România Liberă, mai 1978 (Anul 36, nr. 10424-10449)

1978-05-09 / nr. 10430

► 0 La Tismana, in judeţul Gorj, se află in construcţie un matei. Popas potrivit şi necesar in cadrul natural şi pitoresc al frumoasei aşezări gorjene. Din legătură cu nota apărută şi rubrica de faţă privind rătă­­jirea unui colet poştal ce apar­ţinea destinatarului Octavian Petrescu din Constanţa, Direcţia judeţeană de poştă şi teleco­municaţii Ilfov ne informează că au fost întreprinse cercetările de rigoare şi, neputându-se stabili unitatea vinovată de nejustifica­­rea coletului, s-a dispus plata despăgubirilor legale cuvenite. • Constructorii de drumuri din judeţul Ilfov au început in avans lucrările la un drum oco­litor in zona municipiului Giur­giu, care va permite scoaterea traficului greu din centrul loca­lităţii.­­ Din cele zece săli de lectu­ră ale Bibliotecii centrale de stat din Bucureşti s-au redeschis şapte. Acestea pun la dispoziţia publicului întregul fond de co­lecţii şi publicaţii al bibliotecii. „ In jurul uzinei de apă ce alimentează municipiul Baia Mare, silvicultorii au plantat ÎS­Aşi de teren degradat cu 120 000 de puieţi de castan, pin negru şi mălin. Noua plantaţie, pe lin­gă faptul că combate poluarea în zonă va deveni şi un minunat loc de agrement pentru băimă­­reni.­­ Catalogul­­ de seminţe al grădinii botanice a Universităţii din Craiova a ajuns la cea de a XX-a ediţie. Broşura este trimi­să cu regularitate unor instituţii de pe toate continentele şi faci­litează schimburile de seminţe cu acestea. Aşa a ajuns grădina botanică din Craiova să deţină in colecţiile sale ştiinţifice nu­meroase plante exotice. Rubrică realizată de Petre Mihai Bâcanu România libera" COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN In numele Partidului Comunist din Cuba și al întregului nostru popor, dorim să vă transmitem un călduros salut cu prilejul celei de-a 57-a aniversări a creării partidului de­ eveniment ce consti­tuie un moment relevant in istoria poporului român. Cu această ocazie, vă dorim succese in îndeplinirea sarcinilor trasate pentru edificarea noii societăţi şi transmitem, totodată, urări pentru continua dezvoltare a colaborării frăţeşti între partidele şi popoarele noastre. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST DIN CUBA Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Foarte impresionată de amabilul mesaj de felicitări şi bune urări pe care Excelenţa Voastră mi l-a adresat, vă exprim viile mele mulţumiri, cărora le adaug urările mele cele mai bune pentru dumneavoastră personal și pentru poporul României. IULIANA Regina Ţărilor de Jos Colocviul naţional studenţesc „Mihai Eminescu“ La Cluj-Napoca, s-au desfă­şurat timp de 3 zile lucrările Colocviului naţional studenţesc „Mihai Eminescu“, prestigioasă manifestare, aflată la a 4-a edi­ţie, încadrată in Festivalul na­ţional „Cintarea României“. Desfăşurate pe 4 secţiuni, lucră­rile colocviului au evidenţiat preocupările pentru analiza comparată a textului eminesci­an, metodă modernă de recep­tare a sensurilor şi frumuseţilor cuprinse in opera eminesciană. Cu acest prilej, la Casa univer­sitarilor, a avut loc un recital de poezie şi lieduri, susţinut de studenţii Facultăţii de filologie a Universităţii „Babeş-Bolyai“ şi cei ai Conservatorului „Gheor­­ghe Dima“. Cele aproape 80 de comunicări, caracterizate prin­­tr-o înaltă ţinută ştiinţifică vor fi adunate într-un volum. Ac­tuala ediţie a Colocviului naţio­nal studenţesc „Mihai Emines­cu“ a marcat un moment im­portant în aprofundarea cu­noaşterii operei de importanţă universală a luceafărului poeziei româneşti. U &87 In continuarea vizitei de prie­tenie pe care o efectuează in ţara noastră, membrii delega­ţiei Partidului Baas Arab So­cialist din Siria, condusă de Abdallah Al-Ahmar, secretar general adjunct, au fost oaspe­ţii judeţului Constanţa. Cu acest prilej a avut loc o întrlnire la Comitetul judeţean Constanţa al P.C.R. şi au fost vizitate Şantierele navale. I.A.S. Murfatlar, întreprinderea de morărit şi panificaţie Bobrogea, Staţiunea de cercetări zooteh­nice Palas, precum şi noile cons­trucţii de interes social-edili­­tar şi turistice de pe litoralul Mării Negre. ★ Delegaţia Comisiei pentru muncă, sănătate şi asigurări so­ciale a parlamentului landului Renania de Nord-Westfalia — R.F.G. condusă de Konrad Grundmann, fost ministru de stat, preşedintele Comisiei, a în­treprins o vizită in diferite lo­calităţi din ţară. Au fost vizitate întreprinde­rea de piese auto din Sibiu, lo­calităţile Braşov, Sighişoara, Mediaş, Prejmer, Tulcea. Mem­brii delegaţiei s-au întîlnit cu Vasile Bărbuleţ, preşedintele Comitetului Executiv al Consi­liului Popular judeţean Sibiu, şi Ioan Drăghici, primarul munici­piului Braşov, precum şi cu prof. dr. docent Carol Golner, decanul Facultăţii de istorie şi filozofie din Sibiu şi cu epis­copul evanghelic din Sibiu, Al­bert Klein. In Capitală, oaspeţii s-au, in­­tilnit cu reprezentanţi ai con­ducerii Ministerului Muncii, au avut întrevederi la­ ziarul „Neuer Weg“, publicaţia ..Neue Litera­tur“ şi editura ..Kriterion“. ★ Aseară, la cinematograful „Pa­tria“ din Capitală a avut loc premiera noului film românesc „Pentru patrie“. Autoconducerea muncitorească (Urmare din pag. 1) puneri care au fost luate in seamă de C.O.M. şi aplicate.“ „Propunerile mele şi ale tova­răşilor mei, In majoritate tineri, de reanalizare a tehnologiei depăşite a motorului D 120, de dotare cu televizoare a celor trei cămine de nefamilişti ca şi altele au fost luate in conside­raţie de C.O.M. şi rezolvate“ — afirmă, la rindul lui, tînărul lă­cătuş montator ION VLAD. „Eu nu sunt membru de partid, dar simt că se ţine seama de păre­rea mea — adaugă MARIN CA­­LANGIU, fost lăcătuş şi acum tehnician principal la retribui­rea muncii. Democratismul şi etica muncitorească funcţionea­ză deplin la noi in domeniul retribuţiei muncii : premierile se discută în prealabil in gru­pele sindicale iar fruntaşii au primit 20 la sută din ceea ce ni s-a atribuit pentru beneficiul suplimentar realizat. Aceste dis­cuţii arată, de fiecare dată, că sunt foarte mulţi cei ce simt că au un cuvint hotăritor de spus, şi şi-l spun“. Dar, poate, cel mai plastic exprimă sentimentul a­­cesta care predomină in fabrică, de participant cu drepturi de­pline la conducere, muncitorul mecanic GHEORGHE AURE­LIAN : „Eu am făcut, ca şi to­varăşii mei, unele propuneri, şi nu numai propuneri, dar am şi pus umărul să le rea­lizăm, iar cuvintul meu am vă­zut că a contat. Consider că particip la autoconducere prin propunerile pe care le fac şi prin participarea mea la reali­zarea lor şi că nu trebuie nea­părat să fii membru al C.O.M. pentru ca să te simţi om cu drept de conducere. Eu înţeleg prin autoconducere posibilitatea ce mi se dă să cunosc şi să particip efectiv la rezolvarea tuturor problemelor care pri­vesc viaţa uzinei. Şi, vă spun sincer, nu există la noi nici un muncitor, numai dacă nu vrea, care să n-aibă această posibili­tate. Aşa că eu mă consider membru al C.O.M. fără să fac parte din el“. Iată aşadar cum, realitatea o demonstrează fără dubiu, prin acest proces de conştientizare şi participare efectivă, rindurile conducătorilor cresc la „Timpuri noi“ în aşa măsură incit dacă ai analiza şi număra bob cu bob, ar fi greu să stabileşti dacă nu cumva numărul conducători­lor, al celor ce realizează în fapt autoconducerea muncito­rească, nu este mai mare decit cel al „conduşilor“. Am reţinut in acest sens o vorbă inţeleaptă a unuia din cei mai vechi muncitori ai fabricii, azi maistru principal şi şef de atelier. Spune tovarăşul CON­STANTIN CIOBANU­: „Linia marxistă a partidului nostru a căpătat in anii din urmă o nouă calitate prin dezvoltarea demo­craţiei muncitoreşti, a autocon­­ducerii muncitoreşti. Trebuie să arătăm că înţelegem, aceste mari drepturi şi să învăţăm să le folosim cit mai bine, in aşa fel incit toate sarcinile care stau in faţa noastră, probleme de creş­tere a eficienţei economice, de modernizare, de calitate, să fie îndeplinite ,cit mai bine“. In ultimele sale şedinţe con­siliul oamenilor muncii de la „Timpuri noi“ s-a ocupat de bugetul de venituri şi cheltuieli pe 1979, de planul pe 1979, de activitatea pe linia asigurării calităţii şi de reducerea cheltu­ielilor de producţie, de analiza morbidităţii şi a protecţiei mun­cii in 1977, de problemele lega­te de introducerea tehnologiilor noi şi asimilarea de noi produ­se, toate avind drept fundal principal grija pentru creşterea producţiei nete şi a eficienţei economice. Notăm cu satisfacţie faptul că toate aceste preocupări ale consiliului oamenilor muncii le-am regăsit pulsînd puternic­e ateliere şi secţii, la mulţi dintre oamenii uzinei, membri sau nemembri de partid, virst­­nici sau tineri, care acţionează la modul cel mai constructiv posibil pentru soluţionarea lor. Iată doar un singur exemplu povestit de un contabil-şef de secţie („Prelucrări mecanice“), tovarăşul FLOREA GEORGES­­CU. „La noi in secţie organizaţia de partid a analizat de curind situaţia economică a secţiei. Eu nu sunt membru de partid, dar am fost invitat să prezint un re­ferat. La dezbateri au participat foarte mulţi oameni care au fă­cut propuneri interesante vizind reducerea consumului de scule, prevenirea defectării utilajelor, încărcare­a lor corespunzătoare, economii de combustibil și de energie electrică și altele. S-au luat niște hotărâri pe care le ur­mărim acum la zi. Pot să vă spun că aproape toată lumea participă la acţiune, lucru care se simte in bugetul secţiei. Co­lectivul arată că ştie nu numai să constate neajunsurile dar şi că ştie să le şi elimine“. în loc de încheiere, transcriem cuvintele preşedintelui consiliu­lui oamenilor muncii, tovarăşul Constantin Stanciu, care, pre­­zentindu-ne metodele de lucru ale consiliului ne spune : „Ne preocupăm desigur, în primul rind, de îndeplinirea in cit mai bune condiţii a planului la zi. In paralel, insă, ne preocupăm intens de pregătirea condiţiilor pentru ca anul 1979 să reprezin­te un salt calitativ in viaţa uzi­nei. Planul şi bugetul de veni­turi şi cheltuieli au fost elabo­rate cu participarea întregului colectiv, apoi­ au fost prelucrate cu tot activul care, la rindul său, îl dezbate în secţii pină la ulti­mul om. Am prevăzut multe măsuri interesante, altele apar pe parcurs, dar garanţia o repre­zintă modul in care vor înţelege că trebuie să-şi facă datoria, toţi membrii colectivului, in fapt să se autoconducă. Pină acum au dovedit că ştiu s-o facă şi spe­răm ca pe viitor autoconducerea muncitorească să se dezvolte în întreprinderea noastră cu roade și mai bogate. Wg.(3)MWTM ECHIPA MASCULINĂ DE GIMNASTICĂ A ROMÂNIEI ÎNVINGĂTOARE IN INTILNIREA CU ITALIA La Gorizia, a luat sfârşit în­­tilnirea internaţională masculi­nă de gimnastică dintre repre­zentativele Italiei şi României. Gimnaştii români au obţinut o frumoasă victorie cu scorul de 556,95—545,65 puncte. în clasa­mentul individual compus pri­cea de a 4-a reuniune a cam­pionatelor mondiale de box de la Belgrad a fost marcată de citeva rezultate surpriză. La categoria „grea“, tînărul pugilist francez Dominique Nato, in virstă de 21 de ani, a reușit să-l învingă la puncte, cu o de­cizie de 3—2, pe cunoscutul campion sovietic Igor Visovski, unul din favoriţii categoriei. In limitele cat, pană, bulgarul T. Andrejkowski a obţinut victo­ria la puncte in faţa campio­nului european R. Nowakowski (R.D. Germană). Tot ca o sur­priză poate fi apreciată şi vic­toria vest-germanului Ernst cele trei locuri au fost ocupate de reprezentanţii României : 1. Dan Grecu — 113,65 p ; 2—3 Sorin Cepoi şi Ion Checicheş, cu cite 110,95 puncte. Pe locul patru s-a situat Giantomasi (Italia) cu 110,70 puncte. Müller (semimijlocie) în faţa bulgarului Piemen Yankov. Alte rezultate înregistrate : până : Ribakov (U.R.S.S.) b. ab. Stengram (Thailanda) ; Ristici (Iugoslavia) b. p. Radman (Sue­dia) ; Jumawan (S.U.A.) b. p. Z­oumansi (Coasta de Fildeș) ; semimijlocie : Iliadis (Grecia) b. p. Perez (Spania) ; Coreea (Cuba) b. ko Adebeye (Nige­ria) grea : Tubbs (S.U.A.) b. p. Lévai (Ungaria) ; Vujkovici (Iugoslavia) b. p. G. Skrzecz (Polonia) ; Suvandjiev (Bulga­ria) b. p. Kaya (Turcia) ; Fan­­ghanel (R.D. Germană) b. ko. 2 pe Hussing (R.F. Germania). SCRIMĂ : Concursul interna­ţional de spadă desfăşurat la Greifswald (In apropiere de Rostock) a fost cîștigat de scri­­merul român Constantin Zidaru, care a totalizat in turneul final 5 victorii. Pe locurile următoare s-au clasat Jurka (Cehoslovacia) — 4 victorii, Constantin Bărăgan (România) — 3 victorii, Suarez (Cuba) — 2 victorii, Nieiaba (Polonia) — 1 victorie şi Slonin (Polonia) — zero victorii. La competiţie au participat 61 de sportivi din Cehoslovacia, Cuba, Polonia, România şi R.D. Germană. TENIS : Turneul final al „Circuitului WCT“ la tenis, re­zervat probei de dublu, s-a în­cheiat la Kansas City (Mis­souri) cu victoria cuplului Wol­ ★ 0 LA BARCELONA, într-un meci pentru campionatul euro­pean de rugbi — „Cupa FIRA“, selecţionata Spaniei a întrecut cu scorul de 20—13 (7—13) echipa Cehoslovaciei. In clasamentul campionatului conduce echipa Franţei — 15 puncte, urmată de formaţiile României — 12 punc­te, Spaniei — 8 puncte, Italiei — 8 puncte, Poloniei — 5 punc­te şi Cehoslovaciei — 4 puncte. Au mai rămas de disputat două partide : Polonia — Spania şi Cehoslovacia — Polonia. 0 CAMPIONATUL MON­DIAL DE HOCHEI PE GHEA­ŢA (grupa A) a continuat la Praga cu meciul dintre selec­ţionatele Finlandei şi S.U.A., încheiat la egalitate : 3—3 (1—0, 1—2, 1—1). In clasament con­duce neînvinsă echipa Ceho­slovaciei, cu 12 puncte, urmată de formaţiile U.R.S.S. — 10 puncte, Suediei, Canadei — cite 8 puncte, R.F. Germania — 5 puncte, S.U.A., R.D. Germane şi Finlandei — cite 3 puncte. Aseară, formaţia Cehoslova­ciei a întrecut cu scorul de 3—2 echipa Suediei. 0 ÎN CADRUL CONCURSU­LUI INTERNAŢIONAL de la Los Angeles, atletul american Jek Fibak — Tom Okker, care a învins in finală cu 6—7, 6—4, 6—0, 6—3 perechea Stan Smith — Bob Lutz. In ultima partidă susţinută, Ilie Năstase şi Jaime Fuilol au întrecut cu 6—3, 6—2 cuplul Jose Higueras — Victor Pecci. ŞAH: După consumarea a 6 runde, în turneul internaţional de şah care se desfăşoară la Zamardi (pe malul lacului Ba­laton) conduce Ferenc Portisch (Ungaria) — 4,5 puncte urmat de Bielczyk (Polonia) — 5 puncte şi Mehring (R.D. Ger­mană) — 3,5 puncte. Maestrul român Iuliu Szabó, care în ul­timele două runde a remizat cu şahiştii ungari Ferenc Por­tisch şi Pinter, totalizează 2,5 puncte. ★ ★ James Butts a stabilit cea mai bună performanţă mondială a sezonului in proba de triplu­­salt, cu 17.21 m. 0 JOHANN CRUYFF, cele­brul fotbalist olandez care in ultimii ani a activat la C.F. Barcelona, a susţinut duminică meciul de adio. El a decis să se retragă din activitatea compe­­tiţională de performanţă ur­­mind ca in viitor să mai parti­cipe la citeva meciuri demons­trative. CAMPIONATELE MONDIALE DE BOX e MÎINE LA BUCUREŞTI. Ieri, cele trei loturi de fotbal anunţate de noi in ziarul de sîmbată, s-au reunit la Bucu­reşti în vederea intîlnirilor in­ternaţionale pe care le vor sus­ţine in cursul acestei săptămini. Lotul A, in componenţa căruia a fost inclus şi Doru Nicolae, întîlneşte mîine, sub denumirea selecţionatei divizionare, cunos­cuta formaţie spaniolă Espanol Barcelona. Meciul va avea loc pe stadionul „23 August“ de la orele 17. Din eite suntem­ infor­maţi în acest meci de verifi­care va fi folosită, pentru în­ceput, formaţia care a evoluat MECIUL DE FOTBAL în a doua repriză a întilnirii cu selecţionata Bulgariei. Du­minică, la Bucureşti, are loc meciul România — U.R.S.S. Selecţionata olimpică are pro­gramat un turneu de două jocuri in Egipt, ambele la Cai­ro, în 12 mai cu Zamarek Spor­ting Club, şi 14 mai cu Natio­nal Sporting Club. Lotul olim­pic pleacă astăzi la Cairo. In fine, lotul de tineret a fost convocat pentru a se pregăti în vederea meciului pe care-l sus­ţine duminică 14 mai, la Ode­­sa, cu selecţionata similară a Uniunii Sovietice. DINTRE SELECŢIONATA DIVIZIONARĂ ŞI ESPANOL BARCELONA N Noutăţi de la TIBCO 78 şi Salonul internaţional 7­9 al chimiei • încă din primele zile de desfăşurare ale celor două ma­nifestări internaţionale inaugu­rate joi dimineaţa la Bucureşti, pavilionul B şi platforma exte­rioară adiacentă, rezervate par­ticipării României la Salonul in-­­ternaţional al chimiei, constituie importante puncte de atracţie pentru specialişti şi publicul larg vizitator. Ilustrative sunt în acest sens pentru posibilităţile din ce in ce mai ridicate ale ţării noastre de­ echipare cu mijloace moderne a industriei chimice, petrochimice şi de pre­lucrare a ţiţeiului, exponatele firmei româneşti „Industrial­export“ care comercializează pe piaţa mondială instalaţiile a două mari centrale industriale. Sunt prezentate scheme, ma­chete şi fotografii ale unor ra­finării, fabrici de îngrăşăminte, produse sodice etc. realizate in ţară şi peste hotare, precum şi o gamă largă de utilaje şi ac­cesorii. Printre produsele reali­zate recent se numără reactoa­rele şi agitatoarele din oţel emailat, ventilatorul axial cu pas reglabil, rezervoarele din poliesteri armaţi cu fibre de sti­clă etc. Gradul înalt de automa­tizare, precum şi acţiunea de cibernetizare a industriei chi­mice sunt ilustrate de gama largă de aparate indicatoare de măsură şi control pentru tem­peratură, nivel şi debit mediu al instalaţiilor, sistemele de cal­cul electronic, calculatoarele de proces şi miniproces.­­ In pavilionul L întreprin­derea românească de comerţ exterior „Electronum“ prezintă o largă paietă de noutăţi din domeniul său de activitate. Se remarcă în primul rind apara­tele portabile de televiziune cu circuite integrate şi cu joc elec­tronic încorporat, precum şi te­levizorul transportabil „Nadia“, echipat de asemenea cu circuite integrate, realizat cu tehnică mo­dulară, ecran de 44 cm diago­nală şi cu antenă proprie. In premieră prezintă și întreprin­derea „Tehnoton“-Iași mai mul­te tipuri de radioreceptoare portabile : „Omega“ in două variante (unde ,medii şi ultra­scurte, unde lungi şi unde scurte), „Gloria III“ cu perfor­manţe ridicate, alimentat de la baterii sau reţea, „Madrigal“ cu patru lungimi de undă şi „Gama“ de mici dimensiuni. Mai trebuie reţinute realizările de ultimă oră şi a întreprinderii „Electromagnetica“ — Bucu­reşti — telefonul cu claviatură în loc de disc — şi ale între­prinderii de aparataj electric şi instalaţii din Titu — automat de scară tranzistorizat. Iată, consemnate, pe scurt, şi cîteva declaraţii ale reprezen­tanţilor unor ţări străine, parti­cipante la cele două manifestări. 0 IBRAHIM METE, directo­rul pavilionului Republicii Tur­cia : „Ţara noastră acordă o atenţie deosebită relaţiilor ei cu vecinii. Relaţiile economice şi comerciale cu România au cres­cut şi sunt in creştere in fiecare an. Ca ţară în curs de dezvol­tare, Turcia are nevoie de pro­duse destinate agriculturii, cum sunt, spre exemplu, îngrăşămin­te chimice, insecticide, maşini, produse pe care Turcia le im­portă din România. In urma în­tâlnirilor pe care le-am avut la Ankara cu delegaţiile române, sunt sigur că relaţiile comerciale şi de colaborare economică se vor extinde considerabil. Sper că această primă participare va atrage după sine alte prezenţe ale Turciei la tirgurile şi expo­ziţiile din Capitala României. După vizitarea pavilioanelor româneşti, am constatat că ţara dumneavoastră oferă produse foarte interesante pentru econo­mia Turciei. Aceasta imi dă convingerea că schimburile de mărfuri se vor dezvolta conti­nuu, pe baza avantajului reci­proc“. 0 EVGHENI SOPOV — direc­torul pavilionului U.R.S.S. : „Uniunea Sovietică este un par­ticipant tradiţional la marile expoziţii şi tîrguri organizate în capitala Republicii Socialiste România. Vom veni de fiecare dată aici cu scopul de a contri­bui la lărgirea şi adincirea con­tinuă a relaţiilor comerciale şi economice dintre Uniunea So­vietică şi România. în ultimii ani s-a făcut mult in domeniul întăririi colaborării dintre ţările noastre. Printre altele, a cres­cut considerabil volumul comer­ţului, valoarea schimburilor de mărfuri în acest an fiind esti­mată la 2,1 miliarde ruble. Sun­tem­ bucuroşi să ne reîntîlnim cu prietenii români. Sperăm că vizitatorii vor vedea lucruri in­teresante în pavilionul sovietic, iar contactele de afaceri şi con­vorbirile cu specialiştii vor duce la încheierea unor contracte re­ciproc avantajoase, ceea ce va contribui la dezvoltarea conti­nuă a colaborării economice şi comerciale dintre U.R.S.S. şi România“. 0 CHARALAMBOS KOUT­­SOUKOS, directorul pavilionu­lui Greciei : „La actuala ediţie a TIBCO ’78, Grecia prezintă, pe o suprafaţă de peste 800 mp, produsele a 120 de firme. Din acest punct de vedere am con­vingerea că actuala noastră pre­zenţă la Bucureşti se va solda cu noi aranjamente comerciale, care vor contribui la dezvolta­rea şi diversificarea schimburi­lor bilaterale. In ultimii ani, li­vrările în Grecia de produse româneşti au sporit continuu. In 1977, de pildă, creşterea a fost de circa 40 la sută, faţă de 1976. Dorinţa noastră sinceră este de a amplifica in continu­are aceste schimburi, pe baze reciproc avantajoase, ceea ce şi explică participarea reprezen­tativă a firmelor greceşti la actualele manifestări interna­ţionale de la Bucureşti“ . Tudor Gheorghiu Standul întreprinderii româneşti de comerţ exterior „Electronum“ prezintă numeroase noutăţi in domeniul aparatelor de televiziune PROGNOZA METEOROLOGICĂ Meteorologul de serviciu IOAN STANCESCU ne comunică : Caracteristica vremii : Răcoroasă şi în general Instabilă. Precipitaţii : Ploi care vor avea şi caracter de aversă în Banat, Oltenia, Crişana şi Transilvania. In rest averse locale. Temperatura : Maximele de astăzi între 14 şi 22 grade pe alocuri mai ridicate şi în Sud-Estul ţârii, iar mi­nimele între 4 şi 12 grade. Bucureşti . Vreme răcoroasă şi uşor instabilă. Aversă de ploaie. Vint mo­derat. Temperatura maximă între 20 şi 22 grade, iar minima intre 7 şi 9 grade. ­ ŞTEFAN PETERFI La 6 mai a încetat din viaţă academicianul Ştefan Peterfi, membru al C C. al P.C.R., vice­preşedinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, preşedintele Consiliu­lui oamenilor muncii de naţio­nalitate maghiară, vicepreşedin­te al Academiei Republicii So­cialiste România. Născut la 8 martie 1906, la Deva, dintr-o familie de învăţători de naţionalitate ma­ghiară, Şt­efan Peterfi a urmat cursurile fa­cultăţii de ştiinţe na­turale de la Universi­tatea din Cluj, pe care a absolvit-o in 1932. In 1937 a obţinut titlul de doctor in ştiinţe biologice, specialita­tea morfologia şi fizio­logia plantelor. Desfă­şoară o intensă activi­tate didactică şi ştiin­ţifică la Universitatea din Cluj, publicind nu­meroase şi valoroase lucrări de specialitate. După instaurarea pu­terii populare, Ştefan Peterfi, continuîndu-şi activitatea didactică, a participat activ la pre­gătirea şi educarea multor generaţii de ti­neri studenţi în cadrul Universităţii Babeş- Bolyai, la forma­rea de cadre de spe­cialitate in domeniul biologiei. Rodnica şi îndelungata activitate in învăţămint i-a adus stima şi preţuirea stu­denţilor, cadrelor di­dactice, ale tuturor acelora care au bene­ficiat de cunoştinţele şi calităţile sale de pedagog. Opera ştiinţifică şi didactică a savantului Ştefan Peterfi, tradusă în mai multe limbi, s-a bucurat de o înaltă apreciere din partea fo­rurilor ştiinţifice, fiind ales în 1955 membru corespondent, iar in 1963 membru titular al Aca­demiei Republicii Socialiste România. El a fost onorat, de asemenea, cu titluri academice ale unor prestigioase instituţii ştiinţifice de peste hotare. Paralel cu activitatea ştiinţifi­că de cercetare şi pedagogică, Ştefan Peterfi a îndeplinit dife­rite funcţii in conducerea aces­tor domenii —­ prorector al Universităţii Babeş-Bolyai, vice­preşedinte al Filialei Cluj-Na­poca a Societăţii de ştiinţe na­turale şi geografie, vicepre­şedinte al Academiei Republicii Socialiste România. In anul 1959, Ştefan Peterfi a devenit membru al Partidului Comunist Român, militind cu toată energia pentru înfăptuirea neabătută a politicii interne şi externe a partidului şi statului nostru, pentru cauza progresu­lui şi prosperităţii patriei noas­tre, pentru triumful socialismu­lui şi comunismului în Republi­ca Socialistă România. Ştefan Peterfi şi-a consacrat forţele, cu pasiune şi hotărire, pentru traducerea consecventă în viaţă a politicii naţionale marxist-leniniste juste a parti­dului nostru de deplină egali­tate in drepturi şi manifestarea nestingherită a oamenilor mun­cii de naţionalitate maghiară în­ toate domeniile de activitate, pentru întărirea continuă a fră­ţiei, solidarităţii şi muncii co­mune a tuturor celor ce mun­cesc din patria noastră, fără deosebire de naţionalitate, in efortul şi în lupta unită pentru progresul şi înflorirea României socialiste. Ştefan Peterfi a fost ales preşedintele­ Consiliului oa­menilor muncii de naţionalitate maghiară şi vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. In aceste­ calităţi, tovarăşul Ştefan Peterfi a acţionat neobo­sit pentru îndeplinirea impor­tantelor atribuţii ce revin, în sistemul democraţiei noastre so­cialiste, Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate maghia­ră, aducîndu-şi, de asemenea, contribuţia la vasta activitate a Frontului Unităţii Socialiste — cea mai largă şi reprezentativă organizaţie din societatea noas­tră, care expr­imă unitatea strin­­să a întregului popor, a tuturor oamenilor muncii, fără deose­bire de naţionalitate, în jurul Partidului Comunist Român. Pentru calităţile sale una­nim recunoscute de savant, patriot şi militant de seamă pe tărim obştesc, tovarăşul Ştefan Peterfi a fost ales membru al C.C. al P.C.R., deputat in Marea Adunare Naţională, membru al Consiliului de Stat şi apoi vice­preşedinte al acestui înalt for de conducere a statului nostru. In calitate de vicepreşedinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Ştefan Peterfi a îndeplinit nu­meroase misiuni şi însărcinări de înaltă răspundere peste hotare d­in spiritul politicii partidului şi statului nostru de dezvol­tare şi întărire a legă­turilor de prietenie şi colaborare ale Româ­niei cu toate statele lumii fără deosebire de orinduire socială, de promovare fermă în viaţa internaţională a principiilor indepen­denţei şi suveranităţii naţionale, deplinei ega­lităţi în drepturi, ne­amestecului în trebu­rile interne şi avanta­jului reciproc, drep­tului fiecărui popor de a-şi hotărî singur soarta. Ştefan Peterfi a acţionat cu energie, pentru întărirea şi dezvoltarea legăturilor Frontului Unităţii So­cialiste cu organizaţii similare din alte ţări, cu mişcările de elibe­rare naţională şi so­cială, cu partide progresiste, cu per­sonalităţi ale vieţii politice din diferite ţări ale lumii, pen­tru afirmarea pe plan internaţional a ideilor şi concepţiilor Româ­niei privind instau­rarea unei noi ordini economice şi politice internaţionale, pentru securitate şi pace, pentru colaborare şi cooperare nestinghe­­rita intre toate ţările lumii, pentru o lume mai bună şi mai dreaptă. Pentru meritele sale, tovarăşul Ştefan Peterfi a fost distins cu titlul de Erou al Muncii Socialis­te şi medalia de aur „Secera şi ciocanul“, cu alte ordine şi medalii ale Republicii Socialiste România. Ca recunoaştere a contribu­ţiei aduse la întărirea legătu­rilor de prietenie şi colaborare ale României cu alte state ale lumii, Ştefan Peterfi a fost distins, de asemenea, cu m­ulte ordine ale unor ţări prietene. Prin încetarea din viaţă a tovarăşului Ştefan Peterfi ştiinţa românească, Partidul Comunist Român şi statul socialist, între­gul nostru popor suferă o grea pierdere. Amintirea tovarăşului Ştefan Peterfi, fiu credincios al partidului şi poporului nostru, luptător devotat pentru unitatea şi frăţia Întregului popor, pentru victoria socialismului, pentru în­florirea patriei noastre scumpe. Republica Socialistă România, va rămine veşnică în inima şi conştiinţa comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii. COMITETUL CENTRAL CONSILIUL DE STAT AL PARTIDULUI COMUNIST AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂN ROMÂNIA CONSILIUL NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE ★ ★ ★ a funeraliilor Din partea Comisiei de organizare Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România şi Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, au hotărît, în legătură cu Înce­tarea din viaţă a tovarăşului Ştefan Peterfi, constituirea unei comisii de partid şi de stat pen­tru organizarea funeraliilor. Comisia este alcătuită din tovarăşii Ştefan Voitec, pre­şedintele comisiei, Vasile Vilcu, Ştefan Mocuţa, Eugen Jebelea­­nu, Ion Vinte, Şerban Ţiţei­ca, Constantin Petre. Comisia de partid şi de stat pentru organizarea funeraliilor tovarăşului Ştefan Peter îi co­munică : Sicriul cu corpul neînsufleţit al tovarăşului Ştefan Peterfi va fi depus in holul Casei universi­tarilor din Cluj-Napoca. Oamenii muncii vor avea acces, pentru a-şi lua rămas bun, în ziua de miercuri, 10 mai, incepînd cu ora 10. Mitingul de doliu va avea loc in aceeaşi zi la ora 13.00 la Casa universitarilor. Corpul neînsufleţit al lui Ştefan Peterfi va fi înhumat la Cimitirul central din municipiul Cluj-Napoca. / Noi ansambluri de / Au început lucrările de materializare a detaliului îmbu­nătăţit de sistematizare a cen­trului municipiului Bacău. In locul unor clădiri îmbătrînite, discordante cu noul peisaj ur­banistic, au început lucrările la noi ansambluri de locuinţe, ma­gazine, unităţi comerciale, cul­turale, şcolare şi sanitare, a u­­nui hotel turistic cu 300 de locuri ş.a. Se va realiza, astfel, un ansamblu armonios, unitar, care va plasa Bacăul în rindul marilor oraşe moderne, aflate în plină ascensiune. De altfel, prognozele indică triplarea, în deceniile următoare, a popu­laţiei oraşului. In vederea satis­facerii cerinţelor social-cultu­­rale sunt prevăzute noi şi mo­derne ansambluri de locuinţe în tinerele cartiere Cornişa Bistri­ţei 1 şi 2, Cremenea, Mioriţa, Milcovul, Izvoarele şi Letea, crearea unor perimetre comer­ciale, a noi artere de circulaţie, fără ca suprafaţa oraşului să fie extinsă. (Agerpres)­­ La Piatra Neamţ a fost Înălţat apartamentul cu nr. 15 000. De cînd a fost aşezată prima piatră la temeliile oraşu­lui modern, peste 50 000 de oa­meni ai muncii s-au mutat în case noi. Aşadar, o viaţă nouă, o civilizaţie nouă pentru urmaşii foştilor plutaşi de pe Bistriţa. Numai cartierul „Dărmăneşti“, ridicat din temelii in ultimii 10 ani, numără 20 000 de locuitori. • La Craiova, Băileşti, Calafat şi în alte localităţi ale judeţului Dolj au fost date în folosinţă 1 600 apartamente, număr ce în­trece pe cel prevăzut in planul perioadei scurse din acest an. Alte 4 500 apartamente se află locuinţe in construcţie A A in diferite faze de execuţie, o treime dintre ele urmînd să fie predate beneficiarilor în urmă­toarele luni.­­ In municipiul Alba Iulia s-a terminat şi predat pentru re­cepţie primul bloc, cu 80 de apartamente, din noul cartier de locuinţe amplasat in apro­pierea noii platforme industria­le conturată aici în ultimii ani. Ritmul susţinut al activităţii constructorilor şi stadiul fizic al lucrărilor dau garanţia că vor fi finalizate şi predate la termen toate cele 560 de apartamente şi două cămine de nefamilişti, cu 612 locuri, planificate pe acest an.­­ Celor peste 500 de aparta­mente finalizate, de la începutul anului şi pină acum, în oraşele judeţului Olt, de către colectivul întreprinderii judeţene de con­strucţii montaj, li s-au mai a­­dăugat, zilele trecute, un bloc cu 130 de garsoniere, dat în fo­losinţă în noul cartier „Cri­­şan-2“ din Slatina şi un cămin cu 225 locuri destinat tinerelor muncitoare de la Filatura de bumbac din Drăgăneşti-Olt. „ Patrimoniul locativ al jude­ţului Vaslui se îmbogăţeşte in a­­cest an cu 4160 de apartamen­te. Aplicînd soluţii constructive moderne, menite să reducă chel­tuielile materiale şi să confere o calitate superioară noilor lo­cuinţe, constructorii vasluieni au predat pină in prezent 440 de apartamente, cu 40 mai mult decit prevedea graficul de exe­cuție. Un număr de 3 000 apar­tamente se află in diferite sta­dii de lucru. Pagina a 5-a — 9 mai 1978 I­­ Giurgiu: Acţiuni de popularizare a legilor Consiliul popular al muni­cipiului Giurgiu, cu sprijinul Asociaţiei juriştilor, a iniţiat un program de acţiuni pentru popu­larizarea legilor şi de educaţie juridică a cetăţenilor. In acest scop sunt folosite o serie de metode şi forme ca :­ întâlniri cu cetăţenii, dialoguri şi con­sultaţii juridice, simpozioane, lectorate cu părinţii etc. De la­ începutul anului, in cadrul a 15 adunări pe grupe de circumscripţii, cu o largă participare a cetăţenilor, au fost organizate acţiuni de cunoaş­tere a unor legi şi decrete de larg interes public. Tot în sco­pul popularizării legislaţiei, în principalele întreprinderi din municipiu — Şantierul naval, Fabrica de zahăr, Textila Dună­reană şi altele — au fost pre­zentate expuneri cu privire la necesitatea apărării şi dezvol­tării avutului obştesc. In ciclul unor manifestări organizate de Frontul Unităţii Socialiste, la Casa de cultură a municipiului Giurgiu, in prezenta a peste 700 de cetăţeni, a fost făcută expunerea „Respectarea nor­melor de drept“, expunere ur­mată de un dialog cu publicul. O susţinută muncă de propa­gandă şi edua­are, pentru con­solidarea relaţiilor de fami­lie, ridicarea conştiinţei juri­dice şi cetăţeneşti se desfăşoară in rindul tineretului, în acest sens în întreprinderi şi şcoli iniţiindu-se întilniri, dialoguri deschise intre jurişti şi tineri. A fost extinsă, de asemenea, metoda judecării unor procese, in special in cauze penale, cu publicitate lărgită sau la fata locului, urmărindu-se atrage­rea opiniei publice la preveni­rea încălcărilor legii cit şi la realizarea actului de justiţie. (CLEOPATRA RADULESCU).

Next