România Liberă, septembrie 1978 (Anul 36, nr. 10528-10553)
1978-09-15 / nr. 10540
VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN JUDEŢELE CARAŞ-SEVERIN ŞI CLUJ • Profundă şi exigentă analiză a modului cum se realizează sporirea eficienţei întregii activităţi, a contribuţiei oamenilor muncii la opera de ridicare a României socialiste pe noi culmi de progres şi civilizaţie • Vizita s-a caracterizat printr-o atmosferă de puternică vibraţie patriotică, de dragoste pentru partid şi secretarul său general, pentru patria noastră socialistă In cea de-a doua zi a vizitei de lucru în judeţul Caraş- Severin, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, s-a întîlnit cu noi colective de oameni ai muncii din unităţi industriale şi agricole, examinind modul în care sunt înfăptuite sarcinile de mare răspundere ce revin judeţului in cincinalul revoluţiei tehnicoştiinţifice, în înfăptuirea Programului partidului de făurire a unei economii dinamice, moderne, de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism. In cadrul acestei noi şi exigente analize, la care au participat reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, conducători ai unor ministere economice, specialişti, au fost abordate probleme de mare actualitate referitoare la modul în care este valorificat potenţialul economic şi uman al judeţului, cum se materializează sarcinile privind creşterea cantitativă şi calitativă a producţiei, sporirea eficienţei întregii activităţi, pentru ca oamenii muncii din această parte a ţării să-şi aducă o contribuţie sporită la efortul general de ridicare a României socialiste pe noi culmi de progres şi civilizaţie, împreună cu secretarul general al partidului, la vizită participă tovarăşii Iosif Banc, Virgil Cazacu, Gheorghe Radulescu şi Ilie Verdeţ. Un salut revoluţionar secretarului general al partidului, primului miner de onoare al ţării Dialogul de lucru din cea de-a doua zi a vizitei a început la întreprinderea de construcţii metalice Bocşa. Locuitorii acestui vechi centru muncitoresc au întîmpinat pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu bucurie neţărmurită, cu sentimente de profundă dragoste şi preţuire. Pe stadionul oraşului, unde a avut loc ceremonia sosirii, se aflau un mare număr de cetăţeni ai Bocşei, veniţi aici cu dorinţa fierbinte de a-i exprima adînca lor mulţumire şi satisfacţia pentru împlinirile socialiste ale localităţii lor, pentru condiţiile minunate de muncă şi viaţă ce le-au fost create prin grijapermanentă a secretarului general al partidului. Asemenea tuturor aşezărilor României socialiste, Bocşa a cunoscut in ultimii ani o puternică dezvoltare economico-socia-ă. Aici a fost creată o puterniîntreprindere constructoare de maşini, s-a dezvoltat mineritul, au luat amploare exploatarea şi industrializarea lemnului, una din marile bogăţii naturale ale acestei zone. Creşterea continuă a puterii economice a acestei străvechi localităţi a determinat mutaţii vizibile in nivelul de trai al populaţiei. __ în Bocşa au fost construite şi date in folosinţă peste 1 500 apartamente, precum şi numeroase dotări sociale. La aterizarea elicopterului, din mii de piepturi au izbucnit urale şi ovaţii. S-a scandat „Ceauşescu — P.C.R.", „Ceauşescu şi poporul !“. Exprimind marea bucurie a cetăţenilor Bocşei de a-l avea ca oaspete drag, primarul oraşului, Gheorghe Avram, a urat tovarăşului Nicolae Ceauşescu, la coborîrea din elicopter, un călduros bun venit, sănătate, viaţă lungă şi putere de muncă în fruntea partidului şi statului nostru. O galrdă militară a prezentat onorul. A fost intonat Imnul de Stat al Republicii Socialiste România. Un grup de pionieri, de tineri şi tinere în costume naţionale l-au înconjurat cu emoţie şi bucurie pe secretarul general al partidului, oferindu-i buchete de flori. (Continuare in pag. a 2-a) Dragi tovarăşi şi prieteni, Este o deosebită bucurie pentru mine că am prilejul de a vizita din nou Reşiţa şi alte localităţi ale judeţului Caraş-Severin, de a mă întîlni cu oamenii muncii, cu minunaţii constructori ai socialismului de pe aceste meleaguri şi de a vă adresa dumneavoastră, tuturor locuitorilor, din Reşiţa şi din judeţul Caraş- Severin, în numele Comitetului Central al partidului, al Consiliului de Stat şi al guvernului, precum şi al meu personal, un călduros salut şi cele mai bune urări. (Aplauze puternice, prelungite, urale; se scandează : „Ceauşescu- P.C.R. !“) în cadrul vizitei de lucru pe care o întreprindem în municipiul Reşiţa şi judeţul Caraş- Severin am fost în 6 întreprinderi industriale şi în două unităţi agricole. Pe ansamblu, pot spune că impresiile noastre sunt bune. Am constatat, cu multă satisfacţie, că oamenii muncii din aceste întreprinderi, ca dealtfel din toate întreprinderile judeţului Ca-araş-Severin, înfăptuiesc neabătut Programul elaborat de Congresul al XI-lea, aducînd o contribuţie de mare însemnătate la făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintarea României spre comunism. (Aplauze puternice, urale , se scandează: „Ceauşescu şi poporul !“) . Ne-a produs o bună impresie întreprinderea constructoare de maşini din Caransebeş, precum şi noua oţelărie de la „Oţelul Roşu", rezultatele obţinute de colectivele de oameni ai muncii din aceste unităţi. Apreciem îndeosebi trecerea, la întreprinderea din Caransebeş, la producţii de tehnicitate mai înaltă şi realizarea, la „Oţelul Roşu", a unor oţeluri de calitate superioară. Menţionez, de asemenea, impresia bună pe care ne-a produs-o noul laminor care a intrat, cu prima oară, în probe tehnologice şi care sperăm că va începe să producă înainte de termen. Este o unitate modernă şi sperăm că producţia sa va fi de înaltă calitate — cum rţu a mai existat pînă acum în Reşiţa ! (Aplauze puternice, urale, se scandează : „Ceauşescu-P.C.R. „Ceauşescu şi poporul !“) Trebuie să menţionez, de asemenea, impresia deosebită pe care ne-a produs-o noua fabrică de motoare navale care, deşi la începutul activităţii, a reuşit să producă un număr de motoare, trecînd în prezent la construcţia motorului de 20 000 şi de 30 000 CP. Unele motoare sunt în curs de a fi montate pe nave, unde sperăm că, vor funcţiona aşa cum au funcţionat pe bancurile de probă din uzină, în felul acesta, în viitor vom înzestra navele româneşti cu motoare fabricate în Româ-nia — la Reşiţa. (Aplauze puternice, urale. Se scandează : I „Ceauşescu-P.C.R.!“). Am vizitat uzina constructoare de maşini din Bocşa, o (Continuare in pag. a 3-a) ( avitarea lopârâtului HICOI ACCIAUŞISCO la marea adunare populară de la Reşiţa ■ft - V. Primiră sărbătorească la Cluj-Napoca Proletari din toate țările, uniti-va 1 COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE ANUL XXXVI nr. 10 540 Vineri 15 septembrie 1978 6 pagini 30 bani I./r Ai) I . -L ... Cu prilejul vizitei tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, în judeţul Cluj şi al deschiderii anului şcolar şi universitar 1978 —1979, astăzi, va avea loc în municipiul Cluj-Napoca o mare adunare populară. Posturile de radio şi televiziune vor transmite direct această manifestare, care va avea loc în jurul orei 12:30. Încheierea lucrărilor Congresului naţional de chimie Telegrama adresată C. C. al P. C. R. tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Joi s-au încheiat în Capitală lucrările Congresului naţional de chimie, importantă manifestare a vieţii noastre ştiinţifice. Congresul a reunit oameni de ştiinţă, cercetători, proiectanţi, cadre didactice din invăţămintul superior, conducători de mari unităţi chimice, alţi specialişti din întreprinderile industriale de profil, un mare număr de invitaţi de peste hotare, în plen şi in secţiunile de specialitate — inginerie chimică, chimie fizică şi chimie analitică, petrochimie, chimie macromoleculară, chimie organică, chimie anorganică, metale rare şi pure — au fost susţinute peste 480 referate şi comunicări care, prin Înaltul lor nivel ştiinţific, prin soluţiile tehnice şi economice prezentate, au oglindit competenţa şi capacitatea lucrătorilor ce-şi desfăşoară activitatea în acest important sector al economiei de a contribui prin creaţia proprie la prestigiul ştiinţei româneşti, la înfăptuirea sarcinilor ce le revin în cincinalul revoluţiei tehnico-ştiinţifice. Congresul a evidenţiat căile şi mijloacele de acţiune pentru realizarea exemplară a hotărîrilor Congresului al XI-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului, pentru traducerea în viaţă a orientărilor şi sarcinilor stabilite de secretarul general, al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru creşterea contribuţiei cercetării ştiinţifice la dezvoltarea întregii economii naţionale. Cuvîntul de închidere a lucrărilor congresului a fost rostit de tovarăşa acad. dr. ing. Elena Ceauşescu. Urmărită cu viu interes de asistenţă şi subliniată cu vii aplauze, cuvintarea a jalonat principalele direcţii asupra cărora specialiştii din cercetare, proiectare, inginerie tehnologică trebuie să-şi concen-treze activitatea pentru a spori aportul cercetării ştiinţifice la realizarea importantelor obiective ce revin industriei chimice, ştiinţei în general. Participanţii la lucrările congresului au adoptat, într-o atmosferă de entuziasm, textul unei telegrame adresate Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, în care se spune : Participanţii la primul Congres naţional de chimie din ţara noastră — oameni de ştiinţă, cercetători, proiectanţi, cadre didactice din invăţămintul superior, conducători de mari unităţi chimice, alţi specialişti din întreprinderile industriale de profil , vă exprimă, în numele tuturor oamenilor muncii care-şi desfăşoară activitatea în această ramură de frunte a economiei noastre naţionale, sentimentele lor de profundă stimă, dragoste şi preţuire, de neţărmurită recunoştinţă pentru grija şi preocuparea statornică pe care le manifestaţi pentru progresul şi înflorirea ştiinţei româneşti, pentru afirmarea plenară a revoluţiei tehnico-ştiinţifice ca factor dinamizator al întregii dezvoltări economico-sociale a patriei noastre. Congresul nostru, organizat de Institutul central de chimie, sub conducerea şi îndrumarea nemijlocită a academician doctor inginer Elena Ceauşescu, a dezbătut pe larg activitatea desfăşurată piin acum în domeniul cercetării ştiinţifice şi ingineriei tehnologice din chimie şi a jalonat, totodată, căile şi mijloacele de acţiune pentru traducerea consecventă în viaţă a orientărilor (Continuare in pag. a 5-a) ! Astăzi începe noul an şcolar Invăţămintul şi exigenţele lui calitative Pentru un sfert din populaţia ţării, 15 septembrie înseamnă prima zi de cursuri, ziua inaugurală a activităţii şcolare. Evenimentul cunoaşte, ca şi in anii precedenţi, bucuria tineretului de a se instrui şi a se pregăti pentru viaţă şi muncă, interesul deosebit arătat studiului şi activităţii practice, formării lui in spiritul concepţiei revoluţionare ce stă la baza invăţămîntului nostru, concepţie fundamentată cu rigoare ştiinţifică de către secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Orientările. ..dezvoltării invăţămintului românesc de toategradele pe calea continuei lui modernizări au creat o organizare unitară, o şcoală care să răspundă in cele mai bune condiţii cerinţelor actuale şi de viitor ale societăţii noastre în continuă transformare. La Plenara C.C. al P.C.R. din iunie 1977, secretarul general al partidului arăta că, în urma măsurilor luate pentru transformarea şcolii în principal instrument de educaţie şi cultură, de formare a cadrelor necesare tuturor sectoarelor vieţii noastre economico-sociale, „organizarea la care am ajuns corespunde pe deplin etapei actuale, orientărilor Congresului al XI- lea şi trebuie să considerăm încheiată activitatea de reorganizare a învăţâmintului". Ceea ce urmează acestei perioade trebuie să fie neîncetata consolidare a sistemului de invăţămint stabilit şi, mai cu seamă, creşterea activităţii de învăţămint la un inait nivel calitativ. Pentru dezvoltarea şi modernizarea invâţămintului, partidul şi statul s-au îngrijit să existe cele mai bune condiţii, să fie extinsă tot mai mult, de la an la an, baza lui material-didactică. In ultimii trei ani, de exemplu, valoarea investiţiilor pentru invăţămint a fost egală cu cea a investiţiilor din deceniul 1961—1970. Ştirile venite din ţară arată că pentru anul şcolar care se deschide au fost date în folosinţă noi şcoli, ateliere, laboratoare, cămine, cantine. Dacă se totalizează spaţiile de cazare destinate numai învăţământului universitar s-ar putea alcătui un oraş modern, cu clădiri confortabile în măsură să adăpostească aproape 80 000 de locuitori. Cu interes este arătat pregătirii viitorilor specialişti rezultă şi din amănuntul că numai investiţiile de anul trecut au fost de 25 de ori mai mari decit in 1950, iar pentru fiecare student s-a cheltuit aproape 14 000 Iei anual. „ Grija arătată educării tinerei generaţii se îndreaptă către toţi fiii ţării, fără deosebire de naţionalitate. Tinerii aparţinind naţionalităţilor conlocuitoare beneficiază de condiţii egale de învăţătură, avînd posibilitatea să înveţe în limbile materne, să dispună de manuale redactate în aceste limbi, să se formeze în orice profesie, să fie repartizaţi, în condiţii de perfectă egalitate, în orice loc de muncă unde este nevoie de cadre. Ei au toate posibilităţile să-şi vadă realizate năzuinţele de viitor, trăind şi muncind in strinsă frăţie cu tineretul român, luptind împreună pentru înflorirea patriei lor comune. Şcoala noastră este, astăzi o şcoală a muncii, care formează oameni utili societăţii. Procesul de invăţămint nu poate fi conceput astăzi fără iniţierea într-o activitate practică. Aceasta înseamnă că invăţămîntul este şi trebuie să fie strîns legat de cercetare şi producţie, triadă ce se realizează cu succes şi care se reflectă inconsistenţa cunoştinţelor dobîndite, in mai buna pregătire a celor ce păşesc in activitatea (Continuare în pag. a 6-a)