România Liberă, mai 1988 (Anul 46, nr. 13525-13549)

1988-05-01 / nr. 13525

Pagina a 2-a -* 1mat1?08,,România liberă" Odată ajunşi pe şantierul C.E.T. Bucureşti-Progresul în­cercăm să ne aducem aminte de cele văzute cu numai cîteva luni în urmă, cu ocazia unei inves­tigaţii privind mersul activi­tăţii de construcţii-montaj la grupul energetic nr. 2. Ii gă­sisem atunci pe oamenii de aici prinşi în iureşul muncii de re­zolvare a unor probleme spe­cifice, multe dintre ele cu tri­mitere la diverşi furnizori care, la acea dată, mai aveau încă restanţe — mici, este adevărat —,­in livrarea unor utilaje şi furnituri. Cele mai multe păreri căutau să ne convingă că lucru­rile se vor soluţiona şi că nu vor fi probleme privind evolu­ţia generală a construcţiei gru­pului energetic, al doilea din seria celor patru cit va avea in final termocentrala. Lupta cu­m timpul era deja pornită, mai intii cu terminarea părţii de construcţie, apoi cu punerea pe poziţie a ultimelor echipamente din componenta cazanului ener­getic, turbinei şi generatorului, a celorlalte instalaţii auxiliare din sala maşinilor. Pe neaştep­tate, în discuţia cu specialiştii de aici termenul de punere în funcţiune a intrat în prim-plan, fapt care ne-a determinat să anticipăm, în acel articol, că sunt condiţii ca montajul turbo­­generatorului nr. 2 să fie în­cheiat la termen, argumentul fiind buna experienţă dobîndită de personalul muncitor şi teh­nic in timpul execuţiei şi por­nirii primei capacităţi de pro­ducţie. Lucru ce s-a şi întim­­­plat, dealtfel, căci vineri, 29 a­­prilie, pe şantierul­ de­ la „Pro­gresul" se făceau ultimele pre­gătiri in vederea declanşării operaţiunilor privind efectuarea primului „paralel“ la al doilea turbogenerator de 50 MW, în acest® zile premergătoare lui 1 Mai, pe calea ferată uzi­nală a Întreprinderii de poduri metalice şi prefabricate din beton — Piteşti se pregăteşte un prim convoi special ce va transporta intr-o ţară din Eu­ropa occidentală parte dintr-un utilaj de dimensiuni deosebite. Este vorba despre­­ macara­­gigant, pe care harnicul şi ta­lentatul colectiv argeşean o adaugă lucrărilor de anvergură realizate aici, la I.P.M.P.R., in ultimii ani. în legătură cu acest nou suc­ces al constructorilor români de echipamente, am notat o serie de detalii furnizate de inginerii Valeriu Crăciun, şeful secţiei de poduri metalice, şi Dorel Bocs, şef de atelier. Am aflat astfel, că utilajul în speţă este o macara­­portat cu consolă, alcătuită din­­tr-o structură metalică origina­lă : grinzi chesonate de secţiuni şi lungimi foarte mari (2 metri înălţime, un metru lăţime şi 25—30 metri lungime), cu o greu­tate de circa 30 tone fiecare, asamblate printr-un sistem cla­sic de eclisare şi prevăzute cu contravîntuiri şi diagonala din ţeavă. Consola măsoară, în lun­gime, aproximativ 100 de metri. Pe ansamblu, întreaga structură cântăreşte 450 tone şi va avea o Am văzut, din nou, aici, mon­­tori, „pramişti“, automatişti,­­ izolatori, constructori de echi­pamente energetice, specialişti pe partea de exploatare cu­prinşi cu toţii de febra actua­lului moment de pornire şi lan­sare a turbinei spre limita ne­cesară, efectuării primului pa­­­ralel. Am putut constata, totuşi, că în munca energeticienilor există acea siguranţă datorată lucrului bine făcut, verificările şi măsurătorile întreprinse pină la data documentării noastre indicînd o calitate corespunză­toare caietelor de sarcini. In legătură cu acest aspect, to­varăşul ing. Laurenţiu Popper, dispecer şef de tură coordona­tor, arăta că „sunt mobilizaţi cei mai buni oameni atit de la beneficiar, cit şi din forţele spe­cializate în operaţii de punere in funcţiune. In momentul a­­­sesta se fac ultimele verificări la etanşeitatea generatorului şi la sistemul de reglaj al turbinei. S-au terminat verificările la sistemul de vid şi s-a executat capacitate de ridicare de 50 to­­ne-forţă. Problemele privind sudarea automată, sub strat de flux, a chesoanelor, montajul spaţial (aşa-zis „pe elevaţii“, in care precizia este de ordinul zecimi­lor de milimetrul, protecţia an­­ticorozivă, au fost rezolvate de ingineri, maiştri şi muncitori de înaltă calificare. S-au executat zeci de măsurători topometrice, de precizie deosebită, care s-au adăugat preciziei dimensionale a fiecărui element in parte, astfel incit fiecare grindă chesonată să nu permită, la solicitări maxi­me, abateri peste cele accepta­te prin proiect : o torsiune de maxim 4—5 mm și o săgeată (încovoiere) maximă de 9 rpm. Datorită gabaritului ieșit din comun, nu a fost posibilă mon­tarea integrală a întregii struc­turi, apelindu­-se la fazele de montaj amintite — fapt ce pune in evidenţă, odată mai mult, priceperea şi experienţa con­structorilor, care s-au mobilizat exemplar pentru a realiza ase­menea lucrare de prestigiu. In legătură cu aceasta, nu poate fi omis un ..amănunt“ , prima fa­ză de debitare a tablei pentru chesoane se consuma la mijlocul lunii ianuarie, pentru ca acum, conform graficelor stabilite cu rodajul tuturor agregatelor se­cundare, următoarea etapă fiind disponibilizarea turbinei şi in­troducerea aburului in maşină. Suntem­ pregătiţi ca, in cel mai scurt timp, să trecem la efec­tuarea primului paralel al tur­­bogeneratorului şi, mai departe, la exploatarea lui". Intr-adevăr, o pagină mai puţin cunoscută din actul de naştere al unui obiectiv de an­vergura acestuia o constituie munca de verificare şi probele parţiale dinaintea declanşării „numărătorii inverse“. Acum se constată, prin măsurători, mo­dul în care au lucrat construc­torii şi montorii, cum au fost respectate normele tehnologice de izolaţie la turbină sau din limita unor circuite. Toate echipamentele sunt trecute prin „filtrele“ oamenilor conduşi de maistrul Elisei Preda în aşa fel incit să fie eliminată orice po­sibilă defecţiune Înainte de co­manda „Porniţi !" Sub aspectul care ne intere­sează, un asemenea mod de partenerii externi, primul lot să fie pregătit de plecare. Periplul va mai dura şi după expedie­rea din România a întregii fur­nituri, pentru că vor urma asamblarea pe tronsoane, încăr­carea pe o navă şi transportul intr-un port nord-american, unde macaraua construită la Pi­teşti va fi montată definitiv în­­tr-un terminal pentru transcon­tainere. Pe consolă va rula un cărucior cu capacitate de 30 to­­ne-forţă, cum spuneam, care va prelua fluxul de pe uscat de ocean (sau invers) al acestor „colete“ de mari proporţii d­in şi din cala navei, pe sau de pe platforma vagonului de cale fe­rată sau a trailerului auto. Construirea, la un înalt grad de precizie, a acestei uriaşe ma­carale portuare pentru transcon­tainere, destinată exportului, este o nouă biruinţă a muncii colectivului de la I.P.M.P.R. Pi­teşti, rodul unei reuşite îmbinări a experienţei muncitorilor mai vîrstnici cu elanul celor tineri şi un adaos de prestanţă la se­ria, din ce în ce mai diversă, a produselor care se recomandă prin emblema „Made in Româ­nia“. Gheorghe Diaconu lucru oferă garanţia unei reu­şite totale atît în faza probei generale a turbogeneratorului, cit şi in exploatarea viitoare a grupului energetic. In fond, funcţionarea normală a tuturor utilajelor reprezintă condiţia însăşi a randamentului general al întregului obiectiv economic, fapt recunoscut şi de maistrul Gheorghe Şerban, venit la C.E.T. „Progresul“ pentru a acorda asistenţa tehnică din partea I.M.G.B. — prezenţa furnizorului semnificînd atit ni­velul colaborării, dar mai ales importanţa soluţionării opera­tive a eventualelor probleme apărute pe parcursul rodajelor finale. Cit priveşte mentorul, aşa cum ne-am aşteptat, l-am găsit la turbină. Un obiectiv de ase­menea mărime rămine totuşi, o probă a maturităţii şi expe­rienţei colectivului­ Antreprizei „Energomontaj“ Bucureşti, chiar dacă a fost autor şi participant de multe ori la asemenea eve­nimente. Ing. Nicolae Matei, şeful de brigadă, ne spunea că treburile au mers mult mai bine la acest grup energetic, si­tuaţie datorată experienţei cîşti­­gate la prima capacitate, dar şi colaborării strînse între bene­ficiar, furnizori şi montor. „Turbina este gata pentru pri­mul paratei“, arăta in încheiere interlocutorul. Aşadar, la termocentrala „Progresul“ se pregăteşte o nouă premieră energetică. La ora la care aceste rinduri pleacă la tipar, la turbogeneratorul nr. 2 se află în plină desfăşurare operaţiile şi manevrele necesare primei racordări in paralel, la Sistemul energetic naţional. Eliade Bălan Minerii de la Paroşeni ne-au obişnuit să se situeze mereu in primele rinduri ale bătăliei pentru scoaterea cărbunelui din adîncuri şi să întîmpine zilele sărbătoreşti cu realizări deose­bite. Prin muncă susţinută şi iniţiative valoroase ei au im­primat un ritm alert nu numai întrecerii cu alte colective, ci şi preocupărilor pentru autode­­păşire. Timp de trei ani conse­cutiv întreprinderea minieră Paroşeni s-a situat în fruntea întrecerii pe ramură şi a fost decorată de fiecare dată cu „Ordinul Muncii“ clasa I. Anul trecut, din abatajele ei s-au ex­tras suplimentar 109 000 tone de cărbune şi ca atare există şanse din nou pentru primul loc. Meritoriu este faptul că minerii, tehnicienii şi inginerii de la întreprinderea amintită işi apără şi anul acesta renu­­mele prin mai multe perfor­manţe. In intimpinarea zilei de 1 Mai şi a aniversării partidu­lui ei au realizat 40 la sută din angajamentul, anual pri­vind depăşirea sarcinilor la ex­tracţia cărbunelui şi au înde­plinit­ planul pe patru luni cu 7 zile mai devreme. A fost în­registrat astfel cel mai înalt virf de producţie din istoria minei. Tovarăşul Ioan Beser­­man, directorul întreprinderii, ne-a informat şi despre alte recorduri valoroase înregistrate atit la extracţia cărbunelui, cit şi la lucrările de pregătire. Cu aproape cinci săptămini in ur­mă, minerii din brigada con­dusă de Vasile Cojocaru şi-­au anunţat, deschis, intenţia ca în luna aprilie să obţină un nou record propriu la înaintări. Şi s-au ţinut de cuvînt. Ortacii lui Cojocaru au realizat o înain­tare de 270 de metri, cu com­bina, depăşind cu 20 de metri ultimul record obţinut în Valea Jiului, la Întreprinderea mi­nieră Livezeni. Noul record şi alte măsuri luate au ajutat co­lectivul de la Paroşeni să de­păşească planul la pregătiri, pe patru luni, cu 1 000 metri li­niari. O altă performanţă fru­moasă aparţine renumitului miner Ferenc Fazakaş. Briga­da pe care o conduce este de 5 ani fruntaşă in întrecerea din bazinul carbonifer Valea Jiu­lui. Lucrind­ cu un complex mecanizat de înălţime mare, echipa lui Fazakaş a obţinut în luna aprilie randamente de 20—26 tone cărbune extras pe post de lucru, iar în „zilele bune" a ajuns la recorduri de 35 tone pe post. In felul acesta a confirmat că nu este intim­­plător fruntaşă în bătălia pen­tru cărbune din Valea Jiului. După cum se poate deduce, la Paroşeni se desfăşoară o între­cere permanentă pentru auto­­depăşire şi pentru recorduri în muncă. Aminteam că în cinstea zilei de 1 Mai şi a aniversării parti­dului nostru s-a acumulat un­ avans de 7 zile în realizarea planului. De data aceasta a­­portul principal l-au adus mi­nerii din sectorul 3 condus de Vasile­­Tămaş, care a dat 19 000 tone de cărbune peste plan. Dornici să intimpine cit mai frumos cele două evenimente de la începutul lunii mai, oa­menii muncii şi cadrele tehnice de la întreprinderea minieră Paroşeni au organizat zile de producţie-record în perioada 27—30 aprilie. Chibzuindu-şi mai bine munca, ei au depăşit mult media rezultatelor zilnice, din perioadele precedente. Din abatajele minei s-au extras suplimentar 246 tone cărbune­ în ziua de 27 aprilie şi 543 tone cărbune în 28 aprilie. Ca ur­mare, numai în zilele-record s-a extras mai mult cărbune decit prevedea sporul planificat faţă de luna aprilie din 1987. Iată, deci, un buchet de re­corduri care fac cinste unui re­numit colectiv mineresc, iar mi­nerii din Paroşeni sunt hotă­­riţi să-şi completeze perfor­manţele cu alte­ realizări va­loroase. I. Cojocaru ZILEI MUNCII - FAPTELE NOASTRE DE MUNCĂ, EXPRESIE A PA­TRIOTISMULUI REVOLUŢIONAR Avem, tot mai pregnant, conştiinţa faptului că ridicarea pa­triei pe culmi din ce în ce mai însorite, înfrumuseţarea sa con­tinuă, îmbogăţirea ei pe toate coordonatele, materiale şi spiri­tuale, sunt în directa legătură cu gradul de implicare al fiecăruia în această grandioasă operă de construcţie. Cu deosebire în ultimii 23 de ani, deci de la Congresul al IX-lea al partidului, generaţia noastră a avut şi are nenumărate temeiuri să-şi întă­rească această convingere, dar nu numai prin prisma trecerii în revistă a epocalelor realizări dobîndite pînă acum, ci, implicit, luind în calculul cifrei și al inimii înseși cotele viitorului apropiat, prefigurate de hotărîrile Congresului al Xlll-lea al partidului, de obiectivele amplelor programe de dezvoltare multilaterală a ţării. De fapt, acestor trepte în continuă ascensiune, de-a lungul cărora ne punem tot mai ferm în valoare existenţa, le sunt pu­ternic circumscrise înseşi sarcinile pe care le înfăptuim acum. Este vorba, iată, de strădaniile sporite menite lărgirii şi consoli­dării bazei noastre economice, cu precădere în industrie şi agri­cultură, de tot mai viguroasa implementare a cercetării ştiinţi­fice, de fapt a ştiinţei însăşi, în acest proces de uriaşă complexi­tate, de ridicarea criteriilor de eficienţă la rangul de comanda­ment de maximă însemnătate în toată sfera activităţii economice, fie că ne referim la şantierele de investiţii, la munca rodnică din întreprinderile industriale, din sectoarele extractive, din ener­­getica sau din compartimentele de concepţie şi proiectare. Acum, de Ziua Muncii, ca de altfel în toată momentele sărbătoreşti, sun­tem­ tentaţi să înmânunchem cu­ mai multe din aceste argumente ale angajării responsabile, ale dăruirii, ale înţelegerii exacte a rolului fiecărui colectiv, al fiecăruia dintre noi, marea operă pe care o înfăptuim. O parte din acest buchet de împliniri, de idea­luri, de simţiri pătrunse de incandescenţa faptei exemplare, o reprezintă, iată, şi grupajul reportajelor­ din această pagină. minerilor de la Paroşeni La C.E.T. Bucureşti-Progresul: T­urbogeneratorul nr. 2 in pragul primului paralel O performanță a „podarilor“ piteşteni Macaraua portuară pentru transcontainere Noi recorduri ale Ur­a dintre grinzile chesonate ce va alcătui macaraua-portal cu consolă pentru transcontainere 4 „Semănătoarea“ - modernizare in flux întreprinderea de maşini a­­gricole „Semănătoarea“ Bucu­reşti este, indiscutabil, unul din pilonii industriei noastre socialiste, pe care se sprijină vasta opera de înfăptuire a noii revoluţii agrare. Şi cum un salt calitativ, indiferent de do­meniul in care se doreşte do­­bîndirea lui, nu se poate ob­ţine decit cu mijloace perfec­ţionate, ele insele revoluţio­nate, întreprinderea bucureş­­teană se înscrie in primele rin­­duri ale activităţii de organi­zare ştiinţifică şi modernizarea producţiei, de introducere a progresului tehnic şi tehnologic in fabricaţia maşinilor agricole.­ La începutul acestui an, ziarul nostru relata despre conectarea la procesul productiv din aceas­tă întreprindere a atelierului de celule flexibile robotizate („România liberă“ din 5 ia­nuarie 1988). In esenţă era vorba despre intrarea în func­ţiune a două sisteme automate de prelucrare a unor piese cu pondere foarte mare în com­ponenta combinelor. Primul­­ sistem flexibil de strunjit piese tip disc, compus din două maşini cu comandă nu­merică, un robot industrial şi cite două elevatoare, stocatoa­­re de piese şi dispozitive auto­mate de control al calităţii pie­selor prelucrate. Sistemul este conceput şi realizat de I.C.S.I.T. „Titan“ Bucureşti, la­din numeroasele probe la care a fost supus de la începutul anului şi până în prezent se degajă concluzia că s-a inte­grat foarte bine,în fluxul teh­nologic de prelucrare a roţi­lor ■ de curea cu mai multe ca­nale, timpul de execuţie fiind redus de la două ore şi jumă­tate, cu­ dura în vechea tehno­logie, la 40 de minute pe bu­cată. Cel de-al doilea sistem flexibil robotizat pus atunci in funcţiune, compus de asemenea din două strunguri cu coman­dă numerică și un robot in­dustrial, este destinat prelu­crării discurilor de variator. Fiecare sistem este asistat de cite un muncitor cu înaltă ca­lificare. Intre timp, procesul de mo­dernizare a fluxului tehnolo­gic a înregistrat noi pași înainte prin montarea şi pune­rea in funcţiune a inca patru sisteme flexibile, robotizate pentru prelucrarea unor repere cu pondere mare in construc­ţia combinelor autopropulsate pentru cereale, în acest ate­lier, pe care inginerul Petre Şerbănescu, directorul tehnic al întreprinderii, ii aseamănă cu o „oază“ a progresului teh­nic şi tehnologic corespunză­tor etapei de dezvoltare 1990— 1995, consemnăm încă o nou­tate de ultimă oră : de cîteva zile a fost pusă In funcţiune maşina automată de format axe cotite. înainte de a trece la prezentarea acestei noi izbînzi tehnice, o precizare se cuvine : dacă sistemele flexibile roboti­zate sunt concepute şi reali­zate in colaborare cu institu­tele specializate, maşina des­pre care vorbim, nucleul unui viitor sistem flexibil robotizat, a fost gindită, proiectată şi executată în întregime la „Se­mănătoarea“. De la prima li­nie trasă pe foaia de cale, pînă la ultima piesă compo­nentă. Pentru a înţelege ce înseamnă această maşină în fluxul teh­nologic este necesar să subli­niem faptul că axele cotite de la­ mecanismul de scuturare al combinelor parcurgeau pînă acum o serie de operaţii deose­bit de grele, anevoioase şi mari consumatoare de timp şi ener­gie. Bara de oţel era încălzită succesiv de mai multe ori pen­tru matriţarea fiecărui mane­­ton, pe rînd, întregul ciclu ,,la cald“ dura şase ore, după care urma prelucrarea prin aşchiere pe opt strunguri. După noua tehnologie, bara metalică este prinsă in „fălcile“ mecanice ale maşinii şi încăl­zită rapid, electric. în 99 de se­cunde atinge temperatura de 1 000 grade Celsius, apoi, în re-Constructorii complexului hi­droenergetic de la Siriu au rea­lizat, in intimpinarea zilei de 1 Mai, două foarte importante premiere. Prima dintre ele — despre care am mai scris — se referă la finalizarea lucrărilor la galeria de aducţiune, care leagă lacul de acumulare de la Siriu de centrala electrică Neho­­iaşu. După ce au fost etanşate toate „ferestrele“ arterei subte­rane, lungă de peste 7 km, s-a trecut la umplerea cu apă a ga­leriei în vederea punerii ei sub presiune. La acest moment inau­gural au fost de faţă­ şi brigăzile de mineri conduse de inginerii Emil Hincu, Gheorghe Teodo­gim automat, maşina modelează simultan toate manetoanele axului cotit. Operaţiunea du­rează exact 7 (şapte) minute, in loc de 6 ore. Orice comentariu pe marginea creşterii producti­vităţii muncii, a economisirii forţei de muncă este, conside­răm, de prisos. Acest utilaj de înaltă tehni­citate şi precizie este încă o mărturie a forţei de creaţie de care sunt capabili oamenii mun­cii , de la „Semănătoarea“. La realizarea maşinii automate de îndoit (format) axe cotite a participat un colectiv numeros din rindurile căruia au făcut parte inginerul Nicolae Cio­­ceanu şi şeful de brigadă Op­ri­şen Tihan. Şi dacă precizăm că primul este directorul Întreprin­derii, iar al doilea, muncitor, nu o facem decit pentru a sub­linia şi prin aceasta ampla mo­bilizare de forţe din întreprin­dere pusă in slujba moderni­zării producţiei. Victor Dinu­ rescu, Nicolae Balica şi Iulian Zaharia, care ani de zile au străpuns roca muntelui pentru a da curs nou apelor Buzăului, în ajunul măreţei sărbători a muncii, primul, grup, de 21 MW al centralei hidroelectrice de pe cursul superior al rîului Buzău a fost pus în regim de probe cu apă. După manevrarea, în sarcină, a vanelor fluture, apele au pus pentru prima dată in mişcare rotorul turbinei. Prin această premieră, centrala electrică de la Nehoiaşu devine, de astăzi, cel mai tînăr vlăstar din salba de lumini a ţării. (CORNELIU ANTIM), a feribotului Relatam cititorilor noştri, nu cu mult timp in­ urmă, despre o premieră absolută în construc­ţiile navale româneşti : prima navă-feribot, concepută şi reali­zată in ţara noastră. Destinată navigaţiei în Marea Neagră, noua navă, botezată „Man­galia“, remarcabilă izbîndă a constructorilor constănţeni, poate încărca o graţie unor di­mensiuni impresionante : lun­gimea de 185 m, lăţimea de 26 m iar înălţimea la punte de 15,3 m — la o singură cursă 108 vagoane de cale ferată sau echi­valentul lor în material rutier, adică 263 de autotrenuri. Dotat cu două motoare principale de 11 000 C.P., fabricate la Reşiţa şi care dezvoltă o viteză de 17—18 noduri, feribotul beneficiază şi de alte echipamente şi apara­­taje, toate realizate in ţară, care se situează la cel mai înalt nivel al tehnicii din domeniu. De notat că rampa permite ca nava să fie utilizată­ şi in siste­mul RO- RO5 (încărcare pe roţi — descărcare pe roţi). Şi iată că, după probele de chei şi probele de mare, „Man­galia“ a­ efectuat prima sa cursă, eveniment pe care îl consem­năm in acest microreportaj. O cursă Constanţa—Istanbul şi re­tur în cursul căreia a transpor­tat maşini grele de tip „TIR“ româneşti şi străine. Aşa cum ne-a informat comandantul de cursă lungă Mihai Hava, „călă­toria a decurs în condiţii foarte bune. Ca şi în timpul probelor de mare, nava, utilizată ca RO-RO, s-a comportat excelent, calităţile ei manevrabile fiind cu totul remarcabile. Întregul „Mangalia“ echipaj,­­ format din 43 de oa­meni, intre care, notaţi, 6 sunt de meserie feroviari, pe care acum i-am asimilat ca mari­nari, — şi-a făcut pe deplin da­toria, contribuind la succesul misiunii. Suntem­ minări de a­­ceastă excepţională realizare a industriei navale româneşti, minări, totodată, că am contri­buit şi noi la acest prim succes. Ne-am străduit, şi cred că am reuşit, să fim la înălţimea în­crederii ce ni s-a acordat prin încredinţarea acestei prime nave-feribot româneşti". Am aflat că, pe parcursul că­lătoriei, nava şi-a demonstrat cu brio multifuncţionalitatea iar instalaţiile şi echipamentele au răspuns excelent la comenzi. La Istanbul autorităţile, portuare şi specialiştii care au vizitat nava românească, au avut numai cu­vinte de laudă la adresa nava­­liştilor noştri. Să adresăm, aşadar, şi noi fe­licitări celor care au concurat la realizarea primului feribot, veritabilă izbîndă a inteligenţei tehnice româneşti — oamenii muncii de la întreprinderea de construcţii navale Constanţa, proiectanţii de la ICEPRONAV­­Galaţi, colectivele mai multor întreprinderi industriale din Bucureşti, Timişoara, Reşiţa, Iaşi, Galaţi, Constanţa etc. —D­intr-un cuvînt tuturor celor care, astăzi, cu dăruire, spirit revoluţionar şi fierbinte patrio­tism dau viaţă programului românesc de construcţii navale. Şi să-i urăm „Mangaliei“ în continuare vînt bun la pupă ! Const. Vrânceanu A fost pus in funcţiune grupul de 21 MW al hidrocentralei Nehoiaşu Cursă in premieră

Next