să se retragă din activitatea competiţională de performanţă urmind ca in viitor să mai participe la citeva meciuri demonstrative. CAMPIONATELE MONDIALE DE BOX e MÎINE LA BUCUREŞTI. Ieri, cele trei loturi de fotbal anunţate de noi in ziarul de sîmbată, s-au reunit la Bucureşti în vederea intîlnirilor internaţionale pe care le vor susţine in cursul acestei săptămini. Lotul A, in componenţa căruia a fost inclus şi Doru Nicolae, întîlneşte mîine, sub denumirea selecţionatei divizionare, cunoscuta formaţie spaniolă Espanol Barcelona. Meciul va avea loc pe stadionul „23 August“ de la orele 17. Din eite suntem informaţi în acest meci de verificare va fi folosită, pentru început, formaţia care a evoluat MECIUL DE FOTBAL în a doua repriză a întilnirii cu selecţionata Bulgariei. Duminică, la Bucureşti, are loc meciul România — U.R.S.S. Selecţionata olimpică are programat un turneu de două jocuri in Egipt, ambele la Cairo, în 12 mai cu Zamarek Sporting Club, şi 14 mai cu National Sporting Club. Lotul olimpic pleacă astăzi la Cairo. In fine, lotul de tineret a fost convocat pentru a se pregăti în vederea meciului pe care-l susţine duminică 14 mai, la Odesa, cu selecţionata similară a Uniunii Sovietice. DINTRE SELECŢIONATA DIVIZIONARĂ ŞI ESPANOL BARCELONA N Noutăţi de la TIBCO 78 şi Salonul internaţional 79 al chimiei • încă din primele zile de desfăşurare ale celor două manifestări internaţionale inaugurate joi dimineaţa la Bucureşti, pavilionul B şi platforma exterioară adiacentă, rezervate participării României la Salonul in-ternaţional al chimiei, constituie importante puncte de atracţie pentru specialişti şi publicul larg vizitator. Ilustrative sunt în acest sens pentru posibilităţile din ce in ce mai ridicate ale ţării noastre de echipare cu mijloace moderne a industriei chimice, petrochimice şi de prelucrare a ţiţeiului, exponatele firmei româneşti „Industrialexport“ care comercializează pe piaţa mondială instalaţiile a două mari centrale industriale. Sunt prezentate scheme, machete şi fotografii ale unor rafinării, fabrici de îngrăşăminte, produse sodice etc. realizate in ţară şi peste hotare, precum şi o gamă largă de utilaje şi accesorii. Printre produsele realizate recent se numără reactoarele şi agitatoarele din oţel emailat, ventilatorul axial cu pas reglabil, rezervoarele din poliesteri armaţi cu fibre de sticlă etc. Gradul înalt de automatizare, precum şi acţiunea de cibernetizare a industriei chimice sunt ilustrate de gama largă de aparate indicatoare de măsură şi control pentru temperatură, nivel şi debit mediu al instalaţiilor, sistemele de calcul electronic, calculatoarele de proces şi miniproces. In pavilionul L întreprinderea românească de comerţ exterior „Electronum“ prezintă o largă paietă de noutăţi din domeniul său de activitate. Se remarcă în primul rind aparatele portabile de televiziune cu circuite integrate şi cu joc electronic încorporat, precum şi televizorul transportabil „Nadia“, echipat de asemenea cu circuite integrate, realizat cu tehnică modulară, ecran de 44 cm diagonală şi cu antenă proprie. In premieră prezintă și întreprinderea „Tehnoton“-Iași mai multe tipuri de radioreceptoare portabile : „Omega“ in două variante (unde ,medii şi ultrascurte, unde lungi şi unde scurte), „Gloria III“ cu performanţe ridicate, alimentat de la baterii sau reţea, „Madrigal“ cu patru lungimi de undă şi „Gama“ de mici dimensiuni. Mai trebuie reţinute realizările de ultimă oră şi a întreprinderii „Electromagnetica“ — Bucureşti — telefonul cu claviatură în loc de disc — şi ale întreprinderii de aparataj electric şi instalaţii din Titu — automat de scară tranzistorizat. Iată, consemnate, pe scurt, şi cîteva declaraţii ale reprezentanţilor unor ţări străine, participante la cele două manifestări. 0 IBRAHIM METE, directorul pavilionului Republicii Turcia : „Ţara noastră acordă o atenţie deosebită relaţiilor ei cu vecinii. Relaţiile economice şi comerciale cu România au crescut şi sunt in creştere in fiecare an. Ca ţară în curs de dezvoltare, Turcia are nevoie de produse destinate agriculturii, cum sunt, spre exemplu, îngrăşăminte chimice, insecticide, maşini, produse pe care Turcia le importă din România. In urma întâlnirilor pe care le-am avut la Ankara cu delegaţiile române, sunt sigur că relaţiile comerciale şi de colaborare economică se vor extinde considerabil. Sper că această primă participare va atrage după sine alte prezenţe ale Turciei la tirgurile şi expoziţiile din Capitala României. După vizitarea pavilioanelor româneşti, am constatat că ţara dumneavoastră oferă produse foarte interesante pentru economia Turciei. Aceasta imi dă convingerea că schimburile de mărfuri se vor dezvolta continuu, pe baza avantajului reciproc“. 0 EVGHENI SOPOV — directorul pavilionului U.R.S.S. : „Uniunea Sovietică este un participant tradiţional la marile expoziţii şi tîrguri organizate în capitala Republicii Socialiste România. Vom veni de fiecare dată aici cu scopul de a contribui la lărgirea şi adincirea continuă a relaţiilor comerciale şi economice dintre Uniunea Sovietică şi România. în ultimii ani s-a făcut mult in domeniul întăririi colaborării dintre ţările noastre. Printre altele, a crescut considerabil volumul comerţului, valoarea schimburilor de mărfuri în acest an fiind estimată la 2,1 miliarde ruble. Suntem bucuroşi să ne reîntîlnim cu prietenii români. Sperăm că vizitatorii vor vedea lucruri interesante în pavilionul sovietic, iar contactele de afaceri şi convorbirile cu specialiştii vor duce la încheierea unor contracte reciproc avantajoase, ceea ce va contribui la dezvoltarea continuă a colaborării economice şi comerciale dintre U.R.S.S. şi România“. 0 CHARALAMBOS KOUTSOUKOS, directorul pavilionului Greciei : „La actuala ediţie a TIBCO ’78, Grecia prezintă, pe o suprafaţă de peste 800 mp, produsele a 120 de firme. Din acest punct de vedere am convingerea că actuala noastră prezenţă la Bucureşti se va solda cu noi aranjamente comerciale, care vor contribui la dezvoltarea şi diversificarea schimburilor bilaterale. In ultimii ani, livrările în Grecia de produse româneşti au sporit continuu. In 1977, de pildă, creşterea a fost de circa 40 la sută, faţă de 1976. Dorinţa noastră sinceră este de a amplifica in continuare aceste schimburi, pe baze reciproc avantajoase, ceea ce şi explică participarea reprezentativă a firmelor greceşti la actualele manifestări internaţionale de la Bucureşti“ . Tudor Gheorghiu Standul întreprinderii româneşti de comerţ exterior „Electronum“ prezintă numeroase noutăţi in domeniul aparatelor de televiziune PROGNOZA METEOROLOGICĂ Meteorologul de serviciu IOAN STANCESCU ne comunică : Caracteristica vremii : Răcoroasă şi în general Instabilă. Precipitaţii : Ploi care vor avea şi caracter de aversă în Banat, Oltenia, Crişana şi Transilvania. In rest averse locale. Temperatura : Maximele de astăzi între 14 şi 22 grade pe alocuri mai ridicate şi în Sud-Estul ţârii, iar minimele între 4 şi 12 grade. Bucureşti . Vreme răcoroasă şi uşor instabilă. Aversă de ploaie. Vint moderat. Temperatura maximă între 20 şi 22 grade, iar minima intre 7 şi 9 grade. ŞTEFAN PETERFI La 6 mai a încetat din viaţă academicianul Ştefan Peterfi, membru al C C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, preşedintele Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate maghiară, vicepreşedinte al Academiei Republicii Socialiste România. Născut la 8 martie 1906, la Deva, dintr-o familie de învăţători de naţionalitate maghiară, Ştefan Peterfi a urmat cursurile facultăţii de ştiinţe naturale de la Universitatea din Cluj, pe care a absolvit-o in 1932. In 1937 a obţinut titlul de doctor in ştiinţe biologice, specialitatea morfologia şi fiziologia plantelor. Desfăşoară o intensă activitate didactică şi ştiinţifică la Universitatea din Cluj, publicind numeroase şi valoroase lucrări de specialitate. După instaurarea puterii populare, Ştefan Peterfi, continuîndu-şi activitatea didactică, a participat activ la pregătirea şi educarea multor generaţii de tineri studenţi în cadrul Universităţii Babeş- Bolyai, la formarea de cadre de specialitate in domeniul biologiei. Rodnica şi îndelungata activitate in învăţămint i-a adus stima şi preţuirea studenţilor, cadrelor didactice, ale tuturor acelora care au beneficiat de cunoştinţele şi calităţile sale de pedagog. Opera ştiinţifică şi didactică a savantului Ştefan Peterfi, tradusă în mai multe limbi, s-a bucurat de o înaltă apreciere din partea forurilor ştiinţifice, fiind ales în 1955 membru corespondent, iar in 1963 membru titular al Academiei Republicii Socialiste România. El a fost onorat, de asemenea, cu titluri academice ale unor prestigioase instituţii ştiinţifice de peste hotare. Paralel cu activitatea ştiinţifică de cercetare şi pedagogică, Ştefan Peterfi a îndeplinit diferite funcţii in conducerea acestor domenii — prorector al Universităţii Babeş-Bolyai, vicepreşedinte al Filialei Cluj-Napoca a Societăţii de ştiinţe naturale şi geografie, vicepreşedinte al Academiei Republicii Socialiste România. In anul 1959, Ştefan Peterfi a devenit membru al Partidului Comunist Român, militind cu toată energia pentru înfăptuirea neabătută a politicii interne şi externe a partidului şi statului nostru, pentru cauza progresului şi prosperităţii patriei noastre, pentru triumful socialismului şi comunismului în Republica Socialistă România. Ştefan Peterfi şi-a consacrat forţele, cu pasiune şi hotărire, pentru traducerea consecventă în viaţă a politicii naţionale marxist-leniniste juste a partidului nostru de deplină egalitate in drepturi şi manifestarea nestingherită a oamenilor muncii de naţionalitate maghiară în toate domeniile de activitate, pentru întărirea continuă a frăţiei, solidarităţii şi muncii comune a tuturor celor ce muncesc din patria noastră, fără deosebire de naţionalitate, in efortul şi în lupta unită pentru progresul şi înflorirea României socialiste. Ştefan Peterfi a fost ales preşedintele Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. In aceste calităţi, tovarăşul Ştefan Peterfi a acţionat neobosit pentru îndeplinirea importantelor atribuţii ce revin, în sistemul democraţiei noastre socialiste, Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate maghiară, aducîndu-şi, de asemenea, contribuţia la vasta activitate a Frontului Unităţii Socialiste — cea mai largă şi reprezentativă organizaţie din societatea noastră, care exprimă unitatea strinsă a întregului popor, a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, în jurul Partidului Comunist Român. Pentru calităţile sale unanim recunoscute de savant, patriot şi militant de seamă pe tărim obştesc, tovarăşul Ştefan Peterfi a fost ales membru al C.C. al P.C.R., deputat in Marea Adunare Naţională, membru al Consiliului de Stat şi apoi vicepreşedinte al acestui înalt for de conducere a statului nostru. In calitate de vicepreşedinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Ştefan Peterfi a îndeplinit numeroase misiuni şi însărcinări de înaltă răspundere peste hotare din spiritul politicii partidului şi statului nostru de dezvoltare şi întărire a legăturilor de prietenie şi colaborare ale României cu toate statele lumii fără deosebire de orinduire socială, de promovare fermă în viaţa internaţională a principiilor independenţei şi suveranităţii naţionale, deplinei egalităţi în drepturi, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc, dreptului fiecărui popor de a-şi hotărî singur soarta. Ştefan Peterfi a acţionat cu energie, pentru întărirea şi dezvoltarea legăturilor Frontului Unităţii Socialiste cu organizaţii similare din alte ţări, cu mişcările de eliberare naţională şi socială, cu partide progresiste, cu personalităţi ale vieţii politice din diferite ţări ale lumii, pentru afirmarea pe plan internaţional a ideilor şi concepţiilor României privind instaurarea unei noi ordini economice şi politice internaţionale, pentru securitate şi pace, pentru colaborare şi cooperare nestingherita intre toate ţările lumii, pentru o lume mai bună şi mai dreaptă. Pentru meritele sale, tovarăşul Ştefan Peterfi a fost distins cu titlul de Erou al Muncii Socialiste şi medalia de aur „Secera şi ciocanul“, cu alte ordine şi medalii ale Republicii Socialiste România. Ca recunoaştere a contribuţiei aduse la întărirea legăturilor de prietenie şi colaborare ale României cu alte state ale lumii, Ştefan Peterfi a fost distins, de asemenea, cu multe ordine ale unor ţări prietene. Prin încetarea din viaţă a tovarăşului Ştefan Peterfi ştiinţa românească, Partidul Comunist Român şi statul socialist, întregul nostru popor suferă o grea pierdere. Amintirea tovarăşului Ştefan Peterfi, fiu credincios al partidului şi poporului nostru, luptător devotat pentru unitatea şi frăţia Întregului popor, pentru victoria socialismului, pentru înflorirea patriei noastre scumpe. Republica Socialistă România, va rămine veşnică în inima şi conştiinţa comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii. COMITETUL CENTRAL CONSILIUL DE STAT AL PARTIDULUI COMUNIST AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂN ROMÂNIA CONSILIUL NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE ★ ★ ★ a funeraliilor Din partea Comisiei de organizare Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România şi Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, au hotărît, în legătură cu Încetarea din viaţă a tovarăşului Ştefan Peterfi, constituirea unei comisii de partid şi de stat pentru organizarea funeraliilor. Comisia este alcătuită din tovarăşii Ştefan Voitec, preşedintele comisiei, Vasile Vilcu, Ştefan Mocuţa, Eugen Jebeleanu, Ion Vinte, Şerban Ţiţeica, Constantin Petre. Comisia de partid şi de stat pentru organizarea funeraliilor tovarăşului Ştefan Peter îi comunică : Sicriul cu corpul neînsufleţit al tovarăşului Ştefan Peterfi va fi depus in holul Casei universitarilor din Cluj-Napoca. Oamenii muncii vor avea acces, pentru a-şi lua rămas bun, în ziua de miercuri, 10 mai, incepînd cu ora 10. Mitingul de doliu va avea loc in aceeaşi zi la ora 13.00 la Casa universitarilor. Corpul neînsufleţit al lui Ştefan Peterfi va fi înhumat la Cimitirul central din municipiul Cluj-Napoca. / Noi ansambluri de / Au început lucrările de materializare a detaliului îmbunătăţit de sistematizare a centrului municipiului Bacău. In locul unor clădiri îmbătrînite, discordante cu noul peisaj urbanistic, au început lucrările la noi ansambluri de locuinţe, magazine, unităţi comerciale, culturale, şcolare şi sanitare, a unui hotel turistic cu 300 de locuri ş.a. Se va realiza, astfel, un ansamblu armonios, unitar, care va plasa Bacăul în rindul marilor oraşe moderne, aflate în plină ascensiune. De altfel, prognozele indică triplarea, în deceniile următoare, a populaţiei oraşului. In vederea satisfacerii cerinţelor social-culturale sunt prevăzute noi şi moderne ansambluri de locuinţe în tinerele cartiere Cornişa Bistriţei 1 şi 2, Cremenea, Mioriţa, Milcovul, Izvoarele şi Letea, crearea unor perimetre comerciale, a noi artere de circulaţie, fără ca suprafaţa oraşului să fie extinsă. (Agerpres) La Piatra Neamţ a fost Înălţat apartamentul cu nr. 15 000. De cînd a fost aşezată prima piatră la temeliile oraşului modern, peste 50 000 de oameni ai muncii s-au mutat în case noi. Aşadar, o viaţă nouă, o civilizaţie nouă pentru urmaşii foştilor plutaşi de pe Bistriţa. Numai cartierul „Dărmăneşti“, ridicat din temelii in ultimii 10 ani, numără 20 000 de locuitori. • La Craiova, Băileşti, Calafat şi în alte localităţi ale judeţului Dolj au fost date în folosinţă 1 600 apartamente, număr ce întrece pe cel prevăzut in planul perioadei scurse din acest an. Alte 4 500 apartamente se află locuinţe in construcţie A A in diferite faze de execuţie, o treime dintre ele urmînd să fie predate beneficiarilor în următoarele luni. In municipiul Alba Iulia s-a terminat şi predat pentru recepţie primul bloc, cu 80 de apartamente, din noul cartier de locuinţe amplasat in apropierea noii platforme industriale conturată aici în ultimii ani. Ritmul susţinut al activităţii constructorilor şi stadiul fizic al lucrărilor dau garanţia că vor fi finalizate şi predate la termen toate cele 560 de apartamente şi două cămine de nefamilişti, cu 612 locuri, planificate pe acest an. Celor peste 500 de apartamente finalizate, de la începutul anului şi pină acum, în oraşele judeţului Olt, de către colectivul întreprinderii judeţene de construcţii montaj, li s-au mai adăugat, zilele trecute, un bloc cu 130 de garsoniere, dat în folosinţă în noul cartier „Crişan-2“ din Slatina şi un cămin cu 225 locuri destinat tinerelor muncitoare de la Filatura de bumbac din Drăgăneşti-Olt. „ Patrimoniul locativ al judeţului Vaslui se îmbogăţeşte in acest an cu 4160 de apartamente. Aplicînd soluţii constructive moderne, menite să reducă cheltuielile materiale şi să confere o calitate superioară noilor locuinţe, constructorii vasluieni au predat pină in prezent 440 de apartamente, cu 40 mai mult decit prevedea graficul de execuție. Un număr de 3 000 apartamente se află in diferite stadii de lucru. Pagina a 5-a — 9 mai 1978 I Giurgiu: Acţiuni de popularizare a legilor Consiliul popular al municipiului Giurgiu, cu sprijinul Asociaţiei juriştilor, a iniţiat un program de acţiuni pentru popularizarea legilor şi de educaţie juridică a cetăţenilor. In acest scop sunt folosite o serie de metode şi forme ca : întâlniri cu cetăţenii, dialoguri şi consultaţii juridice, simpozioane, lectorate cu părinţii etc. De la începutul anului, in cadrul a 15 adunări pe grupe de circumscripţii, cu o largă participare a cetăţenilor, au fost organizate acţiuni de cunoaştere a unor legi şi decrete de larg interes public. Tot în scopul popularizării legislaţiei, în principalele întreprinderi din municipiu — Şantierul naval, Fabrica de zahăr, Textila Dunăreană şi altele — au fost prezentate expuneri cu privire la necesitatea apărării şi dezvoltării avutului obştesc. In ciclul unor manifestări organizate de Frontul Unităţii Socialiste, la Casa de cultură a municipiului Giurgiu, in prezenta a peste 700 de cetăţeni, a fost făcută expunerea „Respectarea normelor de drept“, expunere urmată de un dialog cu publicul. O susţinută muncă de propagandă şi eduaare, pentru consolidarea relaţiilor de familie, ridicarea conştiinţei juridice şi cetăţeneşti se desfăşoară in rindul tineretului, în acest sens în întreprinderi şi şcoli iniţiindu-se întilniri, dialoguri deschise intre jurişti şi tineri. A fost extinsă, de asemenea, metoda judecării unor procese, in special in cauze penale, cu publicitate lărgită sau la fata locului, urmărindu-se atragerea opiniei publice la prevenirea încălcărilor legii cit şi la realizarea actului de justiţie. (CLEOPATRA RADULESCU).