România Liberă, mai 1988 (Anul 46, nr. 13525-13549)

1988-05-01 / nr. 13525

Pagina a 2-a -* 1mat1?08,,România liberă" Odată ajunşi pe şantierul C.E.T. Bucureşti-Progresul încercăm să ne aducem aminte de cele văzute cu numai cîteva luni în urmă, cu ocazia unei investigaţii privind mersul activităţii de construcţii-montaj la grupul energetic nr. 2. Ii găsisem atunci pe oamenii de aici prinşi în iureşul muncii de rezolvare a unor probleme specifice, multe dintre ele cu trimitere la diverşi furnizori care, la acea dată, mai aveau încă restanţe — mici, este adevărat —,in livrarea unor utilaje şi furnituri. Cele mai multe păreri căutau să ne convingă că lucrurile se vor soluţiona şi că nu vor fi probleme privind evoluţia generală a construcţiei grupului energetic, al doilea din seria celor patru cit va avea in final termocentrala. Lupta cum timpul era deja pornită, mai intii cu terminarea părţii de construcţie, apoi cu punerea pe poziţie a ultimelor echipamente din componenta cazanului energetic, turbinei şi generatorului, a celorlalte instalaţii auxiliare din sala maşinilor. Pe neaşteptate, în discuţia cu specialiştii de aici termenul de punere în funcţiune a intrat în prim-plan, fapt care ne-a determinat să anticipăm, în acel articol, că sunt condiţii ca montajul turbogeneratorului nr. 2 să fie încheiat la termen, argumentul fiind buna experienţă dobîndită de personalul muncitor şi tehnic in timpul execuţiei şi pornirii primei capacităţi de producţie. Lucru ce s-a şi întimplat, dealtfel, căci vineri, 29 aprilie, pe şantierul de la „Progresul" se făceau ultimele pregătiri in vederea declanşării operaţiunilor privind efectuarea primului „paralel“ la al doilea turbogenerator de 50 MW, în acest® zile premergătoare lui 1 Mai, pe calea ferată uzinală a Întreprinderii de poduri metalice şi prefabricate din beton — Piteşti se pregăteşte un prim convoi special ce va transporta intr-o ţară din Europa occidentală parte dintr-un utilaj de dimensiuni deosebite. Este vorba despre macaragigant, pe care harnicul şi talentatul colectiv argeşean o adaugă lucrărilor de anvergură realizate aici, la I.P.M.P.R., in ultimii ani. în legătură cu acest nou succes al constructorilor români de echipamente, am notat o serie de detalii furnizate de inginerii Valeriu Crăciun, şeful secţiei de poduri metalice, şi Dorel Bocs, şef de atelier. Am aflat astfel, că utilajul în speţă este o macaraportat cu consolă, alcătuită dintr-o structură metalică originală : grinzi chesonate de secţiuni şi lungimi foarte mari (2 metri înălţime, un metru lăţime şi 25—30 metri lungime), cu o greutate de circa 30 tone fiecare, asamblate printr-un sistem clasic de eclisare şi prevăzute cu contravîntuiri şi diagonala din ţeavă. Consola măsoară, în lungime, aproximativ 100 de metri. Pe ansamblu, întreaga structură cântăreşte 450 tone şi va avea o Am văzut, din nou, aici, montori, „pramişti“, automatişti, izolatori, constructori de echipamente energetice, specialişti pe partea de exploatare cuprinşi cu toţii de febra actualului moment de pornire şi lansare a turbinei spre limita necesară, efectuării primului paralel. Am putut constata, totuşi, că în munca energeticienilor există acea siguranţă datorată lucrului bine făcut, verificările şi măsurătorile întreprinse pină la data documentării noastre indicînd o calitate corespunzătoare caietelor de sarcini. In legătură cu acest aspect, tovarăşul ing. Laurenţiu Popper, dispecer şef de tură coordonator, arăta că „sunt mobilizaţi cei mai buni oameni atit de la beneficiar, cit şi din forţele specializate în operaţii de punere in funcţiune. In momentul asesta se fac ultimele verificări la etanşeitatea generatorului şi la sistemul de reglaj al turbinei. S-au terminat verificările la sistemul de vid şi s-a executat capacitate de ridicare de 50 tone-forţă. Problemele privind sudarea automată, sub strat de flux, a chesoanelor, montajul spaţial (aşa-zis „pe elevaţii“, in care precizia este de ordinul zecimilor de milimetrul, protecţia anticorozivă, au fost rezolvate de ingineri, maiştri şi muncitori de înaltă calificare. S-au executat zeci de măsurători topometrice, de precizie deosebită, care s-au adăugat preciziei dimensionale a fiecărui element in parte, astfel incit fiecare grindă chesonată să nu permită, la solicitări maxime, abateri peste cele acceptate prin proiect : o torsiune de maxim 4—5 mm și o săgeată (încovoiere) maximă de 9 rpm. Datorită gabaritului ieșit din comun, nu a fost posibilă montarea integrală a întregii structuri, apelindu-se la fazele de montaj amintite — fapt ce pune in evidenţă, odată mai mult, priceperea şi experienţa constructorilor, care s-au mobilizat exemplar pentru a realiza asemenea lucrare de prestigiu. In legătură cu aceasta, nu poate fi omis un ..amănunt“ , prima fază de debitare a tablei pentru chesoane se consuma la mijlocul lunii ianuarie, pentru ca acum, conform graficelor stabilite cu rodajul tuturor agregatelor secundare, următoarea etapă fiind disponibilizarea turbinei şi introducerea aburului in maşină. Suntem pregătiţi ca, in cel mai scurt timp, să trecem la efectuarea primului paralel al turbogeneratorului şi, mai departe, la exploatarea lui". Intr-adevăr, o pagină mai puţin cunoscută din actul de naştere al unui obiectiv de anvergura acestuia o constituie munca de verificare şi probele parţiale dinaintea declanşării „numărătorii inverse“. Acum se constată, prin măsurători, modul în care au lucrat constructorii şi montorii, cum au fost respectate normele tehnologice de izolaţie la turbină sau din limita unor circuite. Toate echipamentele sunt trecute prin „filtrele“ oamenilor conduşi de maistrul Elisei Preda în aşa fel incit să fie eliminată orice posibilă defecţiune Înainte de comanda „Porniţi !" Sub aspectul care ne interesează, un asemenea mod de partenerii externi, primul lot să fie pregătit de plecare. Periplul va mai dura şi după expedierea din România a întregii furnituri, pentru că vor urma asamblarea pe tronsoane, încărcarea pe o navă şi transportul intr-un port nord-american, unde macaraua construită la Piteşti va fi montată definitiv într-un terminal pentru transcontainere. Pe consolă va rula un cărucior cu capacitate de 30 tone-forţă, cum spuneam, care va prelua fluxul de pe uscat de ocean (sau invers) al acestor „colete“ de mari proporţii din şi din cala navei, pe sau de pe platforma vagonului de cale ferată sau a trailerului auto. Construirea, la un înalt grad de precizie, a acestei uriaşe macarale portuare pentru transcontainere, destinată exportului, este o nouă biruinţă a muncii colectivului de la I.P.M.P.R. Piteşti, rodul unei reuşite îmbinări a experienţei muncitorilor mai vîrstnici cu elanul celor tineri şi un adaos de prestanţă la seria, din ce în ce mai diversă, a produselor care se recomandă prin emblema „Made in România“. Gheorghe Diaconu lucru oferă garanţia unei reuşite totale atît în faza probei generale a turbogeneratorului, cit şi in exploatarea viitoare a grupului energetic. In fond, funcţionarea normală a tuturor utilajelor reprezintă condiţia însăşi a randamentului general al întregului obiectiv economic, fapt recunoscut şi de maistrul Gheorghe Şerban, venit la C.E.T. „Progresul“ pentru a acorda asistenţa tehnică din partea I.M.G.B. — prezenţa furnizorului semnificînd atit nivelul colaborării, dar mai ales importanţa soluţionării operative a eventualelor probleme apărute pe parcursul rodajelor finale. Cit priveşte mentorul, aşa cum ne-am aşteptat, l-am găsit la turbină. Un obiectiv de asemenea mărime rămine totuşi, o probă a maturităţii şi experienţei colectivului Antreprizei „Energomontaj“ Bucureşti, chiar dacă a fost autor şi participant de multe ori la asemenea evenimente. Ing. Nicolae Matei, şeful de brigadă, ne spunea că treburile au mers mult mai bine la acest grup energetic, situaţie datorată experienţei cîştigate la prima capacitate, dar şi colaborării strînse între beneficiar, furnizori şi montor. „Turbina este gata pentru primul paratei“, arăta in încheiere interlocutorul. Aşadar, la termocentrala „Progresul“ se pregăteşte o nouă premieră energetică. La ora la care aceste rinduri pleacă la tipar, la turbogeneratorul nr. 2 se află în plină desfăşurare operaţiile şi manevrele necesare primei racordări in paralel, la Sistemul energetic naţional. Eliade Bălan Minerii de la Paroşeni ne-au obişnuit să se situeze mereu in primele rinduri ale bătăliei pentru scoaterea cărbunelui din adîncuri şi să întîmpine zilele sărbătoreşti cu realizări deosebite. Prin muncă susţinută şi iniţiative valoroase ei au imprimat un ritm alert nu numai întrecerii cu alte colective, ci şi preocupărilor pentru autodepăşire. Timp de trei ani consecutiv întreprinderea minieră Paroşeni s-a situat în fruntea întrecerii pe ramură şi a fost decorată de fiecare dată cu „Ordinul Muncii“ clasa I. Anul trecut, din abatajele ei s-au extras suplimentar 109 000 tone de cărbune şi ca atare există şanse din nou pentru primul loc. Meritoriu este faptul că minerii, tehnicienii şi inginerii de la întreprinderea amintită işi apără şi anul acesta renumele prin mai multe performanţe. In intimpinarea zilei de 1 Mai şi a aniversării partidului ei au realizat 40 la sută din angajamentul, anual privind depăşirea sarcinilor la extracţia cărbunelui şi au îndeplinit planul pe patru luni cu 7 zile mai devreme. A fost înregistrat astfel cel mai înalt virf de producţie din istoria minei. Tovarăşul Ioan Beserman, directorul întreprinderii, ne-a informat şi despre alte recorduri valoroase înregistrate atit la extracţia cărbunelui, cit şi la lucrările de pregătire. Cu aproape cinci săptămini in urmă, minerii din brigada condusă de Vasile Cojocaru şi-au anunţat, deschis, intenţia ca în luna aprilie să obţină un nou record propriu la înaintări. Şi s-au ţinut de cuvînt. Ortacii lui Cojocaru au realizat o înaintare de 270 de metri, cu combina, depăşind cu 20 de metri ultimul record obţinut în Valea Jiului, la Întreprinderea minieră Livezeni. Noul record şi alte măsuri luate au ajutat colectivul de la Paroşeni să depăşească planul la pregătiri, pe patru luni, cu 1 000 metri liniari. O altă performanţă frumoasă aparţine renumitului miner Ferenc Fazakaş. Brigada pe care o conduce este de 5 ani fruntaşă in întrecerea din bazinul carbonifer Valea Jiului. Lucrind cu un complex mecanizat de înălţime mare, echipa lui Fazakaş a obţinut în luna aprilie randamente de 20—26 tone cărbune extras pe post de lucru, iar în „zilele bune" a ajuns la recorduri de 35 tone pe post. In felul acesta a confirmat că nu este intimplător fruntaşă în bătălia pentru cărbune din Valea Jiului. După cum se poate deduce, la Paroşeni se desfăşoară o întrecere permanentă pentru autodepăşire şi pentru recorduri în muncă. Aminteam că în cinstea zilei de 1 Mai şi a aniversării partidului nostru s-a acumulat un avans de 7 zile în realizarea planului. De data aceasta aportul principal l-au adus minerii din sectorul 3 condus de VasileTămaş, care a dat 19 000 tone de cărbune peste plan. Dornici să intimpine cit mai frumos cele două evenimente de la începutul lunii mai, oamenii muncii şi cadrele tehnice de la întreprinderea minieră Paroşeni au organizat zile de producţie-record în perioada 27—30 aprilie. Chibzuindu-şi mai bine munca, ei au depăşit mult media rezultatelor zilnice, din perioadele precedente. Din abatajele minei s-au extras suplimentar 246 tone cărbune în ziua de 27 aprilie şi 543 tone cărbune în 28 aprilie. Ca urmare, numai în zilele-record s-a extras mai mult cărbune decit prevedea sporul planificat faţă de luna aprilie din 1987. Iată, deci, un buchet de recorduri care fac cinste unui renumit colectiv mineresc, iar minerii din Paroşeni sunt hotăriţi să-şi completeze performanţele cu alte realizări valoroase. I. Cojocaru ZILEI MUNCII - FAPTELE NOASTRE DE MUNCĂ, EXPRESIE A PATRIOTISMULUI REVOLUŢIONAR Avem, tot mai pregnant, conştiinţa faptului că ridicarea patriei pe culmi din ce în ce mai însorite, înfrumuseţarea sa continuă, îmbogăţirea ei pe toate coordonatele, materiale şi spirituale, sunt în directa legătură cu gradul de implicare al fiecăruia în această grandioasă operă de construcţie. Cu deosebire în ultimii 23 de ani, deci de la Congresul al IX-lea al partidului, generaţia noastră a avut şi are nenumărate temeiuri să-şi întărească această convingere, dar nu numai prin prisma trecerii în revistă a epocalelor realizări dobîndite pînă acum, ci, implicit, luind în calculul cifrei și al inimii înseși cotele viitorului apropiat, prefigurate de hotărîrile Congresului al Xlll-lea al partidului, de obiectivele amplelor programe de dezvoltare multilaterală a ţării. De fapt, acestor trepte în continuă ascensiune, de-a lungul cărora ne punem tot mai ferm în valoare existenţa, le sunt puternic circumscrise înseşi sarcinile pe care le înfăptuim acum. Este vorba, iată, de strădaniile sporite menite lărgirii şi consolidării bazei noastre economice, cu precădere în industrie şi agricultură, de tot mai viguroasa implementare a cercetării ştiinţifice, de fapt a ştiinţei însăşi, în acest proces de uriaşă complexitate, de ridicarea criteriilor de eficienţă la rangul de comandament de maximă însemnătate în toată sfera activităţii economice, fie că ne referim la şantierele de investiţii, la munca rodnică din întreprinderile industriale, din sectoarele extractive, din energetica sau din compartimentele de concepţie şi proiectare. Acum, de Ziua Muncii, ca de altfel în toată momentele sărbătoreşti, suntem tentaţi să înmânunchem cu mai multe din aceste argumente ale angajării responsabile, ale dăruirii, ale înţelegerii exacte a rolului fiecărui colectiv, al fiecăruia dintre noi, marea operă pe care o înfăptuim. O parte din acest buchet de împliniri, de idealuri, de simţiri pătrunse de incandescenţa faptei exemplare, o reprezintă, iată, şi grupajul reportajelor din această pagină. minerilor de la Paroşeni La C.E.T. Bucureşti-Progresul: Turbogeneratorul nr. 2 in pragul primului paralel O performanță a „podarilor“ piteşteni Macaraua portuară pentru transcontainere Noi recorduri ale Ura dintre grinzile chesonate ce va alcătui macaraua-portal cu consolă pentru transcontainere 4 „Semănătoarea“ - modernizare in flux întreprinderea de maşini agricole „Semănătoarea“ Bucureşti este, indiscutabil, unul din pilonii industriei noastre socialiste, pe care se sprijină vasta opera de înfăptuire a noii revoluţii agrare. Şi cum un salt calitativ, indiferent de domeniul in care se doreşte dobîndirea lui, nu se poate obţine decit cu mijloace perfecţionate, ele insele revoluţionate, întreprinderea bucureşteană se înscrie in primele rinduri ale activităţii de organizare ştiinţifică şi modernizarea producţiei, de introducere a progresului tehnic şi tehnologic in fabricaţia maşinilor agricole. La începutul acestui an, ziarul nostru relata despre conectarea la procesul productiv din această întreprindere a atelierului de celule flexibile robotizate („România liberă“ din 5 ianuarie 1988). In esenţă era vorba despre intrarea în funcţiune a două sisteme automate de prelucrare a unor piese cu pondere foarte mare în componenta combinelor. Primul sistem flexibil de strunjit piese tip disc, compus din două maşini cu comandă numerică, un robot industrial şi cite două elevatoare, stocatoare de piese şi dispozitive automate de control al calităţii pieselor prelucrate. Sistemul este conceput şi realizat de I.C.S.I.T. „Titan“ Bucureşti, ladin numeroasele probe la care a fost supus de la începutul anului şi până în prezent se degajă concluzia că s-a integrat foarte bine,în fluxul tehnologic de prelucrare a roţilor ■ de curea cu mai multe canale, timpul de execuţie fiind redus de la două ore şi jumătate, cu dura în vechea tehnologie, la 40 de minute pe bucată. Cel de-al doilea sistem flexibil robotizat pus atunci in funcţiune, compus de asemenea din două strunguri cu comandă numerică și un robot industrial, este destinat prelucrării discurilor de variator. Fiecare sistem este asistat de cite un muncitor cu înaltă calificare. Intre timp, procesul de modernizare a fluxului tehnologic a înregistrat noi pași înainte prin montarea şi punerea in funcţiune a inca patru sisteme flexibile, robotizate pentru prelucrarea unor repere cu pondere mare in construcţia combinelor autopropulsate pentru cereale, în acest atelier, pe care inginerul Petre Şerbănescu, directorul tehnic al întreprinderii, ii aseamănă cu o „oază“ a progresului tehnic şi tehnologic corespunzător etapei de dezvoltare 1990— 1995, consemnăm încă o noutate de ultimă oră : de cîteva zile a fost pusă In funcţiune maşina automată de format axe cotite. înainte de a trece la prezentarea acestei noi izbînzi tehnice, o precizare se cuvine : dacă sistemele flexibile robotizate sunt concepute şi realizate in colaborare cu institutele specializate, maşina despre care vorbim, nucleul unui viitor sistem flexibil robotizat, a fost gindită, proiectată şi executată în întregime la „Semănătoarea“. De la prima linie trasă pe foaia de cale, pînă la ultima piesă componentă. Pentru a înţelege ce înseamnă această maşină în fluxul tehnologic este necesar să subliniem faptul că axele cotite de la mecanismul de scuturare al combinelor parcurgeau pînă acum o serie de operaţii deosebit de grele, anevoioase şi mari consumatoare de timp şi energie. Bara de oţel era încălzită succesiv de mai multe ori pentru matriţarea fiecărui maneton, pe rînd, întregul ciclu ,,la cald“ dura şase ore, după care urma prelucrarea prin aşchiere pe opt strunguri. După noua tehnologie, bara metalică este prinsă in „fălcile“ mecanice ale maşinii şi încălzită rapid, electric. în 99 de secunde atinge temperatura de 1 000 grade Celsius, apoi, în re-Constructorii complexului hidroenergetic de la Siriu au realizat, in intimpinarea zilei de 1 Mai, două foarte importante premiere. Prima dintre ele — despre care am mai scris — se referă la finalizarea lucrărilor la galeria de aducţiune, care leagă lacul de acumulare de la Siriu de centrala electrică Nehoiaşu. După ce au fost etanşate toate „ferestrele“ arterei subterane, lungă de peste 7 km, s-a trecut la umplerea cu apă a galeriei în vederea punerii ei sub presiune. La acest moment inaugural au fost de faţă şi brigăzile de mineri conduse de inginerii Emil Hincu, Gheorghe Teodogim automat, maşina modelează simultan toate manetoanele axului cotit. Operaţiunea durează exact 7 (şapte) minute, in loc de 6 ore. Orice comentariu pe marginea creşterii productivităţii muncii, a economisirii forţei de muncă este, considerăm, de prisos. Acest utilaj de înaltă tehnicitate şi precizie este încă o mărturie a forţei de creaţie de care sunt capabili oamenii muncii , de la „Semănătoarea“. La realizarea maşinii automate de îndoit (format) axe cotite a participat un colectiv numeros din rindurile căruia au făcut parte inginerul Nicolae Cioceanu şi şeful de brigadă Oprişen Tihan. Şi dacă precizăm că primul este directorul Întreprinderii, iar al doilea, muncitor, nu o facem decit pentru a sublinia şi prin aceasta ampla mobilizare de forţe din întreprindere pusă in slujba modernizării producţiei. Victor Dinu rescu, Nicolae Balica şi Iulian Zaharia, care ani de zile au străpuns roca muntelui pentru a da curs nou apelor Buzăului, în ajunul măreţei sărbători a muncii, primul, grup, de 21 MW al centralei hidroelectrice de pe cursul superior al rîului Buzău a fost pus în regim de probe cu apă. După manevrarea, în sarcină, a vanelor fluture, apele au pus pentru prima dată in mişcare rotorul turbinei. Prin această premieră, centrala electrică de la Nehoiaşu devine, de astăzi, cel mai tînăr vlăstar din salba de lumini a ţării. (CORNELIU ANTIM), a feribotului Relatam cititorilor noştri, nu cu mult timp in urmă, despre o premieră absolută în construcţiile navale româneşti : prima navă-feribot, concepută şi realizată in ţara noastră. Destinată navigaţiei în Marea Neagră, noua navă, botezată „Mangalia“, remarcabilă izbîndă a constructorilor constănţeni, poate încărca o graţie unor dimensiuni impresionante : lungimea de 185 m, lăţimea de 26 m iar înălţimea la punte de 15,3 m — la o singură cursă 108 vagoane de cale ferată sau echivalentul lor în material rutier, adică 263 de autotrenuri. Dotat cu două motoare principale de 11 000 C.P., fabricate la Reşiţa şi care dezvoltă o viteză de 17—18 noduri, feribotul beneficiază şi de alte echipamente şi aparataje, toate realizate in ţară, care se situează la cel mai înalt nivel al tehnicii din domeniu. De notat că rampa permite ca nava să fie utilizată şi in sistemul RO- RO5 (încărcare pe roţi — descărcare pe roţi). Şi iată că, după probele de chei şi probele de mare, „Mangalia“ a efectuat prima sa cursă, eveniment pe care îl consemnăm in acest microreportaj. O cursă Constanţa—Istanbul şi retur în cursul căreia a transportat maşini grele de tip „TIR“ româneşti şi străine. Aşa cum ne-a informat comandantul de cursă lungă Mihai Hava, „călătoria a decurs în condiţii foarte bune. Ca şi în timpul probelor de mare, nava, utilizată ca RO-RO, s-a comportat excelent, calităţile ei manevrabile fiind cu totul remarcabile. Întregul „Mangalia“ echipaj, format din 43 de oameni, intre care, notaţi, 6 sunt de meserie feroviari, pe care acum i-am asimilat ca marinari, — şi-a făcut pe deplin datoria, contribuind la succesul misiunii. Suntem minări de această excepţională realizare a industriei navale româneşti, minări, totodată, că am contribuit şi noi la acest prim succes. Ne-am străduit, şi cred că am reuşit, să fim la înălţimea încrederii ce ni s-a acordat prin încredinţarea acestei prime nave-feribot româneşti". Am aflat că, pe parcursul călătoriei, nava şi-a demonstrat cu brio multifuncţionalitatea iar instalaţiile şi echipamentele au răspuns excelent la comenzi. La Istanbul autorităţile, portuare şi specialiştii care au vizitat nava românească, au avut numai cuvinte de laudă la adresa navaliştilor noştri. Să adresăm, aşadar, şi noi felicitări celor care au concurat la realizarea primului feribot, veritabilă izbîndă a inteligenţei tehnice româneşti — oamenii muncii de la întreprinderea de construcţii navale Constanţa, proiectanţii de la ICEPRONAVGalaţi, colectivele mai multor întreprinderi industriale din Bucureşti, Timişoara, Reşiţa, Iaşi, Galaţi, Constanţa etc. —Dintr-un cuvînt tuturor celor care, astăzi, cu dăruire, spirit revoluţionar şi fierbinte patriotism dau viaţă programului românesc de construcţii navale. Şi să-i urăm „Mangaliei“ în continuare vînt bun la pupă ! Const. Vrânceanu A fost pus in funcţiune grupul de 21 MW al hidrocentralei Nehoiaşu Cursă in premieră