România Liberă, iulie 1980 (Anul 38, nr. 11096-11122)
1980-07-01 / nr. 11096
Pagina a 2-a — 1 iulie 1980 Opinia publică în Dialogul lunar între cetăţeni şi reprezentanţii organelor puterii şi administraţiei de stat din sectoruli al Capitalei, care se desfăşoară in organizarea consiliului F.D.U.S. al sectorului, a avut loc, ca de obicei, în noul şi frumosul club al lucrătorilor marii şi cunoscutei întreprinderi de confecţii şi tricotaje. Printr-o coincidenţă, exact la aceeaşi oră (şi despărţită numai de un perete), „Opinia publică“ a lui Aurel Baranga se exprima aici în prezenţa a sute de cetăţeni. Şi dacă eroii piesei supuneau judecăţii spectatorilor — muncitori ai I.C.T.R. şi ai altor unităţi din zonă — probleme de etică în relaţii ipotetice dintre oameni, în sala de alături se dezbateau probleme cit se poate de concrete şi extrem de variate, prezentul şi viitorul tino: cartiere, probleme ale unor întregi colectivităţi, dar şi probleme individuale, Intr-un cuvint problemele vieţii noastre politice, economice, sociale, culturale. Discuţiile au fost deschise de tovarăşul Petre Apostolache, vicepreşedinte al consiliului popular şi al consiliului F.D.U.S. al sectorului 6. Pe lista vorbitorilor s-au înscris 15 cetăţeni, după care s-a dat cuvintul primului dintre vorbitori — Minţu Gheorghe. Domeniul la care s-a referit dintr-un început vorbitorul avea să fie abordat şi de alţii. Desigur, problema prestaţiilor pe care trebuie să le asigure ICRAL-ul nu este nouă, dar de astă dată răspunsul cel puţin era angajant şi exact, reprezentantul întreprinderii dovedind cunoaşterea exactă a situaţiei şi obligindu-se să execute lucrările la termenul replanificat, adică in cursul actualului trimestru. Reţinem aici ca semnificativă şi solicitarea vicepreşedintelui consiliului popular ca să fie informat personal da rezolvarea problemei, înlăturind astfel orice posibilitate de tergiversare.. In privinţa activităţii ÎCRAL-ului am mai reţinut ca nefiind lipsită de interes ,şi o propunere făcută de alt cetăţean, Petre Zamfir, care pornind de la constatarea că ICRAL-ul întruneşte calitatea de administrator al fondului locativ cu cea de prestator de servicii de întreţinere şi de reparaţii ale acestuia, situaţie care nu stimulează la suficientă exigenţă, sugerează o despărţire in două întreprinderi distincte, cu consecinţe în favoarea operativităţii şi calităţii lucrărilor prestate. Tot in legătură cu ICRAL-ul s-au mai ridicat şi alte probleme, cum este cea a calităţii unor prestaţii (Paraschiva Bucur) sau cea a rigorii in întocmirea devizelor de lucrări, observaţii, întrebări şi sugestii ce vizează o perfecţionare a activităţii acestei întreprinderi. O altă categorie de probleme aflate în atenţia şi preocuparea cetăţenilor, potrivit celor discutate in cadrul Tribunei este cea legată de activitatea comercială. Astfel, cetăţeanca Eugenia Chifor a arătat că „...in repetate rânduri s-a propus o utilizare mai bună a spaţiilor de la complexele comerciale Crîngaşi şi Prunaru, ca şi a altor spaţii, în zonă lipsind o cofetărie, o sifonăria ş.a.“, iar un alt vorbitor — Petre Zamfir — s-a interesat ce preocupări există pentru revitalizarea pieţei alimentare Cringaşi, în special prin atragerea producătorilor de legume şi fructe şi spre această piaţă, şi cum se aprovizionează şi se controlează unităţile de desfacere a cărnii din complexele Crîngaşi şi Prunaru, unde se reclamă cazuri de vînzări preferenţiale şi chiar dosiri da produse. Răspunsurile date de Ion Tudor, director comercial, le lăsăm la aprecierea cititorilor, reducîndu-le la propoziţiile de esenţă : „Aprovizionarea făcută de C.L.F. este, după mine, bună...“, „...cofetăria am transformat-o în centru de carne tot la cererea cetăţenilor...“ ; „...nu cunosc spaţiile libere de care se vorbeşte...“ „...sifonăriile nu sunt efvniente...“ ; „... în ce priveşte aprovizionarea cu carne, tov. Zamfir, care este deputat, să facă control cu cetăţenii...“ ; „...aici impresia că mă judecaţi pe mine aici...“ şi altele asemenea, ceea ce a născut fireşte nemulţumiri în sală, cetăţenii reclamând un ton mai... „municipal“ din partea vorbitorului şi răspunsuri mai la obiect. In acest moment, intervenţia vice- TRIBUNA DEMOCRAŢIEI in sectorul 6 al Capitalei preşedintelui Petre Apostolache, care a promis verificări pe teren şi măsuri adecvate, precum şi lămuririle aduse de arh. Dumitru Zisu, şeful secţiei de arhitectură şi sistematizare a sectorului, care a prezentat dezvoltarea imediată şi in perspectivă a reţelei comerciale, au restabilit atmosfera de conlucrare armonioasă, astfel incit şi reprezentantul comerţului a adus, apoi, interesantei şi chiar bine primite soluţii dg: j,îmbunătăţire a comerţului şi ,a aprovizionării in sector, intre altiele prin suplinirea cu mijloace volante a unor unităţi comerciale dezafectate (la solicitarea cetăţenilor, solicitare transmisă de Tudor Neagu), prin crearea de noi case de comenzi (Melania Borcea ş.a.), prin contracte directe cu unele unităţi producătoare (I.A.S. Chiajna) etc. Fără a stabili ierarhii vom arăta că au urmat problemele desprinse din întrebările, propunerile şi răspunsurile privind o altă preocupare cotidiană — transportul urban, circulaţia. Astfel, relevîndu-se exigenţele unui trafic modern şi sigur pe întreg cuprinsul Capitalei s-au făcut propuneri concrete, privind marcarea pasajelor pietonale de la Crîngaşi şi Prunaru (Eugenia Chifor), refacerea străzilor Ghirlandei, Conductei, Roşia Montană, Dezrobirii etc., deteriorate de constructori (Tudor Neagu), asfaltarea unor străzi, aşezarea unor gradene protectoare în zonele şcolilor şi a unui gard despărţitor între liniile de tramvai de pe bd. Armata poporului (Const. Paşcaliu), refacerea unor amenajări (garduri, trotuare, spaţii de joacă etc.) afectate de diverse lucrări (metrou, termoficare, canalizare etc.), probleme ridicate de cetăţenii Const. Rădulescu, Sergiu Burlacu, Gh. Moşescu ş.a. Răspunsurile date de I. Papatere (A.D.P.), Dumitru Zisu (S.A.S.) şi de vicepreşedintele Petre Apostolache, care i-a invitat pe cetăţeni chiar pentru a doua zi la consiliul popular, în vederea rezolvării unora dintre proble acţiune le, fără întirziere, au vădit o abordare responsabilă, eficientă a acestora, din partea factorilor de decizie. Răspunzinc unor Întrebări pe teme de politică externă, invitatul consiliului F.D.U.S. — Paul Diaconu (M.A.E.) a comentat unele aspecte la zi ale situaţiei internaţionale, fiind urmărit cu viu interes de public. In incheiere, o serie de teme abordate au gravitat in lunii problemelor vieţii spirituale, a activităţilor cultural-sportive, recreative („S-a planificat construirea unui cinematograf modern in cartierul Militari , cînd şi unde va fi ?“ ; „Cînd vom avea o nouă bază sportivă în cartierul bd. Armata poporului — Drumul Taberei ?“ ; „Unde pot învăţa înotul copiii noştri?“; „A existat o bibliotecă de cartier... Cînd se va redeschide ?“ etc. etc.). Reproducem, în continuare, o parte din răspunsul dat de arh. Dumitru Zisu, el conţinînd informaţii interesante, desigur, pentru mulţi alţi cetăţeni care din diverse motive nu au fost la această întîlnire şi chiar pentru locuitori din afara sectorului. Astfel, s-au prevăzut construcţii de locuinţe însumând,in acest sector, 20 000 apartamente, pentru 50—60 000 de locuitori. Odată cu acestea se vor face numeroase dotări edilitare socialculturale, incluzind şi obiectivele de care s-au interesat cetăţenii (un cinematograf pe str. Gorjului şi unul pe Timonierului, la parterul blocului 113, etc.). Cu toate acestea, o serie de întrebări cu caracter mai complex (demolări, noi trasee I.T.B. ș.a.) au rămas să primească răspunsurile la următoarea Tribună, care va avea loc peste o lună. Desigur, au existat și multe alte probleme, care au făcut obiectul fie al unor interpelări, fie al unor propuneri din partea cetăţenilor, probleme şi propuneri cu caracter major şi larg ; dacă nu le-am acordat un loc în cuprinsul acestui reportaj explicaţia se află fie în lipsa de spaţiu, fie în aminarea răspunsului pentru o viitoare întîlnire sau, in sfîrşit, în dorinţa noastră de a sublinia problematica spre care se polarizează preocupările comune ale participanţilor la dialog. De altfel, acesta nu este un Inventar de probleme ale sectorului 6 (el este cuprins în stenograma şedinţei şi la această oră, probabil, a şi servit la îmbogăţirea agendelor de lucm ale unor factori de decizie din diverse domenii de activitate), ci un reportaj în care ne-am propus să oglindim, aşa cum am arătat de la bun început, cum acţionează, responsabil şi eficient, în cadrul forumului cetăţenesc al Tribunei democraţiei — opinia publică. I. Butnaru * Direcţia asistenţei medicale din Ministerul Sănătăţii ne comunică următoarele : Preparatul „L1“ cu efecte antitumorale — autor dr. Mihai Leontopol — a fost verificat de către o comisie condusă de prof. dr. Ştefan Berceanu, care a constatat că în unele cazuri a avut efecte pozitive. La propunerea comisiei, conducerea Ministerului Sănătăţii a aprobat continuarea verificării şi a activităţii tov. dr. Leontopol Mihai asigurîndu-i şi condiţii pentru ambulatoriu. * Cea de-a IX-a ediţie a „Vacanţelor muzicale“ programează în perioada 30 iunie—12 iulie, la Piatra Neamţ, un festival muzical la care participă cvartetul „Voces“, Orchestra simfonică şi corala „Cantores Amiciţiile“ ale Conservatorului „George Enescu“ din Iaşi, simpozioanele „Permanenţa şi unitatea spirituală, a poporului român oglindite in creaţia muzicală românească contemporană“ şi „Aspecte stilistice ale muzicii româneşti contemporane“, un seminar de muzicologie precum şi cea de-a doua ediţie a concursului de interpretare, creaţie muzicală şi cercetare muzicologică, adresat studenţilor participanţi la această manifestare. * La Casa de cultură din Deva s-a deschis simbătă o expoziţie filatelică avînd ca temă : „2050 de ani de la crearea statului dac centralizat şi independent sub conducerea lui Burebista“. Expun 49 de filatelişti din 21 de judeţe. Expoziţia este deschisă pînă la 3 iulie, iar toată corespondenţa primită sau expediată în aceste zile prin Oficiul P.T.T.R. Deva 2, va fi marcată cu o ştampilă specială. * La Girbova, în judeţul Alba, a avut loc duminică un festival al portului popular românesc şi săsesc. Atit parada portului cit şi spectacolul la care au participat mai multe formaţii din zona Sebeşului au fost dedicate împlinirii a 2050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat şi independent. LUNA PE ZI de MATTY literatură şi cunoaştere .» (Urmare din pag. 1) mijloacelor expresive. Traducerea este o ramură a literaturii nationale, a literaturii limbii in care ea a fost făcută, iar traducătorul este un scriitor pe deplin responsabil de fiecare cuvint scris, răspunzător ca scriitor pentru înţelegerea originalului. In ultimii cincisprezece ani tara noastră s-a înscris în repertoriul International al traducerilor. Index translationum, ca o „mare traducătoare“. Cultura contemporană românească este caracterizată astfel de asimilarea in mod creator a tot ce este mai de preţ in spiritualitatea întregii lumi. Dar reprezentanţii ei, creatorii literaturii si artei, sunt ferm convinşi si de valoarea propriei culturi, de interesul profund pe care l-ar genera oriunde in lume, cunoaşterea culturii româneşti, in acest neîntrerupt flux al spiritualităţii. România îşi transmite mesajele sale profund umaniste, insumind nn, aceşti ultimi ani, peste trei mii de cărţi reprezentative, traduse în peste o sută de limbi străine. Aşa cum a mai spus, literatura română, reprezentativă pentru întreaga existenţă a unui popor care puseste ferm pe drumul desăvlrşirii sale, conturind luminos sensurile spiritualităţii sale, pătrunde in comunitatea culturală a lumii, caracterizată de originalitate şi de receptivitate la ideile fundamentale ale adevărului, justiţiei sociale şi frumuseţii. Iată cât de important este rolul scriitorilor traducători şi al criticilor şi istoricilor literari care se ocupă de literatura universală. La nuntă cu... tractoarele Tractoarele trebuie să fie pe cimp, la lucrările agricole, că de aia sunt tractoare ! Totuşi, fălind un control, organele de miliţie din judeţul Botoşani au constatat că multe antregie aveau diverse alre folosinţe. De pildă, tractoristul Constantin Vasiliu de la S.M.A.-Socrueni încărcat intr-o remorcă.,, nuntaşi, pe care i-a transportat, cale de 160 km, pină la satul Cristineşti. Şoferul Aurel Crăciun, de la cooperativa agricolă Vorona, a plecat şi el cu camionul plin de cetăţeni la o altă nuntă, in localitatea Suliţa. Tot cu nuntaşi in autocamion a fost prins şoferul Petru Pojar. In schimb, Ştefan Hughiuc, şeful secţiei S.M.A. Vlădeni, era un „control“ la punctele de lucru, cu un tractor. Un alt mecanizator, Zaharia Tapalagă, de la secţie. Huţani, plecase şi el cu treburi personale pe tractor la Bucecea. O maşină a I.T.S.A.S.A. Botoşani a făcut intr-o singură zi 331 km cu un singur... inspector, iar 12 autobasculante ale aceleiaşi unităţi, care cărau balast pentru Pomirla, îşi aleseseră un traseu mai lung cu 20 km decit cel normal. Un calcul arată că acestea parcurg in plus pe zi 1 000 km și consumă fără rost 230 de litri combustibil ! Dar, decit să continuăm lista, preferăm să publicăm cit de curind măsurile care s-au luat. (V. CHIURTU) Sîntem moştenitorii strălucitei civilizaţii geto-dace (Urmare din pag. 1) — Cum ne apare in lumina mărturiilor de pină acum, personalitatea marelui rege ? Ce semnifică secondarea lui de către Deceneu ? — Şi Burebista şi Deceneu au fost, deopotrivă, personalităţi de geniu care au gîndit şi au acţionat mină in mină pentru unitatea tuturor geto-daciior intr-un stat mare şi puternic, organizat în direcţia unei centralizări solide. Burebista a fost marele organizator militar, gloriosul conducător de oşti, eliberator al pămînturilor dace ocupate de străini, protector al oraşelor pontice, adversar abil şi primejdios al Imperiului roman. Deceneu a contribuit hotăritor la realizarea operei de unificare şi organizare, susţinind-o prin autoritatea sa spirituală, prin acţiunea sa organizatoare. Mulţi istorici prestigioşi scot in evidenţă nivelul ridicat al civilizaţiei geto-dace. Ce ne puteţi spune la acest capitol ? — Civilizaţia (sau cultura, căci pentru mine cei doi termeni reprezintă noţiuni corelative şi inseparabile) geto-dacilor a ajuns la un grad remarcabil. Geto-dacii au atins un grad de dezvoltare înalt în domeniul culturii materiale, ceea ce se datoreşte, desigur, şi evoluţiei elementelor tradiţionale locale, dar şi unor influenţe exterioare. ★ In perimetrul pieţei Ovidiu şi al Edificiului român cu mozaic din Constanţa s-a desfăşurat luni seara, un spectacol evocator, de sunet şi lumină, dedicat aniversării a 2050 de ani de la constituirea primului stat dac, centralizat şi independent, la care şi-au dat concursul actori şi solişti ai celor trei teatre din Constanţa, corurile Vox Maris, Pontica, al Casei pionierilor şi al Regionalei C.F.R., corul şi cum sunt cele produse de penetraţia civilizaţiei greceşti, la care aveau să se adauge, cu aceeaşi predominantă, cele romane, premergătoare cuceririi traiane. Nu sunt de neglijat nici unele influenţe Iraniene, venite, mai ales, pe tarea scitică şi nici iradierile culturii, celtice care, in unele privinţe, denotan progrese realizate mai rapid. Dar toate aceste inspiraţii venite din afară au fost contopite de localnici intr-un spirit propriu, aşa că, în general, civilizaţia materială geto-dacă prezintă caractere specifice, impunindu-se foarte favorabil aprecierii. In ■ceea ce priveşte civilizaţia spirituală, trebuie să amintim că Dion Chrysostomos, prin textul lui Iordanes, ii aduce multe laude. El considera, de exemplu, că sindirea şi cunoştinţele fitomedicale şi astronomice ale geţilor (inclusiv ale dacilor) erau remarcabile şi că: In filozofie aceştia se situau la un nivel superior altor ponoare şi ,aproape , fel cu grecii“. Mai menţionează izvoarele antice seriozitatea mentalităţii morale a getodacilor. După părerea noastră, aceste calităţi strămoşii noştri le deţineau dintr-o veche tradiţie de înţelepciune populară şi dintr-o lungă experienţă de căutarea plantelor tămăduitoare şi de consultare a cerului. In ceea ce priveşte arta, geto-dacii au dovedit o deosebită abilitate in realizarea de podoabe şi in deco ★ fanfara Liceului de marină, formaţiile de dansuri populare ale întreprinderilor, portuare, grupuri, vocale, şi ansambluri ale elevilor. Ansamblul Pandelaşul din Medgidia — in total, peste 1 000 de artişti amatori şi profesionişti. In prima sa parte, spectacolul, organizat de Consiliul judeţean pentru educaţie politică şi cultură socialistă, s-a constituit rarea diferitelor obiecte, inspirindu-se, adesea, din modele greceşti ori romane, dar avind inovaţii de mare originalitate. Ei au preferat stilul decorativ geometric, nearătind o înclinare deosebită pentru reproducerea de vietăţi şi dovedind chiar un fel de repulsie pentru reprezen- tarea de figuri umane. Religia geto-dacitor n-a lăsat prea frecvente urme concrete. Putem remarca, construcţiile de piatră ale sanctuarului de la Grădiştea Muncelului, ca şi construcţiile fortificate ale dacilor. Templele lor patrulatere, cu o latură absidată, de o veche tradiţie tracă se regăsesc transpuse in lemn şi în lut şi in aşezările getice de la şes unde piatra lipsea. — Cum trebuie privită absorbirea moştenirii dace in ethosul poporului român ? — In tezaurul de vechi tradiţii ale poporului român s-au păstrat şi elemente ale civilizaţiei materiale şi spirituale getodace. Cercetările care s-au desfăşurat in ultima vreme pe multiple planuri — lingvistice, etnografice, arheologice, — sintezele care s-au alcătuit sau sunt în curs de alcătuire aduc mereu dovezi noi asupra acestui fond ancestral atât de valoros. Suntem, aşadar, moştenitorii unei tradiţii bogate, pe care timpul n-a făcut decit s-o sporească. Civilizaţia unui popor este, desigur, cum bine observa Eminescu, rezultatul eforturilor desfăşurate de toate generaţiile, „suma vieţii sale“. Rememorind epoca lui Burebista, trecînd in revistă valorile materiale şi spirituale,pe care ea le-a ctitorit, ne gindim, prin reflex, la comandamentele cu care ne confruntă epoca noastră. Urmînd măreţul exemplu pe care ni l-au dat cei de demult, avem datoria sfintă de a întări unitatea noastră de cuget şi de acţiune, de a munci şi crea pentru dezvoltarea economică şi socială a ţării, de a-i întări şi afirma, independenţa naţională. Scrutăm istoria şi-i adincim mesajul din unghiul şi prin prisma înaltelor cerinţe ale momentului de plenitudine pe care-l trăim acum cînd edificăm societatea socialista multilateral dezvoltată şi pregătim condiţiile, pentru trecerea la comunism. Din faptele de glorie de care s-au învrednicit înaintaşii, în findul cărora marele rege dac Burebista ocupă cu demnitate unul dintre primele locuri, tragem cel mai nobil şi mai însufleţitor, invăţămint, acela de a ne iubi patria şi de a lupta necontenit, cum ne îndeamnă tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru creşterea prestigiului său intre statele libere şi suverane ale lumii. Admirativ şi adine m-aş descoperi — şi ne-am descoperi, cred, cu toţii —, in faţa celui ce ar putea fixa locul pe care se situează, sau pe care o ocupă, Aldo Nicolai, pe harta dramaturgiei italiene contemporane. Şi trebuie neapărat să adaug, pe a celei universale, căci dramaturgul circulă, prin opera lui, de vreo treizeci de ani, cel puţin, in foarte multe ţări ale globului, fiind tradus in numeroase limbi. Dar circulă mult, mai puţin in patria sa, în care pare un nedreptăţit, un persecutat aproape, prin forma cea mai rea a persecuţiei, faţă de un scriitor ; refuzul, tăcerea, ignorarea. Desigur, nu e nimeni profet in ţara lui, se zice, şi nu rareori zicala a fost confirmată. Dar să nu i se îngăduie cuiva să fie măcar dramaturg ! In sfirşit, aceasta e o problemă între scriitor şi patria lui ! Dar definiţia lui de dramaturg ne interesează pe toţi. in toate ţările in care e jucat şi apreciat, ca, de pildă, in ţara noastră, unde nu e cunoscut de ieri, de alaltăieri ! Ei bine, definiţia aceasta, locul în dramaturgie, e teribil de dificil să i se găsească, şi de aceea nici nu-l prea găsim pe scriitor, în catastifele metodice, cu domicilii şi adrese literare. Nu că ar fi, încă, indefinisabil, fiind novator, nou, spărgător de canoane, revoluţionar al ideilor şi formelor. Nici gînd de aşa ceva. E un dramaturg de spiţă tradiţională, fără „program“, fără „estetică“. Şi tocmai cuminţenia aceasta, desigur, îl singularizează in epoca lui, in epoca noastră intolerantă şi iconoclastă. Unde, oare, în ce categorie să-l mai situezi pe un dramaturg liniştit, oare pare de demult, fără să fie, căci in ope-ra lui răsună, totuşi, şi chiar foiesc, probleme ce sunt ale epocii, în tot ceea ce au mai specific si mai actual, dacă nu chiar in tot ceea ce au mai marcat sau mai fundamental. In categoria eclectismului tîrziu şi discret ? Poate Aldo Nicolai pare un dramaturg al unei alte epoci, cu discretă dar puternică priză la realitatea contemporană... ...Şi dacă n-are „estetică“ şi „program“ are, un schimb, generozitate, sensibilitate, umanitate, şi un „auz al vieţii“, al dramei de fiecare zi, al suferinţei generale, al tristeţii, talent, care, dacă nu e chiar neobişnuit, e totuşi solid şi creator. Tristeţi ale sărăciei, ale singurătăţii, ale cruzimii sociale şi barbariei fasciste, constituie ţesătura dramelor lui Aldo Nicolai, cu oameni anonimi, de masă şi de serie, cum este şi eroina acestei Stop pe autostradă, titlu care nu e, cum s-ar crede, al unui roman poliţist, sau al vreunei obişnuite comedii cinematografice italieneşti, cu fetişcane şmechere, căutătoare de ceva carieră, ceva aventură şi ceva bani (şi titlu care e o surpriză iniţială neplăcută, dar fără urmări). O, nu eroina lui Nicolai, femeie cam de sfirşitul vîrstei mijlocii, caută cu totul altceva ; ea caută amintirea. — amintirea de sine, începînd cu numele său şi in întreaga sa biografie, dispărute în neantul uitării totale a trecutului, intr-o criză de amnezie, in plinul căreia a fost culeasă depe marginea unei şosele, şi condusă între pereţii albi şi vagamente sepulcrali ai unei camere-celule de clinică psihiatrică. Aci o găsim noi, şi aci urmărim fră- mintările chinuitoare, zbaterile desperate ale acestei fiinţe, spre a-şi aminti cine e, adică cine a fost, căci a fi nu se poate concepe fără trecut. Psihologia noastră, de spectatori,, devine, pe parcursul spectacolului, neplăcută, stinjenitoare : ne simţim entomologi, in faţa unei insecte, sau medici in observaţie atentă şi ascunsă, sau, dacă vreţi, temniceri, cu ochiul lipit de „vizetă“ (oare nu s-o fi găsit vreun substitut pentru acest cuvint oribil ?) — în orice caz, ne simţim teribil de indiscreţi faţă de o cumplită tragedie, şi desigur că dramaturgul a vrut să ne pună în această situaţie, cu un anumit tilt. Ce e cu această femeie, care- şi caută trecutul, care-şi caută o identitate? Ce e cu amnezia ei, ce e cu această prăbuşire in neantul trecutului, cu această întoarcere în pruncie, şi poate chiar in preprimere, in faţă căreia cei mai savanţi psihiatri şi psihologi se simt dezarmaţi, rătăciţi, Incapabili ? Se ştie în ce colosală măsură, mai ales de cînd cu psihanaliza, literatura s-a lăsat pătrunsă, influenţată de fenomenele şi de teoriile psihopatologiei. Numai ,înepoca noastră, cazul de amnezie a fost rădăcina unei drame ,a lui Anouilh, şi mai cu deosebire a unei proze zguduitoare a lui Arthur Kostler. Dar exemplele sunt nenumărate. Al lui Nicolai nu aduce o surpriză, ca şi mulţi alţi amnezici,, reali sau literari, „Femeia" a uitat, pentru că a vrut să uite un episod insuportabil al existenţei : internarea, ca evreică, într-unul dintre lagărele hitleriste de exterminare, în timpul războiului. Dar viaţa individuală, şi deci nici istoria, viaţa tuturor, nu se poate uita, pe felii, pe momente, pe experienţe. Viaţa e un ton, şi nimic nu e mai naiv decit banalul îndemn : uită cutare fapt! sau banala autosugestie : vreau să uit ! Plata acestei iluzorii rhingiefi nu poate fi decit uitarea totală, pierderea trecutului, în Întregul tul. Amnezia eroinei lui Nicolai, deşi reală, este un act de voinţă, de autoanulare a însăşi puterii amintirii. Or uitare totală, or amintire totală. Fiind vorba de o victimă a fascismului, se înţelege care e lecţia ei, pentru noi , cine uită crima fascistă, uită istoria în Întregul ei, face o tentativă absurdă şi dementă de pierdere a istoriei. S-a înţeles, cred, că întreaga dramă e o monodramă, e un monolog şi că întreaga ei putere de a transmite, cu vibraţie umană, o idee generală imensă, stă pe umerii unicei interprete. Dacă nu insist cu privire la valoarea dramei cauza e că trebuie să fiu prudent faţă de scriitor, căci văd că lucrarea sa a fost supusă, in afară de lucrarea traducerii, şi la o „adaptare“, lucrare a altor doi lucrători, care sunt însăşi interpretaţi însăşi regizorul spectacolului. E cam mult pentru a mă mai hazarda in comentarii critice, şi pentru a împărtăşi un singur temei al rezervei mele, am să spun numai că, după informaţiile pe care le-am putut culege, textul original ar fi fost ampucat cam de o jumătate din întinderea sa. Eh !... Dar, în calitatea in care o cunoaştem toţi pe Irina Răchiţeanu-Şirianu, in aceea de unică interpretă, mă bucur, de altfel fără surprize, afirmind că a fost unică şi în sensul artei. O sarcină grea, de bijbîială psihică, de panică gradată, de sete şi teamă în acelaşi timp, faţă de adevăr, de subtilitate a unor mecanisme care operează departe, departe, pe străfundu-ţurile conştiinţei şi subconştiinţei, nu putea fi dusă la capăt, cu atita evidenţă, cu atîta comunicabilitate, fără nici un hiatus, fără nici o călcăturâ strimbă, fără nici un falset, decit de o inspirată, şi de o maiestră a profesiunii. E cazul, nu numai să fie aplaudată într-o seară, nu numai să fie elogiată intr-o , cronică, tot atit de efemeră. Creaţia ei din drama lui Nicolai trebuie să rămină în amintire. De altfel, nici nu poate fi... uitată. P.S. Nu pot încheia, fără a trimite un salut Adrianei Leonescu, pentru decorul de o atit de tulburătoare sugestie, în care a cuprins drama amneziei. Teatrul (foarte) Mic „Stop pe autostradă" de Aldo Nicolai CRONICA TEATRALĂ de Radu Popescu QflISt Colegiul maiştrilor O iniţiativă născută cu ciţiva ani in urmă la întreprinderea de piese auto din Sibiu este acum in curs de generalizare şi in site unităţi economice din municipiu. Este vorba despre ,,Colegiul maiştrilor", constituit recent şi la întreprinderea de tricotaje ,7 Noiembrie“. Insumind peste 20 de oameni, colegiul are rolul de a deveni o tribună a celor mai buni maiştri şi de a uni eforturile lor incţlurile pentru o mai bună organizare a muncii, pentru reducerea consumurilor de materiale şi energie, creşterea contribuţiei lor la perfecţionările tehnologice etc. Periodic, in cadrul colegiului sa vor dezbate probleme de strictă actualitate pentru munca din unitate. (VIRGIL LAZAR) Cunoştinţe de ocazie De la Curcea Doljului şi pină la Dumbrăveştii Prahovei este o cale atit de... lungă, incit lui Ion Staicu i-a trebuit „ghid“. Aşa că, după ce a coborit in Gara de vest, din Ploieşti, a început să întrebe in stingă şi in dreapta : „Nu ştiţi încotro vine comuna Dumbrăveşti !“ s-a găsit unul. Stelian Năidin, care si ştie, să ştie de toate, ănt ac mutre incit nu pot şi povestite decit la un pahar. S-au dus la berăria „La minut“, au stat amb citeva ceasuri, s-au cinstit pentru bucuria de a se cunoaşte şi, apoi, au pornit-o spre autobuzul de Dumbrăveşti. Au pornit-o ei doi, însoţiţi şi de alţi ciţiva şi, cină au ajuns pe o stradă ferită, l-au lovit pe Staicu, l-au luat banii şi ceasul şi au fugit. O oră mai tîrziu, victima a fost găsită de un echipaj al miliţiei, iar la două săptămini autorul principal , al, jafului a fost prins. (D. TECUŢA). Nici un peticuţ ? întreprinderea judeţeană Prahova de recuperare şi valorificare a materialelor refolosibile a iniţiat acţiuni speciale pentru a dobindi rezultate cit mai bogate in recuperarea de materiale refolosibile. Şi totuşi, are o restană de 408 tone la hirtie pe cinci ani — adică peste 2 000 mc material lemnos sint un pericol de a nu putea fi economisiţi, finind seama că o tonă de hirtie echivalează cu 5 m.c. material lemnos. Cum in recuperarea hîrtiei un rol important il nu consimte populare si unităţile cooperaţiei de consum, trebuie precizat că ambii furnizori nu şi-au onorat obligaţiile pe cele 5 luni ale anului. Cele 96 de cooperative de consum din judeţ au dat doar 39 de tone in loc de 175, iar primăriile comunale Dumbrăveşti, Lipăneşti, Boldeşti-Grădiştea şi Fintinele n-au predat nici un gram, deşi cantităţile la care s-au angajat sunt intre 3 000 şi 5 000 kg pe această perioadă. Să nu mai fi rămas oare intr-adevăr nici un peticuţ de hirtie de recuperat in comunele astea 7 — atunci de ce s-ar fi angajat la mii de kilograme 7 (AL. MIHAI). De ce atîta timp? Cu prilejul transferului dosarului de pensie al lui Daniel N. Cercel, din Dragoslavele (Argeş), de la D.P M.O.S. Ilfov la D.P.M.O.S. Argeş, s-a constatat o eroare de calcul. S-a emis, deci, o decizie de corectare a greşelii, în decembrie 1979, şi i s-a trimis şi diferenţa de banii Iată insă, că după acestaccident“, C.N.C. n-a mai primit pensia pe lunile ianuarie, februarie şi martie. Şi, pentru că cele două direcţii il trimeteau de la Ana la Caiafa, omul a cerut sprijinul ziarului. Problema s-a rezolvat, după cum aflăm dintr-un răspuns de la D.P.M.O.S. Ilfov, datat 28 mai ★ într-o impresionantă evocare a marilor figuri istorice de bărbaţi viteji ai neamului nostru— Burebista, Decebal, Mircea cel Bătrîn, Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul, Tudor Vladimirescu, Nicolae Bălcescu, Mihail Kogălniceanu — o veritabilă frescă a celor mai glorioase momente din istoria neamului. Spectacolul a adus un vibrant omagiu luptei revoluţionare a comuniştilor pentru eliberarea ţării de sub dominaţia fascistă, pentru o Românie liberă, independentă, prosperă. S-au evidenţiat, îndeosebi, marile realizări obţinute de poporul român in ultimii 15 ani ce s-au scurs de la Congresul al IX-lea al partidului, ani ce poartă amprenta puternicei personalităţi a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, cel mai iubit fiu al poporului nostru. (Agerpres) „România liber㔕 tie şi sosit la redacţie la... 11 iunie a.c. (?!.). Dar ne întrebăm: de ce atîta tevatură pentru un simplu transfer de pensie dintr-o localitate in alta si corectarea unei erori ? (P.P.) Pe uşa din faţă Viorel Muscă, din Tirgovişte (str. 1 Decembrie 1918, bloc 1, sc. B, etaj IV, apartament 26) se obişnuise să intre in magazine pe uşa din faţă, dar să plece... neobservat. Intrind intr-uri magazin al cooperaţiei meşteşugăreşti, s-a retras apoi neobservat cu mărfuri in valoare de aproape 20 000 lei. La citeva săptămîni a repetat figura de astădată la atelierul de reparat radio şi televizoare de pe strada lui. Recolta 7 Un casetofon şi un radio „Gloria“. După alte săptămini, schimbind mediul, s-a dus intr-un magazin cu mărfuri industriale din reţeaua comerţului de stat, de unde s-a autoinzestrat cu aparate electronice in valoare de circa 7 000 lei. Pasă-mi-te îşi profilase pasiunea pe produse electronice... Dar va trebui să se abţină acum doi ani — timpul de penitenţă pe care i l-a acordat justiţia. (AL. MIHAI) Rubrică realizată de Pia Rădulescu Marți 1 iulie 1980 Soarele răsare la ora 5,33 fi apune la ora 21,03 TEATRE MENAJERIA DE STICLA Teatrii „lucia Sturdza Bulandra" — sala din Bd. Schitu Mdgureanu (14 75 46), ora 19 fi CUM SE NUMEAU Cil PATRU BEATLES, ora 19 la sala Studio (12 41 16) ; IDIOATA : Tsalrul „C. I. Nottara" (50 31 03), ora 20 la Teatrul de vară Herăstrău (17 62 20) . ECHIPA DE ZGOMOTE : Teatrul Giu Iești - sala Majestic (14 72 34), ora 20. TELEVIZIUNE 10 : Teleşcoala ; 11 : Dahai —compania petrolieră Ewing ; 11,50 : Telex ; 16 : Telex ; 16,05 : Teleşcoala ; 16,30 : Corespondenţii judeţeni transmit... 16,50 : Clubul tineretului ; 17,35 : Coordonate cana diene ; 18 : Revista social-politica TV ; 18,25 : Almanah pionieresc ; 18,50 : 1001 de seri ; 19 : Telejurnal ; 19,25 : Dosarul resurselor refolosibile : 19,40 : Cadran mondial ; 20,05 : Teatru TV : ,,Coloanele timpului" de Emil Poenaru . Interpretează : Teofil Vîlcu, Gheorghe Cozorici, Ion Marinescu, Emil Libiuc, Costel Constantînescu, Cornel Coman, Eusebiu Serbanescu, Traian Stănescu, Mircea Andreescu, ş.a. Regla : Carmen Dobrescu ; 22 : La ordinea zilei in agricultura ; 22,10 : Telejurnal. Programul 2 19 : Telejurnal ; 19,25 : Buletin rutier ; 19,40 : Moştenire pentru viitor ; 20,25 : Muzică de Cameră ; 20,50 : Viaţa economica a Capitalei ; 21,25 : Opereta „Eternele iubiri." de George Grigoriu ; 22,10 : Telejurnal. CINEMATOGRAFE STOP-CADRU LA MASA Scala (11 03 72), orele 9,30 - 11,30 - 13,30 - 15,43 - 17,45 - 19,45. ABBA : Sala Palatului, orele 16 — 18,15— 20,30 ; Palatul Sporturilor si Culturii (23 '57 91), orele 16 și 13,30 ; Patria (11 86 25), orele. 9— 11.15 -13.30 - 15.45 - 18 - 20,15 ; București (15 61 54), orele 9 - 11,15 - 13.30 -15.45 - 18 - 20.15 heidi in oraș 1 Doina (16 35 38), orele 9 - 11.15 13.30 - 15.45 18 -20. SUB PATRU STEAGURI : Luceafărul (15 87 67), orele. 9 - 11.15,— 13.30 -15.30 — 17,45 — 20 ; Grădina Luceafăr rul. ord 21 ,T5cestIVa115 63 B4), orele 9 - 11,ÎS - 13,50'LSjiS - 18 - 20,15. Ponorit (3106*5), orele 9 -11.15 - 13.30 - 15,4518 - 20,15. ZBOARA, PASARE, ZBOARA , Central (11.12 24)....orei 9. 9,30. T 11.30 -13.30 - 15.30 - 17,30 - 19.30 . Studio. (59 53 15), orele 18-20. DRUMUL OASELOR 1 VIctoria (16 28'79), orele 11 - 'T1,15 -'13,30 -15.45 -,,18 - 20,15 . Grivița (17 08 58), orele 9 .11,15 - 13,30 - -15,45 - 18 - 20,15. ULTIMUL SENTIMENT . Capitol (16 29,17), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 — 20,15' . Grădina Capitol,, ora 21.15,- Cultural (83 50 13), orele 4 - 11,15 - 13,30 -15.15 - 18 20,15. • -( • -V BUNA SEARA, IRINA I Modem (23 71 01), orele 9 - 11,15 - 13.30 -15.15 - 18 20,15 . Miorita (14 27 14), Orele 9 - 11,15 - 13.30 - 15,45 - 18 - 20 : Feroviar (50 51 .40), orele 9 - 11.15 - 13,30 - 15.45 - 18 - 20,15. OMUL-PAIANJEN SE ÎNTOARCE ! Dacia (50 35 94), orele 9 - 11,15 -13.30 - 15,45 - 18 - 20,15 ! Ferentari (50 49 85), orele 15,30 - 1?,30 - 19,30. ION. BLESTEMUL PAMINTULUI. BLESTEMUL IUBIRII . Eforie (13 04 83), orele 10 - 14,30- 19. ARTISTA, DOLARII $1 ARDELENII ! Timpuri Noi (15 61 IOV., orele 10 - 12 -14-16-18-20........................ SĂLBATECUL: Studio (59 83 15), orele 10 — 12 — 14 — 16 grădina Bureţii (50 43 58), ora 21.1 5. PRIETENII MEI INDIENII : Tomis (21 49 46), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20,15. NOI AVENTURI PE VASUL POSENDON : Excels (65 49 45), orele 9 -11,15 - 13,30 - 15.45 - 18 - 20,15 ! Aurora (35 04 66), orele 9 — 11.15 — 13.30 - 15,45 -- 18*— 20. Grădina Aurora, ora 21 : Flamura (85 77 12), orele 6 - 11 - ^.TS - 15,16 - 17,45 - 20. BIETUL IOANIDE Burești (50 43 58) orele 15.30 - 19. . . MIREASA DIN TREN Bucegi (17 05 47), orele' .16 - 18 - 20. ȘCOALA CURAJULUI II : Melodia (12 06 88), orele 9' - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - '20,15'; Grădina Parc Hotel (17 08 58), ora 21,15. ADINCURILE Lira (3T 71 71), orele 15,30 - '19 Volga (79 71 26), orele 9 - 11,30 - 14,15 - 17 - 19,15 ; Grădina Licoara 21............... PROBA DE MICROFON : Drumul Sării (31 28 15), orele 16 — 18 - 20. REȚEAUA „I: Gloria " (47 46 75), orele 9 - 11,15 ,13,30 - 15,45 - 18 - 20,15.4«..... • MORȚII FAC UMBRA I Cotroceni (49 48 48), orele 15 - 17,15 - 19,30. ROCKY II": Giulești (17 55 46), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 . Arta (21 31 86), orele 8,30 - 11 -13,30 - 16 - 18,30 - 20,45 . Grădina A-tg, ora 21. . .. DETASAMENT CU MISIUNE SPECIALA : Pacea (60 30 85), orele 12,30 - 17,30 - 19,30. EROINA DE LA MUSVERON : Popular (35 1517), orele 15,30 - 17,30 -19,30. ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE : Floreasca (33 29 71), orele 9,30 - 12,30 - 16 - 19. FIUL CAMPIONULUI: Viitorul (1148 03), orele 15,30 - 17,30 -19,30. UN FRATE FORMIDABIL : Munca (21 50 97), orele 16 - 18 - 20. DETECTIVUL TOMA : Cosmos (27 54 95), orele 15- 16,30 - 18,30 - 23 . Grădina Modern (23 71 01), ora 21. VIZITA DE DIMINEATA : Flacăra (20 33 40),orele' 16 - 18 - 20. DUIOS ANASTASIA TRECEA : Progresul (23 94 10), orele 16 - 18 — 20. ZIZANIA : Grădina Bucegi (17 05 47), ora 21, 7 CASTELE DE GHEATA : Grădina Cultural (83 50 13), ora 21,15. I SE SPUNEA „BULDOZERUL* : Grădina Flacăra (20 33 40) ora 21,15. AVENTURA IN ARABIA : Grădina Gloria (47 46 75), ora 21,15. (In zilele de 3 si 6 iulie următoarele cinematografe vor da matinee pentru copii la primul spectacol din program : Flamura, Floreasca, Gloria, Munca, Pacea, Lira, Giulesti, Flacăra, Cosmos, Timpuri Noi, Ferentari, iar cinematograful Doina în fiecare zi.) Programul 1 PROGNOZA METEOROLOGICĂ Meteorologul de serviciu IOAN STANCESCU ne comunică : VREMEA va fi in general Intrabila. Ploi locale care vor avea mai ales caracter de aversă îndeosebi în regiunile de nord ale ţării. Temperaturile maxime de astăzi vor fi cuprinse între 18 şi 26 grade, pe alocuri măi ridicate în sudul ţârii, iar minimele de la noapte între 8 şi 16 grade. LA BUCUREŞTI vremea uşorstabilă. Cerul va fi variabil favorabil aversei de ploaie. Vint slab pînă la mederăt. Temperatura maximă va oscila între 24 şi 26 grade, iar minima de la noapte între 11 şi 13 grade.