România Liberă, august 1982 (Anul 40, nr. 11743-11767)
1982-08-02 / nr. 11743
Pagina a 2-a — 2 august 1982 CARTEA SOCIAL-FOLITTCÄ COALIŢIA culturilor „Rasismul în faţa ştiinţei Promiteam, in partea tatii a articolului consacrat volumului „Rasismul in faţa ştiinţei“ („R. Liberă“, 26 iulie a.c.), să oferim răspunsul pe care una dintre marile personalităţi ştiinţifice Invitate de UNESCO să colaboreze la realizarea acestei lucrări, celebru antropolog şi paleontolog francez Claude Lévi- Strauas, l-a dat la întrebarea ce se pune adesea privind explicaţia diferenţelor dintre progresele înregistrate pe scara civilizaţiei de omul alb faţă de popoarele de culoare, dacă este adevărat că între rase nu se constată nici o diferenţă de inteligenţă, talente etc. Exprimindu-şi şi el convingerea că „în stadiul actual al ştiinţei, nimic nu mai permite să se afirme superioritatea sau Inferioritatea intelectuală a unei rase in raport cu alta“, Claude Lévi-Strauss poate surprinde pe mulţi, dar are o părere cu totul deosebită de ceea ce s-a reţinut, In genere, pînă in prezent despre diferitele etape, studii, diferenţieri etc., în cultură. Cultura, arată el, trebuie privită ca un tot, fiind rezultatul colaborării creatoare a întregii umanităţi şi nu numai a unei părţi a ei. Or, din acest punct de vedere, problema superiorităţii unor culturi (cele occidentale) şi a inferiorităţii altora (africane, asiatice etc.) ne va apare în cu totul altă lumină, odată cu intreg eşafodajul de teorii rasiste construit pe baza lor. „Omul occidental (..), spune şi un alt autor al volumului „Rasismul in faţa ştiinţei“, Michel Leiris, şi-a închipuit ca Civilizaţia se confundă cu civilizaţia sa, Cultura cu a sa proprie — sau cel puţin cu aceea care, la lumea occidentală, era apanajul claselor celor mai înstărite“. Din această cauză, continuă Leiris, el nu a încetat „să considere popoarele exotice cu care a intrat în contact pentru a le exploata“ fie ca pe nişte „sălbatici inculţi şi abandonaţi instinctelor lor, fie ca pe nişte «barbari», folosind, spre a-i desemna pe cei pe care ii considera ca semi-civilizaţi, deci inferiori, acel termen pe care Greci antică il aplica pe Cora- ul străinilor“. Claude Lévi-Strauss recunoaşte, desigur, existenţa unor diferenţe între culturile diferitelor popoare, dar arată că fie nu derivă din faptul că diverse continente sunt populate, in linii mari, cu locuitori de origini rasiale diferite, ci datorită împrejurărilor geografice, istorice şi m odaie în care oamenii au vieţuit şi şi-au creat civilizaţiile. Aici, arată el, nu poate fi vorba de un raport intre cultură şi popoare albe, galbene, negre ca de o „relaţie de la cauză la efect, similar cu ceea ce există pe plan biologic intre aspectele observabile ale grupărilor umane“. După opinia sa, aceste diversităţi şi evoluţii diferite sunt „doar paralele“ existenţei unor particularităţi biologice, neesenţiale în fond, şi se manifestă cu totul „pe la alt teren“, în măsură egală se pronunţă Claude Lévi-Strauss şi contra falsului evoluţionism. Dacă în biologie este utilă cunoscuta „genealogie a calului“ (pentru a da naştere unui cal este nevoie de Un cal), cînd se trece la „faptele de cultură, lucrurile se complică foarte mult" (un toporaş, dintr-o anumită perioadă istorică, s-a putut da naştere unui alt toporaş). Reamintind concepţiile antice, preluate de Pascal, care asimilau omenirea cu o fiinţă vie ce trece prin stadiile succesive ale copilăriei, adolescenţei şi maturităţii, menţionînd înflorirea, odată cu secolul al XVIII-lea, a unor scheme neştiinţifice, pe baza cărora s-a ajuns la o serie de manipulaţii teoretice („spiralele“ lui Vico, „scara“ lui Condorcet, cele „trei virste" şi „trei stări" ale lui Comte şi, in sfîrşit, doctrina evoluţionismului social creată de Spencer şi Tyler), antropologul francez conchide că orice asemenea evolţionism nu reprezintă altceva decit „un machiaj fals ştiinţific al unei vechi probleme filozofice“ şi se pronunţă categoric pentru un mod nou de a concepe cultura şi diversităţile culturale. El nu crede — şi vom vedea de ce — la împărţirea oamenilor in „superiori“ şi barbari“ şi respinge ideea de a refuza umanitatea celor care, aitela dintre noi, ne apar ca „sălbatici“. Dimpotrivă, spune Lévi Strauss, „barbarul este cel care crede în barbarie“. Mai întîi, noţiunea de cultură evoluată este foarte relativă. Care ar fi, se întreabă Claude Lévi-Strauss, un criteriu cu adevărat fundamental pentru a aprecia valoarea unei culturi, a unei civilizaţii ? In primul rînd, acela de a triumfa asupra mediilor celor mai grele. Or, din acest punct de vedere, eschimoşii şi beduinii sunt de departe cîştigători intr-o prezumtivă întrecere cu alţi locuitori ai planetei. La rindul lor, indienii au ştiut mai bine decit oricare altă civilizaţie (fapt afirmat, după cum se ştie, mult înainte de Lévi-Strauss, de către savantul de origine română, Mircea Eliade) să elaboreze un sistem filozofico-religios prin care să facă faţă numeroaselor probleme ale vieţii sociale din această parte a lumii ; chinezii au imaginat un sistem de viaţă care să înfrunte urmările psihologice ale dezechilibrului demografic specific , iar lumea Mămică a formulat cu 13 secole în urmă „o teorie a solidarităţii tuturor formelor vieţii ■ omeneşti : tehnică, economică, socială şi spirituală pe care Occidentul nu avea să o regăsească decît foarte recent, cu anumite aspecte ale gîndirii marxiste şi cu naşterea etnologiei moderne“. Foarte interesantă este afirmaţia lui Claude Lévi-Strauss că, dacă Occidentul a obţinut succese ce pot fi caracterizate ca uimitoare în domeniul maşinilor şi tehnologiilor, în ceea ce priveşte resursele şi folosirea acelei matini supreme care este corpul omenesc, precum şi în domeniul conex, al raporturilor, dintre fizic şi moral „Orientul şi Extremul-Orient posedă asupra Occidentului un avans de câiteva milenii“ (s.m.). El citează în acest sens tehnicile respiratorii chineze, meditaţia indiană, gimnastica viscerală a vechilor maori, iar în ceea ce priveşte organizarea familiei şi armonizarea raporturilor intre grupul familial şi grupul social, australienii, înapoiaţi pe plan economic, „ocupă un loc atit de avansat In raport cu restul omenirii, incit este necesar, pentru a înţelege sistemele de reguli elaborate de ei în mod conştient şi chibzuit, să se facă apel la formele cele mai rafinate ale matematicilor moderne“. în Invenţia estetică, in sensul talentului de a integra la viaţa socială produsele ce pot părea cele mai obscure ale activităţii inconştiente a spiritului, melanezienii sint citaţi ca fiind aceia care au atins culmile cele mai înalte. Concepţia că civilizaţia noastră (europeană) este cea mai înaltă se restringe, deci, cu repeziciune la o cercetare mai atenta. Aici, in regiunea planetei numită îndeobşte Occident, s-a născut o parte a ştiinţelor şi tehnicilor, îndeobşte cele capabile să asigure o mare productivitate şi o valorificare multiplă a unor importante rezerve de materii prime existente pe pămînt, metode care trebuie transferate întregii omeniri, aşa cum noi înşine am luat de la alţii matematicile, astronomia, busola, sticla, oţelul, hîrtia, cerneala, mătasea, porumbul, cartoful etc., etc. Conştienţi de realităţile de fapt ale culturii mondiale, ca fenomen unic şi unitar, oamenii se vor privi cu mai mult interes şi respect reciproc, susţinerea mai largă a excepţionalului rol pe care îl are colaborarea culturilor devenind sarcina esenţială a omului cult, azi. Claude Lévi-Strauss este, desigur, contra conceperii culturii ca teu „costum de arlechin“, respinge imaginea falsă a unei civilizaţii mondiale compozite, punînd accentul pe ideea că esenţiale sunt modalităţile prin care fiecare cultură grupează, reţine sau exclude elementele cele mai importante provenind de la celelalte culturi. „Ceea ce constituie originalitatea fiecăreia dintre ele rezidă mai curind in modul ei particular de a rezolva problemele, de a pune în perspectivă valorile, care sunt aproximativ aceleaşi pentru toţi oamenii, deoarece toţi, fără excepţie, posedă un limbaj, tehnici, o artă, cunoştinţe de tip ştiinţific, credinţe religioase, o organizare socială, economică şi politică“. Idee deosebit de valoroasă, in legătură cu care ne face o deosebită plăcere să afirmăm că ea a constituit unul din axele centrale ale filozofiei oamenilor de cultură din ţara noastră, despre care am scris şi la această rubrică (vezi articolele „Gindul şi Inima savantului român“, 18 ian. şi 1 febr. a.c., consacrate volumului „Discursuri de recepţie la Academia Română“). O gîndire care pune accent pe filtrarea faptelor de cultură mondiale prin prisma propriilor tradiţii, a specificului poporului român, a aspiraţiilor sale sociale şi naţionale. Foarte interesante sunt şi explicaţiile pe care Claude.. Lévi- Straluss le dă la legătură cu ideea de progres, evident care nu poate fi înregistrat decât pe planul culturii, al civilizaţiei. După afirmaţiile sale, „toate societăţile umane au în spatele lor un trecut care e aproximativ de aceeaşi ordine de mărime“. El este vehement contra acelor teorii care susţin că unele societăţi, care cunosc unele decalaje faţă de altele la unele capitole ale progresului, îndeosebi tehnic, ar trebui tratate ca „etape“ ale altor societăţi. Astfel, i se par total stupizi acei turişti occidentali care se duc să viziteze anumite zone ale Africii sau Americii de Sud „pentru a-şi cunoaşte preistoria“, sau în Asia pentru a afla cum era la curtea Ului rege francez. „Omenirea in progres nu seamănă de loc cu un om urctad o scară, adăugind cu fiecare dintre mişcările sala o treaptă nouă la toate cele pe care le-a cucerit“. După părerea lui Lévi Strauss, progresul omenirii evocă mai curind pe jucătorul de zaruri, care obţine de fiecare dată o altă combinaţie şi care poate pierde oricînd intr-o parte ceea ce a cucerit în alta, „numai din cînd in cînd istoria devenind cumulativă (s.m.), adică rezultatele se adiţionează pentru a forma o combinaţie favorabilă“. Din acest punct de vedere, se poate spune că sub raportul invenţiilor tehnice şi al reflexiei ştiinţifice care le face posibile, civilizaţia occidentală s-a arătat mai cumulativă decît altele, realizînd un salt de proporţii pe care omenirea l-a înregistrat doar de două ori in existenţa sa, primul fiind ip neolitic, cu 10 OOO de ani in urmă. Totuşi, Lévi-Strauss este foarte precaut in a afirma că actuala revoluţie tehnică va schimba, intr-adevăr, soarta umanităţii, întrucît ea cuprinde, deocamdată, doar „o jumătate de miime din viaţa omenirii“ şi se pronunţă total împotriva declarării unor societăţi ca fiind cumulative în timp ce altele ar fi staţionare pe planul culturii. „Nici o perioadă, nici o cultură nu este absolut staţionară“, „orice istorie e cumulativă, cu diferenţe de grade“, spune el. Foarte interesante sunt gîndurile lui Lévi Strauss despre marile posibilităţi pe care le deschide, oricînd, colaborarea dintre culturi. Dealtfel, el nici nu crede la posibilitatea existenţei unor culturi total solitare. Acelea n-ar fi decît nişte culturi moarte, căci, ca şi jucătorul care ar juca singur, n-ar putea obţine decit serii mici şi niciodată serii cumulative Pledoaria sa implicită este pentru coaliţiile dintre culturi, cu condiţia respectării, desigur, a criteriului filtrării prin prisma proprii a tot ceea ce se realizează In alte părţi. „Civilizaţia, subliniază Lévi-Strauss, implică o coexistenţă de culturi care prezintă intre ele maximum de diversitate şi constă tocmai in această coexistenţă. Civilizaţia mondială nu poate fi altceva decit o coaliţie de cultură la scara mondială, fiecare dintre ele păstrtndu-şi originalitatea“. Volumul „Rasismul In faţa ştiinţei" îşi dovedeşte, astfel, fie şi numai prin ceea ce am putut cuprinde in articolele pe care i le-am consacrat* valoarea de excepţie In suita apariţiilor editoriale din acest an. Desigur, firesc era ea, vorbind despre el, să ne referim şi la concepţia românească la acest domeniu, concepţie care — aşa cum afirmam şi in însemnările pe marginea volumului „Sfidarea mondială" — se* aşează nu numai cu brio, dar şi cu autentice pretenţii de prioritate şi clarviziune in rindul celor mai bune valori ale filozofiei, politicii şi practicii atitudinale existente azi la lume. Apariţia insă a unui studiu interesant („Conceptul de etenie“), semnat de un autor din țara noastră, ne va da prilejul s-o facem. Eugen Florescu ÎNSEMNĂRI i . EDITURA EMlNjlsCU Cezar Petrescu — Oraş patriarhal (col. Biblioteca Eminescu) 448 p. Lei 15. M. Creţu — Constructori ai romanului 304 p. Lei 14.50. EDITURA ACADEMIEI • • • — Cibernetica aplicaţii la economie (coordonator acad. prof. Mane« Mănescu) 366 p. Lei 22. Al. Graur — Dicţionar al greşelilor de limbă. 77 p. Lei S.50. • • • — Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române. 690 p. Lei 105. • • • — Fontes historiae dacoromâne (Izvoarele Istoriei României). Vol IV. Scriitori şi acte bizantine secolele IV—XV. 580 p. Lei 43. A. Carabulea, I. Gh. Carabogdan Modele de bilanţuri energetice reale şi optime. 325 p. Lei 39. * * * — Prezentul şi viitorul energiei solare (seria Probleme globale ale omenirii) Coordonator : Adrian V. Gheorghe. Coordonatorul seriei : Mircea Maliţa 268 p. Lei 24. EDITURA MINERVA N. Milescu — Aritmologhia. Etica, 408 p. Lei 22. • • • — Materia, spaţiul, timpul la Istoria filozofiei, vol. I, II, (Col. BPT), 882 p. Lei 16. EDITURA DACIA * • * — Teme hegeliene. 328 p. Lei 20. EDITURA SCRISUL ROMANESC 1. Dinulescu — Călătorii de recunoaştere. 38 p. Lei 8,25. G. Magheru — Cîntece la marginea nopţii. 200 p. Lei 14,50. Al. Şchiopoiu — Dealuri piemontane ale Coşuştei. 175 p. Lei 16,50. I. Liaman — Aproape, 02 p. Lei 8,50. EDITURA SPORT-TURISM V. Tufescu — Oameni de Carpaţi. 208 p. Lai 0,28 Gh. Lăzărescu — Mic dicţionar italian-român. 340 p. Lei 11,50. D.H. Laference — Marea şi Sardinia — locuri etrusce. 382 p. Lei 29. CĂRȚI ÎN LIBRĂRII UNA PE ZI de MATTY O Atîta verdeață și să n-ai cui da un cartonaş galben !.. Gemeni în maşina Salvării Stafia de salvare din Sibiu a fost solicitată, intr-o noapte, pentru transportul la spital al unei femei din satul Stenea, care urma să nască. Echipajul, alcătuit din şoferul Iile Mateiaşi şi asistentul medical Ioan Cosma, au luat in primire, cu toată grija femeia şi s-au reîntors in viteză spre Sibiu. Pe drum, însă, in zona satului Ruşi, au fost nevoiţi să oprească , naşterea devenise iminentă. Asistentul şi şoferul au moşit femeia ajutind-o să aducă pe lume doi gemeni, băieţi frumoşi ţi sănătoşi, pe care mama, Ana Munteanu, i-a dorit la fel ca pe cele două fete de acasă. (L. VIRGIL) Lipsă de prevedere La toate întreprinderile covăsnene au fost alocate fonduri pentru amenajarea unor Instalaţii de semnalizare şi intervenţie operativă in caz de incendiu. Din păcate însă, unele conduceri de unităţi nu dau importanţa cuvenită acestor probleme, zicindu-şi probabil: „N-o să se intimple tocmai la noi!“. Şi astfel instalaţia automată de semnalizare şi stingere, precum şi gospodăria de apă de la I.M.A.S.A. — Sf. Gheorghe nu sint incă puse in funcţiune, la fel instalaţia de semnalizare de la Întreprinderea de aparataj ţi motoare electrice nu funcţionează din cauza unor relee defecte ţi enumerarea ar putea continua. Este adevărat că pînă acum n-a fost nevoie să intre in acţiune asemenea instalaţii. Dar dacă era ? CD. BUJDOIU. Pictorul naiv Pentru băcăuanul Nicolae Ursu, azi pensionar, pictura este nu numai o mare pasiune a vieţii ci şi un mod de a dialoga, desigur nu prin cuvinte, ci prin culoare, cu natura care-l înconjoară, cu semenii săi. Pictează de aproape două decenii, răstimp în care a deschis cinci expoziţii personale şi a participat la 18 expoziţii colective. Temele sale predilecte — trecutul glorios al patriei, viaţa nouă a poporului, neasemuitele frumuseţi ale Ţării de Sus, datinile şi obiceiurile populare Laureat la ultima ediţie a Festivalului naţional „Cîntarea României“, Nicolae Ursu a fost distins recent şi cu Marele Premiu al Salonului de artă naivă de la Botoşani. Incepind din toamnă, 15 dintre lucrările sale vor fi reunite într-o expoziţie permanentă pe care pictorul naiv şi-a propus s-o deschidă la muzeul din Rădăşeni-Suceava, satul unde a văzut lumina zilei. (CONSTANTIN AZOIŢII). Paznicul cu năravul alcoolului Ferma din Petreu a cooperativei agricole Abrămut din judeţul Bihor avea 102 oi. Avea şi un paznic pe nume Ioan Borşa. Numai că paznicul acesta avea năravul alcoolului. Aşa incit fie că venea beat la post, fie că nu venea deloc — tot din pricina beţiei —, paznicul ca şi cum nu era. Şi iată că într-o seară s-a pornit de undeva un fum gros şi oile au murit toate asfixiate. Nu este vorba numai de paguba bănească ei şi de pierderea unei mari surse de lină, brînzeturi şi carne pe care cooperativa agricolă n-o mai are acum din pricina paznicului. Sigur, el a fost pedepsit de instanţă cum se cuvine dar ar trebui să nu mai fie alegerea oamenilor de pază socotită doar o simplă formalitate. (VIRGIL LAZAR). Un muzeu neobişnuit La Roşia Montană, îu Ţara Moţilor, există o galerie de mină din vremea românilor. Datorită unor oameni pasionaţi pentru istoria mineritului şi pentru curiozităţi minereşti, ea a devenit un fel de muzeu subteran. Acolo se pot vedea abataje săpate cu unelte rudimentare specifice epocii, urme de armături din lemn pentru susţineri etc. In ciuda secolelor care au trecut de cind a fost săpată, galeria păstrează multe dovezi despre mineritul pe care-l practicau strămoşi noştri. (I. COJOCARU). Îndeletnicire frumoasă Apicultura este o îndeletnicire cu vechi tradiţii în judeţul Brăila. Numărul celor ce o practică trece de 1100. Cei mai pasionaţi apicultori se găsesc in municipiul Brăila (435), în comuna Movila Miresei (40), Şuteşti (33) etc. La cele aproape 20 000 familii de albina pe care le deţin aceştia se mai adaugă alte peste 2 800 familii pe care le cresc o serie de unităţi agricole. Păcat insă că această îndeletnicire atât de frumoasă şi de... dulce nu este practicată pe scară mai largă de toate unităţile agricole din judeţ. Ba, mai mult, unele dintre cooperativele agricole de producţie, cum ar fi cele din Mircea Vodă, Griviţa Roşie, Însurăţei sunt pe cale de a-şi desfiinţa prisăccăriă, ceea■ ce ar fi regretabil. (VIOREL CHIURTU) O FAPTĂ PE ZI LOCUL INTIMPLARII o şosea din apropierea Craiovei. ÎMPREJURĂRI : un accident de circulaţie. Pensionarul Gabriel Popescu din Bucureşti. Împreună cu soţia, o soră şi o cumnată călătoreau cu autoturismul spre Rovinari. Era la amiază. La 10 km de Craiova, In dreptul gării Pieleşti, au fost accidentaţi de un autoturism, al cărui şofer pierduse controlul volanului. Mai mulţi automobilişti au oprit imediat, i-au scos pe accidentaţi din cele două maşini şi l-au transportat cu autoturismele lor la spitalul din Craiova. Nici unul dintre şoferii care s-au întors din drum pentru a da ajutor celor accidentaţi nici măcar nu şi-a pus problema că banchetele autoturismelor lor se vor păta de sînge. Important era să ajungă cit mai repede la spital. Exprimîndu-şi recunoştinţa faţă de cei ce l-au ajutat, Gabriel Popescu ne spune că nici măcar n-a avut răgazul să-i Întrebe cum se numesc, de unde sunt atit de repede s-a petrecut transportarea lor la spital. Tot cu acel prilej, plutonierul major Nicolae Teodor, de la serviciul circulaţie al judeţului Dolj, deşi nu era in orele de servici şi trecea intîmplător pe acolo, s-a oprit, a stabilit exact cauzele accidentului, apoi s-a ocupat de degajarea șoselei de maşinile avariate. Petre Mihai Băcanu (Urmare din pag. 1) sabia şi singele, el se băteau pentru liniştea dinlăuntru, atit de necesară vieţii şi propăşirii acesteia in toată frumuseţea ei. Avînd pace la hotare, înseamnă că şi vecinilor li se impunea aceasta cu necesitate şi iată demonstrîndu-se vocaţia pentru o viaţă de armonie şi prietenie a poporului român cu celelalte popoare. Ostaşi viţeji şi drepţi, da, am fost întotdeauna, trăsătură esenţială a stirpei noastre, dar numai pentru a ne apăra independenţa şi dreptatea noastră. Niciodată n-am jinduit ce-a fost al altora, niciodată n-am năvălit cu foc şi prăpăd dincolo de fruntarii. Vitejia ostaşului nostru a fost şi a rămas aceea a cinstei şi a demnităţii româneşti. O vizită la Muzeul Militar Apă vie Central este, după cum te vede, revitalizantă, avind darul de a te face să reflectezi asupra a ceea ce suntem şi vom fi, asupra drumului aspru şi greu şi jertfitor prin istorie al popoarelor care pun mai presus de orice libertatea şi neatirnarea, apărindu-şi destinul, implinindu-şi-l. Străbătind sălile acestui înălţător edificiu de istorie şi cultură gindeam că, de fapt, întreg întinsul patriei, in hotarele-i fireşti, este un uriaş muzeu sub cerul liber, cuprinzînd in lumina sa Sarmizegetusa şi Podul Înalt, Posada şi Călugărenii, Mărăşeştii şi Cărei, toate multiplicindu-se la nesfirşire, cuprinzind văile şi cîmpiile şi apele şi munţii, peste tot in somn veghetor stind ei, ştiuţii şi neştiuţii eroi ai pămintului românesc, Unind pe oasele lor tăria şi înflorirea timpului de faţă. Chintesenţă luminoasă şi adinc emoţionantă, şi prin acestea total edificatoare, acest muzeu, ca atitea alte aşezăminte de spiritualitate naţională, constituie rodul muncii creatoare, de rară dăruire a unui considerabil număr de arheologi şi cercetători, istorici şi filologi, cadre militare şi civile de aleasă pregătire şi cultură, nume ce ar trebui înscrise intr-o carte de onoare a instituţiei, ori săpate pe un zid al acesteia. Pentru că şi de rîvna lor se poate şi trebuie să se vorbească cu consideraţia şi cinstirea adusă ctitorilor de fapte înălţătoare. Fără-ndoială, muzeele »Iniţi vor rămîne sanctuare ale naţiei, locul unde matricea de neam iţi dezvăluie tainele, unde însetaţii de adevăr pot bea din puterea de apă vie a Istoriei, a devenirii noastre. O întreprindere etalon (Urmare din pag. 1) sculăria, apar utilaje moderne, iau fiinţă cantina restaurant cu 1 500 de locuri şi liceul electrotehnic, căminul de nefamilişti, şi uite-aşa, după 32 de ani, cut ar fi să ajungă un om în plină maturitate, colinzi o uzină de dimensiuni impresionante, în care muncesc şi trăiesc, se bucură şi se zbuciumă peste şapte mii de oameni, însuşirea celor mai mulţi fiind stabilitatea la locul de muncă, legătura solidă, cu acest adevărat orăşel, aşezat la inima Capitalei. Pentru mulţi dintre ei, trecutulşi istoricul întreprinderii par ceva foarte îndepărtat, ceva greu de crezut, ca o întimplare uitată din copilărie. Dacă după un sfert de secol de eforturi colectivul de oameni ai muncii era capabil să realizeze, într-o singură zi, întreaga producţie a anului 1950, de ce sunt in stare, astăzi, oameni ca şefii de atelier Ioan Vişan, Gheorghe Ciorei, Eugen Iliescu, maiştri montatori Tudor Anghel, Vasile Popa, Petre Cristea sau muncitorii lăcătuşi-montori Gheorghe Vasile, Florea Iordache, Anişoara Baicu ori Alexandru Rusu . Practic, sublinia inginerul Ion Alexe, nu există unitate industrială în România care să nu folosească produsele noastre. Adaptarea la revoluţia tehnicoştiinţifică a însemnat pentru noi continua reducere a gabaritelor, înlocuirea metalului cu materiale plastice, creşterea performanţelor şi a valorii tehnice ale întregului aparataj electric industrial de joasă tensiune şi curenţi pînă la 4 000 de impori. Reducem continuu importurile. La export, pe semestrul tatii, am realizat 120 la sută faţă de plan. Ne aşteaptă onorarea unor comenzi pentru flota navală şi maritimă, realizarea altor aparate speciale pentru climat tropical, pentru aviaţie, pentru prima centrală termonucleară din ţara noastră. Ar fi nedrept însă să nu menţionaţi că „Electroaparatajul“ a reprezentat nucleul pentru dezvoltarea altor unităţi de profil, la Titu, Botoşani, Buzău sau Rm. Sărat. Pe maistru loan Florea, de la secţia strungărie, numai intîmplător l-am găsit la comitetul de partid, al cărui secretar este. — îmi cereţi o situaţie deosebită, o intîmplare, care să spună ceva despre colectiv. Am să vă spun despre un om cu mîini de aur — muncitorul Iosif Kaizer, şef de echipă la atelierul de autoutilaje. Că a propus el însuşi şi a introdus in fabricaţie un şir de utilaje de mare randament poate că face parte din atribuţiile sale. Că le dă de lucru adesea proiectanţilor, determinîndu-i să execute paralel pe planşetă repere şi piese pe care le inventează el, poate că şi asta ţine de atribuţiile unui muncitor de înaltă calificare. Faptul insă că a calificat generaţii întregi de oameni, învăţindu-i.să muncească la fel cum ar face-oi pentruei personal, ceva, racol, acasăv. să 'fiu greşească, să nu facă treabă de mîntuială, asta cred că Înseamnă şi altceva . Înseamnă, cred, simţul acela triplu de, producător, proprietar şi beneficiar despre care atit de frumos şi convingător vorbea, la recenta plenară lărgită a Comitetului Central al Partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Pe oameni ca acest muncitor şi ca mulţi alţi comunişti ne bizuim noi in rezolvarea problemelor zilnice de producţie. Asta e realitatea. In iulie 1982, In plin soare, modernele şi impunătoarele construcţii ale Întreprinderii arată, acolo, la locul lor, parcă de cind sintem, de cînd lumea noastră... Premierele cinematografice ale sâptămînii • Teheran '43, coproducţie U.R.S.S., Elveţia, Franţa. Scenariul : A. Alov, V. Naumov, M. Şatrov. Imaginea : G. Garvarentz. Regia : Aleksandr Alov, Vladimir Naumov. Cu : Alain Delon, Nataşa Belohvostikova, Curd Jurgens, Igor Kostolevski, Claude Jade, Georges Geret. Distins cu Marele Premiu la Festivalul de la Moscova 1981, filmul reconstituie pregătirea şi eşuarea operaţiei „marele salt" care s-a desfăşurat in timpul celui de-al doilea război mondial. • Neliniştea, producţie a studioului De la-Berlin. Scenariul : Helga Scubert. Regia : Lothar Wanneke. Imaginea: Thomas Flenert. Muzica : Cesar Franck (Preludiile şi fuga in si minor). Cu : Chiristine Schorn, Hermann Beyer, Christoph Eneel, Sine Fiedler. O zi din viaţa unei femei, aflată la vîrsta bilanţurilor. • Provocarea dragonului. Producţie a studiourilor americane. Scenariul: Lionel E. Siegel. Regia : Don McDougall. Imaginea : Vince Martinelli. Muzica : Dana Kaproff. Cu : Nicholas Hammond, Robert F. Simon, Chip Fields, Ellen Bry, Rosalind Chao. A treia serie din aventurile „Omului-paianjen*. • Mireasa cu vălul negru. Producţie a studiourilor din Turcia. Scenariul : Vedat Turkul. Regia : Sureyya Duru. Imaginea : AN Ugur. Cu : Aytac Arman, Semra Ozdamar, Hakan Balamir. Tragicul destin al unei tinere care nu-şi poate Împlini dragostea. 99România libera“ Festivalul folcloric interjudeţean „Cîntecele Oltului“ In perioada 30 iulie —31 august, municipiul Rimnicu Vîlcea, staţiunile balneoclimaterice Govora, Călimăneşti, Olăneşti şi comuna vilceană Bujoreni au găzduit cea de-a 14-a ediţie a Festivalului folcloric interjudeţean „Cîntecele Oltului“, organizat sub egida Festivalului naţional „Cîntarea României“. Actuala ediţie a acestei manifestări a reunit ansambluri de cîntece şi dansuri populare, solişti vocali şi instrumentişti, etnografi, folclorişti, muzicologi, instructori artistici din judeţele străbătute de apele legendarului Olt — Harghita, Covasna, Braşov, Sibiu, Vilcea, Olt şi Teleorman. In afara spectacolelor propriuzise, prezentate pe scenele din staţiunile amintite, programul festivalului a mai cuprins, la Rimnicu Vilcea, o suită de acţiuni ştiinţifice şi cultural-educative, avînd drept generic comun „Oltul în conştiinţa românească“. „Agoniseala“ In timp ce consătenii lor se aflau la lucru pe ogoare, Nagy Dezső şi Dobra András s-au furişat prin gura de aerisire in magazia cooperativei agricole Dalnic (Covasna), de unde au sustras zece saci de orzoaica, valorind peste şase mii lei. Aşa au înţeles ei să-ţi agonisească roadele timpului fără muncă, furind din hambarul tuturor. Numai că metoda n-a ţinut, şi, fiind descoperiţi, s-au ales cu o agoniseală de doi ani închisoare. (B. DUMITRU). Miniferma cabanei la amonte de comuna Mihai Viteazu, judeţul Cluj, ridicată într-o pădure din defileul Arieţului, se află, pe malul sting, Cabana Buru, o construcţie modernă cu camere confortabile şi saloane elegante pentru servirea mesei. Ei bine, aici, din iniţiativa responsabilului cabanei Ioan Moldovan, a luat fiinţă, în vederea bunei serviri şi a unor meniuri cit mai variate, o minifermă care însumează, deocamdată, oi, porci, găini, porumbei etc. Din miniferma proprie, aici s-au pregătit şi servit prin restaurant peste 200 kg. came de porc, 60 de găini şi 6 miei. Pentru cei ce poposesc aici sunt pregătiţi şi 25 batali. O experienţă ce poate fi extinsă. (V.L.). Rubrică realizată de Pia Radulescu Luni 7 august 1982 banta itan hi an t,n |l asm I« era *0,41 TEATRE PAMINT DE PACE $1 IUBIRE (spectacol de tunet si lumina) ora 21 Teatrul Mic (14 7081) la Rotonda scriitorilor din Cismigiu ; EX | Teatrul evreiesc de stat (20 39 70) ora 18,30 STELA, STELELE $1 BOEMAN ora 19,30: Teatrul „C. Tanase" la Grădina Boema (16 61 63) . LA IZVOR DE DOR ȘI CINTEC Ansamblul Rapsodia Româna ora 18:30 (13 1300). TELEVIZIUNE Programul 1 15: Emisiunea In limba maghiarfti 17,50: 1001 de seri; 20: Telejurnali 20,25 : Orizont tehnico-ştiinţific ; 20,45: Ficele doctorului; 21,30: Cadran mondial; 21,50: Telejurnal 22: Melodii populare. Programul 9 13: Cenacluri ale tineretului? 13,S01 Muzica de cameră; 16: La început de săptămlna; 20: Telejurnal; 20,25: Theo Adam şi invitaţii săi; 21,10: Moştenire pentru viitor ; 21,50 : Telejurnal; 22: Dialog muzical. CINEMATOGRAFE ULTIMUL CARTUŞ Cultural (83 50 13) orei. 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20.15. PACALA: Doda (50 35 94) oral* # - 12 - 16 - 19. ALO, ATERIZEAZĂ STRĂBUNICĂ ! Drumul Sării (312813) orele 16 - 18 - 20. NEA MARIN MILIARDARI Comp» (27 54 95) oral» 9,30 - 11.» - 13.» -15.30 - 17.» - 19,30. TRANDAFIRUL GALBEN 1 Ferentari (80 49 85) orele 15.» - 17.» - 19.» . Viitorul (11 43 03) orala 15.» - 17,30 - 19.» UN ECHIPAJ PENTRU SINGAPORE ■ Munca (21 50 97) orala 15 - 17,15 — 19.» TEHERAN *4) I Solo Mirt a Palatului orala 14 — 17 — 20 . Scala (11 03 72) orala 9,15 - 12,30 - 16 - 19,15. PROVOCAREA DRAGONULUI I București (15 61 54) orala 9 — 11,15 — 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 I Favortt (45 31 70) orale 9 - 11,15 -13.» -15,45 - 18 - 20,15 ! Patria (11 86 25) orele 9 - 11,15 - 13.» - 15,45 - 18 - 20,15. MEPHISTO (ambala aeril) | Studio (59 53 15) orala 10 - 13 - 16 - 19. WEEK END LA ZUYDCOOTE Capitol (16 29 17) orala 8.» - 10,45 - 13 - 15.» - 18 - 20,13 1 Grindino Capitol era 21. NELINIȘTEA : Central (14 12 24) orele 9 - 11,15 - 13.» - 15,45 - 18 - 2a AGONIE Șl EXTAZ t Luceafărul .(15 87 67) orele 9-11.» - 14 - 16,30. .-19. .î-SERPICOi Timpuri Noi (15 61 10) orele 9 - 0,30. HAIDUCII i Union (13 49 04) orele 9.» - 11.» - 13,pp — 15,45 - 18 - 20. CONTRABANDIȘTII DIN SANTA LUCIA : Festiva! (18 63-84). orele 8.» -10.30 - 12.» - M.lo ’S 16,» - 18,» - 20.» ! Gloria (47 46 75) orele 9 -11.15 - 13,» - 15,45 - 18 - 20 . Melodia (12 06 88) orele 9- 11,15 - 13,» - 16,45 - 18 - 20,15. APAȘII ; Florira (20 33 40) orele 15.» - 17,» - 19.» ; Timpuri Noi orele 14 - 16,» - 19,15. GĂINUȘĂ DE AUR Aria (21 31 86) orele 9 - 11,« - 1340 - 15,45 - 18 - 20. MIREASA DIN VALUL NEGRU : Victoria (16 28 79) orele 9,» - 11,» -13, » -16-18-20. ACTIUNEA „COBRA* I Bure?« (»43 58) orele 16,» - 18,15 - 20. VASILI Şl VASILISA i Cotroeenl (49 48 48) orele 15,30 - 17,45 - 20. DOT Sl CANGURUL I Doina (16 35 38) orala 9,15 - 11 - 12,43 -14. ». INOCENTUL I Doino orele 16,15 - 19. MADONA PAGINA i tlro (31 71 T1> orele 15.» — 13 - 20 . Grădina Ora ora 21. SECRETUL JURNALULUI INTIM s Pacea (60 »85) orele 15.» - 17.» - 19.» INTÎMPLARE PE MUNTELE TIEN YUN SAN i Progresul (23 94 10) orala 16 - 19. O FATA FERICITA r Aurora (33 166) orele 9 - 11,15 - 13,» - 15,43 - 18 - 20 ; Modern (23 71 81) orele 9 — 11,15 - 13,30 - 13,45 - 18 - »,15 Grddino Modern oro 21, SPHINX Excelsior (63 49 45) orele 9 - 11,15 - 13,» - 15,45 - 18 - »,13 . Ferovior (50 51 40) orele 9 - 11,13 - 13,» - 15,45 - 18 - »,13 ; Flamura (85 77 12) orele 9 - 11 - 13,15 - 15,- 17.45 - 20 ; Grădina Bure?« (» 43 58) ora 21. TORAI TORAI TORAI: Floreasea (33 29 71) orele 9 - 11,» - 1« -16.45 - 19, ». BUNUL MEU VECIN SAM Olulesti (17 53 46) orele 9,» - 12,M 16 - 19; Tomis (21 48 46) orele 9 - 12 , 16 - 19; Grădina Tomis ora ».45. TREI OAMENI PERICULOȘI: Grivița (17 08 58) orele 9 - 11,15 - 13,M -15,45 - 18 ». FRONTIERA: Mioriţa (14 2714) orele 9 - 11,15 - 13,M - 15,45 - 18 20. Grădina Gloria ora 21. CINCI PENTRU INFERN : Popular (3515 17) orele 15 - 17,15 - 19,». ROBERTO CARLOS CU 300 KM PE ORA: Grădina Arta ora 20,45. PILOT DE FORMULA 11 Grădina Festival ora 21. VISUL DE ARGINT AL ALERGĂTORULUI: Grădina Luceafărul ora 21. CAMPIOANA MEA: Parc Hotel ora 21. IN ARŞIŢA NOPţii ! Arenele romane, ora 21,15. PROGNOZA METEOROLOGICA Meteorologul de serviciu, Ecatorîmi Ion Bordei, transmite : VREMEA va fi în general Instabil® cu cerul schimbător. Vor coded avers® locale de ploaie şi se vor semna şi descărcări electrice îndeosebi în jumătatea de est a ţarii. Aici cantităţile de apă pot depăşi 20 de litri pe metrul patrat în 24 de ore. Temperaturile maxime vor fi cuprinse Intre 20 şi 28 de grade, iar minimei® de la noapte Intre 6 şi 16 uşor nori ridicate pe litoral. LA BUCUREŞTI vremea va fi uș or Instabila cu cerul schimbător favorabil aversei de ploaie. Maxima zi?®! ‘va f! de 2^-26 grade, iar minima 4* la noapte Intre 15-16 grad®.