România Liberă, noiembrie 1987 (Anul 45, nr. 13371-13395)

1987-11-21 / nr. 13388

Actualitatea în agricultură Buzău: Acţiuni pentru creşterea potenţialului productiv al solului Această toamnă constituie pentru lucrătorii ogoarelor din judeţul BUZĂU o importantă etapă pentru creşterea potenţialului productiv al pămintului. Pe parcursul executării arăturilor adinei pentru însămînţările de primăvară, in multe unităţi agricole s-au incorporat importante cantităţi de îngrăşăminte, în special cele organice. La această dată, arăturile adinei se află în faza finală, deşi suprafaţa programată se ridică la aproape 140 000 hectare. In consiliile unice Săpoca ogoarele de toamnă sunt efectuate în proporţie de 92 la sută, Poşta Cîlnău — 90 la sută, Cislău — 88 la sută, Smeeni — 85 la sută. Datele amintite ne duc la concluzia că stadiul arăturilor, în comparaţie cu anii anteriori, este bun. Dar acesta nu este un motiv de automulţumire, aşa cum ne spunea tovarăşul Mihai Petrescu, directorul trustului judeţean al mecanizării. Interlocutorul nostru se referea la faptul că in unităţile agricole din consiliile unice Ruşeţu, Pogoanele şi Topliceni, de exemplu, lucrarea se află cu mult sub media pe judeţ, ceea ce impune luarea tuturor măsurilor ce se cuvin pentru intensificarea ritmului. Pentru că diferenţele înregistrate îşi au cauza numai în modul de planificare şi organizare a activităţii zi de zi în fiecare unitate. In total ar mai fi de arat Încă 22 mii hectare, o suprafaţă relativ mică dacă avem în vedere gradul de dotare tehnică a cooperativelor agricole de producţie, suprafaţă ce poate fi arată în maximum 4-5 zile. De la acelaşi interlocutor aflăm că, în condiţiile actuale, cînd fiecare litru de motorină trebuie folosit la efectuarea lucrărilor urgente pe ogoare, secţiile de mecanizare a agriculturii pun un accent deosebit pe Întărirea ordinii şi disciplinei, la evitarea oricărei risipe de carburanţi. Toate tractoarele rămîn seara în taberele din cîmp, alimentarea făcîndu-se la faţa locului In vederea eliminării deplasărilor în gol, îndrumarea şi controlul permanent au, în acelaşi timp, drept principal ţel, efectuarea unor arături de cea mai bună calitate prin respectarea adîncimii de 30 cm., folosirea scormonitorilor cu zece centimetri sub această adincime, uniformitatea la suprafaţă şi încorporarea totală a resturilor vegetale. Remarcăm, de asemenea, faptul că fiecare formaţie de tractoare, din cele 98 organizate, este îndrumată şi supravegheată de inginerul şef al unităţii agricole şi de şeful secţiei de mecanizare. Ei au în vedere atlt calitatea lucrărilor, cit şi realizarea ritmului zilnic de lucru. Dar se cuvine să subliniem că ritmul stabilit este adeseori stînjenit de faptul că centrala de specialitate, prin întreprinderea judeţeană de livrare a produselor petroliere, nu pune la dispoziţie întreaga cantitate de motorină necesară, stabilită conform normativelor în vigoare. Altă preocupare pe linia creşterii potenţialului productiv al pămintului o constituie executarea unor importante lucrări de combatere a eroziunii solului, acţiune care pînă in anul 1990 trebuie să însumeze peste 80 mii hectare, de redare în circuitul economic a unor importante suprafeţe de teren excesiv degradat prin eroziune şi alunecări, de stîncării şi tufărişuri. Dat fiind faptul că o mare parte din aceste terenuri se află în proprietateacooperativelor agricole de producţie, am considerat util să obţinem cîteva detalii despre preocupările din acest domeniu de la tovarăşul Valerian Neacşu, preşedintele U.J.C.A.P., care a precizat: „Programul judeţean de îmbunătăţiri funciare a prevăzut ca unităţile agricole cooperatiste să-şi mobilizeze întreaga forţă de muncă pentru stăvilirea procesului de eroziune, pe alocuri foarte avansat în zonele de deal şi munte, pentru a sprijini investiţiile foarte mari pe care le face statul în zonele Cozieni- Bălăneşti, Pănătău — Pătîrlagele, Zărneşti — Blăjani şi altele. Ca urmare a unor eforturi conjugate cu cele ale întreprinderilor de specialitate, avem un judeţ unităţi care se detaşează prin realizări deosebite, cum sunt cooperativele agricole de producţie Cărpiniştea şi Aldeni, care au reuşit să pună în valoare terenuri însumind peste 200 hectare fiecare situate pe dealuri stincoase şi erodate“. Din deplasarea in aceste unităţi am putut constata că prin eforturi considerabile au fost făcute terasări de terenuri, după care s-a intervenit cu îngrăşăminte naturale, au fost amplasate culturi şi benzi înierbate pe curba de nivel, alternînd cu suprafeţe de teren devenit arabil şi care a fost cultivat cu grîu şi porumb, iar cea mai mare parte din suprafeţele astfel obţinute sunt plantate cu pomi fructiferi şi viţă de via. Această bună experienţă aşezată pe baze ştiinţificela Aldeni funcţionează cu bune rezultate un laborator pentru combaterea eroziunii solului) a fost preluată şi de alte unităţi cum sunt cooperativele agricole Buda, Topliceni, Pănătău, Pătîrlagele, Izvorul Dulce, Zărneşti, Podgoria Murgeşti şi altele, care şi in această perioadă întreprind acţiuni concrete pentru creşterea suprafeţelor arabile şi sporirea fertilităţii solului. Acum, cînd timpul este încă prielnic, în multe unităţi se fac ample lucrări de defrişare a unor mărăcinişuri, de nivelări şi terasări, de împădurire a pantelor degradate. Astfel, numai în ultima vreme s-a repus în circuitul productiv o suprafaţă de 70 hectare, urmînd ca, prin acţiunile din această toamna şi primăvara viitoare, intr-un număr de 19 unităţi, să se mai scoată de sub influenţa eroziunii încă 300 hectare. Victor Dinu in judeţul Buzău, dată fiind ponderea destul de mare a terenurilor in pantă supuse eroziunii, de cîţiva ani se acţionează pentru executarea lucrărilor de stăvilire a acestui fenomen. După cum se vede în fotografia de mai sus, in urma lucrărilor executate, versantul Valea cu Drum a intrat in circuitul Prductiv la C.A.P. Aldeni. Pe baza experienţei de aici, ca şi din alte locuri din judeţ, in aceste zile se finalizează alte lucrări de combatere a eroziunii solului (fotografia de jos). „România liberă" Anotimpurile vilor ! „Cit despre lucrul viei vorbit-ai prea puţin“, „Anotimpurile“ viei („cum viţa peste iarnă adoarme in ţărină“, „apoi cînd prier vine prea Argeşului apă / cum săpătorii viţa de dealuri o dezgroapă / cum coardele le leagă vierul de arac, / Cum taie joarda slabă şi lemnul prea sărac...“) se succed într-o continuă trudă pentru ca butucii să ajungă împodobiţi de struguri. Uneltele de plantat vie, pentru tăiatul şi curăţatul ei, recipientele pentru cules, celelalte, pentru transportul strugurilor, infine instrumentele şi instalaţiile tradiţionale de prelucrare a strugurilor evocă întreg spaţiul românesc cuprins în frenezia, viei tomnatică). Această bogăţie onomastică, reflectă prin ea însăşi, faptul că viticultura a fost şi a rămas o „ocupaţiune principală“ a românilor. Un film proiectat cu ocazia acestei expoziţii, realizat in anul 1973, in zona podgoriilor din Drăgăşani înregistrează întreg ritualul culesului ca şi procedeul abandonat între timp, dar consemnat deseori în literatură , al călcării strugurilor in ritmul muzicii. Acest episod „de arhivă“, se confruntă la ora actuală cu noile instalaţii tehnice care „scurtează“ simţitor drumul strugurilor spre... sticlă. Dialogul intre vîrstele viticulturii româneşti, — cuprins atit de sugestiv în expoziţie — devine o foarte convingătoare pildă asupra succesiunii fireşti dintre muncă şi bucurie. Străjer al nunţilor şi botezurilor, străjer al dorului, vinul — folosit, fireşte, cu cina mică — este martorul ceasurilor de relaxare. Dar pînă să se nască acolo, în teascurile groase de stejar, au fost mai intîi, strugurii copilăriei : „Şi m-am zărit atuncea sub bolţile de vii, / Copil ducînd la gură un strugur de rugină". (Ion Pillat). Să mai notăm oare că printre cuvintele rămase de la daci se numără şi cel de strugure, de butuc ? Platon nota că „sciţii şi tracii beau vin neamestecat deloc, atit femeile cit şi bărbaţii şi îl împrăştie pe hainele lor, socotind că este o deprindere frumoasă şi aducătoare de fericire“. Istoria se repetă, e adevărat, dar se mai şi schimbă. Astăzi semnificaţia iniţială a împrăştierii vinului pe haine s-a pierdut şi suntem departe de-a o mai considera o „deprindere frumoasă“, ba chiar dimpotrivă. Tia Şerbănescu SEMNIFICAŢII de toamnă, a prelungirii muncii în sărbători. Nimic nu vorbeşte mai grăitor despre dragostea cu care oamenii acestor meleaguri s-au îngrijit de piinea ca şi de vinul lor decit infinita varietate de denumiri pe care au dat-o strugurilor , după culoare (galbenă, gălbioară, albişoară, bălaie, neagră, negru-virtos, negru-moale, coarbă, vinătă, plăvaie, săină, roşioară, aurei, afumaţi), după forma boabelor (băşicată, cruciuliţă, ochiul oii, coada rindunicii, păsărească, boabă, purcel, gorgan, vulpe, coconiţă, creaţă, epurească, etc.) după aromă (aguridă, apătoşi, clinească, scuturătoare, vînoşi, grasă, iordană, crîmpoşie, cîrlogană, tămîioasă, busuioacă, boerească, plesnitoare, crăpătoare, mustoaca cumpăna dintre anotimpuri, cînd toamna îşi aruncă înapoi ultimele priviri şi iarna ezită încă să-şi facă simţită prezenţa, roadele pămintului se află la vremea număratului. „Toamna se numără bobocii“, toamna încep şcolile, toamna pleacă păsările călătoare, toamna se culege via... Intre şirurile de activităţi şi ocupaţii tradiţionale, străvechi pe aceste meleaguri, evocate intr-un ciclu de manifestări expoziţionale pe care Muzeul Satului şi de Artă Populară le-a consacrat în chip special acestor „munci“ principale ale poporului nostru se numără şi o recentă expoziţie închinată viticulturii, organizată de muzeograful Maria Netcu. Despre vechimea acestei ocupaţii nu este nevoie să vorbim prea mult. Aproape oricine ştia că printre ocupaţiile de bază ale poporului român, alături de agricultură şi păstorit — evocate la rindul lor în manifestările precedente ale acestui calendar expoziţional — s-a numărat şi viticultura. Şi iarăşi, aproape oricine ştie că despre vin — însoţitor permanent al tuturor sărbătorilor — au scris cuvinte inspirate cele mai faimoase condeie ale acestei literaturi. Culorile acestei licori au fost descrise de Cantemir ca şi de Sadoveanu, parfumul ei — „buchetul“ ei — a fost la fel de cintat ca şi buchetul de mireasă. Dar despre munca propriu-zisă a viticultorilor, despre strădania depusă timp de un an întreg, despre „calendarul viei“, cel care, respectat cu stricteţe, face ca ritualul culesului să fie nu numai pitoresc ci şi bogat, despre pregătirea sărbătorilor culesului s-a vorbit ceva mai puţin. Ion Pillat a evocat însă şi să, sau, după perioada de ceaaceastă faţă „ascunsă“ a lucru- cere,timpurie, tîrzie, văratecă. TELEGRAMĂ Tovarăşul Constantin Dăscălescu, prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România, a primit o telegramă din partea preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Arabe Siriene, Mahmoud Al-Zou’bi, în care sunt adresate cele mai sincere mulţumiri pentru urările cordiale care i-au fost transmise cu prilejul învestirii sale in această funcţie. In telegramă se exprimă încrederea că relaţiile dintre România şi Siria vor continua să se dezvolte, in spiritul prieteniei şi cooperării, pentru prosperitatea popoarelor celor două ţări. In zilele de 17—20 noiembrie a.c., o delegaţie de activişti ai Partidului Socialist Unit din Germania condusă de tovarăşul Albers Rainer, şef de sector la Secţia Agrară a C.C. al P.S.U.G., a efectuat, la invitaţia C.C. al P.C.R., o vizită pentru schimb de experienţă in ţara noastră. Membrii delegaţiei au avut convorbiri la C.C. al P.C.R., Comitetul judeţean de partid Prahova, conducerea unor instituţii centrale, au vizitat o serie de unităţi agricole şi institute de cercetare din judeţul Prahova şi Sectorul Agricol Ilfov. Cu prilejul Zilei naţionale a Republicii Libaneze, vineri după amiază a avut loc, în Capitală, o manifestare culturală organizată de Institutul român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, in cadrul căreia au fost prezentate impresii de călătorie din această ţară. Au participat membri ai conducerii I.R.R.C.S., ai Ligii române de prietenie cu popoarele din Asia şi Africa, reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe, un numeros public. A fost prezent Wajib Abdul Samad, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Republicii Libaneze la Bucureşti. „ Cluj-Napoca. Zile record la Colectivul cunoscutei întreprinderi „Carbochim“ din Cluj- Napoca a iniţiat intre 1 şi 15 noiembrie inclusiv zile de muncă record. Aceasta a însemnat şi înseamnă in continuare folosirea la maximum a timpului de lucru, a capacităţii instalaţiilor şi utilajelor, precum şi acţiuni gospodăreşti la fiecare loc de muncă pentru încadrarea în consumurile de materii prime şi materiale, de energie şi gaze naturale. Eforturile unite ale Întregului colectiv, capacitatea creatoare a oamenilor puse în slujba îndeplinirii exemplare a sarcinilor în toate compartimentele şi la toţi indicatorii, au dus la rezultate spectaculoase . In fiecare zi de lucru din perioada amintită s-a obţinut o producţie marfă suplimentară cu 15 la sută mai mare decit In cele din etapele anterioare. Aceasta echivalează cu o producţie fizică zilnică peste prevederi de 5 000 bucăţi corpuri abrazive, 17 000 mp „Carbochim" abrazivi pe suport, precum şi o producţie suplimentară de electrocorindon cu 17 la sută mai mare decât în zilele anterioare demarării iniţiativei. Performanţele harnicului colectiv de la „Carbochim“ ne apar in adevărata lor lumină dacă mai spunem că ponderea produselor de nivel tehnic și calitativ mondial este de 98,5 la sută, factorul de debitare al discurilor abrazive este cu 65,5 la sută superior prevederilor, iar randamentul de aşchiere al abrazivilor de suport este de peste 95,2 la sută faţă de 90,8 la sută programat iniţial. Succese la care se cuvine adăugat amănuntul atit de semnificativ pentru întreaga lor muncă , anume faptul că unele calcule estimative făcute demonstrează posibilitatea Îndeplinirii la Începutul lunii viitoare, datorită avansului cîștigat, a sarcinilor de plan pe întregul an 1987. (V. LAZAR). O modernă bază de tratament prin fizioterapie la Petrila La Petrila a fost dată, recent, în funcţiune o modernă bază de tratament prin fizioterapie. Dotată cu aparatură modernă, aceasta oferă posibilitatea efectuării unei game largi de proceduri de ultrasunete, unde scurte, galvanizare, magnetodiaflux, ultraviolete, curenţi diadinamici, masaj, parafină, aerosoli etc. Noua bază de tratament se adaugă altor dotări spitalicești din acest important centru minier al țării. O nouă şi importantă contribuţie la dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre România şi Etiopia Expresie elocventă a bunelor relaţii de colaborare şi strînsă prietenie româno-etiopiene, relaţii care, ca o urmare firească, directă, a dialogurilor la nivel înalt, au cunoscut în ultimii ani o puternică dezvoltare, vizita în ţara noastră, la invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a tovarăşului Mengistu Haile Mariam, secretar general al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc din Etiopia, preşedintele Republicii Populare Democrate Etiopia, a constituit totodată o nouă şi semnificativă confirmare a consecvenţei cu care partidul şi statul nostru acţionează pentru continua întărire a legăturilor de prietenie şi solidaritate cu tinerele state africane care se afirmă pe calea dezvoltării de sine stătătoare. Desfăşurat într-o atmosferă de caldă prietenie, stimă şi înţelegere reciprocă, noul dialog la nivel înalt româno-etiopian, ce a avut loc la Bucureşti, a pus in evidenţă dorinţa României şi a Etiopiei de a adunei şi diversifica conlucrarea dintre ele, atit pe plan bilateral cit şi internaţional, cu convingerea că aceasta corespunde intereselor popoarelor român şi etiopian, contribuie la progresul lor economic şi social, la întărirea păcii şi înţelegerii în lume. Reliefînd progresele înregistrate în evoluţia raporturilor de colaborare dintre cele două ţări şi popoare, preşedintele Nicolae Ceauşescu sublinia la începutul convorbirilor : „Vizitele reciproce şi înţelegerile convenite in cadrul intilnirilor şi convorbirilor purtate împreună, la Bucureşti şi Addis Abeba, documentele semnate cu aceste prilejuri au dat de fiecare dată noi impulsuri colaborării şi conlucrării dintre ţările şi popoarele noastre. Sunt încredinţat că, şi în cursul actualei vizite, al convorbirilor pe care le-am început astăzi, vom găsi noi căi şi posibilităţi de a lărgi şi mai mult cadrul colaborării şi cooperării reciproc avantajoase româno-etiopiene.“ La rindul său, preşedintele Mengistu Haile Mariam arăta : „Calda primire şi ospitalitate tovărăşească cu care am fost intimpinaţi încă de la sosirea In frumosul oraş Bucureşti este o clară reflectare a îndelungatelor relaţii de prietenie dintre popoarele frăţeşti ale Etiopiei şi României... Sunt pe deplin convins că actuala vizită va întări şi mai mult o legătură deja profundă, ridicind-o la un nou nivel calitativ.“ In acest spirit, cei doi preşedinţi s-au informat reciproc asupra preocupărilor actuale privind dezvoltarea ţărilor lor şi au procedat la o analiză aprofundată a căilor şi mijloacelor de dezvoltare în continuare a relaţiilor bilaterale. Exprimîndu-şi satisfacţia pentru evoluţia pozitivă a dezvoltării relaţiilor de prietenie şi colaborare, cei doi conducători au reafirmat hotărîrea de a continua să dezvolte şi să amplifice relaţiile bilaterale şi s-au pronunţat pentru respectarea strictă de către toate statele in relaţiile dintre ele, a principiilor independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii in drepturi, integrităţii teritoriale, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc, nerecurgerii la forţă şi la ameninţarea cu forţa, dreptului fiecărei naţiuni de a se dezvolta liber şi independent, potrivit aspiraţiilor fiecărui popor. Subliniindu-se importanţa deosebită a relaţiilor economice din ansamblul dezvoltării raporturilor dintre cele două ţări şi ţinindu-se seama de posibilităţile de care dispun economiile lor naţionale şi de priorităţile programelor lor de dezvoltare, în cursul convorbirilor la nivel înalt s-a hotărit să se acţioneze în direcţia intensificării cooperării in domeniile comerţului, industriei, construcţiilor, agriculturii, mineritului şi geologiei, ca şi în alte sectoare de interes reciproc. în acest sens, s-a convenit ca extinderea şi diversificarea schimbului de mărfuri să fie bazate pe acorduri de lungă durată care vor conferi stabilitate şi perspectivă. In cadrul convorbirilor, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Mengistu Haile Mariam au avut un amplu schimb de vederi asupra problemelor esenţiale ale vieţii politice şi economice internaţionale. Evidenţiind mutaţiile şi prefacerile care au loc in lume, a fost exprimată profunda preocupare faţă de menţinerea unei situaţii grave şi complexe in lume, ca urmare a continuării cursei înarmărilor, in special a celor nucleare, a persistenţei şi chiar a agravării unor conflicte In diferite zone ale planetei, a înrăutăţirii situaţiei economice mondiale, îndeosebi a situaţiei ţărilor In curs de dezvoltare, a continuării politicii de forţă şi de ameninţare cu forţa, de amestec în treburile interne şi de încălcare a independenţei şi libertăţii unor state. Apreciind că problema fundamentală a epocii noastre o constituie oprirea cursei Înarmărilor şi trecerea hotărită la dezarmare. In primul rind la dezarmarea nucleară, cei doi conducători au reliefat necesitatea unirii eforturilor tuturor popoarelor şi a forţelor iubitoare de pace şi progresiste de pretutindeni in vederea însănătoşirii climatului politic mondial. In acest cadru a fost salutată hotărîrea convenită între Uniunea Sovietică şi Statele Unite ale Americii, de a semna, cu prilejul apropiatei întîlniri sovietoamericane la nivel înalt, Tratatul privind lichidarea rachetelor cu rază medie de acţiune şi operativ-tactice din Europa şi Asia, ,ca un prim pas pe calea eliminării totale a armelor nucleare din întreaga lume. Preşedintele României şi preşedintele Etiopiei s-au pronunţat pentru elaborarea în cadrul O.N.U. şi Înfăptuirea în practică a unui program complex de dezarmare în centrul căruia să se afle eliminarea tuturor armelor nucleare ca şi reducerea substanţială a armelor convenţionale, a efectivelor şi cheltuielilor militare, încetarea experienţelor cu arme nucleare şi interzicerea militarizării Cosmosului. Preşedintele Mengistu Haile Mariam a dat o înaltă apreciere iniţiativei preşedintelui Nicolae Ceauşescu privind reducerea în mod unilateral de către România cu 5 la sută a armamentelor, efectivelor şi cheltuielilor militare, subliniind că această măsură reprezintă un exemplu semnificativ şi concret in eforturile întreprinse pentru trecerea efectivă la realizarea de paşi reali pe calea dezarmării. Pe parcursul convorbirilor s-a evidenţiat însemnătatea reuniunii general-europene de la Viena pentru securitate şi cooperare in Europa, care poate determina progrese reale in edificarea unui sistem trainic de securitate pe continentul nostru. Examinind situaţia din Africa, cei doi şefi de stat au evidenţiat realizările obţinute de popoarele acestui continent în lupta pentru libertate şi independenţă naţională, pentru dezvoltarea economică şi socială, pentru lărgirea cooperării între ele şi întărirea unităţii lor de acţiune politică, atit pe plan african cit şi pe plan mondial, ca şi rolul important ce revine Organizaţiei Unităţii Africane in întărirea conlucrării între ţările continentului. A fost reliefată situaţia gravă existentă în sudul Africii ca urmare a politicii agresive a Republicii Sud-Africane, exprimindu-se solidaritatea cu lupta dreaptă a poporului namibian sub conducerea Organizaţiei Poporului din Africa de Sud-Vest (SWAPO) şi necesitatea asigurării accesului neîntîrziat la independenţă al Namibiei pe baza aplicării rezoluţiei 439 a Consiliului de Securitate al O.N.U. România şi Etiopia s-au pronunţat pentru soluţionarea pe cale paşnică, prin tratative, a tuturor problemelor litigioase dintre state, pentru lichidarea subdezvoltării, reducerea decalajelor dintre ţările bogate şi cele sărace şi edificarea unei noi ordini economice internaţionale. In context, au fost subliniate dificultăţile economice prin care trec ţările africane ca urmare a crizei economice mondiale agravată de povara datoriei externe, apreciindu-se necesitatea unor acţiuni eficiente pe plan naţional şi internaţional pentru depăşirea acestor greutăţi. A fost evidenţiată necesitatea convocării unei Conferinţa speciale în cadrul O.N.U., la care să participe, in condiţii de egalitate, atit ţările în curs de dezvoltare, cit şi ţările dezvoltate, in vederea soluţionării globale a problemelor subdezvoltării, inclusiv a problemelor datoriilor externe. Analizarea problematicii vieţii internaţionale a evidenţiat convergenţa punctelor de vedere ale celor două ţări, fiind afirmată şi în acest domeniu dorinţa de a continua conlucrarea pe plan internaţional. Dialogul amplu, în timpul căruia s-au examinat probleme bilaterale şi internaţionale, a fost concretizat prin înţelegeri de o importanţă deosebită, menite să dea un puternic impuls evoluţiei raporturilor de prietenie şi colaborare dintre România şi Etiopia, înscriindu-se ca o contribuţie de cea mai mare însemnătate la dezvoltarea cooperării dintre cele două ţări şi popoare. In concordanţă cu Interesele generale ale păcii şi înţelegerii în lume. Gabriela Anghel Noi produse apicole utilizate în terapeutică Prin aplicarea unor tehnologii originale — verificate şi testate de cercetări ştiinţifice — în domeniul apiculturii s-au obţinut noi şi valoroase preparate, conţinind substanţe biologice active naturale, utile pentru menţinerea sănătăţii omului. Dintre produsele apicole apreciate atit în ţară, cit şi la export, se detaşează cele din grupa Apilamilului, fapt care ne-a determinat să solicităm unele amănunte — asupra noutăţilor din acest domeniu — apicultorului NICOLAE ILIEŞIU, autorul brevetului de invenţia al Apilamilului. — Aş dori să vă precizez mai întii că Apilamilul, realizat pe bază de cercetări şi experimentări îndelungate — ne spune interlocutorul — este un produs apicol natural, activ din punct de vedere biologic, obţinut din larvele de trintor şi din conţinutul nutritiv aflat in celulele respective de fagure. El conţine printre altele : proteine, glucide, lipide, precursori hormonali de tip androgen, precum şi săruri minerale, aminoacizi, vitamine (A, Bl, B2, P.P.). In urma experimentărilor efectuate, Apilamilul a fost avizat ca produs energovitalizant, folosit ca atare sau un amestec cu miere, polen, păstură, lăptişor de matcă. După testările ulterioare efectuate pe mii de subiecţi in clinicile din Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca şi Tg. Mureş, produsul a fost avizat şi ca medicament, cu diverse posibilităţi de folosire in scop terapeutic, atit independent, cit şi ca adjuvant in tratarea şi vindecarea unor boli. Apilarnilul a fost brevetat iniţial in România în anul 1980, iar ulterior în mai multe ţări din Europa şi in S.U.A. La Congresul internaţional al Apimondiei (Federaţia internaţională a asociaţiilor de apicultură), desfăşurat în acest an — între 19 şi 25 august — la Varşovia, filmului documentar-ştiinţific „Apilaria“ i s-a decernat Premiul I şi Medalia de aur. — Vâ rugăm să ne daţi citeva amănunte asupra utilizării acestui produs. In folosul sănătăţii omului. — Apilarnilul acţionează ca biostimulator pentru potenţarea factorilor de apărare existenţi în organismul uman. Este un regenerator general, energo-vitalizant, care se foloseşte în caturile de debilitate fizică generală, astenii, stări de denutriţie, convalescenţă postoperatorie, osteoporoză, pubertate întirziată, astenie sexuală, climacteriu, surmenaj fizic şi intelectual. De asemenea, este indicat in imbătrînirea prematură şi exagerată, precum şi in stările care necesită tonice şi trofice generale. Tot astfel, drageurile de „Apilamilprop“ acţionează în diferite afecţiuni bucale ca antiseptic şi decongestiv, antimicrobian, cicatrizant, anestezic local ; stimulează procesele de regenerare celulară ; se foloseşte în stomatite, gingivoragii, parodontopatii marginala cronice. Efecte favorabile s-au înregistrat şi in boala ulceroasă, în gastrite, colite şi enterocolite, precum şi in hepatite. — Ce noi produse se mai înscriu in gama Apilamilului ? — Ca urmare a cercetărilor Întreprinse şi a colaborării cu diverşi specialişti — medici, farmacişti, chimişti, botanişti, apicultori, dintre care unii sunt coautori la brevetele noi înregistrate la O.S.I.M. — am realizat unele produse noi, iar alteia sint in curs de experimentare. Astfel, au fost produse şi livrate In unităţile specializate de desfacere noile preparate — conţinind ca substanţă activă Apilarnilul — denumite „Apilamil in miere", care potenţează acţiunea nutritivă specifică a mierii prin sinergism cu adaosul de Apilarnil liofilizat ; „Apivitas forte", aliment biostimulator hepatoprotector realizat la Combinatul apicol Bucureşti, pe bază, de păstură, miere şi Apilarnil ; „Hipotens", produs la întreprinderea „Plantavorel“ din Piatra Neamţ, care conţine Apilarnil şi extracte de plante specifice şi care este destinat combaterii hipertensiunii. In curs de testare şi finalizare se află şi alte noi produse, ca : „Apilarnil Potent", destinat combaterii tulburărilor de dinamică sexuală la bărbaţi, preparat care va intra în curind în producţia curentă la întreprinderea de medicamente „Biofarm“ din Bucureşti ; „Fibrolax", preparat medicamentos pentru tratarea tulburărilor de tranzit intestinal, realizat după o formulă brevetată de colectivul de autori condus de prof. dr. Lucian Buligescu, şeful clinicii de medicină internă de la Spitalul Fundeni, al cărui coautor la brevet se află şi subsemnatul , „Hepatoapimel", preparat medicamentos realizat pe bază de produse naturale, cu acţiune hepatobiliară şi hepatoprotectoare, produs pe baza brevetului colectivului condus de prof. dr. D. Dobrescu, de la Facultatea de farmacie Bucureşti ; „Apispray", preparat cu propolis pentru cicatrizarea rănilor ; „Nicotino stop", produs sub formă de comprimate impotriva tabagismului, realizat pe bază de Apilarnil şi plante medicinale, în colaborare cu dr. Ovidiu Bojor şi cu farmacistele Magda Cravcenco şi Elena Ciobanu. Un alt produs apicol natural, cu surse de materii prime biologice active, este „Apitotal“. El conţine, sub formă de pulvis, într-un raport armonios, numeroase elemente specifice corpului albinei lucrătoare şi anume : proteine, grăsimi, celuloză brută, aminoacizi, vitamine, hormoni, săruri minerale, inclusiv secreţia glandulară , veninul de albine. Dată fiind această compoziţie complexă, el produce în organismul uman efecte profilactice, vitalizante şi de regenerare celulară, proprietăţi care îl recomandă in primul rind In tratamentul bolilor reumatismale, alergice, precum şi in cela imunologice, participînd direct la formarea de anticorpi. Datorită sinergismului veninului de albine pe care îl conţine, asociat cu celelalte substanţe, elemente şi principii active din structura sa, noul produs va putea fi larg utilizat în industria de medicamente şi nu cea de produse cosmetice. S-au mai realizat de asemenea unele preparate — pe bază de Apilamnil, calogen şi alte substanţe — destinate combaterii unor afecţiuni oftalmologia». Astfel, in colaborare cu dr. Ana Dumitrescu-Macarie, medic primar la Spitalul clinic de ochi Bucureşti, s-a realizat un unguent eficient în combaterea conjunctivitei, blefaritei etc., iar în colaborare cu dr. Mircea Popescu, medic primar oftalmolog, şi cu farmacistul V. Condrea, de la Spitalul municipal Bucureşti, s-au realizat două noi produse denumite „Calavenil" şi „Lamil", destinate utilizării în unele afecţiuni oftalmologice. — Alte informaţii utile cititorilor ? — Da. Aş dori să subliniez aportul Apilamilului la realizarea unor noi produse cosmetice. Pornind de la rolul de biostimulator general şi de regenerator al ţesuturilor exercitat de Apilamil, industria cosmetică a realizat pînă in prezent unele produse apreciate atit pe piaţa internă, cit şi la export. Este vorba de gama produselor „Acantha", realizate la Întreprinderea „Miraj“ din Capitală, care cuprinde : creme şi emulsii nutritive de zi şi de noapte, pentru ten gras şi slab, precum şi şampoane pentru păr cu conţinut de Apilarnil, folosite pentru întreţinerea pielii capului şi a părului. Recent, întreprinderea „Nivea“ din Braşov a realizat şi livrat in unităţile de desfacere specializate noua pastă de dinţi „Apidenta“, în compoziţia căreia s-au înglobat produsele naturale apicole apilarnil şi propolis. Elementele componente ale noii paste de dinţi exercită o acţiune farmacodinamică complexă , desinfectantă, antiseptică, antimicrobianâ, cicatrizantă, anestezică locală, de stimulare a proceselor de regenerare celulară. De asemenea, ea contribuie la realizarea unui proces de asimilare retardată, regenerând celulele afectate de diferite infecţii propagate prin cavitatea bucală. Uşor aromatizată cu ajutorul unor extracte din plante şi fructe, „Apidenta“ este indicată persoanelor de orice vârstă. O ultimă informaţie : la Întreprinderea „Apollo“ din Galaţi se află un curs de experimentare două noi sortimente de săpunuri medicinale şi anume : un sortiment cu apilarnil şi altul cu apilarnil şi propolis. Acestea, ca substanţe biologice active, integrate într-o masă de săpun de calitate superioară, cu esențe de parfum din planta Indigene. Mircea Scripca el? 3 Campionatul diviziei A la fotbal, întrerupt pentru meciul cu Austria, se reia astăzi. Este programată doar o singură întîlnire. Sportul studenţesc — Politehnica Timişoara, de la ora 13 pe stadionul din Regie. Mîine, de la ora 14, se dispută jocul dintre Victoria şi F.C. Olt iar ★ ■*> • IN SALA SPORTURILOR din Constanţa au început vineri întrecerile celei de-a 7-a ediţii a balcaniadei feminine de handbal. Meciurile disputate In prima zi s-au încheiat cu următoarele rezultate: Iugoslavia — Bulgaria 33—22 (17—9); România — Turcia 39—13 (21—7). • ZIARUL „Przeglad Sportowy“ din Varşovia a publicat clasamentul celor mai bune atlete din toate timpurile, alcătuite pe baza victoriilor la olimpiade, campionate mondiale şi europene, a recordurilor stabilite. In această prestigioasă ierarhizare figurează şi mai multe atlete din România : Iolanda Balaş pe locul al doilea la săritura în Înălţime, Anişoara Cuşmir, tot pe locul doi, la săritura în lungime, Maricica Puică şi Doina Melinte pe locurile 5 , la 3 000 m şi 1500 m. In primele 10 locuri sunt clasate, de asemenea, Lia Manoliu (aruncarea discului), Mihaela Peneş (aruncarea suliţei), Vali Ionescu (săritura In lungime). • IN CADRUL campionatelor mondiale de judo, ce se desfăşoară In oraşul vest-german Essen, sportivul sovietic Grigori Verttcev a terminat învingător la categoria peste 95 kg. Medalia de argint a revenit concurentului egiptean Mohamed Rashwan, iar medaliile de bronz au fost cucerite de Jochen Plate (R.F. Germania) și Guoqing Yu (R.P. Chineză). La categoria 95 kg pa primul loc s-a situat japonezul Hitoshi Sugai, urmat de Theo Meijer (Olanda) , Aurelio Miguel (Brazilia) și HyoungJoo Ha (Coreea de Sud). • UN MECI pentru titlul mondial de box la categoria cocoş (versiunea I.B.F.), puglistul american Kelvin Brooks l-a nrmarit, tot de la ora 14, restul partidelor din etapa a XH-a, şi anume : S.C. Bacău — Corvinul; C.S.M. Suceava — Rapid ; Universitatea Craiova — Steaua; Flacăra Moreni — F.C.M. Braşov ; Dinamo — Universitatea Cluj-Napoca ; F.C. Argeş — Petrolul Ploieşti şi A.S.A. Tg. Mureş — Oţelul Galaţi. ★ vins prin K.O., în repriza a patra, pe filipinezul Ermile Catalina. Intîlnirea a avut loc la Caltanissetta (Italia). • IN SFERTURILE DE FINALA ALE „Turneului campioanelor“ la tenis, ce se desfășoară la New York, jucătoarea vest-germană Sylvia Hanika a invins-o cu 6—2, 4—6, 8—0 pe Raffaela Reggi (Italia), iar, Steffi Graf (R.F. Germania) a dispus cu 6—2, 2—0 (abandon) de Helena Sukova (Cehoslovacia). • CONCURSUL Internaţional de bob — 4 persoane desfăşurat pe pirita de la Winterberg (R.F. Germania), a fost cîştigat de echipajul secund al Austriei, cronometrat în patru manşe cu timpul de 3’48”30/100. Pe locurile următoare s-au situat echipajele R.F. Germania — 3’49” 11/100, Austriei I — 3’49”23/160 şi Elveţiei — 3’49”39/100. Azi şi mîine in divizia A la fotbal f Pagina a 5-a — 21 noiembrie 1987 PROGNOZĂ METEOROLOGICA Institutul de meteorologieul hidrologic comunică VREMEA I va fi Închisă şi umedă. Va ploua în cee mai mare parte a ţării. izolat şi trecător în zonele deluroase. Precipitaţiile vor fi şi sub formă de lapoviţă -î ninsoare. La munte va ninge. Vîntul va prezenta unele Intensificări la munte şi în sudul şi estul ţării, din sector sud-estic, cu viteze de 40—-60 km pe oră. Temperatura maximă va fi cuprinsă între 2 şi 10 grade, iar minima de la noapte între minus 3 grade şi piui 7 grade. Local se va produce ceaţă. LA BUCUREŞTI , vremea va fî umedă şi închisă. Temporar va ploua. Vîntul va sufla moderat.