România Liberă, septembrie 1980 (Anul 38, nr. 11149-11174)
1980-09-01 / nr. 11149
Pagina a 2-a — 1 septembrie 1980 De la 1 septembrie Peste 535 000 de oameni ai muncii din agricultura de stat beneficiază de majorarea retribuţiilor Potrivit Programului de creştere a nivelului de trai în actualul cincinal, de la 1 septembrie a.c. vor beneficia de majorarea retribuţiilor peste 535 000 de oameni ai muncii din agricultură. Este vorba de un puternic eşalon care lucrează în întreprinderi agricole de stat, staţiuni de mecanizare a agriculturii, întreprinderi de sere, întreprinderi pentru producerea şi industrializarea legumelor şi fructelor, întreprinderi pentru exploatarea şi întreţinerea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, personalul încadrat cu contract de muncă in cooperativele agricole de producţie, personalul consiliilor unice agro-industriale de stat şi cooperatiste, asociaţiilor economice şi intercooperatiste cu profil agrozootehnic, laboratoarelor centrale cu profil agricol, şi altor unităţi agricole, precum şi personalul din direcţiile generale judeţene pentru agricultură şi industrie alimentară. — Beneficiarii majorării retribuţiilor — ne arată tovarăşul ing. CRISTIAN ANGHELESCU, director în Ministerul Muncii , fac parte dintr-o ramură principală a economiei naţionale, care a parcurs un drum ascendent în dezvoltare şi industrializarea bazei sale materiale, în organizarea producţiei şi a muncii, în aplicarea de tehnologii noi, avansate, în producţia vegetală şi animală, în prezent agricultura dispune de circa 140 000 de tractoare, revenind aproape 70 de hectare pe un tractor fizic. Suprafaţa arabilă pentru irigaţii s-a extins an de an, ajungind azi la peste două milioane de hectare. Concomitent au sporit în însemnată măsură cantităţile de îngrăşăminte chimice folosite în agricultură, în anul precedent, de pildă, s-au utilizat peste 1 200 000 tone de îngrăşăminte chimice, iar în acest an cantităţi de asemenea sporite. Transformarea socialistă a agriculturii, dezvoltarea bazei tehnico-materiale, cît şi celelalte condiţii asigurate în agricultură, au determinat obţinerea unor importante rezultate. Astfel, în primii patru ani din actualul cincinal, producţiile medii la hectar la principalele culturi s-au dublat şi chiar triplat, în raport cu producţiile medii la hectar obţinute în primul cincinal, — 1951—1955. De asemenea, creşterea animalelor şi-a mărit ponderea — în totalul producţiei agricole — de la 38,6 la sută în 1950 la 44 la sută în 1979. Efectivele de bovine au sporit, de la 4,5 milioane de capete în 1950 la 6,5 milioane de capete în 1979, cele de porcine au crescut de la 2,2 milioane de capete la 10,9 milioane de capete, iar efectivele de ovine de la 10,2 milioane la 15,8 milioane de capete. De mare importanţă s-au dovedit măsurile stabilite în cadrul Plenarei C.C. al P.C.R. din februarie 1979, pentru îmbunătăţirea organizării şi conducerii agriculturii, pentru constituirea consiliilor unice agroindustriale de stat şi cooperatiste, o formă originală de imbinare economico-organizatorică a potenţialului unităţilor cooperatiste şi de stat. Prevederi însemnate există şi pentru anul viitor. Astfel, parcul existent va fi sporit cu circa 15 300 tractoare agricole, circa 3 000 combine de recoltat porumb şi cu numeroase alte utilaje agricole (semănători, discuri, cultivatoare etc.). Vor fi amenajate pentru irigaţii aproape 200 000 de hectare. De asemenea, Mircea Scripcă se vor încorpora în sol peste 1 800 000 tone de îngrășăminte chimice, iar pentru combaterea dăunătorilor se vor utiliza 51 000 tone de pesticide. Prin folosirea întregului potențial existent, prin extinderea mecanizării lucrărilor, prin aplicarea de noi tehnologii, ca şi prin alte măsuri, se vor putea obţine cu certitudine în anul viitor recolte sporite. Majorarea retribuţiilor va stimula în mod deosebit pe toţi oamenii muncii din agricultură, pentru a-şi aduce o contribuţie sporită la înfăptuirea obiectivelor prevăzute, la realizarea şi depăşirea sarcinilor de plan. In această principală ramură a economiei naţionale, retribuţiile vor fi majorate, în medie cu 13,9 la sută. Această creştere, raportată la majorarea cu 16,6 la sută efectuată in prima etapă, va conduce la majorarea, in medie, a retribuţiilor tarifare pe întregul cincinal cu 32,8 la sută. Dar, să vă prezentăm cîteva calcule semnificative asupra modului cum se va efectua majorarea — de la 1 septembrie a.c. — în această ramură principală a economiei naţionale. Calcule semnificative Un mecanic agricol retribuit pe reţeaua construcţiei de maşini A regie, încadrat la categoria a în cazul cînd acesta are o vechime de peste 20 de ani, el va beneficia de un spor de vechime de 10 la sută (respectiv de 38 lei în plus faţă de sporul de vechime actual), deci cîştigul său total lunar va fi de 426 lei. Un muncitor din centrele sau atelierele de întreţinere şi reparaţii, retribuit pe reţeaua construcţiei de maşini , regie, în 6-a, treapata Il-a, va fi retribuit astfel : Pentru lucrările agricole în cîmp şi alte lucrări executate mecanic, putem arăta că mecanicul agricol este retribuit în acord pe baza a 5 tarife stabilite pe zi de muncă, diferenţiat în raport de complexitatea şi importanţa lucrărilor, astfel : cadrat la categoria a 6-a, treapta II-a, va fi retribuit în modul următor : La retribuţiile astfel majorate I de respectiv, se va adăuga şi sporul de vechi * Retribuția tarifară actuală Retribuţia tarifară majorată etapa a ll-a Diferența în plus 2 356 lei 2 744 lei 388 lei Categoria lucrării1 II III IVV înainte de majorare lei/zi 88 100 115 130 155 După aplicarea majorării lei/zi 103 118 134 152 180 Creșteri lei/zi 15 18 19 22 25 Un mulgător de vaci de la o întreprindere agricolă de stat, încadrat la grupa IV-a de la Un muncitor permanent din întreprinderile agricole de stat, încadrat la grupa XII-a de lucrări din sectorul vegetal, treapta a erări din sectorul zootehnic, treapta II-a, va primi retribuţia următoare : Il-a, va beneficia de următoarea majorare a retribuţiei sale lunare : Retribuţia tarifară actuală Retribuţia tarifară majorată etapa a Il-a Diferenţa în plus 1 734 lei 2 014 lei 280 lei Un tehnician principal (agro- încadrat la gradaţia 5- nom, zootehnist sau mecanic), 22. va fi retribuit astfel a, clasa Retribuţia tarifară actuală Retribuţia tarifară majorată etapa a ll-a Diferenţa in plus 2 415 lei 2 670 lei 255 lei Retribuţia tarifară actuală Retribuţia tarifară majorată etapa a ll-a Diferenţa în plus 2 264 lei 2 611 lei 347 lei Retribuţia tarifară actuală Retribuţia tarifară majorată etapa a ll-a Diferenţa în plus 2 053 lei 2 359 lei 306 lei Un îngrijitor de drat la grupa Il-a ovine Inca- 1 zootehnie, treapta I de lucrări din 1ficia de următoarea va benemajorare : Retribuţia tarifară actuală Retribuţia tarifară majorată etapa a ll-a Diferenţa în plus 1 696 lei 1 938 lei 242 lei Premierele cinematografice ale săptămînii Pilotul, producţie a studiourilor americane. Regia: Cliff Robertson. Imaginea : Walter Lassally. In rolul principal — Cliff Robertson. Drama unui „as al înălţimilor“, pe care patima beţiei îl coboară la altitudini foarte apropiate de punctul zero... Fetiţa şi calul, producţie a studiourilor De la Berlin. Regia : Egon Schlegel. Imaginea : Wolfgang Braumann. Cu : Marthe Wellm, Wolfgang Winkler, Annette Roth. Vechea temă a prieteniei dintre copii şi animale. in viziunea — inedită, ca subiect şi modalitate de realizare — a cineaştilor din R.D. Germană... Organizaţia-Fantomă, producţie a studiourilor vietnameze. Regia : Chan Hue. Imaginea : Huanc Chân. Film de factură poliţistă — a cărui acţiune se desfăşoară la Saigon, în perioada imediat următoare eliberării... UNA PE ZI de MATTY - Atunci cel puțin spune-mi ce film e la telecinematecă... . Nunţile întreprinderii Media de vârstă a colectivului de muncă al celei mai tinere unităţi industriale din Galaţi, I.N.E.T.O.F., este de 23 de ani. Băieţi şi fete tinere învaţă aici să toarne elice pentru cele mai diverse nave. Dar învaţă să facă şi primii paşi în viaţă. De aceea, colectivul se comportă ca o familie mare şi unită şi o înconjoară cu dragoste şi grijă părintească pe tinerii muncitori. Şi cu deosebire, atunci cînd hotărăsc să-şi unească viaţa pentru a da naştere unei noi familii. De la începutul anului au fost sărbătorite 28 de căsătorii şi, de fiecare dată, marea familie s-a străduit să ofere un dar frumos noii familii. Economistului Nicolae Brînză şi tehnicienei Maria Teliceanu, care au avut nunta chiar în ziua de 23 August, întreprinderea le-a oferit şi cheile unei noi locuinţe — bucurie pe care au avut-o şi mecanicul Florin Caracas şi planificatoarea Tincuţa Pop, care şi-au oficiat căsătoria luna trecută. Această bucurie, de a se muta în casă nouă in ajunul marii sărbători de la 23 August, au trăit-o şi alte 700 de familii din diverse întreprinderi economice din Galaţi. (VIOREL CHIURTU) Neatenţie fatală Casă nouă de curînd terminată, gard împrejmuitor din beton, poartă de fier, curtea plină de flori. Avea tot ce-i trebuia ca să ducă o viaţă civilizată, liniştită. Şi totuşi, datorită unei neatenţii, D. din comuna Breasta- Dolj, femeie în plină tinereţe — 24 de ani, mamă a trei copii —, şi-a curmat firul vieţii în mod brusc şi neaşteptat. Neavînd cordon la maşina de spălat rufe, a improvizat două borne la capătul unui conductor obişnuit şi a pornit motorul. Umblând cu mîinile ude la această instalaţie improvizată, a fost electrocutată. Şocul a zvîrlit-o într-un perete, lovindu-se la tîmplă A decedat după citeva minute. (P. P.) ! Cismele Maistrul Octavian Hirtoagă, de la fabrica de încălţăminte şi piele Agnita, realizînd 50 perechi de cisme peste plan, s-a făcut că uită să le înregistreze şi să le predea la magazie, hotărit fiind să le valorifice pe cont propriu. Aranjind cu Augustin Popescu, Ioan Musca şi Iosif Kopozi scoaterea încălţămintei din fabrică şi valorificarea ei prin magazinul sătesc din Dealul Frumos, prin intermediul gestionarului Mihai Orendi, ei au purces la treabă■ N-au ajuns chiar toate perechile in magazinul sătesc, căci pe drum nouă perechi s-au evaporat, altele au fost dăruite băietelor lui Orendi... Dar s-au trezit cu toţii în instanţă, acuzaţi de furt şi complicitate, fiecare primind pedeapsă după merite. Octavian Hirtoagă, a fost condamnat la doi ani și două luni închisoare. (VIRGIL LAZAR). Rubrică realizată de Pia Radulescu INVESTIŢII ’80 EFICIENŢA INIŢIATIVELOR PE ŞANTIERE 6 Peste 20 de obiective finalizate în devans de constructorii de la Trustul de construcţii industriale Braşov # Ce efecte are extinderea mecanizării şi industrializării lucrărilor ? Promovarea unor soluţii noi, economicoase, pe şantiere • Cum pot fi valorificate resursele şi materialele locale de construcţie Una dintre cele mai mari unităţi de construcţii din ţară, Trustul de construcţii industriale — Braşov, care îşi desfăşoară activitatea pe raza a peste zece judeţe, are sarcina de a realiza importante obiective şi capacităţi din planul de investiţii al acestui ultim an al actualului cincinal. Pentru a-şi duce la bun sfirşit misiunea încredinţată, colectivul de aici s-a angajat să-şi intensifice eforturile, să întreprindă acţiuni şi iniţiative eficiente pe şantiere, astfel incit cel puţin un sfert din capacităţile prevăzute a fi puse în funcţiune in 1980 să fie finalizate înainte de termen. Acest îndrăzneţ angajament i-a mobilizat exemplar pe harnicii şi pricepuţii constructori braşoveni care au raportat, la marea sărbătoare a eliberării patriei că au reuşit să pună în funcţiune de la începutul anului 77 de capacităţi, dintre care 22 în devans cu 1 la 6 luni de zile. Despre felul în care au acţionat, despre iniţiativele şi experienţa acestor constructori am discutat cu ing. Leon Leibovici, directorul general al T.C. Ind. Braşov, care ne-a spus : „Volumul sporit de lucrări din acest an, aproape de trei ori mai mare decât în anii precedenţi, a impus colectivului nostru o atenţie şi exigenţă sporite pentru finalizarea investiţiilor, prin mai buna pregătire şi organizare a şantierelor, folosirea judicioasă a utilajelor şi a timpului de lucru, extinderea mecanizării şi industrializării, alegerea unor soluţii constructive noi, economicoasa şi rapide, ş.a.m.d. Ca urmare au fost executate şi date în exploatare in devans 22 obiective industriale şi capacităţi de producţie dintre care aş aminti secţia de cutii viteză de la IMASA — Sfîntu Gheorghe, fabrica de piese forjate de la Gheorghieni, extinderea fabricii de zahăr — Bod, dezvoltarea întreprinderii de utilaj minier — Petroşani, complexe zootehnice şi avicole din judeţele Braşov şi Sibiu, serele pentru legume de la Codlea şi altele. De asemenea se află în stadii avansate faţă de grafice şi se vor finaliza în devans pînă la sfîrşitul anului alte importante obiective printre care întreprinderea de piese de tractor şi maşini agricole de la Intorsura Buzăului. Fabrica de preparate din carneta Braşov, noile capacităţi de pe platforma industrială a municipiului Sfintu-Gheorghe, grupul şcolar de chimie din Codlea, investiţiile agrozootehnice şi multe altele. — Ce acţiuni şi iniţiative stau la baza acestor reuşite ? — La îmbunătăţirea întregii activităţi pe şantiere au contribuit o serie de acţiuni şi măsuri întreprinse şi susţinute încă din faza de organizare şi începere a noilor lucrări. Analizele studiilor fizice la faţa locului cu subantreprizele, beneficiarii şi proiectanţii, concentrarea forţelor şi utilajelor la lucrările prioritare, generalizarea acordului global pe echipe mixte care contribuie împreună la finalizarea întregului obiectiv şi nu doar la unele lucrări separate, iniţiativele beneficiarilor care au venit in sprijinul nostru cu echipe proprii de montori, schimbarea unor soluţii clasice cu altele noi, ieftine şi operative, modernizarea bazei proprii de producţie unde se execută prefabricate şi se prelucrează pe flux industrial un volum sporit de lucrări, amenajarea de balastiere pentru valorificarea resurselor locale, întărirea disciplinei şi ordinii, pe şantiere sunt principalele atuuri care au dus la reducerea termenelor de execuţie şi la substanţiale economii de materiale. — Am dori să concretizaţi cu citeva exemple de soluţii noi şi de folosire a resurselor locale. — Bunăoară la întreprinderea de oţeluri speciale forjate din Cristuru Secuiesc, judeţul Harghita, trebuia realizată fundaţia maxipreselor la 9 m adincime, intr-un teren sub pinza freatică de apă. Soluţia clasică presupunea un volum mare de săpături şi lucrări suplimentare ce ar fi întîrziat construcţia. Oamenii noştri au propus proiectantului o soluţie ingenioasă cu un cheson deschis din beton armat şi astfel s-au făcut economii de materiale şi manoperă, iar durata de execuţie s-a redus cu 30 la sută. De asemenea construcţia liceului din Codlea a fost reproiectată complet , de la soluţii de zidărie şi beton monolit s-a trecut la structura de prefabricate care a mărit gradul de industrializare a lucrărilor. Pentru folosirea agregatelor de rîu au fost organizate mai multe balastiere proprii în apropierea şantierelor prin care se valorifică resursele locale, se economisesc materiale de construcţii şi se reduce distanţa de transport, asigurîndu-se totodată stocurile necesare pentru iarna viitoare. Asemenea balastiere funcţionează cu bune rezultate la Vulcan şi Tărlungeni (jud. Braşov), Palanca şi Cristuru Secuiesc (jud. Harghita), Avrig (Sibiu) şi în alte localităţi. Ca urmare, la întreprinderea de piese de tractor şi utilaje agricole de la Intorsura Buzăului au fost realizate, de pildă, fundaţiile din piloni de balast în locul fundaţiilor monolite din beton, reducindu-se astfel la jumătate consumul de ciment. Exemplele ar putea desigur continua cu alte acţiuni şi iniţiative muncitoreşti aplicate cu mare eficienţă pe şantierele noastre. — Ultima întrebare se referă, tovarăşe director, la restanţe, la felul în care acţionaţi pentru lichidarea lor. Din păcate s-au înregistrat şi în acest an o serie de restanţe faţă de graficele la zi, e adevărat mai puţin ca în anii trecuţi, pentru a căror recuperare ne-am concentrat toate eforturile. N-aş vrea să dau vina pe alţii, pentru că şi în unitatea noastră mai sunt multe însuri, dar not spune că efortul constructorilor de a da înainte de termen unele canalităţi de producte n-a fost susţinut de toţi beneficiarii. Incit au fost înălate şi stău goale o serie de hale din cauza nelivrării la timp a utilajelor şi maşinilor ce trebuiau să fie montate. Printr-o mai bună colaborare cu beneficiarii şi cu furnizorii de utilaje suntem convinşi că rămînerile în urmă vor fi lichidate, iar obiectivele industriale vor fi date în funcţiune la termenele stabilite şi chiar în devans. Dumitru Bujdoiu * Muzeul etnografic al Transilvaniei, Arhivele Statului, Muzeul de istorie al Transilvaniei din Cluj-Napoca au organizat, în cadrul manifestărilor prilejuite de împlinirea a 2050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat şi independent, expoziţia „Din tradiţia mineritului ţărănesc şi a prelucrării metalelor în Transilvania“, deschisă în sălile Muzeului etnografic. * A apărut nr. 8/1980 al revistei „Vatra“ din Tg. Mureş. Semnalăm din cuprins documentarul de mare interes istoric ,,Moisei — restabilirea unui adevăr istoric“, masa rotundă „Pentru cultură, umanism — în spiritul stimei reciproce şi sincere“, organizată cu participarea unor scriitori români şi maghiari, precum şi pagina de traduceri din Paul Claudel, semnată de Şerban Foarţă. * In sala de expoziţie a filialei judeţene Vaslui a Arhivelor statului, a fost deschisă o expoziţie documentară cu caracter permanent intitulată : „Vaslui — coordonate istorice“. Expo ziţia cuprinde, printre altele, documente emise de către domnitorii Moldovei cu referiri la istoria meleagurilor vasluiene. * La Ploieşti se poate vedea în aceste zile expoziţia folclorică de cusături „Şervetul prahovean“. Obiectele expuse, cusute îndeosebi, cu roşu şi negru, sunt împodobite cu motive florale și zoomorfe. Pe o piesă unicat, de mare valoare artistică, se poate vedea un grup format din două fete și un tînăr care cîntă din lăută, instrument care apare și pe frescele din nordul Moldovei. * Fotocineclubul „Nufărul“ din Oradea organizează cea de-a doua bienală de artă fotografică „Premfoto ’80“, între 16—26 noiembrie a.c. La concurs se pot prezenta fotografi amatori şi profesionişti cu lucrări originale (nejurizate la nici un concurs din ţară sau peste hotare). Data limită de trimitere a fotografiilor : 19 octombrie 1980 (adresa : Foto Cineclubul „Nufărul“, căsuța poștală 269, Oradea C 3700). wmmwM& Priorităţi în activitatea consiliilor populare Strinsul şi depozitarea grabnică a recoltei Campania agricolă, ale cărei lucrări sunt în aceste zile în plină desfăşurare, este una din perioadele cele mai aglomerate. Acum, după cum se ştie, trebuie strînsă recolta de floarea soarelui, sfeclă de zahăr, porumb, cartofi, legume, fructe şi struguri, produse care au mare importanţă pentru buna aprovizionare a populaţiei. Dată fiind importanţa acestei acţiuni, de care depinde finalizarea rezultatelor în acest an agricol şi deci realizarea sarcinilor de plan în profil teritorial la recentele Conferinţe judeţene ale deputaţilor consiliilor populare s-a subliniat cu pregnanţă necesitatea ca peste tot să se organizeze exemplar lucrările, să se asigure mobilizarea amplă a forţelor, să se evite pierderile de recoltă. Mai mult decît în alte campanii agricole este necesar să se muncească pe ogoare cît şi cînd este nevoie, în mod bine organizat, după programe de lucru precise, într-un spirit de ordine şi disciplină desăvîrşite. In acest sens sînt chemate să acţioneze consiliile populare, primarii comunali pentru ca nimic să nu se piardă din recoltă, ca livrările la fondul de stat să se facă intr-un ritm accelerat. Iată priorităţile acestor zile, direcţii în care trebuie să acţioneze cu hotărîre comandamentele judeţene pentru agricultură, consiliile populare, organele agricole. FLOAREA SOARELUI. Intr-o discuţie pe care am avut-o cu doctor docent Cristian Hera de la Institutul de cercetări pentru cereale şi plante tehnice Fundulea am reţinut faptul că la floarea soarelui sunt condiţii să se obţină o recoltă bună, chiar mai mare faţă de cea înregistrată anul trecut. Esenţial, ne spunea specialistul, este ca recoltatul să se facă intr-o perioadă cit mai scurtă, pentru a se evita ajungerea la supracoacere cînd pierderile prin scuturarea seminţelor sunt mari. Pentru aceasta este necesar să se folosească din plin combinele prevăzute cu echipament special, astfel ca recoltarea să se încheie în cel mult 10—12 zile. In sudul ţării, unde o bună parte din lanuri s-au copt, a început culesul. Suprafeţele cele mai mari s-au recoltat în IALOMIŢA (1300 hectare), CONSTANŢa (977 hectare), DOLJ (434 hectare) şi TELEORMAN (300 hectare). Ţinînd seama că orice zi întîrziere faţă de perioada optimă de recoltare se soldează cu diminuarea producţiei cu 2—3 la sută (in cazul unor întîrzieri şi mai mari, pierderile pot fi chiar şi totale), este necesar ca acolo unde floarea soarelui s-a copt să se grăbească culesul. Pentru aceasta se cere ca zilnic să se identifice parcelele unde pot intra combinele la lucru, să se evite irosirea unor zile şi chiar ore bune de muncă. Bine se procedează acolo unde, în aşteptarea condiţiilor prielnice executării lucrărilor cu mijloace mecanizate, se acţionează cu cooperatorii, urmînd ca recolta să fie treierată în cel mai scurt timp. Pentru ca nimic să nu se piardă, este necesar ca, în urma combinelor, echipele de cooperatori să strîngă eventualele capitale căzute. SFECLA DE ZAHĂR. La sfîrşitul săptămînii trecute, în sudul ţarii a început recoltarea sfeclei de zahăr. Din timp, unităţile agricole cultivatoare, împreună cu întreprinderile de industrializare au întocmit graficele de recoltare şi livrare. In următoarele zile, fabricile de la Arad, Timişoara, Podari, Corabia, Giurgiu, Buzău, Ţăndărei şi Sascut vor începe prelucrarea sfeclei din noua recoltă. In cursul acestei luni, ritmul culesului se va intensifica, ajungîndu-se la circa 50 000 tone de sfeclă recoltate zilnic. Importanţa acestei acţiuni cere ca din prima zi graficul să fie realizat întocmai, ca ritmul de recoltare să fie perfect corelat cu transportul. Se știe doar, că acum cînd temperaturile în cursul zilei sînt destul de ridicate, rădăcinile scoase trebuie expediate cît mai repede pentru că altfel se deshidratează. PORUMBUL: In general comparativ cu alte toamne, la porumb se constată o întîrziere în vegetaţie care, dacă vremea va fi călduroasă în continuare, va putea fi recuperată în bună parte. Dar ceea ce se ştie precis îl constituie faptul că pe tarlalele unde s-au folosit hibrizi extratimpurii şi timpurii se creează condiţii ca recoltatul să înceapă la timp. începerea lucrărilor de recoltare trebuie să se declanşeze din prima zi prielnică, lucru care este deosebit de important pentru ca terenul respectiv să poată fi folosit pentru amplasarea culturii păioaselor. In cazul recoltării mecanizate, specialiştii au stabilit ca începerea lucrărilor să se facă atunci cînd se ating următoarele umidităţi : la porumbul în ştiuleţi la 36 la sută umiditate, iar la porumbul boabe atunci cînd umiditatea scade la 30 la sută. Se impune ca suprafeţele care urmează să fie recoltate mecanic să fie alese de către şeful formaţiei, împreună cu condu-, cerea unităţii, orientîndu-se ca lanurile să fie curate de buruieni, să nu aibă plante căzute, iar producţia medie la hectar să treacă de 4 000 kilograme. Pe solele unde, din diferite cauze rămîn porţiuni nerecoltate (din cauza buruienilor sau excesului de umiditate) porumbul se va strînge manual şi se va depănuşa pînă la sfîrşitul zilei de lucru, astfel ca la încheierea lucrărilor de recoltare mecanică a parcelei, să nu rămînă nici un ştiulete pe ogor. CARTOFII. Ieri, am fost informaţi că în cîteva unităţi agricole din HARGHITA şi SUCEAVA a început culesul cartofilor. In următoarele zile, se vor crea condiţii ca această lucrare să se extindă treptat. Şi la această cultură — deosebit de preţioasă pentru hrana populaţiei — trebuie luate toate măsurile ca după trecerea maşinilor şi chiar a culegătorilor, nicic să nu se piardă. Specialiştii apreciază că în cazul recoltării mecanizate circa 5—6 la sută din producţie rămîne în pămînt. Dacă se organizează ca echipele de cooperatori să meargă in urma maşinilor se pot ciştiga la o recoltă de numai 20 000 kg la hectar, 1 000— 1 200 kg de cartofi. Ceea ce trebuie să recunoaştem că nu este puţin. O altă recomandare de care în mod obligatoriu se va ţine seama este cea privitoare la transportul operativ al recoltei. LEGUMELE. Este un lucru constatat faptul că în acest an recolta de legume este bună şi în majoritatea judeţelor a ajuns la maturitate. Pentru ca întreaga recoltă să ajungă în pieţe şi unităţi de prelucrare, culesul legumelor se impune să fie organizat exemplar, ca graficele stabilite să fie respectate zi de zi. Aceasta presupune o mobilizare a tuturor forţelor pentru ca zilnic, din grădini să se expedieze cantităţi sporite de legume. O atenţie deosebită trebuie acordată recoltării tomatelor, cepei uscate şi fasolei boabe. Din datele de care dispunem, reiese că fasolea a fost recoltată doar de pe 58 la sută din suprafaţa cultivată, rămîneri în urmă mai mari înregistrîndu-se în judeţele TIMIŞ (doar 24 la sută din total), PRAHOVA (26 la sută), OLT (30 la sută), TELEORMAN (45 la sută). Paralel cu intensificarea culesului se cere ca transportul recoltei să fie mai , bine organizat. Spunem aceasta deoarece sunt destule cazuri cînd marfa aşteaptă, în lăzi sau grămezi, sosirea autocamioanelor, timp în care calitatea produselor scade. Pînă la sosirea brumelor sunt condiţii ca în afară de recolta existentă să se obţină cantităţi suplimentare de legume şi cartofi. în aceste zile, se pot înfiinţa pentru consum de toamnă, culturi de ridichi, salată, spanac şi alte legume — verdeţuri. In zona terenurilor nisipoase, cu posibilităţi de irigare, se pot planta cartofi din soiurile Ostara şi Desirée care să ajungă la maturare într-un timp scurt. In aceeaşi idee de a obţine producţii suplimentare este necesar ca culturile din solarii să nu fie desfiinţate, deoarece — aplicînd unele lucrări — tomatele, castraveţii, dovleceii mai pot furniza pînă la sfîrşitul toamnei o bună recoltă. FURAJELE. Ridicarea zootehniei pe o treaptă superioară de dezvoltare este de neconceput fără asigurarea corespunzătoare a furajelor necesare fermelor. Timpul care a mai rămas trebuie să fie folosit din plin pentru stringerea, transportarea și depozitarea furajelor, pentru creșterea stocurilor de care au nevoie efectivele de animale în continuă creştere. Deşi secerişul grînelor s-a încheiat în multe locuri mai sînt pe cîmp paie nestrînse sau în baloturi. Locul lor este în parcurile de furaje, deoarece este inadmisibil ca asemenea resturi vegetale să intre sub brazdă cu prilejul arăturilor, să putrezească sau să fie arse. Deoarece a început culesul sfeclei de zahăr, este necesar să se declanşeze însilozarea tuturor coletelor şi frunzelor, după cum ar trebui grăbit cositul fîneţelor şi a otavei. Nimic din producţia secundară de la culturile de toamnă (vreji de soia, capitule de floarea soarelui, coceni de porumb etc.) nu trebuie să se piardă, ci, printr-o grijă gospodărească, să se strîngă integral şi să se depoziteze corespunzător. Specialiştii recomandă ca toate resturile vegetale ce depăşesc nevoile zilnice de consum ale fermelor să fie însilozate in apropierea adăposturilor zootehnice dacă acestea sínt situate sub 10—15 km de la locul recoltării, sau pe cîmp, lingă drumurile de acces, dacă distanțele sínt mai mari. Ing. Th. Marcarov ^oareie rasara in ora ti« upului tu ora ittj«. TELEVIZIUNE Programele 1 si 2 14,15 : Muzică populară In jurul orei 14,30 - transmisiune directă din oraşul Motru, de la adunarea populară, cu prilejul vizitei de lucru in judeţul Gorj, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România. 18,20 : Libia — Reportaj ; 18,50 : 1001 de seri ; 19 : Telejurnal ; 19,25 : Dosarul energiei ; 19,40 : ,,Visul lui Charles Darwin“ ; 20,25 : Cadran mondial ; 20,45 : ,,Prietenul nostru comun" ; 21,40 : Festivalul de folclor al ţărilor balcanice ; 22,05 Telejurnal. Programul 2 16 : Alternanţe ritmice ; 16,20 : Cenacluri ale tineretului ; 16,50 : Melodii lirice ; 17,35 : De pretutindeni — Peisaje coreene ; 18 : Opera „Decebal” de Gh. Dumitrescu ; 18,50 : 1001 de seri ; 19 : Telejurnal ; 19,25 : Mozaic 20.20 : București — Amsterdam. Strada Beethoven ; 21,45 : Un fapt văzut de aproape ; 22,05 Congresul al ll-lea al Consiliilor populare ; 22,20 : Telejurnal. „România liberă". LOZUL CEL MARE : Teatrul evreiesc de stat (20 39 70), ora 18,30 ; BOEMA, SLĂBICIUNEA MEA : Teatrul „C. Tănase" — Grădina Boema (16 61 65), ora 20 ; LA FINTINA DORULUI : Ansamblul Rapsodia Română (13 13 00), ora 18,30; cinematografe ---------- - ; 1 ' ■- - V. ȘAUA DE ARGINT : Sala Palatului, orele 17,15 - 20 ; Luceafărul (15 87 67), orele 8,45 — 11 — 13 - 15,15 — 17,30 — 19,45 ; București (15 61 54), orele 9 -11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; Favorit (31 06 15), orele 9 — 11,15 — 13,30 - 15,45 - 13 - 20,15 ; Grădina Luceafărul, ora 20,30. PE ARIPILE V1NTULUI : Patria (11 86 25), orele 9 - 14,15 - 18,30. PILOTUL : Scala (11 03 72), orele 9,45 - 11 - 13,15 - 15,45 - 18,15 -20,30 ; Festival (15 63 84) orele : 9 -11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15. FETITA ȘI CALUL : Central (14 12 24), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,30 - 17,30 - 19,30. VIS DE GLORIE: Capitol (16 29 17), orele 9 - 11,30 - 14 - 16,45 - 19,30 ; Grivița (17 08 58), orele 9 - 11,15 -13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; Grădina Capitol, ora 20,15 ; Flamura (85 77 12), orele 9 - 11,45 - 14,15 - 17 - 19,30. RASCOALA : Victoria (16 28 79), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 -20,15. MAREA NELINIŞTE : Eforie (13 04 83), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 -20.15. I SE SPUNEA „BULDOZERUL- Studio (59 53 15), orele 10 — 12 — 14 — 16 - 18,15 - 20.15. CORSARUL NEGRU : Palatul Sporturilor și Culturii (75 77 20), ora 18, ambele serii. DUMINICA LA ORA 6 : Doina, orei* 16 - 18 - 20. ORGANIZAȚIA FANTOMA : Timpuri Noi (15 61 10), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20. al TREILEA SALT MORTAL : Excelsior (65 49 45), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15. INTILNIRE DE GRADUL TREI : Feroviar (50 51 40), orele 9-12-16 -19. ANIMALELE RĂSPUND : Buresti (50 43 58), orele 15,30 - 17,30 - 19,30. PRIETENII MEI INDIENII : Dacia (50 35 94), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20. FERICIREA INTR-O CASA VECHE : Lira (31 71 71), orele 16 - 18 - 20. DETASAMENT CU MISIUNE SPECIALA : Drumul Sării (31 28 13), orele 16 - 18 - 20. ION. BLESTEMUL PAMANTULUI. BLESTEMUL IUBIRII : Ferentari (80 49 85), orele 15 — 18,30. AM FOST SAISPREZECE : Melodia (12 06 88), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20,15 ; Gloria (47 46 75), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 -20,15 ; Cultural (83 50 13), orele 9 -11,15 - 13,30 -15,45 - 13 - 20,15. SUB PATRU STEAGURI : Floreasca (33 29 71), orele 9 - 11 - 13 - 15,30 -17,45 — 20 ; Grădina Cultural, ora 20,15. CINEMA STRIGA: Pacea (60 30 85), orele 15,30 - 17,30 - 19,30. VIATA DUBLA : Popular (35 15 17), orele 15,30 - 17,30 - 19,30.