România Liberă, septembrie 1980 (Anul 38, nr. 11149-11174)

1980-09-01 / nr. 11149

Pagina a 2-a — 1 septembrie 1980 De la 1 septembrie Peste 535 000 de oameni ai muncii din agricultura de stat beneficiază de majorarea retribuţiilor Potrivit Programului de creş­tere a nivelului de trai în actua­lul cincinal, de la 1 septembrie a.c. vor beneficia de majorarea retribuţiilor peste 535 000 de oa­meni ai muncii din agricultură. Este vorba de un puternic eşa­lon care lucrează în întreprin­deri agricole de stat, staţiuni de mecanizare a agriculturii, între­prinderi de sere, întreprinderi pentru producerea şi industria­lizarea legumelor şi fructelor, întreprinderi pentru exploata­rea şi întreţinerea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, persona­lul încadrat cu contract de muncă in cooperativele agricole de producţie, personalul consi­liilor unice agro-industriale de stat şi cooperatiste, asociaţiilor economice şi intercooperatiste cu profil agrozootehnic, labora­toarelor centrale cu profil a­­gricol, şi altor unităţi agricole, precum şi personalul din direc­ţiile generale judeţene pentru agricultură şi industrie alimen­tară. — Beneficiarii majorării re­tribuţiilor — ne arată tovarăşul ing. CRISTIAN ANGHELESCU, director în Ministerul Muncii , fac parte dintr-o ramură princi­pală a economiei naţionale, care a parcurs un drum ascendent în dezvoltare şi industrializarea ba­zei sale materiale, în organiza­rea producţiei şi a muncii, în aplicarea de tehnologii noi, a­­vansate, în producţia vegetală şi animală, în prezent agricultura dispune de circa 140 000 de trac­toare, revenind aproape 70 de hectare pe un tractor fizic. Su­prafaţa arabilă pentru irigaţii s-a extins an de an, ajungind azi la peste două milioane de hec­tare. Concomitent au sporit în însemnată măsură cantităţile de îngrăşăminte chimice folosite în agricultură, în anul precedent, de pildă, s-au utilizat peste 1 200 000 tone de îngrăşăminte chimice, iar în acest an cantităţi de asemenea sporite. Transformarea socialistă a a­­griculturii, dezvoltarea bazei tehnico-materiale, cît şi celelal­te condiţii asigurate în agricul­tură, au determinat obţinerea unor importante rezultate. Ast­fel, în primii patru ani din ac­tualul cincinal, producţiile medii la hectar la principalele culturi s-au dublat şi chiar triplat, în raport cu producţiile medii la hectar obţinute în primul cinci­nal, — 1951—1955. De asemenea, creşterea animalelor şi-a mărit ponderea — în totalul produc­ţiei agricole — de la 38,6 la sută în 1950 la 44 la sută în 1979. E­­fectivele de bovine au sporit, de la 4,5 milioane de capete în 1950 la 6,5 milioane de capete în 1979, cele de porcine au crescut de la 2,2 milioane de capete la 10,9 milioane de capete, iar efective­le de ovine de la 10,2 milioane la 15,8 milioane de capete. De mare importanţă s-au do­vedit măsurile stabilite în cadrul Plenarei C.C. al P.C.R. din fe­bruarie 1979, pentru îmbunătăţi­rea organizării şi conducerii a­­griculturii, pentru constituirea consiliilor unice agroindustriale de stat şi cooperatiste, o formă originală de imbinare economi­­co-organizatorică a potenţialului unităţilor cooperatiste şi de stat. Prevederi însemnate există şi pentru anul viitor. Astfel, par­cul existent va fi sporit cu cir­ca 15 300 tractoare agricole, cir­ca 3 000 combine de recoltat po­rumb şi cu numeroase alte uti­laje agricole (semănători, discuri, cultivatoare etc.). Vor fi amena­jate pentru irigaţii aproape 200 000 de hectare. De asemenea, Mircea Scripcă se vor încorpora în sol peste 1 800 000 tone de îngrășăminte chimice, iar pentru combaterea dăunătorilor se vor utiliza 51 000 tone de pesticide. Prin folosirea întregului potențial existent, prin extinderea mecanizării lu­crărilor, prin aplicarea de noi tehnologii, ca şi prin alte mă­suri, se vor putea obţine cu cer­titudine în anul viitor recolte sporite. Majorarea retribuţiilor va sti­mula în mod deosebit pe toţi oamenii muncii din agricultură, pentru a-şi aduce o contribuţie sporită la înfăptuirea obiective­lor prevăzute, la realizarea şi depăşirea sarcinilor de plan. In această principală ramură a economiei naţionale, retribu­ţiile vor fi majorate, în medie cu 13,9 la sută. Această creştere, raportată la majorarea cu 16,6 la sută efectuată in prima etapă, va conduce la majorarea, in medie, a retribuţiilor tarifare pe întregul cincinal cu 32,8 la sută. Dar, să vă prezentăm cîteva cal­cule semnificative asupra mo­dului cum se va efectua majo­rarea — de la 1 septembrie a.c. — în această ramură principală a economiei naţionale. Calcule semnificative Un mecanic agricol retribuit pe reţeaua construcţiei de maşini A regie, încadrat la categoria a în cazul cînd acesta are o ve­chime de peste 20 de ani, el va beneficia de un spor de vechime de 10 la sută (respectiv de 38 lei în plus faţă de sporul de vechi­me actual), deci cîştigul său to­tal lunar va fi de 426 lei. Un muncitor din centrele sau atelierele de întreţinere şi repa­raţii, retribuit pe reţeaua con­strucţiei de maşini , regie, în­ 6-a, treapata Il-a, va fi retribuit astfel : Pentru lucrările agricole în cîmp şi alte lucrări executate mecanic, putem arăta că meca­nicul agricol este retribuit în acord pe baza a 5 tarife stabilite pe zi de muncă, diferenţiat în raport de complexitatea şi im­portanţa lucrărilor, astfel : cadrat la categoria a 6-a, treap­ta II-a, va fi retribuit în modul următor : La retribuţiile astfel majorate I de respectiv, se va adăuga şi sporul de vechi­ * Retribuția tarifară actuală Retribuţia tarifară majorată etapa a ll-a Diferența în plus 2 356 lei 2 744 lei 388 lei Categoria lucrării1 II III IVV înainte de majorare lei/zi 88 100 115 130 155 După aplicarea majorării lei/zi 103 118 134 152 180 Creșteri lei/zi 15 18 19 22 25 Un mulgător de vaci de la o întreprindere agricolă de stat, încadrat la grupa IV-a de la­ Un muncitor permanent din în­treprinderile agricole de stat, în­cadrat la grupa XII-a de lucrări din sectorul vegetal, treapta a erări din sectorul zootehnic, treapta II-a, va primi retribuţia următoare : Il-a, va beneficia de următoarea majorare a retribuţiei sale lu­nare : Retribuţia tarifară actuală Retribuţia tarifară majorată etapa a Il-a Diferenţa în plus 1 734 lei 2 014 lei 280 lei Un tehnician principal (agro-­­ încadrat la gradaţia 5- nom, zootehnist sau mecanic),­­ 22. va fi retribuit astfel a, clasa Retribuţia tarifară actuală Retribuţia tarifară majorată etapa a ll-a Diferenţa in plus 2 415 lei 2 670 lei 255 lei Retribuţia tarifară actuală Retribuţia tarifară majorată etapa a ll-a Diferenţa în plus 2 264 lei 2 611 lei 347 lei Retribuţia tarifară actuală Retribuţia tarifară majorată etapa a ll-a Diferenţa în plus 2 053 lei 2 359 lei 306 lei Un îngrijitor de drat la grupa Il-a ovine Inca- 1 zootehnie, treapta I de lucrări din 1­ficia de următoarea va bene­­majorare : Retribuţia tarifară actuală Retribuţia tarifară majorată etapa a ll-a Diferenţa în plus 1 696 lei 1 938 lei 242 lei Premierele cinematografice ale săptămînii Pilotul, producţie a studiou­rilor americane. Regia: Cliff Robertson. Imaginea : Walter Lassally. In rolul principal — Cliff Robertson. Drama unui „as al înălţimilor“, pe care pa­tima beţiei îl coboară­ la altitu­dini foarte apropiate de punc­tul zero... Fetiţa şi calul, producţie a studiourilor De la­ Berlin. Regia : Egon Schlegel. Imaginea : Wolf­gang Braumann. Cu : Marthe Wellm, Wolfgang Winkler, An­nette Roth. Vechea temă a pri­eteniei dintre copii şi animale. in viziunea — inedită, ca subi­ect şi modalitate de realizare — a cineaştilor din R.D. Germa­nă... Organizaţia-Fantomă, pro­ducţie a studiourilor vietname­ze. Regia : Chan Hue. Imagi­nea :­ Huanc Chân. Film de fac­tură poliţistă — a cărui acţiune se desfăşoară la Saigon, în pe­rioada imediat următoare eli­berării... UNA PE ZI de MATTY - Atunci cel puțin spune-mi ce film e la telecinematecă... . Nunţile întreprinderii Media de vârstă a colectivului de muncă al celei mai tinere unităţi industriale din Galaţi, I.N.E.T.O.F., este de 23 de ani. Băieţi şi fete tinere învaţă aici să toarne elice pentru cele mai diverse nave. Dar învaţă să facă şi primii paşi în viaţă. De ace­ea, colectivul se comportă ca o familie mare şi unită şi o în­conjoară cu dragoste şi grijă părintească pe tinerii muncitori. Şi cu deosebire, atunci cînd ho­tărăsc să-şi unească viaţa pen­tru a da naştere unei noi fami­lii. De la începutul anului au fost sărbătorite 28 de căsătorii şi, de fiecare dată, marea fami­lie s-a străduit să ofere un dar frumos noii familii. Economis­tului Nicolae Brînză şi tehnici­­enei Maria Teliceanu, care au avut nunta chiar în ziua de 23 August, întreprinderea le-a ofe­rit şi cheile unei noi locuinţe — bucurie pe care au avut-o şi mecanicul Florin Caracas şi planificatoarea Tincuţa Pop, care şi-au oficiat căsătoria luna tre­cută. Această bucurie, de a se muta în casă nouă in ajunul marii sărbători de la 23 August, au trăit-o şi alte 700 de familii din diverse întreprinderi economice din Galaţi. (VIOREL CHIURTU) Neatenţie fatală Casă nouă de curînd termina­tă, gard împrejmuitor din beton, poartă de fier, curtea plină de flori. Avea tot ce-i trebuia ca să ducă o viaţă civilizată, liniş­tită. Şi totuşi, datorită unei ne­atenţii, D. din comuna Breasta- Dolj, femeie în plină tinereţe — 24 de ani, mamă a trei copii —, şi-a curmat firul vieţii în mod brusc şi neaşteptat. Neavînd cor­don la maşina de spălat rufe, a improvizat două borne la capă­tul unui conductor obişnuit şi a pornit motorul. Umblând cu mîi­­nile ude la această instalaţie im­provizată, a fost electrocutată. Şocul a zvîrlit-o într-un perete, lovindu-se la tîmplă A decedat după citeva minute. (P. P.) ! Cismele Maistrul Octavian Hirtoagă, de la fabrica de încălţăminte şi piele Agnita, realizînd 50 pe­rechi de cisme peste plan, s-a făcut că uită să le înregistreze şi să le predea la magazie, hotărit fiind să le valorifice pe cont pro­priu. Aranjind cu Augustin Po­­pescu, Ioan Musca şi Iosif Ko­­pozi scoaterea încălţămintei din fabrică şi valorificarea ei prin magazinul sătesc din Dealul Fru­mos, prin intermediul gestiona­rului Mihai Orendi, ei au purces la treabă■ N-au ajuns chiar toate perechile in magazinul sătesc, căci pe drum nouă perechi s-au evaporat, altele au fost dăruite băietelor lui Orendi... Dar s-au trezit cu toţii în instanţă, acuzaţi de furt şi complicitate, fiecare primind pedeapsă după merite. Octavian Hirtoagă, a fost condamnat la doi ani și două luni închisoare. (VIRGIL LAZAR). Rubrică realizată de Pia Radulescu INVESTIŢII ’80 EFICIENŢA INIŢIATIVELOR PE ŞANTIERE 6 Peste 20 de obiective finalizate în devans de constructorii de la Trustul de construcţii industriale Braşov # Ce efecte are extinderea mecanizării şi industrializării lucrărilor ? Promovarea unor soluţii noi, economicoase, pe şantiere • Cum pot fi va­­lorificate resursele şi materialele locale de con­strucţie Una dintre cele mai mari uni­tăţi de construcţii din ţară, Trus­tul de construcţii industriale — Braşov, care îşi desfăşoară acti­vitatea pe raza a peste zece ju­deţe, are sarcina de a realiza importante obiective şi capaci­tăţi din planul de investiţii al acestui ultim an al actualului cincinal. Pentru a-şi duce la bun sfirşit misiunea încredinţată, colectivul de aici s-a angajat să-şi intensifice eforturile, să întreprindă acţiuni şi iniţiative eficiente pe şantiere, astfel incit cel puţin un sfert din capacită­ţile prevăzute a fi puse în func­ţiune in 1980 să fie finalizate înainte de termen. Acest îndrăz­neţ angajament i-a mobilizat exemplar pe harnicii şi pricepu­ţii constructori braşoveni care au raportat, la marea sărbătoare a eliberării patriei că au reuşit să p­ună în funcţiune de la înce­putul anului 77 de capacităţi, dintre care 22 în devans cu 1 la 6 luni de zile. Despre felul în care au acţio­nat, despre iniţiativele şi expe­rienţa acestor constructori am discutat cu ing. Leon Leibovici, directorul general al T.C. Ind. Braşov, care ne-a spus : „Volu­mul sporit de lucrări din acest an, aproape de trei ori mai mare decât în anii precedenţi, a impus colectivului nostru o atenţie şi exigenţă sporite pentru finali­zarea investiţiilor, prin mai bu­na pregătire şi organizare a şantierelor, folosirea judicioasă a utilajelor şi a timpului de lu­cru, extinderea mecanizării şi industrializării, alegerea unor soluţii constructive noi, econo­micoasa şi rapide, ş.a.m.d. Ca urmare au fost executate şi da­te în exploatare in devans 22 obiective industriale şi capacităţi de producţie dintre care aş aminti secţia de cutii viteză de la IMASA — Sfîntu Gheorghe, fabrica de piese forjate de la Gheorghieni, extinderea fabricii de zahăr — Bod, dezvoltarea în­treprinderii de utilaj minier — Petroşani, complexe zootehnice şi avicole din judeţele Braşov şi Sibiu, serele pentru legume de la Codlea şi altele. De asemenea se află în stadii avansate faţă de grafice şi se vor finaliza în devans pînă la sfîrşitul anului alte importante obiective prin­tre care întreprinderea de piese de tractor şi maşini agricole de la Intorsura Buzăului. Fabrica de preparate din carne­ta Braşov, noile capacităţi de pe platforma industrială a municipiului Sfin­­tu-Gheorghe, grupul şcolar de chimie din Codlea, investiţiile agrozootehnice şi multe altele. — Ce acţiuni şi iniţiative stau la baza acestor reuşite ? — La îmbunătăţirea întregii activităţi pe şantiere au contri­buit o serie de acţiuni şi măsuri întreprinse şi susţinute încă din faza de organizare şi începere a noilor lucrări. Analizele studiilor fizice la faţa locului cu suban­­treprizele, beneficiarii şi proiec­tanţii, concentrarea forţelor şi utilajelor la lucrările prioritare, generalizarea acordului global pe echipe mixte care contribuie împreună la finalizarea întregu­lui obiectiv şi nu doar la unele lucrări separate, iniţiativele be­neficiarilor care au venit in spri­jinu­l nostru cu echipe proprii de montori, schimbarea unor so­luţii clasice cu altele noi, ieftine şi operative, modernizarea bazei proprii de producţie unde se e­xecută prefabricate şi se prelu­crează pe flux industrial un vo­lum sporit de lucrări, amenaja­rea de balastiere pentru valo­rificarea resurselor locale, întă­rirea disciplinei şi ordinii, pe şantiere sunt principalele atuuri care au dus la reducerea terme­nelor de execuţie şi la substan­ţiale economii de materiale. — Am dori să concretizaţi cu citeva exemple de soluţii noi şi de folosire a resurselor locale. — Bunăoară la întreprinderea de oţeluri speciale forjate din Cristuru Secuiesc, judeţul Har­ghita, trebuia realizată fundaţia maxipreselor la 9 m adincime, intr-un teren sub pinza freatică de apă. Soluţia clasică presupu­nea un volum mare de săpături şi lucrări suplimentare ce ar fi întîrziat construcţia. Oamenii noştri au propus proiectantului o soluţie ingenioasă cu un che­­son deschis din beton armat şi astfel s-au făcut economii de materiale şi manoperă, iar durata de execuţie s-a redus cu 30 la sută. De asemenea construcţia liceului din Codlea a fost repro­­iectată complet , de la soluţii de zidărie şi beton monolit s-a tre­cut la structura de prefabricate care a mărit gradul de indus­trializare a lucrărilor. Pentru fo­losirea agregatelor de rîu au fost organizate mai multe balastiere proprii în apropierea şantierelor prin care se valorifică resursele locale, se economisesc materiale de construcţii şi se reduce dis­tanţa de transport, asigurîndu-se totodată stocurile necesare pen­tru iarna viitoare. Asemenea balastiere funcţionează cu bune rezultate la Vulcan şi Tărlun­­geni (jud. Braşov), Palanca şi Cristuru Secuiesc (jud. Harghi­ta), Avrig (Sibiu) şi în alte lo­calităţi. Ca urmare, la între­prinderea de piese de tractor şi utilaje agricole de la Intorsura Buzăului au fost realizate, de pildă, fundaţiile din piloni de balast în locul fundaţiilor mono­lite din beton, reducindu-se ast­fel la jumătate consumul de ci­ment. Exemplele ar putea­ desi­gur continua cu alte acţiuni şi iniţiative muncitoreşti aplicate cu mare eficienţă pe şantierele noastre. — Ultima întrebare se referă, tovarăşe director, la restanţe, la felul în care acţionaţi pentru lichidarea lor.­­ Din păcate s-au înregistrat şi în acest an o serie de restanţe faţă de graficele la zi, e adevă­rat mai puţin ca în anii trecuţi, pentru a căror recuperare ne-am concentrat toate eforturile. N-aş vrea să dau vina pe alţii, pentru că şi în unitatea noastră mai sunt multe însuri, dar not spune că efortul constructorilor de a da înainte de termen unele canalităţi de producte n-a fost susţinut de toţ­i beneficiarii. In­cit au fost înălate şi stău goale o serie de hale din cauza neli­­vrării la timp a utilajelor şi ma­şinilor ce trebuiau să fie mon­tate. Printr-o mai bună colaborare cu beneficiarii şi cu furnizorii de utilaje suntem­ convinşi că ră­­mînerile în urmă vor fi lichi­date, iar obiectivele industriale vor fi date în funcţiune la ter­menele stabilite şi chiar în de­vans. Dumitru Bujdoiu * Muzeul etnografic al Transilvaniei, Arhivele Statului, Muzeul de istorie al Transilvaniei din Cluj-Napoca au organizat, în cadrul manifestă­rilor prilejuite de împlinirea a 2050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat şi inde­pendent, expoziţia „Din tradiţia mineritului ţă­rănesc şi a prelucrării metalelor în Transilva­nia“, deschisă în sălile Muzeului etnografic. * A apărut nr. 8/1980 al revistei „Vatra“ din Tg. Mureş. Semnalăm din cuprins documentarul de mare interes istoric ,,Moisei — restabilirea unui adevăr istoric“, masa rotundă „Pentru cul­tură, umanism — în spiritul stimei reciproce şi sincere“, organizată cu participarea unor scrii­tori români şi maghiari, precum şi pagina de traduceri din Paul Claudel, semnată de Şerban Foarţă. * In sala de expoziţie a filialei judeţene Vas­lui a Arhivelor statului,­ a fost deschisă o expo­ziţie documentară cu caracter permanent inti­tulată : „Vaslui — coordonate istorice“. Expo­ ziţia cuprinde, printre altele, documente emise de către domnitorii Moldovei cu referiri la isto­ria meleagurilor vasluiene. * La Ploieşti se poate vedea în aceste zile expoziţia folclorică de cusături „Şervetul pra­hovean“. Obiectele expuse, cusute îndeosebi, cu roşu şi negru, sunt împodobite cu motive florale și zoomorfe. Pe o piesă unicat, de mare va­loare artistică, se poate vedea un grup format din două fete și un tînăr care cîntă din lăută, instrument care apare și pe frescele din nordul Moldovei. * Fotocineclubul „Nufărul“ din Oradea orga­nizează cea de-a doua bienală de artă fotogra­fică „Premfoto ’80“, între 16—26 noiembrie a.c. La concurs se pot prezenta fotografi amatori şi profesionişti cu lucrări originale (nejurizate la nici un concurs din ţară sau peste hotare). Data limită de trimitere a fotografiilor : 19 oc­tombrie 1980 (adresa : Foto Cineclubul „Nufă­rul“, căsuța poștală 269, Oradea C 3700). wmmwM& Priorităţi în activitatea consiliilor populare St­rin­sul şi depozitarea grabnică a recoltei Campania agricolă, ale cărei lucrări sunt în aceste zile în pli­nă desfăşurare, este una din pe­rioadele cele mai aglomerate. Acum, după cum se ştie, trebuie strînsă recolta de floarea soare­lui, sfeclă de zahăr, porumb, cartofi, legume, fructe şi struguri, produse care au mare importanţă pentru buna aprovizionare a populaţiei. Dată fiind importanţa acestei acţiuni, de care depinde finalizarea re­zultatelor în acest an agricol şi deci realizarea sarcinilor de plan în profil teritorial la recentele Conferinţe judeţene ale deputa­ţilor consiliilor populare s-a subliniat cu pregnanţă necesita­tea ca peste tot să se organizeze exemplar lucrările, să se asigure mobilizarea amplă a forţelor, să se evite pierderile de recoltă. Mai mult decît în alte campanii agricole este necesar să se mun­cească pe ogoare cît şi cînd este nevoie, în mod bine organizat, după programe de lucru precise, într-un spirit de ordine şi disci­plină desăvîrşite. In acest sens sînt chemate să acţioneze consi­liile populare, primarii comunali pentru ca nimic să nu se piardă din recoltă, ca livrările la fondul de stat să se facă intr-un ritm accelerat. Iată priorităţile aces­tor zile, direcţii în care trebuie să acţioneze cu hotărîre coman­damentele judeţene pentru agri­cultură, consiliile populare, or­ganele agricole. FLOAREA SOARELUI. Intr-o discuţie pe care am avut-o cu doctor docent Cristian Hera de la Institutul de cercetări pentru cereale şi plante tehnice Fundu­­lea am reţinut faptul că la floa­rea soarelui sunt condiţii să se obţină o recoltă bună, chiar mai mare faţă de cea înregis­trată anul trecut. Esenţial, ne spunea specialistul, este ca re­coltatul să se facă intr-o peri­oadă cit mai scurtă, pentru a se evita ajungerea la supracoacere cînd pierderile prin scutura­rea seminţelor sunt mari. Pen­tru aceasta este necesar să se folosească din plin combinele prevăzute cu echipament spe­cial, astfel ca recoltarea să se încheie în cel mult 10—12 zile. In sudul ţării, unde o bună parte din lanuri s-au copt, a în­ceput culesul. Suprafeţele cele mai mari s-au recoltat în IA­LOMIŢA (1300 hectare), CON­­­STANŢa (977 hectare), DOLJ (434 hectare) şi TELEORMAN (300 hectare). Ţinînd seama că orice zi în­­tîrziere faţă de perioada optimă de recoltare se soldează cu di­minuarea producţiei cu 2—3 la sută (in cazul unor întîrzieri şi mai mari, pierderile pot fi chiar şi totale), este necesar ca acolo unde floarea soarelui s-a copt să se grăbească culesul. Pentru aceasta se cere ca zilnic să se identifice parcelele unde pot intra combinele la lucru, să se evite irosirea unor zile şi chiar ore bune de muncă. Bine se procedează acolo unde, în aş­teptarea condiţiilor prielnice executării lucrărilor cu mij­loace mecanizate, se acţionează cu cooperatorii, urmînd ca re­colta să fie treierată în cel mai scurt timp. Pentru ca nimic să nu se piardă, este necesar ca, în urma combinelor, echipele de cooperatori să strîngă eventua­lele capitale căzute. SFECLA DE ZAHĂR. La sfîr­şitul săptămînii trecute, în su­dul ţarii a început recoltarea sfeclei de zahăr. Din timp, uni­tăţile agricole cultivatoare, îm­preună cu întreprinderile de in­dustrializare au întocmit gra­ficele de recoltare şi livrare. In următoarele zile, fabricile de la Arad, Timişoara, Podari, Cora­bia, Giurgiu, Buzău, Ţăndărei şi Sascut vor începe prelucrarea sfeclei din noua recoltă. In cursul acestei luni, ritmul cule­sului se va intensifica, ajungîn­­du-se la circa 50 000 tone de sfeclă recoltate zilnic. Impor­tanţa acestei acţiuni cere ca din prima zi graficul să fie realizat întocmai, ca ritmul de recoltare să fie perfect corelat cu trans­portul. Se știe doar, că acum cînd temperaturile în cursul zi­lei sînt destul de ridicate, rădă­cinile scoase trebuie expediate cît mai repede pentru că altfel se deshidratează. PORUMBUL: In general com­parativ cu alte toamne, la po­rumb se constată o întîrziere în vegetaţie care, dacă vremea va fi călduroasă în continuare, va putea fi recuperată în bună parte. Dar ceea ce se ştie precis îl constituie faptul că pe tarla­lele unde s-au folosit hibrizi extratimpurii şi timpurii se creează condiţii ca recoltatul să înceapă la timp. începerea lucrărilor de­ recol­tare trebuie să se declanşeze din prima zi prielnică, lucru care este deosebit de important pentru ca terenul respectiv să poată fi folosit pentru amplasa­rea culturii păioaselor. In cazul recoltării mecanizate, specialiş­tii au stabilit ca începerea lu­crărilor să se facă atunci cînd se ating următoarele umidităţi : la porumbul în ştiuleţi la 36 la sută umiditate, iar la porumbul boabe atunci cînd umiditatea scade la 30 la sută. Se impune ca suprafeţele care urmează să fie recoltate meca­nic să fie alese de către şeful formaţiei, împreună cu condu-, cerea unităţii, orientîndu-se ca lanurile să fie curate de buru­ieni, să nu aibă plante căzute, iar producţia medie la hectar să treacă de 4 000 kilograme. Pe solele unde, din diferite cauze rămîn porţiuni nerecoltate (din cauza buruienilor sau excesului de umiditate) porumbul se va strînge manual şi se va depă­­nuşa pînă la sfîrşitul zilei de lucru, astfel ca la încheierea lucrărilor de recoltare mecanică a parcelei, să nu rămînă nici un ştiulete pe ogor. CARTOFII. Ieri, am fost in­formaţi că în cîteva unităţi agricole din HARGHITA şi SU­CEAVA a început culesul carto­filor. In următoarele zile, se vor crea condiţii ca această lu­crare să se extindă treptat. Şi la această cultură — deosebit de preţioasă pentru hrana populaţiei — trebuie luate toate măsurile ca după trecerea ma­şinilor şi chiar a culegătorilor, nicic să nu se piardă. Spe­cialiştii apreciază că în cazul recoltării mecanizate circa 5—6 la sută din producţie rămîne în pămînt. Dacă se organizează ca echipele de cooperatori să meargă in urma maşinilor se pot ciştiga la o recoltă de nu­mai 20 000 kg la hectar, 1 000— 1 200 kg de cartofi. Ceea ce tre­buie să recunoaştem că nu este puţin. O altă recomandare de care în mod obligatoriu se va ţine seama este cea privitoare la transportul operativ al re­coltei. LEGUMELE. Este un lucru constatat faptul că în acest an recolta de legume este bună şi în majoritatea judeţelor a ajuns la maturitate. Pentru ca întrea­ga recoltă să ajungă în pieţe şi unităţi de prelucrare, culesul legumelor se impune să fie or­ganizat exemplar, ca graficele stabilite să fie respectate zi de zi. Aceasta presupune o mobili­zare a tuturor forţelor pentru ca zilnic, din grădini să se expedieze cantităţi sporite de legume. O atenţie deosebită tre­buie acordată recoltării tomate­lor, cepei uscate şi fasolei boabe. Din datele de care dis­punem, reiese că fasolea a fost recoltată doar de pe 58 la sută din suprafaţa cultivată, rămî­­neri în urmă mai mari înregis­­trîndu-se în judeţele TIMIŞ (doar 24 la sută din total), PRAHOVA (26 la sută), OLT (30 la sută), TELEORMAN (45 la sută). Paralel cu intensifica­rea culesului se cere ca trans­portul recoltei să fie mai , bine organizat. Spunem aceasta deoarece sunt destule cazuri cînd marfa aşteaptă, în lăzi sau grămezi, sosirea autocamioa­nelor, timp în care calitatea produselor scade. Pînă la sosirea brumelor sunt condiţii ca în afară de recolta existentă să se obţină cantităţi suplimentare de legume şi car­tofi. în aceste zile, se pot în­fiinţa pentru consum de toamnă, culturi de ridichi, sa­lată, spanac şi alte legume — verdeţuri. In zona terenurilor nisipoase, cu posibilităţi de iri­gare, se pot planta cartofi din soiurile Ostara şi Desirée care să ajungă la maturare într-un timp scurt. In aceeaşi idee de a obţine producţii suplimentare este necesar ca culturile din so­larii să nu fie desfiinţate, deoa­rece — aplicînd unele lucrări — tomatele, castraveţii, dovleceii mai pot furniza pînă la sfîrşi­tul toamnei o bună recoltă. FURAJELE. Ridicarea zoo­tehniei pe o treaptă superioară de dezvoltare este de necon­ceput fără asigurarea corespun­zătoare a furajelor necesare fermelor. Timpul care a mai ră­mas trebuie să fie folosit din plin pentru stringerea, trans­portarea și depozitarea furaje­lor, pentru creșterea stocurilor de care au nevoie efectivele de animale în continuă creştere. Deşi secerişul grînelor s-a în­cheiat în multe locuri mai sînt pe cîmp paie nestrînse sau în baloturi. Locul lor este în parcurile de furaje, deoarece este inadmisibil ca asemenea resturi vegetale să intre sub brazdă cu prilejul arăturilor, să putrezească sau să fie arse. De­oarece a început culesul sfeclei de zahăr, este necesar să se de­clanşeze însilozarea tuturor co­­letelor şi frunzelor, după cum ar trebui grăbit cositul fîneţe­­lor şi a otavei. Nimic din pro­ducţia secundară de la cul­turile de toamnă (vreji de soia, capitule de floarea soare­lui, coceni de porumb etc.) nu trebuie să se piardă, ci, printr-o grijă gospodărească, să se strîn­gă integral şi să se depoziteze corespunzător. Specialiştii reco­mandă ca toate resturile vege­tale ce depăşesc nevoile zilnice de consum ale fermelor să fie însilozate in apropierea adăpos­turilor zootehnice dacă acestea sínt situate sub 10—15 km de la locul recoltării, sau pe cîmp, lingă drumurile de acces, dacă distanțele sínt mai mari. Ing. Th. Marcarov ^oareie rasara in ora ti« upului tu ora ittj«. TELEVIZIUNE Programele 1 si 2 14,15 : Muzică populară In jurul orei 14,30 - transmisiune di­rectă din oraşul Motru, de la aduna­rea populară, cu prilejul vizitei de lu­cru in judeţul Gorj, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedin­tele Republicii Socialiste România. 18,20 : Libia — Reportaj ; 18,50 : 1001 de seri ; 19 : Telejurnal ; 19,25 : Do­sarul energiei ; 19,40 : ,,Visul lui Charles Darwin“ ; 20,25 : Cadran mondial ; 20,45 : ,,Prietenul nostru co­mun" ; 21,40 : Festivalul de folclor al ţărilor balcanice ; 22,05 Telejurnal. Programul 2 16 : Alternanţe ritmice ; 16,20 : Ce­nacluri ale tineretului ; 16,50 : Melodii lirice ; 17,35 : De pretutindeni — Pei­saje coreene ; 18 : Opera „Decebal” de Gh. Dumitrescu ; 18,50 : 1001 de seri ; 19 : Telejurnal ; 19,25 : Mozaic 20.20 : București — Amsterdam. Strada Beethoven ; 21,45 : Un fapt văzut de aproape ; 22,05 Congresul al ll-lea al Consiliilor populare ; 22,20 : Telejur­nal. „România liberă"­. LOZUL CEL MARE : Teatrul evreiesc de stat (20 39 70), ora 18,30 ; BOEMA, SLĂBICIUNEA MEA : Teatrul „C. Tă­­nase" — Grădina Boema (16 61 65), ora 20 ; LA FINTINA DORULUI : An­samblul Rapsodia Română (13 13 00), ora 18,30; cinematografe ---------- - ; 1 ' ■- - V. ȘAUA DE ARGINT : Sala Palatului, orele 17,15 - 20 ; Luceafărul (15 87 67), orele 8,45 — 11 — 13 - 15,15 — 17,30 — 19,45 ; București (15 61 54), orele 9 -11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; Favorit (31 06 15), orele 9 — 11,15 — 13,30 - 15,45 - 13 - 20,15 ; Grădina Luceafărul, ora 20,30. PE ARIPILE V1NTULUI : Patria (11 86 25), orele 9 - 14,15 - 18,30. PILOTUL : Scala (11 03 72),­ orele 9,45 - 11 - 13,15 - 15,45 - 18,15 -20,30 ; Festival (15 63 84) orele : 9 -11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15. FETITA ȘI CALUL : Central (14 12 24), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,30 - 17,30 - 19,30. VIS DE GLORIE: Capitol (16 29 17), orele 9 - 11,30 - 14 - 16,45 - 19,30 ; Grivița (17 08 58), orele 9 - 11,15 -13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; Grădina Capitol, ora 20,15 ; Flamura (85 77 12), orele 9 - 11,45 - 14,15 - 17 - 19,30. RASCOALA : Victoria (16 28 79), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 -20,15. MAREA NELINIŞTE : Eforie (13 04 83), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 -20.15. I SE SPUNEA „BULDOZERUL-­­ Stu­­dio (59 53 15), orele 10 — 12 — 14 — 16 - 18,15 - 20.15. CORSARUL NEGRU : Palatul Spor­­turilor și Culturii (75 77 20), ora 18, ambele serii. DUMINICA LA ORA 6 : Doina, orei* 16 - 18 - 20. ORGANIZAȚIA FANTOMA : Timpuri Noi (15 61 10), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20. al TREILEA SALT MORTAL : Excel­sior (65 49 45), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15. INTILNIRE DE GRADUL TREI : Fero­viar (50 51 40), orele 9-12-16 -19. ANIMALELE RĂSPUND : Buresti (50 43 58), orele 15,30 - 17,30 - 19,30. PRIETENII MEI INDIENII : Dacia (50 35 94), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20. FERICIREA INTR-O CASA VECHE : Lira (31 71 71), orele 16 - 18 - 20. DETASAMENT CU MISIUNE SPE­CIALA : Drumul Sării (31 28 13), orele 16 - 18 - 20. ION. BLESTEMUL PAMANTU­LUI. BL­ES­TEMUL IUBIRII : Ferentari (80 49 85), orele 15 — 18,30. AM FOST SAISPREZECE : Melodia (12 06 88), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20,15 ; Gloria (47 46 75), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 -20,15 ; Cultural (83 50 13), orele 9 -11,15 - 13,30 -15,45 - 13 - 20,15. SUB PATRU STEAGURI : Floreasca (33 29 71), orele 9 - 11 - 13 - 15,30 -17,45 — 20 ; Grădina Cultural, ora 20,15. CINE­MA STRIGA: Pacea (60 30 85), orele 15,30 - 17,30 - 19,30. VIATA DUBLA : Popular (35 15 17), orele 15,30 - 17,30 - 19,30.

Next