România Liberă, ianuarie 1987 (Anul 45, nr. 13113-13137)

1987-01-15 / nr. 13123

în spiritul indicaţiilor formulate de tovarăşul Nicolae şi şedinţa CmvlMulţi Politic ai C. C. al P. C. R. PLANUL PE 1987, ÎNDEPLINIT RITMIC, INTEGRAL, IN CONDIŢII DE ÎNALTĂ CALITATE SI EFICIENŢĂ! Şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. de marţi a readus in atenţia întregii naţiuni problemele cele mai fierbinţi ale economiei, reali­zarea integrală şi la înalţi parametri de calitate a planului pe luna ianuarie şi pe primul trimestru. Ac­centul principal al şedinţei a fost, şi de această dată, pus pe problematica legată de producţia con­tractată pentru export şi realizarea exportului in condiţiile respectării riguroase a termenelor de livra­re. Secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a reafirmat cu acest prilej, in faţa ca­drelor de conducere din ministerele economice, fap­tul că realizarea producţiei pentru export reprezintă sarcina numărul unu a planului pe anul 1987, că fiecare minister, fiecare centrală industrială, fiecare întreprindere trebuie să pună pe primul plan acest obiectiv prioritar, deosebit de important pentru pro­gresul economiei naţionale in ansamblu. Anul 1987, an hotâritor pentru realizarea planului pe întregul cincinal şi pentru îndeplinirea, in acest fel, a sarcinilor şi obiectivelor stabilite de Congresul al Xlll-lea al partidului, trebuie să se înscrie la cei mai înalţi parametri de calitate şi eficienţă. Realiză­rile, succesele şi neajunsurile care s-au manifestat in anul 1986 trebuie să constituie prilej de învăţă­minte şi de măsuri concrete pentru îmbunătăţirea activităţii in toate sectoarele, pentru a se asigura încă din prima lună a anului realizarea integrală şi ritmică a sarcinilor economice. In condiţiile unei eco­nomii complexe, cu direcţii multilaterale de dezvol­tare, cum este economia românească, problema rit­micităţii capătă semnificaţii deosebite pentru că orice dereglare de ritm dintr-un sector sau altul poa­te avea efecte nefavorabile in întreaga economie. Conducătorul partidului şi statului nostru a apreciat că, in momentul de faţă, economia naţională dis­pune de toate condiţiile pentru realizarea planului pe anul în curs, că măsurile luate in­că din anul trecut trebuie să se re­găsească in activitatea concretă, că totul depinde acum de aplicarea riguroasă şi neintirziată a tuturor măsurilor tehnice şi organizatorice stabilite pentru rezolvarea grabnică a problemelor legate de desfă­şurarea în ritm susţinut a producţiei, pentru asigu­rarea productivităţii şi eficienţei înalte in toate sec­toarele. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a atras atenţia că realizarea sarcinilor cuprinse in planul unic de dezvoltare economico-socială a ţării pe anul 1987 impune o schimbare radicală a stilului şi metode­lor de lucru şi a cerut guvernului, miniştrilor, tuturor cadrelor de conducere din economie să acţioneze cu fermitate pentru întronarea unui climat de înaltă responsabilitate faţă de îndeplinirea planului la toate sortimentele, pentru întărirea ordinii şi dis­ciplinei in economie, in fiecare sector, in fiecare unitate. in curind urmează să înceapă adunările generale ale oamenilor muncii, prilej de reluare a probleme­lor legate de realizarea sarcinilor de plan pe pri­mul trimestru și pe întregul an 1987. Este de dorit ca măsurile recomandate de secretarul general al partidului să devanseze aceste adunări generale, astfel incit dezbaterile să pornească de la o stare de fapt radical îmbunătăţită. Întreaga noastră naţiune este chemată să-şi con­centreze, in aceste zile, efortul creator pentru ca anul 1987 să reprezinte intr-adevăr saltul cali­tativ necesar, urmarea firească şi justificată a acu­mulărilor cantitative pe care le-am înregistrat, pen­tru ca realizările anului in curs să constituie, in ca­drul cincinalului actual, un pas important pe calea trecerii României socialiste la un stadiu superior de dezvoltare şi realizarea unei noi calităţi a muncii şi vieţii întregului nostru popor. în atenţia întregului colectiv de la „Vulcan“ RESPECTAREA RIGUROASĂ A OBLIGAŢIILOR FAŢĂ DE BENEFICIARI­ I B1 Anul acesta utilajul energetic deţine prioritate în structura­­ planului de producţie Pi Pregătirea din timp a fabricaţiei asigură­­ o bună ritmicitate 5P Preocupări sporite pe linia modernizării­ ­ tehnologiilor întreprinderii „Vulcan“ şi revin în acest an sarcini de mare importanţă în ve­derea satisfacerii nevoilor din diverse ramuri şi sectoare prio­ritare ale economiei naţionale. Un singur exemplu dacă vom consemna, respectiv energetica, şi putem să ne dăm seama de rolul pe care îl are colectivul acestei unităţi în realizarea pro­duselor, sub aspect cantitativ şi calitativ, necesare sporirii po­tenţialului energetic al ţării, problemă cu implicaţii multiple in toate domeniile de activitate. Am putea afirma, fără nici­ o rezervă, că de felul cum se va acţiona în perimetrul întreprin­derii bucureştene în direcţia rea­lizării produselor la termenele stabilite şi la un nivel de calita­te superior va depinde atît in­trarea în funcţiune a noilor ca­pacităţi energetice, cît şi înfăp­tuirea programelor de moderni­zare la o serie de termocentrale. Să începem prin a arăta că din primele ore ale acestui an (uzina are sectoare cu foc con­tinuu), s-a acţionat energic, muncitorii şi specialiştii însuşin­­du-şi sarcinile reieşite din me­sajul adresat întregului popor de secretarul general al partidu­lui, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu prilejul Anului Nou. S-au de­pus eforturi mari, drept care rezultatele obţinute, aşa cum ni le-au prezentat diverşi interlo­cutori, oferă garanţia îndeplini­rii ritmice a sarcinilor de plan la nivelul programelor stabilite Dar să vedem ce ne pot oferi gazdele. O primă intervenţie este venită din partea tovarăşu­lui ing. Alexandru Roşu, şeful serviciului planificare din între­prinderea „Vulcan“. „In anul 1987 — ne spune interlocutorul — utilajul energetic deţine prio­ritate in structura planului de producţie, atit ca importanţă, cit şi ca pondere. Avem de con­struit cazane energetice cu o ca­pacitate cuprinsă intre 120 şi 1 035 tone abur pe oră, destina­te atit Ministerului Energiei Electrice, deci nevoilor interne, cit şi beneficiarilor externi. Mai nou, avem ca sarcină să reali­zăm subansamblele pentru mo­dernizarea cazanelor de 1035 tone abur pe oră de la termo­centralele Rovinari şi Turceni. In ce priveşte cazanele energe­tice de 420 tone abur pe oră, avem datoria să asigurăm furni­tura necesară la o serie de cen­trale electrice de termoficare, printre acestea fiind Govora, Drobeta-Turnu Severin, Iaşi, Suceava, Bucureşti-Progresul, Arad, Piteşti şi Braşov".­­ V-aş completa lista, tovară­şe inginer, cu furnitura cazanu­lui de 510 tone abur pe oră, de la grupul nr. 8 Turceni. Coinci­denţa a făcut să indicaţi mai multe centrale termoelec­trice aflate în fază avansată de execuţie. Numai că desfăşurarea unei bune activităţi pe şantiere­le respective şi, implicit, reali­zarea unor stadii fizice care să permită începerea probelor teh­nologice este strîns legată de li­vrarea cantităţilor de materiale produse la „Vulcan“. Fiindcă ne aflăm la început de an se cuvine să menţionaţi cîteva elemente cu valenţe în îndeplinirea în bune condiţii a prevederilor pla­nului de producţie din perioada care urmează. — Pierind de la premisa că rezultatele bune sunt strins le­gate de punerea in practică a unor programe complexe de lu­cru, am efectuat incă din anul trecut o pregătire corespunză­toare a producţiei, astfel că la această dată putem spune că pentru primul trimestru este pregătită complet fabricaţia, iar pentru trimestrul următor ea se va încheia la 30 ianuarie. S-a avut in atenţie asigurarea bazei materiale corespunzător structu­rii producţiei, fapt ce a permis realizarea incă din primele zile ale lunii a o serie de produse — 50 unităţi de pompaj pentru in­dustria petrolieră, trei tamburi pentru cazanele energetice, pes­te 200 tone utilaje pentru mo­dernizarea cazanelor de 1035 tone abur de la Rovinari și Tur­ceni etc. — multe dintre ele destinate beneficiarilor externi, în categoria măsurilor luate la nivelul organului de conduce­re colectivă un loc aparte îl are înfăptuirea programului de mo­dernizări în întreprinderea „Vul­can“, acţiune de care depinde sporirea productivităţii muncii şi sporirea, în general a efici­enţei economice. Spunem aceas­ta deoarece nu de puţine ori ni s-a întîmplat să fim în situaţia de a aprecia că uzina bucureş­­teană nu-şi respectă obligaţiile faţă de beneficiari. Cum moder­nizarea reprezintă o soluţie de bază în sporirea randamentului în sectoarele productive, este fi­resc ca atenţia să ne fie îndrep­tată spre această formă superi­oară cu legături în obţinerea (Continuare in pag. a 3-a) Ieri a fost expediat din secţia a Vlll-a din cadrul întreprinderii „Vulcan“ rotorul pentru moara de cărbune a cazanului de 1035 tone abur pe oră de la termocentrala Turceni OAMENI AI MUNCII! Acţionaţi cu fermitate, cu înaltă răspundere, pentru organizarea exemplară a activităţii în toate sectoarele economice, în vederea îndeplinirii integrale, în cele mai bune condiţii, a planului pe 1987, în primul rînd a producţiei pentru export! Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE­­ Anul XLV Nr. 13123 | Joi 15 ianuarie 1987 6 pagini 50 bani | SCRISOAREA TOVARĂŞEI ELENA CEAUŞESCU adresată celor care i-au trimis mesaje şi telegrame de felicitare cu prilejul aniversării zilei de naştere Tovarăşei Elena Ceauşescu, membru al Comitetului Po­litic Executiv al Comitetu­lui Central al­­ Partidului Comunist Român, prim viceprim -ministru al Guver­nului Republicii Socialiste România, preşedintele Con­siliului Naţional al Ştiinţei şi Învăţămîntului, i-au fost trimise, cu prilejul aniver­sării zilei de naştere şi a îndelungatei sale activităţi revoluţionare, un mare nu­măr de mesaje, scrisori şi telegrame de felicitare. Dînd expresie gîndurilor şi sentimentelor lor de aleasă stimă şi preţuire, muncito­rii, ţăranii- cooperatori, oa­menii de ştiinţă, artă şi cul­tură, cadrele didactice, ac­tivişti de partid şi de stat, vechi militanţi ai mişcării muncitoreşti, revoluţionare — au adus un vibrant omagiu tovarăşei Elena Ceauşescu şi i-au adresat, din toată inima, calde urări de sănătate, viaţă îndelun­gată, fericire şi putere de muncă, de noi şi tot mai mari realizări în activitatea de Înaltă răspundere pe care o desfăşoară în con­ducerea partidului şi sta­tului, pentru progresul şi înflorirea României so­cialiste. Tuturor celor care i-au, transmis mesaje, scrisori şi­­ telegrame de felicitare, to­varăşa Elena Ceauşescu le-a adresat următoarea scrisoare de mulţumire : „Doresc să mulţumesc călduros organizaţiilor de partid, ministe­relor, instituţiilor centrale, organizaţiilor de masă şi obşteşti, oameni­lor muncii din întreprinderi industriale şi unităţi agricole, din institute de cercetare ştiinţifică şi proiectare, din învăţămînt, cultură şi artă, tuturor celor care mi-au adresat felicitări şi urări cu prilejul aniversării zilei de naştere. Apreciez aceste manifestări ca o expresie a sentimentelor de pro­fundă încredere şi ataşament pe care oamenii muncii, întregul popor le nutresc pentru eroicul şi gloriosul nostru partid comunist — forţa politică conducătoare a întregii naţiuni — în rîndurile căruia am militat din cei mai tineri ani ai vieţii şi pe care îl voi sluji, întotdeauna, cu întreaga mea fiinţă. Voi acţiona cu toată energia, şi în viitor, pentru înfăptuirea neabă­tută a politicii partidului de dezvoltare economică şi socială a ţării, pen­tru progresul continuu al ştiinţei şi culturii, pentru împlinirea aspiraţiilor supreme ale poporului român, pentru triumful cauzei păcii, colaborării şi înţelegerii între toate naţiunile lumii. Adresez, din toată inima, tuturor celor care mi-au transmis felici­tări, cele mai calde urări de sănătate şi fericire, de satisfacţii şi împliniri tot mai bogate în muncă şi în viaţă. Urez întregului nostru popor succese şi realizări tot mai mari in activitatea consacrată înfăptuirii prevederilor planului pe acest an şi pe întregul cincinal, a istoricelor hotârîri ale Congresului al Xlll-lea al Parti­dului Comunist Român, care vor asigura ridicarea pe trepte tot mai înalte de progres şi civilizaţie a României socialiste". ELENA CEAUŞESCU Ideologia revoluţionară a partidului, temelie trainică pentru înflorirea culturii româneşti In vasta şi complexa activi­tate de perfecţionare a condu­cerii ştiinţifice a societăţii noas­tre socialiste, Partidul Comunist Român, secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, au acordat şi acordă o atenţie deosebită dezvoltării şi afirmă­rii, odată cu baza materială a societăţii, rolului conştiinţei so­cialiste şi ideologiei revoluţio­nare, ca forţe motrice ale progresului accelerat al ţării. „Modul de gindire, conştiinţa socială, gradul de dezvoltare a ştiinţei, învăţămîntului şi cul­turii — sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu — sunt de­terminate de baza materială a societăţii, de modul de produc­ţie şi de repartiţie a bu­nurilor materiale. in acelaşi timp, conştiinţa socială, ştiinţa, învăţămintul şi cultura, activi­tatea ideologică şi politico-edu­­cativă, au un rol important în dezvoltarea forţelor de produc­ţie. Ambele laturi de activitate, condiţionându-se reciproc şi în­­tr-o unitate dialectică, asigură progresul continuu al societăţii, ridicarea bunăstării poporului, întărirea independenţei şi suve­ranităţii patriei“. Ilustrarea elocventă a acestui principiu de acţiune o reprezintă elabo­rarea şi înfăptuirea Programu­lui ideologic al partidului, care sintetizează, într-o viziune atot­cuprinzătoare, concepţia ştiinţi­fică, ideile, tezele şi orientările de excepţională însemnătate ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu asupra conţinutului şi rolului activ al conştiinţei socialiste, al ideologiei revoluţionare a parti­dului nostru în edificarea noii orînduiri, al cărei scop funda­mental este omul, formarea şi afirmarea sa multilaterală. Din această perspectivă ra­portul dintre ideologie şi cul­tură dobindeşte contururi noi, determinate de dezvoltarea ac­celerată a forţelor de produc­ţie, de perfecţionarea relaţiilor de producţie şi sociale, de uriaşa revoluţie din ştiinţă şi tehnică, de transformările so­ciale înnoitoare pe care le cu­prinde pr­ocesul revoluţionar continuu de făurire a societăţii socialiste şi comuniste în patria noastră. Dezvoltarea istorică a cul­turii, corelaţia dintre creaţiile culturale şi dinamismul social au dovedit imposibilitatea se­parării acestora de tensiunile sociale, de acţiunile diferitelor colectivităţi, grupuri, clase, ca­tegorii, pături sociale. Astăzi, afirmarea evidentă şi recunoaş­terea tot mai făţişă a caracte­rului angajat, ideologic, al cul­turii este în strinsă legătură cu transformările intervenite în relaţiile sociale ale contempo­raneităţii, cu acuitatea crizelor declanşate, cu stările conflic­­tuale existente, cu impunerea luptei dintre diferitele opţiuni valorice, în condiţiile societăţii noas­tre din analiza aprofundată, în temeiul filozofiei materialist­­dialectice și istorice, a acestor raporturi decurge în mod obiectiv faptul că noua so­cietate generează o transforma­re radicală a culturii, determi­­nînd un nou tip de cultură, cul­tura socialistă, care se caracte­rizează printr-un sistem de va­lori materiale şi spirituale, de­limitat calitativ de orice model cultural anterior şi contempo­ran. în acest caz, raportul din­tre cultură şi ideologie devine dependent de cerinţele dezvol­tării­ noului mod de producţie, de activismul crescînd al fac­torilor subiectivi revoluţionari, în condiţiile societăţii socia­liste, asistăm la procesul în care interacţiunea dintre determi­nantele materiale şi cele ideo­logice ale societăţii se impune în semnificaţia sa de „bloc istoric“ şi asupra relaţiei cul­­tură-ideologie. Ideologia revo­luţionară a clasei muncitoare caracteristică societăţii socia­liste, împreună cu factorii insti­tuţionali, îndeosebi cei politici, constituie liantul prin care cul­tura devine funcţională, contri­buind, prin subiecţii care şi-o însuşesc, şi acţionează în spi­ritul valorilor ei, la transfor­mările materiale şi spirituale ,ale societăţii şi, respectiv,­ ale oamenilor­­ implicaţi în aceste transformări. în acest proces revoluţionar conştient are loc amplificarea funcţiei social-culturale a ideo­logiei, intrucît sunt necesare nu numai precizarea şi înţelegerea obiectivului fundamental al fiecărei etape a construcţiei so­cialiste, dar şi corelarea aces­tuia ,cu obiectivele specifice fie­cărui domeniu de acţiune şi de creaţie materială şi spirituală, formarea şi manifestarea con­ştiinţei modalităţilor de realizare a lor, necesitatea afirmării nou­lui sistem de valori proprii noii orînduiri, atît în plan general, colectiv, cît şi individual. Con­ferind sens criteriilor de valo­rizare a ansamblului de ac­ţiuni social-culturale, ideologiei li sînt astfel caracteristice nu numai judecăţi de valoare, dar şi judecăţi de fapt. în aceste condiţii, scrisul ideologic al cul­turii se manifestă in strînsă le­gătură cu procesul înfăptuirii unei profunde democraţii cultu­rale, partid­ul comunist şi statul socialist aicţionind pe o nouă platformă­­ politică,­­ în centrul căreia se află omul. Determinarea ideologică şi,­­inclusiv, politică a culturii so­cialiste constituie un aspect esenţial al angajării ei sociale, al afirmării vocaţiei sale mili­tante, revoluţionare, prin care cultura presupune deschiderea spre viitor, disponibilitatea an­ticipatoare şi prospectivă a omului. Recunoaşterea determinării social-materiale şi politice a în­tregii culturi necesită şi relie­farea temeiului teoretico-filozo­­fic al culturii spirituale. In ceea ce priveşte cultura socia­listă, materialismul dialectic şi istoric, ca teorie filosofică, dar şi ca ideologie ştiinţifică. Con­stituie componenta esenţială, axul central al întregului sistem cultural,­­ fiind, totodată, un principiu de organizare şi de integrare organică a valorilor de cultură în activitatea practică a oamenilor. Ea constituie unul din criteriile determinante pen­tru definirea noului tip de cultură. Dependenţa­­ caracteristicilor funcţiei sociale a ideologiei de raportarea ei la valorile cultu­­rale obligă şi la considerarea relaţiei dintre cultură şi ideo­logie, îndeosebi din perspectiva funcţiei ideologice a culturii. Cultura şi respectiv formele ei constituie nu numai consem­nări reflectorii ale unor relaţii şi raporturi social-um­ane cu natura. Ea include in esenţa conţinutului său ţinuta, nivelul atitudinal al subiectului cultu­ral, disponibilitatea acestuia de a se raporta valoric la realita­tea socială, la raporturile sale cu semenii şi cu sine însuşi, în dependenţă de anumite opţiuni ideologice şi culturale, istori­ceşte determinate. Asemenea opţiuni, ce dezvăluie factura unor anumite angajări, atrag după sine şi afirmarea unor, anumite răspunderi şi irespon­sabilităţi sociale ale subiectului cultural. Orice încercare de anihilare a acestora ţine de ten­dinţa dezangajării şi respectiv (Continuare in pag. a 2-a) ENERGIA - problemă vitală a economiei naţionale, a noastră, a tuturor MOBILIZARE EXEMPLARĂ, PUTERNICĂ ANGAJARE PATRIOTICĂ IN BĂTĂLIA PENTRU ENERGIE (Pagina a 3-a)

Next