România Liberă, martie 1980 (Anul 38, nr. 10992-11018)

1980-03-01 / nr. 10992

« Pe dealurile domoale dintre Siret şi Prut, de la Tecuci şi pină dincolo" de Vaslui s-a aşternut o larmă neobişnuit de bogată. De două zile ninge aproape fără încetare. Ca in pastelurile lui Alecsandri : „Tot e alb, pe cimp, pe dealuri, împrejur in depărtare, / Ca fantasme albe plopii înşiraţi sie pierd in zare". Iarna, o iarnă moldavă autentică, este singurul lucru neschimbat din această parte de ţară. Am cutreierat localităţile din judeţul Vaslui, acum înainte de alegerile de la 9 martie. Am poposit mai pe îndelete în partea dinspre Nord. Simţămintul pe care l-am încercat, acum, la hotarul dintre două legislaturi, e că aceste locuri, urgisite odinioară, s-au integrat ferm civilizaţiei socialiste, ritmurilor sale dinamice, ariei sale solare şi fertile. Tovarăşa Elena Rănceanu, secretar al Comitetului judeţean de partid (tip de activist modern, aliat original de competenţă şi bun simţ moldovenesc) ne-a revelat, cu ajutorul unei cifre, o realitate tulburătoare : „Intre 1975 şi 1980 — ne-a spus — judeţul Vaslui şi-a mărit volumul producţiei globale a industriei de peste două ori şi jumătate. La sfîrşitul anului acesta va atinge o valoare de 11 miliarde lei“. Localitate de şase ori centenară, unde voievozii cei din vechime aveau o curte de iarnă, şi unde slăvitul Vodă Ştefan a dobîndit, la 1475, o victorie apreciată de Constantin C. Giurescu ca fiind „cea mai mare din întreaga istorie a românilor“, oraşul de la Podul înalt îşi redimensionează destinul apropiindu-şi un profil eminamente contemporan. Expresia noii sale vocaţii o constituie cele două platforme industriale pe care şi le-a durat — una spre Nord-Vest cuprinzând, mai ales, unităţi din ramura construcţiilor de maşini , cealaltă spre Nord-Est, consacrată, îndeosebi, industriei uşoare. Sunt, de altfel, punctele cardinale care vor jalona ascensiunea economică a urbei în cincinalul viitor, în cursul căruia volumul producţiei globale a industriei judeţului va ajunge la aproape 26 miliarde lei, ponderea cea mai importantă urmind s-o deţină construcţiile de maşini (39,6 la sută) şi industria uşoară (16,3 la sută). Secondat Îndeaproape de Bîrlad, oraş în care, pe lingă rulmenţi, se produc în prezent şi materiale abrazive, Vasluiul îşi asumă nu numai rolul de a contribui însuşi la efortul pe care-l desfăşoară ţara pentru a-şi făuri o industrie avansată şi pentru a accentua laturile calitative ale producţiei acesteia (pe primul loc în nomenclatorul său se află, fapt semnificativ, mijloacele de automatizare electrotehnică şi mijloacele de automatizare electronică) , el îndeplineşte şi o funcţie propulsoare, antrenînd in procesul industrializării alte localităţi din judeţ. De pe acum există proiecte — unele într-o fază înaintată de aplicare — pentru unităţi industriale la Huşi, la Murgeni, la Codăieşti, la Ivăneşti, Puieşti, Roşieşti şi Băceşti. Mutaţiile pe care le-au produs sau sunt pe cale să le producă aceste reaşezări in peisajul economic şi, implicit, în gîndirea oamenilor, dau tonul preocupărilor ce animă populaţia şi-şi pun amprenta specifică pe dezbaterile publice care preced alegerile generale de la 9 martie. Apropiata acostare la cheiurile industriei nu-i găseşte, de pildă, nepregătiţi pe locuitorii comunei Codăieşti. Vicepreşedintele comitetului executiv al consiliului popular local, Vasile Pitac, om aparţinind prin formaţie şi prin viziune generaţiei noi, atit de înzestrată şi atit de plină de optimism, ne-a descris mutările care se vor opera pe harta localităţii sale cu o precizie aproape matematică : „în 1982 — ne-a relatat — vor începe lucrările la Filatura de lină pieptănată ce se va amplasa în raza Codăieştilor. Va fi o investiţie in valoare de 140 milioane lei. Intrarea ei în funcţiune e prevăzută pentru 1984 iar volumul producţiei s-a stabilit la 1 000 tone pe an. Avem ce ne trebuie pentru a-i asigura materia primă şi forţa de muncă de care are nevoie. Consiliul nostru unic agroindustrial şi-a făcut din creşterea oilor un sector de bază. Ne străduim însă să înlocuim Ţurcana tradiţională cu un Merinos adaptat climei mai aspre de la noi. Am calculat că sunt condiţii să ajungem in scurt timp la 1 000 d mame din noua rasă. Apoi avem în vedere pregătirile pentru viitoarea filatură“. Aceasta este starea de spirit. Ea exclude orice ezitare, orice îndoială. Pătrunderea industriei în acest univers prin excelenţă agrar se produce firesc, osmoza rezultată favorizînd ambele domenii. Ciştigul cel mai mare este, de partea oamenilor trăitori la sate şi el se traduce intr-un spor de rigoare în practicarea străvechiului meşteşug al cultivării pămîntului. Preşedintele cooperativei agricole de producţie din Dăneşti, Neculai Ruşeuţa, un om de 40 de ani, stăpin pe meseria lui de agricultor, ne zugrăvea această metamorfoză care este, in primul rind, de ordin spiritual, în termeni ce sugerează aplicaţie şi profunzime. „Se spune că în zona noastră dolinara, cu podzol şi cu alunecări de teren, pămintul nu ne prea ajută. Dar trebuie să ne obişnuim mai întîi să-l ajutăm noi pe el. La Dăneşti s-a făcut o deschidere in această direcţie. Am iniţiat lucrări de îmbunătăţiri funciare pe mari suprafeţe. Arăm numai pe curbe de nivel. Practicăm culturile în fîşii, am introdus benzile înierbate. Scăderile noastre rămîn însă mari la ca® Industria şi-a mărit în cinci ani de doua ori şi jumătate volumul producţiei globale ® Orientare spre ramurile moderne purtătoare de progres tehnic €§ Agricultura însăşi îşi redimensionează reperele şi opţiunile ® Mutaţii sociale semnificative pitolul agrotehnicii folosite, şi aici ne concentrăm atenţia in acest an agricol“. Cunoaşterea punctului sensibil este în sine un bun cîştigat, adăugăm noi. Peste tot este extraordinar de viu sentimentul istoriei. Natural, el conservă intact cultul marelui voievod Ştefan, a cărui umbră, după atîtea secole, este omniprezentă şi tutelară. Gheorghe Balţatu, secretarul comunei Boţeşti, ne spune că la Tălpigeni, un sat din aceste părţi, este îngrijit cu veneraţie un stejar datînd din vremea domnitorului. Iar Vasile Cozma, secretar al comunei Micleşti, ne povestea că în raza aşezării lor se află celebra „movilă a lui Burcel“, dăruită de voievod drept răzăşie unui plugar sărac. „Ii vom ruga pe candidaţi, se confesa el, ca, indiferent care va fi ales, să reconsidere aceste locuri şi să aşeze în punctul cel mai înalt al colinei un monument spre aducere aminte.“ La fel de viu şi de impresionant este aici simţul familiei. Pe un imaginar tablou demografic Vasluiul figurează la locul cel mai de frunte în ceea ce priveşte natalitatea. Numărul de născuţi vii la mia de locuitori trece anual de 20. Tradiţia marilor familii, atît de veche şi atît de românească , a rămas aici aproape o lege. Nici o familie nu are mai puţin de patru-cinci copii ; sunt multe care au şi cite 10—12. Izvorind din conştiinţa, proprie în cel mai înalt grad poporului nostru, că „fiecare copil e o avere la casa omului“, această trăsătură care presupună o minunată răspundere civică, se menţine şi datorită unor factori desemnind contribuţia societăţii şi a civilizaţiei în care trăim. Aşa ni se înfăţişează Vasluiul în acest anotimp de bilanţ şi anticipări ce marchează apropierea alegerilor. Imaginea lui o sintetizează în modul cel mai sugestiv noul palat administrativ din centrul civic al oraşului. O clădire modernă, masivă, străjuită la intrare de plăieşi albi cu arcuri şi cu tolbe de săgeţi la şold. Aşa intrăm în evul socialist şi comunist, înconjuraţi de toate legendele şi umbrele trecutului. Cu sentimentul răspunderii faţă de istorie. Destinul nostru este unic de nedespărţit. Şi tocmai de aceea nimeni nu-l poate fringe. Ion Pavelescu ALEGERILE DE LA 9 MARTIE SENTIMENTUL RESPONSABILITĂŢI FAŢĂ DE ISTORIE Vaslui : îmbinare armonioasă a tradiţionalului cu modernul Pagina a 2-a — 1 martie 1980 (Urmare din pag. 1) nii muncii au exprimat călduros bucuria de a-l avea din nou ca oaspete pe secretarul general al partidului, oferindu-i, din preaplinul inimii lor, frumoase buchete de flori, adresindu-i urări de viaţă lungă, sănătate şi fericire eminentului bărbat de stat care conduce destinul României, fiind glas legămîntului lor de a-şi dărui şi pe mai departe priceperea şi energiile creatoare cauzei independenţei şi propăşirii patriei.mitetului de partid al sectorului IV al Capitalei, membri ai consiliului de conducere al centralei industriale de profil şi ai consiliului oamenilor muncii din întreprindere. Directorul unităţii, ing. loan Militaru, raportează că oamenii muncii din întreprindere au tradus in practică indicaţiile tovarăşului Nicolae Ceauşescu formulate cu prilejul vizitei precedente, ceea ce a permis intregului colectiv obţinerea unor rezultate însemnate, atît în direcţia realizării de instalaţii şi agregate de nivel tehnic mondial, a sporirii şi diversificării producţiei, cit şi a îmbunătăţirii condiţiilor de muncă. Rezultatele înregistrate pînă în prezent, conjugate cu mobilizarea puternică a comuniştilor, a tuturor muncitorilor, pentru înfăptuirea exemplară a sarcinilor de plan va permite îndeplinirea prevederilor actualului cincinal cu circa cinci luni mai devreme. In principalele secţii ale întreprinderii, tovarăşului Nicolae Ceauşescu îi sunt prezentate o gamă variată de utilaje şi instalaţii tehnologice aflate în diferite stadii de execuţie şi destinate echipării noilor capacităţi aflate în construcţie la combinatele chimice şi petrochimice de la Brazi, Borzeşti, Midia-Năvodari, Teleajen, Brăila, Săvineşti sau unor unităţi cu acest profil, construite de România în cooperare, in diverse ţări ale lumii. Reţin atenţia tehnologiile moderne de fabricaţie, de control şi testare pe faze şi în standuri de probă a pieselor şi produselor finite, fapt ce confirmă preocuparea susţinută în direcţia executării de utilaje şi instalaţii la cei mai înalţi parametri calitativi. De menţionat că uneletehnologii de virf, de mare randament şi productivitate, au fost concepute şi realizate cu forţe proprii. între acestea, se remarcă instalaţia şi procedeul de tratament termic local al unor repere, instalaţia de sudură automată a racordurilor, care permite, totodată, şi obţinerea unor însemnate economii de energie, metal şi manoperă. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a felicitat pe autorii acestor realizări, îndemnîndu-i să persevereze pe linia modernizării continue a tehnologiilor şi producţiei, în condiţii de eficienţă economică sporită. Pe parcursul vizitei, directorul întreprinderii informează despre strădania permanentă a specialiştilor, a întregului colectiv pentru găsirea soluţiilor şi metodelor care să permită, aşa cum s-a subliniat şi la recenta consfătuire de lucru de la C.C. al P.C.R., grăbirea execuţiei utilajului tehnologic, livrarea la termenele stabilite sau chiar mai devreme a acestuia către şantierele ţării, pentru a contribui pe această cale la asigurarea intrării la datele prevăzute in funcţiune a noilor capacităţi, la realizarea integrală a planului de investiţii. Totodată, sunt înfăţişate preocupările permanente ale colectivului pentru gospodărirea raţională a metalului, diminuarea consumului de energie şi a cheltuielilor de producţie, sporirea eficienţei întregii, activităţi , laturi definitorii ale procesului de afirmare a noii calităţi. In încheierea vizitei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu analizează împreună cu conducerea ministerului de resort, cu cadrele din conducerea cerntralei industriale şi întreprinderii perspectivele de dezvoltare a unităţii. Se arată că, în vederea îndeplinirii programului prioritar indicat de conducerea partidului şi statului privind dezvoltarea şi diversificarea producţiei de utilaj tehnologic pentru industria alimentară şi tehnica frigului, întreprinderea va asimila şi prelua, in anii următori, un volum şi o gamă importantă de asemenea instalaţii — ea devenind in viitorul cincinal unitate coordonatoare în producţia utilajului pentru industria alimentară. In acest scop, pînă în 1985, aici vor intra în circuitul productiv noi capacităţi, care vor asigura realizarea, între altele, a instalaţiilor complete pentru fabricarea zahărului, uleiului, laptelui, berei şi a utilajelor pentru unităţile de panificaţie şi conserve. Secretarul general al partidului, apreciind succesele inregistrate de acest destoinic colectiv bucureştean, i-a adresat calde felicitări şi a indicat, totodată, că este necesar să se persevereze intr-o măsură şi mai accentuată in direcţia perfecţionării fabricaţiei, sporirii productivităţii muncii, ridicării nivelului tehnic şi calitativ al produselor. Podari-Midia, Zalău, precum şi cazanele de apă fierbinte, de mare capacitate, pentru centralele de termoficare din Craiova, Focşani şi Zalău. Produsele întreprinderii „Vulcan“ sunt exportate în peste 40 de ţări. Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu în această nouă unitate bucureşteană are loc în atmosfera de puternic entuziasm caracteristică intilnirilor secretarului general al partidului cu oamenii muncii din Întreaga ţară, constructorii de maşini de aici fiind mîndri şi bucuroşi că pot raporta conducătorului partidului şi statului succese importante în activitatea lor, ca urmare a transpunerii în viaţă a indicaţiilor şi recomandărilor primite în timpul dialogurilor anterioare cu colectivul de muncă de la „Vulcan“. Astfel, directorul unităţii, Petre Fluture, informează pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu că Întreprinderea „Vulcan“ este capabilă, în prezent, să realizeze întregul necesar de cazane energetice, industriale şi de apă fierbinte de care economia noastră are nevoie, eliminind din anul acesta orice import in acest domeniu. Gazdele subliniază, da (Continuare in pag a 3-a) . ÎNTREPRINDEREA MECANICĂ DE UTILAJ CHIMIC Gospodărirea raţională a materiilor prime şi energiei Dialogul de lucru din cea de-a doua zi a vizitei in Capitală, a început la întreprinderea mecanică de utilaj chimic — unitate modernă, profilată pe realizarea de instalaţii complexe, de Înaltă tehnicitate, in majoritate unicate. La sosirea secretarului general al partidului, un mare număr de oameni ai muncii şi locuitori din Cartierul Berceni, dau glas prin puternice şi vii uţale sentimentelor de cea mai profundă dragoste ce i le poartă , se aclamă „Ceauşescu — P.C.R. !“, „Ceauşescu şi poporul !“. Un detaşament al gărzilor patriotice şi al formaţiunilor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei prezintă onorul. Tineri muncitori şi muncitoare oferă buchete de flori. In întîmpinarea secretarului general al partidului au venit Ioan Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini, Maria Gheorghe, prim-secretar al Co „România liberă" ÎNTREPRINDEREA „VULCAN" Continua modernizare si diversificare a agregatelor energetice Se vizitează, In continuare, fabrica întreprinderii „Vulcan“ pentru cazane energetice de pe platforma industrială Berceni, importantă investiţie a actualului cincinal. Prin gradul superior de dotare, prin complexitatea agregatelor ce se realizează aici şi procedeele tehnologice de înaltă eficienţă utilizate, fabrica reprezintă una din cele mai moderne unităţi ale industriei noastre. Aici au fost executate importantele utilaje energetice pentru înzestrarea termocentralelor Rovinari şi Turceni. Aici se execută primele cazane, in premieră naţională, care folosesc, la termocentrala de la Anina, şisturile bituminoase. In momentul de faţă, se află in diferite faze de execuţie cazanele de 420 tone/oră pentru termocentralele de la Borzeşti, Giurgiu, Nă OlU’flA EXISTĂ. SE APUCĂ ! La Sibiu, viu interes pentru procedeul arădean Trimitem imediat specialişti la „Strungul“ Declarăm cinstit, aşteptam un ecou favorabil la articolul publicat acum cîteva zile sub titlul „Un procedeu remarcabil : călirea in mediu sintetic“*), dar tot atit de sincer o spunem, ecoul depăşeşte aşteptările noastre dacă avem in vedere că n-au trecut decit cîteva zile de la publicarea materialului. Vom reda mai jos cîteva din aceste ecouri, nu inainte însă de a rememora succint esenţa problemei ridicate în articolul amintit. Aşadar, cercetători de la I.C.S.I.T.P.S.C. au pus la punct un procedeu modern de călire sintetică, care înlocuieşte uleiul de călire (pe bază de ţiţei) printr-o soluţie apoasă. Arătam de asemenea cu date şi cifre rezultate din postcalcul că procedeul este aplicat cu succes de trei ani de zile la „Strungul“-Arad şi că prezintă mari avantaje economico-sociale : un microclimat corespunzător pentru personalul din secţiile termice, economy de ordinul sutelor de mii de lei la nivelul unei singure uzine, renunţarea la o operaţie costisitoare sub raport financiar, material şi energetic, îmbunătăţirea calităţii pieselor şi reducerea considerabilă a rebuturilor etc. etc. La invitaţia ziarului, primul care se înscrie la cuvînt este ing. Ştefan Carabulea directorul adjunct tehnic şi de producie al unei mari uzine din ţară .NTREPRINDEREA DE PIESE AUTO SIBIU . — Soluţia e excelentă, ne spune dînsul. Trimitem imediat, specialişti la „Strungul“ Arad. Excelentă şi salvatoare pentru noi. — Chiar aşa ? — Da, chiar aşa. Cel puţin in cazul nostru. Poate că alţii stau mai bine dar la noi situaţia este destul de gravă iar lipsa uleiului de călire ne dă nişte dureri de cap... Inchipuiţi-vă că noi avem o cotă anuală de 250 de tone de asemenea ulei termic şi că pînă la ora asta n-am primit decit trei, da trei tone de ulei şi foarte multe... promisiuni in schimb de la rafinărie. Dar cu promisiunile, după cum vă închipuiţi, nu se pot căli nici arcuri lamelare pentru suspensii, nici arcuri speciale şi nici alte piese. — Şi cum aţi rezolvat lucrurile ? Nu ne închipuim că din cauza asta aţi oprit producţia. — De oprit n-am oprit-o dar lucrăm cu capacitate redusă şi cu improvizaţii. Să nu ne întrebaţi, însă, cu ce preț... — Ba vă întreb. — Bine, am să vă răspund că prețul este foarte mare, mai mare decit vă imaginați. De ce? Pentru că, neavînd ulei, am concentrat puținul pe care l-am avut intr-un singur bazin de călire in loc de șapte, ceea ce înseamnă răsturnarea fluxului normal, plimbarea pieselor de la o linie la alta și de la un atelier la altul. Încarcă piese, transportă-le cu electrocarul sau cu podul rulant, du-le înapoi, — și noi avem piese mari, nu glumă, 2 000 mm, 30—40 kg bucata — efort suplimentar, și ce efort!, înseamnă, energie electrică htt* R.l. din 21 februarie a.c., articolul „Soluţia există. Se aplică ?“, sită, şi in general, mari cheltuieli care afectează preţul de cost. Apoi, din cauza aglomerării călirii la un singur bazin, cantitatea de ţunder din metalul arcurilor se depune în cantităţi mari in fundul bazinului, volumul băii de ulei scade rapid, acesta se încălzeşte repede, trebuie întreruptă foarte des operaţia de călire pentru golirea şi răcirea lui, de unde o productivitate foarte scăzută. Şi apoi, gindiţi-vă, se poate vorbi de calitate superioară in asemenea condiţii de lucru ? Am mai avut noi necazuri şi anul trecut cu aprovizionarea de uleiuri termice dar aşa cum am început în anul acesta lucrurile stau foarte prost. In continuare, interlocutorul nostru ne spune că ceva-ceva ar fi auzit despre mediul sintetic de călire (M.S.C.) dar asta a fost acum cîţiva ani cînd institutul le-ar fi propus o experimentare. Lucrurile însă au rămas în suspensie, probabil pentru că fiecare l-a aşteptat pe celălalt. Acum întreprinderea este dispusă, doreşte chiar să realizeze în mod operativ aceste experimentări, bineînţeles cu ajutorul institutului şi, apoi, la fel de operativ să generalizeze aplicarea M.S.C. la tratamentele termice din întreprindere. Ceea ce-l intrigă este faptul că în această perioadă se proiectează o dezvoltare a întreprinderii, inclusiv a tratamentelor termice, care va intra în funcţiune în 1981 şi pentru care se prevede aceeaşi tehnologie, de tratament pe bază de ulgi. — Ne chinuim acum cu construirea bazinelor de fugă şi poate că ar fi cazul să ne oprim, că doară la tehnologia nouă nu mai e nevoie de bazine de fugă, şi n-are rost să mai băgăm in pămînt bani şi muncă, ne spune dînsul. („în pămînt“, la propriu, şi la figurat pentru că aceste bazine trebuie să fie construite subteran, sub nivelul bazinelor de călire — şi ele îngropate — necesitând instalaţii de evacuare rapidă, in caz de a-i prindere a uleiului, instalaţii complicate şi costisitoare). Din tot ce am arătat mai sus ■ ca şi din celelalte discuţii purtate cu directorul adjunct de la I.P.A. — Sibiu am reţinut următoarele elemente pe care le vom urmări in continuare : 1. Actualitatea deosebită a M.S.C. pentru întreprinderea sibiană. 2. Carenţa şi restanţa in livrarea, către întreprindere, a uleiului de călire de către rafinăria din Rm. Sărat, cu consecinţe economice negative. 3. Necunoaşterea procedeului M.S.C. de către specialiştii dintr-o mare întreprindere, adică tocmai de cei care ar fi chemaţi să-l aplice şi care, am adăuga noi, se dovedesc interesaţi în această aplicare. 4. Intrucît în întreprinderea amintită se dezvoltă şi atelierul de tratament termic, proiectantul ar trebui să intervină operativ pentru a opri cheltuieli care se vor dovedi mîine ca fiind inutile. In acelaşi timp amintim celor interesaţi că ne pot scrie pe adresa ziarului, rubrica „Soluţia există...“ după cum ne pot telefona la nr. 17 1147. M. Radian P.S. La un prim contact cu întreprinderea de uleiuri din Rm. Sărat, tov. Valeriu Bîrsan de la serviciul de desfacere, confirmă realitatea unor restanţe, în livrarea uleiurilor de călire nu numai către întreprinderea din Sibiu, invocînd drept cauză lipsa acidului sulfuric care ar fi trebuit să fie livrat de întreprinderile Ministerului Industriei Chimice. Din lipsă de acid sulfuric (şi, poate, de altele) ne spune dînsul, producţia de ulei tip TT 25 merge în salturi. Speră însă ca in zilele viitoare situaţia să se îndrepte. Vom reveni. Intr-un număr viitor : Ecouri de la uzinele Semănătoarea, Inox — Bucureşti, întreprinderea de utilaj petrolier — Tîrgovişte, Combinatul de fibre artificiale — Brăila.