România Liberă, iunie 1987 (Anul 45, nr. 13239-13264)
1987-06-01 / nr. 13239
RĂSPUNDERE MAXIMĂ PENTRU REALIZAREA EXEMPLARĂ A PRODUCŢIEI PLANIFICATE ACTUALITATEA ÎN AORICOIUCĂ LUCRĂRILE DE ÎNTREŢINERE A CULTURILOR TREBUIE ACCELERATE (Urmare din cap. 1) rioada de consum maxim de apă. Numai că motivul arătat nu poate constitui o justificare atîta timp cit multe judeţe sunt in stadiu, avansat la prăşit (ne referim tot la porumb), unele chiar finalizâct prima praşilă. De pildă, în Vrancea şi Vaslui s-a terminat prima praşilă mecanică, iar in Giurgiu cea manuală, în schimb, într-o serie de zone realizările sunt mici, suprafeţele rămase curate de buruieni nerefteptind posibilităţile reale ale forţelor existente. Dar să vedem Pane este stadiul lucrărilor de întreţinere pe ansamblul ţării. La porumb prima drept vorbind, campania agricolă este un lanţ întreg de urgenţe. Nici nu se încheie bine o lucrare că trebuie începută alta. în această perioadă se derulează simultan lucrările de întreţinere a culturilor prăşitoare, plantarea legumelor şi recoltarea furajelor. Intr-o astfel de împrejurare, adevăratul gospodar se cunoaşte după felul în care organizează activitatea în vederea executării la timp şi de bună calitate a tuturor muncilor de sezon. Şi trebuie să precizăm, din capul locului, că în unităţile agricole din judeţul PRAHOVA, unde am efectuat un raid-anchetă zilele trecute, am intîlnit mulţi agricultori chibzuiţi, care acordă maximă atenţie tuturor lucrărilor de sezon, inclusiv, deci, recoltării şi depozitării furajelor. Despre modul cum se acţionează în acest judeţ pentru a asigura animalele cu furaje suficiente şi de bună calitate pentru perioada de iarnă ne-a vorbit, la început, medicul veterinar Gheorghe Muşat, director cu producţia zootehnică în cadrul Direcţiei generale jude - ţene pentru agricultură . „ In această perioadă avem de recoltat 2 788 hectare de lucernă şi 583 hectare cultivate cu alte plante perene, din care trebuie să realizăm circa 7 000 tone de fin şi 1 000 tone siloz. Acordăm o mare atenţie lucernei, deoarece este cea mai valoroasă plantă furajeră, datorită producţiilor mari pe care le dă la hectar şi calităţii superioare a nutreţului ce se obţine, lucerna fiind bogată în substanţe nutritive uşor digestibile, în săruri minerale şi vitamine. — Cu ce forţe se acţionează ? — Pe total judeţ sunt constituite 42 formaţii de recoltat şi conservat furajele iar cit priveşte dotarea tehnică dispunem de 44 utilaje de recoltat, 62 greble mecanice, 128 prese de balotat, peste 200 de tractoare şi un număr dublu de remorci. — Ştim că iarna trecută zootehnia prahoveana s-a confruntat cu un deficit de furaje, unele unităţi fiind nevoite să le cumpere. Cit din cantitatea recoltată acum se consumă imediat sub formă de masă verde şi cit se depozitează pentru la iarnă . — Mergînd prin unităţile noastre vă veţi convinge că acordăm o mare atenţie scoatema praşilă manuală s-a executat pe 55 la sută din suprafaţă, iar cea mecanică pe 67 la sută. La floarea soarelui procentele sunt de 94 la sută. De remarcat că în 15 judeţe, din 27 care cultivă floarea soarelui, a început şi cea de a doua praşilă. Cit priveşte sfecla de zahăr prima praşilă s-a terminat, iar cea de a doua s-a executat mecanic pe 25 la sută din suprafaţă şi cea manuală, pe 52 la sută. După cum se vede, realizările de pînă acum nu sunt de natură să-i facă pe lucrătorii ogoarelor să aştepte zilele însorite. Cel puţin în ce priveşte porumbul şi cele 28 mii hectare de floarea soarelui rămase pentru primarii animalelor la păşunat in aer liber, sistemul prezentînd avantaje atît de bine cunoscute. Totuşi, o parte din producţia de lucerna recoltată la prima coasă se consumă ca masă verde, completîndu-se astfel necesarul unei furajări corespunzătoare. In acelaşi timp ne preocupăm intr-o măsură sporită de conservarea lucernei şi a celorlalte plante furajere, folosind atît tehnicile de conservare cunoscute cit şi unele metode noi. Intr-adevăr, aici, în judeţul Prahova, se foloseşte cu bune rezultate metoda, balotării Tul, cernei cu adaos de uree. Procedeul, care are la bază adaptarea unui dozator la presele de balotat, permite recoltarea şi balotarea acestei valoroase plante furajere, în condiţii meteorologice mai puţin favorabile, cu umiditate, de circa 40 la sută. Cele mai competente lămuriri în această privinţă ni le oferă tovarăşul Gheorghe Dumitru, preşedintele“consiliului unic Ciorani în ale cărui unităţi a fost generalizat procedeul amintit. „Noi practicăm de patru ani această metodă. Adaosul de uree conservă foarte bine calităţile nutritive ale lucernei, iar în timpul balotării se face şi o fertilizare parţială a solului, ceea ce duce la creşterea producţiei din următoarea coasă. Unităţile noastre dispun de 500 hectare de lucerna, întreaga suprafaţă o recoltăm şi însilozăm după această metodă care se dovedeşte a fi foarte eficientă. De altfel, cooperativele agricole de producţie Boldeşti, Ciorani, Fulga şi Sălciile au încheiat prima coasă la lucernă tocmai datorită faptului că nu au trebuit să aştepte pînă la uscarea definitivă a lucernei cosite, balotînd-o cu o umiditate mai mare“, praşilă în judeţele Dolj, Mehedinţi, Argeş, Gorj etc. Dacă terenul, în unele locuri, nu peremite intrarea mijloacelor mecanice, fapt ce presupune ca să se urmărească mereu stadiul zvîntării lui, in schimb, la prăşitul manual se poate lucra mai uşor. Pentru aceasta este nevoie, însă, ca toate forţele manuale să fie mobilizate la muncă, un rol deosebit in antrenarea lor revenind şi primăriilor, care prirt lege răspund de realizarea planului la nivelul comunelor. Culturile nu pot fi lăsate să fie îmburuienate fără riscul de a pierde din recoltă. Atunci cînd plantele nu se vor mai vedea printre buruieni este foarte greu să se mai execute o prăşilă de calitate. Or, asigurarea densităNe reîntoarcem la Ploiești, pe ogoarele întreprinderii agricole de stat. „Ne-am propus ca, pe cele 775 hectare cultivate cu furaje in ogor propriu, să obţinem circa 8 000 unităţi nutritive de pe fiecare hectar, precizează tovarăşul Nicu Marinescu, directorul tehnic al unităţii. Condiţia esenţială pentru atingerea acestui obiectiv este declanşarea la momentul potrivit a recoltării și depozitării furajelor rezultate într-un timp cit mai scurt în vederea eliminării oricărei pierderi“, împreună cu directorul tehnical LAS...-Ricîeşti, poposim mai _ PRAHOVA: intii la ferma numărul 4 din comuna Tîrgşoru Vechi, unde îl întilnim pe tînărul inginer Lucian Rădulescu, șeful fermei vegetale care conduce nemijlocit această lucrare. In lanul îmbobocit navighează o mașină de Costi marca E-301, condusă de mecanizatorul Constantin Mihalache. Pe o parcelă alăturată, grebla mecanică a lui Gheorghe Vasile întoarce brazdă după brazdă lucerna pălită. Operaţiunea aceasta se execută numai dimineaţa şi seara pentru a se evita scuturarea frunzelor uscate. Luăm o mină de fin cosit, potrivit de uscat, şi după o sumară examinare întrebăm : Nu trebuia declanşat recoltatul mai devreme ? Inţelegînd unde „batem“ cu această întrebare, inginerul Lucian Rădulescu ne spune că lucerna este, intr-adevăr, cam înaltă şi fibroasă, dar arată aşa la prima coasă mai ales în condiţiile neprielnice ale acestei primăveri. Totuşi, lucrarea a fost începută la momentul optim, adică in intervalul cuprins intre începutul şi mijlocul fazei de înflorire. Şi pentru a demonstra cit preţ se pune pe urgentarea recoltării şi depozităţii optime este una din condiţiile realizării unor recolte mari. Iată de ce se impune ca pesta tot, chiar şi acolo unde s-a erbicidat (unele buruieni nu reacţionează la combaterea chimică), să se treacă de urgenţă la finalizarea primei praşile şi să se declanşeze cea de a doua, ştiut fiind că între timp — acolo unde s-a prăşit — apar alte buruieni. Mai ales acum, când timpul este răcoros şi există umiditate în sol, condiţii deosebit de favorabile pentru dezvoltarea buruienilor. A întirzia lucrările de întreţinere înseamnă a pierde din recoltă. Acţiuni deosebite se impun intr-o serie de judeţe (Tulcea, Arad, Mehedinţi, Bihor, Vilcea, Caraş Severin, Bacău, Sibiu etc.) fii furajelor, inginerul ne arată cele patru atelaje care încarcă şi transportă în flux continuu final în pătule acoperite. La fel se lucrează şi în fermele cu numerele 11 şi 12 din Buda-Ariceşti, unde datorită solului zvintat, s-a putut intra la cosit mai devreme. Aşa că zilele călduroase au favorizat uscarea corespunzătoare a finului şi eliberarea rapidă a terenului, dînd astfel posibilitate plantelor să se dezvolte nestingherite, apropiind pe această cale a doua coasă cu un număr apreciabil de zile. Fie şi numai din aceste secvenţe de muncă ne putem face o imagine concretă asupra strădaniilor ce le depun oamenii muncii de la I.A.S. Ploieşti pe linia asigurării furajelor necesare hrănirii corespunzătoare a întregului efectiv de animale, bovine şi ovine in special. Ne oprim, în continuare, la Asociaţia economică intercooperatistă şi de stat pentru creşterea şi îngroşarea porcilor din comuna Gherghiţa care are cultivată cu lucernă o suprafaţă de 30 hectare. Cite un hectar pentru fiecare mie de porci din efectivul total. Este mult, este puţin ? ,,In orice caz, suficient pentru a asigura necesarul de proteine in hrana animalelor, este de părere economista Elena Băbeanu care lucrează aici de peste un deceniu şi jumătate, de la înfiinţarea unităţii. Graficul de recoltare este urmărit zi de zi, şi chiar ceas de ceas. Altfel se creează goluri in furajarea corespunzătoare a animalelor“. Şi, pentru a întări cele spuse, 11 invită pe Inginerul zootehnist Drăghici Neculcea să ne explice tehnica preparării şi administrării lucernei verzi în furajarea porcilor de reproducţie şi la îngrăşat. Reţinem, astfel, pentru a termina prima praşilă la porumb. Un calcul arată că 20 de judeţe se află sub media pe ţară la prăşitul mecanic şi 26 judeţe la prăşitul manual. Pe ansamblu mai stat de prăşit mecanic 750 mii hectare şi manual peste un milion hectare. O situaţie care impune ca, indiferent de evoluţia vremii, să se acţioneze mai hotărît, cu toate forţele, pentru a finaliza prima lucrare de întreţinere şi începerea celei de a doua. Aşa cum s-a acţionat şi ieri intr-o serie de unităţi agricole, chiardacă timpul nu a fost ideal pentru prăşit. Aşa cum va trebui să se acţioneze în aceasă săptămînă, zi de zi, oră de oră, pentru a crea culturilor cele mai bune condiţii de dezvoltare, că din acest an s-a introdus lucerna în hrana tuturor categoriilor de vârstă. Bineînţeles că s-a avut în vedere obişnuirea treptată cu raţiile de lucernă, aceasta fiind administrată după o prealabilă pălire. Astfel că, în momentul de faţă, lucerna participă în proporţie însilinată în raţia porcilor, substituind pe această cale importante cantităţi de nutreţuri proteice. Acesta este cel mai temeinic motiv pentru care executarea primei Coase de lucernă la asociaţia intercooperatistă de la Gherghiţa nu prezintă nici un fel de probleme. Din păcate, o astfel de concluzie nu poate fi un caracter general, pentru că am intîlnit şi o serie de locuri unde se impune cu necesitate accelerarea ritmului la cosit. Şi cînd spunem acest lucru avem in vedere faptul că, dacă la data documentării noastre în consiliile unice Poienari, Gura Vadului şi Albeşti se realizaseră cositul şi depozitatul finului in proporţie de peste 75 la sută din întreaga suprafaţă cultivată, in schimb , în consiliile unice Floreşti, Măgurele şi Teişani lucrările erau mult rămase în urmă. Apar,, de asemenea, diferenţieri chiar şi între unităţi agricole vecine, de pe raza aceluiaşi consiliu unic. De exemplu, în consiliul unic Bărcăneşti, folosindu-ne de datele oferite de tovarăşul Victor Petre, organizator de partid, în timp ce cooperativele agricole Ariceşti, Blejani, Bucov şi Tîrgşoru Nou terminaseră recoltatul furajelor din prima etapă, cooperativele agricole din Berceni, Bărcăneşti şi Brazi se aflau abia la jumătatea drumului. Se înţelege că, in aceleaşi condiţii, diferenţele Înregistrate nu pot fi puse decit pe seama modului diferit de organizare şi acţiune. Or, acest lucru este inadmisibil să se intimple intr-un judeţ care iumna trecută a avut mari greutăţi privind asigurarea furajelor necesare hrănirii animalelor. Pură intîmplare sau nu, este de notat faptul că tocmai unităţile care rămăseseră un gol de furaje astăiarnă bat pasul pe loc şi acum, nu se grăbesc pentru a aşeza în cămările zootehniei primele stocuri de furaje. Victor Dinu Unii string furaje , alţii se pregătesc să te... cumpere / 1 In numărul din 15 aprilie a.c. (articolul „In cadrul acţiunilor gospodăreşti, iniţiativă şi mobilizare pentru recuperarea materialelor refolosibile“), ziarul nostru sublinia importanţa economică a acţiunilor de recuperare in toate localităţile din ţară, supuse unui ritm accelerat de modernizare. Materialele de construcţie provenite din demolări, e drept, sunt recuperate de I.C.R.A.L. în parte dar, aşa cum spuneam, cantităţi însemnate trec din cupa excavatoarelor în basculante şi iau drumul depozitelor menajere de la marginea oraşului. Consecvent principiului pe care l-am enunţat, ziarul nostru a întreprins demersuri directe pentru organizarea unor vaste acţiuni de curăţenie, şi totodată, de recuperare. Deocamdată, cinci judeţe din ţară : Maramureş, Satu Mare, Dolj, Iaşi, Gorj — au comunicat redacţiei, prin telefon, frumoase rezultate economice : • BATA MARE. Intre 25 aprilie şi 25 mai 1987, I.J.R.V.M.R. Maramureş a organizat o acţiune de colectare a materialelor refolosibile din gospodăriile populaţiei numită ,,Luna recuperării şi a bunei gospodăriri“. Rezultatele au fost foarte bune, acţiunea dovedindu-se eficientă pe ambele planuri, atît sub aspectul curăţeniei de primăvară, cit şi prin faptul că materialele colectate au fost în cantităţi superioare celor colectate de la populaţie în aceeaşi perioadă a anului trecut şi în alte perioade anterioare acţiunii de faţă. Au fost antrenate, pe lingă colectivele centrelor de colectare, şi celelalte servicii şi compartimente (plan, contabilitate, producţie) din I.J.R.V.M.R., prin constituirea unor echipe care au sprijinit direct această acţiune cetăţenească. Vă comunicăm rezultatele : oţel = 1 190 tone ; cupru = 15,3 tone ; alamă == 0,1 tone ; bronz = 0,3 tone ; plumb = 14,7 tone; cenuși de plumb = (C.S.)20,9 tone ; aluminiu — 0,5, tone; hirtie ’ 93,7 tone ; textile — 2,4 tone ; sticlă — 0,2 tone ; camere aer 2,4 tone. Totalul valoric fiind de 2194,5 mii lei. (ZOLTÁN SZÁSZ, director I.J.R.V.M.R.). • SATU MARE Răspunzînd sugestiilor date prin ziarul „România liberă“, Consiliul popular judeţeanSatu Mare a organizat o vastă acţiune, cu sprijinul C.D.U.S., decurăţenie şi colectare a materialelor refolosibile din gospodăriile populaţiei. La Satu Mare, de acţiune m-am ocupat eu, la Negreşti au fost mobilizaţi deputaţii de Oaş, Ioan Balogh şi Dumitru Pop, in comuna Lazuri au acţionat deputaţii loan Liboteanu şi Emerich Toth, iar de comuna Sanislău s-au ocupat deputaţii Grigore Simionica şi Ioan Mateiaş. Valoarea economică a materialelor colectate în cadrul „lunii curăţeniei de primăvară“ se reprezintă prin : 380 tone oţel, 3,6 tone fontă, 5,4 tone cupru, 12,8 tone cenuşi de plumb, 102,5 tone hirtie, 5,9 tone anvelope uzate, 2,5 tone camere cauciuc uzate. Valoarea totală este de peste 800 mii lei. (MARGARETA LAPUŞTE, deputată). • CRAIOVA. Consiliul popular al municipiului Craiova, cu sprijinul întreprinderii judeţene pentru recuperarea şi valorificarea materialelor refolosibile Dolj, a organizat, sîmbâtă 25 şi duminică 26 aprilie 1987, o vastă acţiune de colectare a materialelor refolosibile refcultate din ,gospodăriile populaţiei. Din această acţiune au rezultat următoarele cantităţi : oţel, .325 tone ; fontă, 5 tone; neferoase, 4 tone ; cauciucuri "uzate, .4 tone ; materiale plastice, o tonă ; hîrtii şi cartoane, 24 tone ; spărturi sticlă, 5 tone ; textile, o tonă. La această acţiune au participat 3 000 utecişti, 300 cadre didactice, zeci de deputaţi, administratori şi preşedinţi ai asociaţiilor de locatari precum şi 200 lucrători ai întreprinderii de specialitate. Rezultate deosebite au obţinut elevii de la Liceul industrial nr. 7, îndrumaţi de prof. ing. Dorel Popescu. Evidenţiem şi cîţiva elevi : Virtosu Marin, Dragomir Oprea, Mitrică Luminiţa şi Roşu Gabriela. La şcoala generală nr. 24 se evidenţiază profesorii Magdalena Iftodi, Paul Popa, Dumitru Ivancu, Nicolae Bloju, precum şi elevii Chifu Florinei, clasa a VII-a D, Florea Laurenţiu, clasa a VI-a B, şi Cioacă Toni, clasa a V-a. La fel de conştiincioşi au fost şi elevii de la Liceul „Fraţii Buzeşti“, conduşi de tovarăşul comandant de pionieri Ion Butoi. Dintre cetăţeni s-au evidenţiat prin cantităţile predate tovarăşii Şerban Popescu, cu 300 kg hirtie şi 500 kg fier vechi, Marin Oţel, cu 1 500 kg fier vechi, Ion Doicu 1 200 kg fier vechi, Dumitru Florian, cu 1 200 kg fier vechi, precum şi locatarii blocului H 4 din cartierul „Brazda lui Novac“, care au predat 500 kg hirtie şi cartoane. (DUMITRU CAZACU, director I.J.R.V.M.R.). • TÂRGU JIU Comunicăm mai jos cantităţile de materiale refolosibile realizate în acţiunile organizate cu cetăţenii municipiului Tg. Jiu, conform Legii 1/1935 : oţel “ 43 700 kg ; cenuşi de plumb == 1 872 kg ; alamă = 124 kg ; aluminiu = 52 kg ; bronz 12 kg; plumb = 10 kg ; hirtie = 2 454 kg; textile = 10 kg; cioburi sticlă = 155 kg. (AURELIAN COTOIMAN, contabilşef la I.J.R.V.M.R.). • MIERCUREA CIUC. Vă comunicăm rezultatele obţinute in acţiunea de curăţenie şi colectare a resurselor refolosibile din oraşele Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Gheorgheni, Topliţa, Cristuru Secuiesc şi Vlăhiţa, in ziua de 25 aprilie a.c. (în tabelul de jos). Vom reveni în lunile următoare cu noi rezultate (TIBOR BARABAS, director IJRVMR) , IAŞI. Vă informăm că în perioada 22 şi 23 aprilie a.c., I.J.R.V.M.R. Iaşi a organizat, în colaborare cu Consiliul popular municipal Iaşi acţiuni de ordine şi curăţenie precum şi de colectare a materialelor refolosibile de la populaţie. S-au obţinut următoarele rezultate : oţel == 26,0 tone ; hirtie — 9,1 tone, sticlă “ 2,5 tone, anvelope , 10 bucăţi. Materialele au fost transportate cu mijloacele I.J.R.V.M.R. Iaşi (Ing. PETRE MARTINA?, director IJRVMR). ★ Spiritul gospodăresc îşi spune cuvîntul. Intr-o singură lună de curăţenie, alte şase judeţe (care nu au organizat acţiuni generalizate, în toate localităţile) au reuşit să deturneze de pe „drumul gunoaielor“ materiale refolosibile în valoare de aproape 3,6 milioane lei. Iată Sub ce forme costisitoare s-ar fi insinuat risipa dacă o „protejam“ cu un filtru de indiferenţă ! In numerele viitoare, ziarul nostru va continua să consemneze şi alte acţiuni cetăţeneşti întreprinse în alte judeţe din ţară. Ion Marcovici P.S. : Cu acest prilej suntem in măsură să facem următoarele precizări: In locul zilelor de prestata, potrivit Legii 111085 cetăţenii pot să predea la centrele de colectare a materialelor refolosibile. PENTRU O ZI DE MUNCA următoarele cantități: 25 kg fier vechi, sau 1 kg cupru, sau 1 kg aldină, sau 1 fig bronz sau 2 kg plumb, sau 5 kg cenuși de plumb (baterii auto scurse de acid), sau 5 kg aluminiu, sau 10 kg hirtie și cartoane, sau 15 kg anvelope, sau 10 kg mase plastice, sau 10 kg cioburi de sticlă şi sticle atipice. Precizăm, pentru o zi de muncă este un sortiment din cele enumerate mai sus. ACŢIUNEA „3 R“ Importante cantităţi de materiale refolosibile recuperate în cadrul unor acţiuni gospodăreşti fier vechi cioburi de sticlă Sortimente Cantitate (din care conf. Legii nr. 1/85) hirtie și cartoane— 3 593 kg 2 238 kg 6 393 kg 754 kg mase plastice— 300 kg— cen. plumb acumulator =* 745 kg 70 kg aluminiu= 25 kg 25 kg e= 2 748 kg 2 812 kg Pagina a 2-a — 1 iunie 1987 (Urmare din pag. 1) deci, că acolo unde s-au mai resimţit neîmpliniri şi neajunsuri, unde sarcinile nu s-au materializat conform aşteptărilor, nici colectivele respective n-au acţionat cu suficientă răspundere, tocmai în aceste generoase direcţii. Se impune, de aceea, în mod cit se poate de firesc, concentrarea tuturor eforturilor spre eliminarea grabnică a neajunsurilor care încă persistă, astfel incit activitatea din luna iunie să cunoască, sub toate aspectele, importante salturi calitative. Să nu uităm, este vorba despre luna care încheie un semestru hotărîtor, de care depinde, de fapt, bunul mers al lucrurilor in cea de-a doua parte a anului, care îi va urma. în speță, este vorba despre sarcinile de plan ale întregului an 1987, el însuși făcind parte integrantă din cincinalul actual, ale cărui obiective, deosebit de însemnate, ne sunt bine cunoscute. Exigenţele formulate la cel mai înalt nivel al conducerii noastre politice, economice şi sociale converg tocmai spre cerinţa imperioasă de a se asigura încă de pe acum condiţii optime desfăşurării activităţii din a doua jumătate a anului, astfel incit, în nici un domeniu, să nu mai fie semnalate restante — restante ce se cer a fi recuperate pînă la 30 iunie — decalări de termene, livrări neconforme cu prevederile contractuale, ca şi alte anomalii care încă se mai resimt în diverse verigi ale producţiei. La consfătuirea de lucru pe probleme economice, din 6—7 aprilie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu sublinia, referindu-se la un important domeniu al industriei noastre: „Trebuie să asigurăm livrarea în întregime a metalului in trimestrul II pentru întregul an. Cantitatea de metal necesară pentru utilajele ce trebuie realizate in acest an se poate şi trebuie livrată în întregime în acest trimestru. La fel, industria constructoare de maşini, de utilaje — dar şi celelalte, pentru că fiecare au o anumită contribuţie — dispune de capacităţile necesare ca, în trimestrul II, să realizeze utilajele pentru întregul an". Desigur, aceasta este o cerinţă majoră, vizînd un modul cel mai direct îndeplinirea unor importante sarcini la obiectivele de investiţii, domeniu în care mai există, încă, foarte mult loc pentru mai bine. Dar, neîndoios, indicaţia formulată de secretarul general al partidului are o bătaie cu mult mai lungă. Ea se referă, implicit şi explicit, la toate celelalte domenii ale economiei noastre, la activitatea fiecărui colectiv de oameni ai muncii, în lumina ei urmind a se căuta şi a se găsi neîntîrziat noi căi, noi soluţii de optimizare a acţiunilor de zi cu zi, menite îndeplinirii şi depăşirii prevederilor de plan. în centrul acestor preocupări trebuie, să stea, desigur, criteriul eficienţei, factorul hotărîtor care conferă valoare intrinsecă activităţii noastre, indiferent in ce loc ne-am desfăşura-o. Iar eficientă, cu precădere in acest trimestru, cu precădere in această lună de mijloc dintr-un an ce se anunţă şi mai bogat în împliniri, înseamnă, fireşte, atingerea unui cumul de cerinţe absolut obligatoriu in ansamblul său , în prim-plan se află realizarea ritmică a producţiei fizice, cu accent prioritar pe comenzile destinate exportului. Acolo unde, dintr-un motiv sau altul, s-au acumulat o seamă de restanţe, se impun acţiuni hotărâte pentru diminuarea cât mai substanţială a lor în această lună, pentru însăşi eliminarea acestei „rubrici“ din rapoartele viitoare. De asenaenea, problema calităţii trebuie să se bucure de o atenţie crescîndă, ştiut fiind că de acest parametru fundamental al oricărui produs depinde calitatea producţiei în verigile următoare ale fluxului, fie că este vorba despre construcţii-montaj sau despre oricare alt sector beneficiar. Se cer eliminate, totodată, neajunsurile care încă se mai fac simţite în relaţiile de cooperare în producţie, promptitudinea în onorarea tuturor prevederilor contractuale trebuind să fie cuvîntul de ordine al întregii activităţi din economie. Prin instaurarea unui climat de răspundere exemplară, de angajare puternică şi necondiţionată in amplul efort de înfăptuire a sarcinilor, a propriilor angajamente, prin întărirea ordinii şi disciplinei, prin atragerea tuturor forţelor la găsirea şi aplicarea celor trtai valoroase căi, soluţii şi mijloace de optimizare a muncii, luna iunie poate şi trebuie să devină încă de la început o lună de vîrf în ansamblul realizărilor acestui an. O lună care, fireşte, să poată impune cu succes atenţiei cote tot mai ridicate de eficiență, demne de a fi atinse și în lunile ce vor urma. Sînt, de fapt, exigente menite înfăptuirii responsabile a marilor obiective ale acestui an, urcării noastre ferme pe treptele de progres multilateral hotărîte de Congresul al XIII-lea al partidului. România liberă"* Pe şantierele viitorului traseu de metrou Cringaşi - Gara de Nord ...Oameni care plachează casa scărilor cu marmură de Moneasa, oameni care, in imediata Vecinătate, lucrează la refacerea carosabiliului... Sunt semne ce reţin, in mod firesc, atenţia trecătorilor din zona Gării de Nord, întrucât prefigurează, prin ele insele, apropierea unuia dintre cele mai importante momente ale construcţiei metroului bucureştean. Dorind să furnizăm cititorilor, dincolo de ceea ce desluşesc singuri, o serie de amănunte privitoare la viitorul traseu subteran dintre piaţa Crîngaşî şi Gara de Nord, am coborît, recent, pe treptele ce conduc,pornind din dreptul unităţii „Expres“, spre incinta staţiei de metrou. Un ansamblu impresionant prin amploarea şi dispunerea spaţiilor, un ansamblu ajuns în etapa in care se puteau descifra, ca atare, complexele funcţiuni ale construcţiei. Asociată principalului punct de legătură al Capitalei cu întreg cuprinsul ţării, staţia de metrou apărea dimensionată in consens cu ceea ce se anticipează an cel mai mare şi mai intens flux de călători din reţeaua transportului feroviar, dar, în spiritul edificiilor similare realizate pînă acum, ea evidenţia rezolvări volumetrice raportate la scară umană, conturând aceeaşi ambianţă plăcută, confortabilă, cu care ne-au obişnuit staţiile de metrou. într-o scurtă discuţie, inginerul Mircea Rădulescu, directorul antreprizei „Metrou“ din cadrul Antreprizei Generale de construcţii căi ferate, ne-a prezentat o sumă de date interesante despre evoluţia şi caracteristicile lucrării, pe care le oferim, la rindu-ne, cititorilor : „ Din punctul nostru de vedere, toate lucrările de suprafaţă aferente galeriei deschise de pe calea Griviţei, dintre strada Stoica Ludescu şi bulevardul Gheorghe Duca, au fost încheiate, ceea ce explică faptul că, în acest perimetru, echipele IACED acţionează acum pentru refacerea carosabilului trotuarelor, spaţiilor verzi. La 1 iulie, vom fi în măsură să le punem la dispoziţie şi zona ocupată în prezent de şantier, situată între bulevardul Gheorghe Duca şi intersecţia Buzeşti. — Prefaţaţi cu alte cuvinte apropierea definitivării construcţiei ? — Sigur, atît realizarea traseului subteran, care porneşte de la Crîngaşî, cit şi a staţiei de la Gara de Nord au ajuns într-o etapă înaintată, dar, avînd in vedere complexitatea dotărilor şi echipamentelor proprii unor asemenea obiective, trebuie apreciat că au mai rămas încă multe de făcut. Tunelele — in lungime de 760 de metri dintre staţia Cringaşi şi strada Stoica Ludescu, au trecut cu bine, aşa cum se ştie, proba subtraversării fasciculului compact de linii care leagă Gara de Nord de celelalte magistrale ale ţării fiind, la ora actuală, complet definitivate din punct de vedere constructiv. In prezent, se montează calea de rulare, şina de contact, instalatorii rezolvînd, la rîndu-le, partea de echipamente. Galeriile de metrou — în lungime de circa un kilometru — dintre strada Stoica Ludescu şi staţia Gara de Nord, au intrat in faza lucrărilor de finisaj, începindu-se, în paralel, montarea căii de rulare. In ce priveşte statia de metrou, desfăşurarea construcției a fost organizată astfel incit, concomitent cu lucrările de structură care mai sunt de executat la nivelul peroanelor, să se poată trece, în alte compartimente, la lucrările de finisaj. Integral terminate, accesele situate în dreptul Gării de Nord şi unităţii „Expres“ ,au fost predate întreprinderii „Marmura“ pentru a fi finisate. Simultan, se află in plină execuţie celelalte patru accese — din dreptul magazinului „Sora“, policlinicii C.F.R.,străzii Polizu şi hotelului „Nord“. Ca amănunt important pentru cititori aş menţiona că aceste porţi de intrare în staţia de metrou vor constitui, totodată, şi porţile de intrare în pasajul pietonal prin care va putea fi subtraversată, în toate direcţiile, marea intersecţie a căii Griviței cu bulevardul Gheorghe Duca. De la pasajul pietonal — aflat la primul nivel, sub carosabil — converg, apoi, accesele spre peroanele de metrou, asigurate prin escalatoare și scări obișnuite. Pasajul pietonal se află și el în faza lucrărilor de finisaje, iar spațiile tehnice — de o deosebită complexitate — au intrat în etapa lucrărilor de zidărie și tencuieli. Cornelia Sîmionescu Distilator de apă pentru navi La întreprinderea mecanică navală din Galaţi activitatea de asimilare şi realizare a culpai a multor echipamente destinate construcţiei navale se bucură de multă atenţie din partea întregului colectiv muncitoresc. O realizare recentă vine să confirme această bogată activitate. Este vorba de distilatorul de apă tehnică realizat aici de curînd în premieră naţională. Odată cu obţinerea acestui succes s-au creat condiţii materiale pentru realizarea în ţară a acestor agregate atît de complexe, destinate echipării navelor, care pînă acum se aduceau dîn import. Primul distilator a şi fost livrat şantierului naval din localitate, urmind să fie montat pe o navă de 15 000 tdw. Datorită calităţilor şi rezultatelor bune pe care le prezintă noul distilator românesc, harnicii muncitori şi specialişti de la X.M.N.G., au trecut la producţia acestora şi pentru şantierele navale de la Constănţa, Brăila şi Mangalia. (VIOREL CHIURTU)