România Liberă, iunie 1988 (Anul 46, nr. 13551-13576)
1988-06-01 / nr. 13551
Pagina a 2-a — 1 iunie 1988 PLANUL, ÎNDEPLINIT RITMIC, LA TOŢI INDICATORII! Calitatea muncii - trăsătură definitorie a unui colectiv fruntaş Activitatea Antreprizei de montaj şi reparaţii cazane termice Nord-Hunedoara ne apare, la prima vedere, ca una obişnuită. Lucrul acesta se deduce din însuşi conţinutul denumirii unităţii economice, în sens larg, s-ar traduce că acestui colectiv îi revine misiunea de a monta şi repara, cazane termice de mărimi diferite in întreprinderi şi combinate, adică în unităţi a căror producţie este de neconceput fără aburul tehnologic asigurat de utilajele amintite. Cu alte cuvinte, asemenea cazane au o funcţie practică utilitară, funcţie faţă de care unele bunuri materiale se situează intr-o poziţie secundară, subordonată. în consecinţă, munca oamenilor de la Antrepriză Nord-Hunedoara — una dintre cele cinci antreprize ale I.A.M.R.C.T. Bucureşti — este direct implicată in realizarea obiectivelor stabilite pentru acest an deosebit de important pentru întregul cincinal. Cu atît mai mult cu cit colectivului ii revine, in virtutea capacităţilor sale, şi calitatea de a fi participant direct la soluţionarea unor probleme , pe linie de reparaţii in unele centrale termoelectrice, deci intr-un domeniu prioritar al economiei naţionale. De aceea, considerăm că munca persona- I lului muncitor şi tehnic al an- I treprizei este una de mare anjgajare şi enormă diversitate, în care obligatorii sunt atribu- I tele de organizare, disciplină şi înalt profesionalism — din care, de altfel, derivă responsabilitatea. Aceste susţineri au în vedere volumul de lucrări, complexitatea obiectivelor de I construit, colaborarea cu dife- I riţi furnizori de utilaje, inclusiv cu proiectanţii, precum şi I necesitatea unui contact permanent cu brigăzile antreprizei angajate, la această dată, cu lucrări în nouă judeţe. Nu dorim să supralicităm activitatea montorilor şi reparatorilor hujnedoreni, intenţia noastră fiind doar aceea de a-i detecta elementele de valoare şi generali- I zare ce se fac simţite în tot I ceea ce se întreprinde în ve- I derea respectării graficelor de execuţie specifice anumitor I investiţii. Cele spuse arată că A.M.R.C.T. I Nord-Hunedoara — unitate dis- I tinsă cu „Ordinul Muncii“, claa a II-a şi clasa a II-a, in 1983 şi, respectiv, în1984 — se prezintă cu o Experienţă bună pe linie de reparaţii şi montaj,foarte multe lucrări, fiind terminate înainte de datamenţionată în contract. Substanţa acestei afirmaţii este puternic ilustrată de realizarea şi depăşirea principalilor indicatori de plan aferenţi perioadei trecute din acest an. Este vorba de depăşirea planului la construcţii-montaj cu 4,5 milioane lei, la prestări în construcţii cu 8,2 milioane lei, producţie industrială cu 2,6 milioane lei şi obţinerea unui spor la productivitatea muncii, la primii doi indicatori, de 24 la sută. Aspectul care ne interesează se referă la modul in care s-a acţionat pentru atingerea acestui nivel, care, să recunoaştem, încearcă să ne convingă de existenţa unui anumit climat propice muncii de calitate. în fond, rezultatele bune apar numai acolo unde este prezent un program de, lucru capabil să răspundă adecvat cerinţelor impuse de comandamentele actuale şi in perspectivă. Este un adevăr la care am ajuns şi după cele discutate la AntreprizaNord- Hunedoara cu ciţiva membri ai C.O.M., după ce în prealabil îi văzusem la lucru pe membrii brigăzii Sibiu-Alba în timpul finalizării unei părţi a investiţiei , de la Zlatna. „O condiţie primordială a ■ reuşitei — arăta ing. Costel Alic, directorul unităţii — este exigenţa manifestată faţă de calitatea muncii. Am considerat că aceasta este o cerinţă ce trebuie să se manifeste pe toate şantierele, indiferent de volumul sau natura operaţiilor la care suntem angajaţi. Pe de altă parte, in activitatea noastră ne bazăm pe o urmărire atentă a viersului fiecărei lucrări, in aşa fel incit să prevenim apariţia unor neajunsuri ce ar putea îngreuna activitatea de montaj şi reparaţii. Am putea spune că acest stil de muncă ne apropie de beneficiari, la ringul lor fiind nevoiţi să impulsioneze acţiunile de soluţionare a unor ,probleme de aprovizionare cu utilaje şi echipamente. Atunci cind situaţia o cere, nu ezităm să ne interesăm noi de soarta unor astfel de utilaje, prin aceasta contribuind la realizarea intr-un timp mai scurt a investiţiei. Considerăm acţiunile de pînă acum ca fiind numai unpunct de plecare spre rezultate maibune, in continuare trec. .rmind, să acordăm o mai mare atenţie activităţii de organizare şi modernizare a producţiei, aşa cum ne-a cerut, de altfel, tovarăşul Nicolae Ceauşescu in Expunerea ale cărei concepte, orientări şi indicaţii se află acum, în dezbaterea întregului partid, a tuturor oamenilor muncii“. Intr-adevăr, de existenţa unor aspecte ale muncii acestui colectiv ne-am putut convinge chiar în ziua documentă- ’ rii noastre la Hunedoara, in seara acelei zile puţind fi martori la un scurt comandament privind situaţia de pe fiecare şantier, organizat in ideea soluţionării operative a unor mici probleme apărute în cadrul acţiunilor de montaj şi reparaţii, informările făcute de către cei de faţă, dar şi prin telefon de către unii şefi de brigadă sau maiştriaflaţi in perimetrul unor şantiere din ţară, prezentau în cuprins stadiile fizice de execuţie, necesitatea „corectării“ ritmului de lucru — evident, acolo unde era nevoie —, concentrarea de forţe la un obiect sau altul, in aşa fel incit să existe garanţia obţinerii de fronturi de lucru pentru activitatea de izolaţii. Aşa s-a acţionat şi la execuţia montajului unui electrofiltru al maşinii de cojit „’Norton“ de la oţelăria nr. 2 din cadrul C.S. Hunedoara, in timpul activităţii de prestări la turbocommnisorul „K250“, de la staţia de aer-gaz sau la blocul de separare oxigen din cadrul aceluiaşi combinat. La exemplele amintite se pot adăuga cele menţionate de economistul Ion Păscălău, şef de serviciu, respectiv finalizarea in perioadă ce a trecut din acestan a reparaţiei capitale a cazanului recuperator de 44,4 tone abur pe oră de la C.S. „Victoria" Călan şi lucrările de prestări in construcţii de la turbo" suflantă. Am putea nota, fără teama de a greşi, că A.M.R.C.T. Nord- Hunedoara asigură prin brigăzile Hunedoara şi Călan execuţia majorităţii, '. .lucrărilor energetice necesare' ,'pe aceste platforme siderurgice. Si fiindcă ne-am aflat in această localitate, am considerat că „nu ar fi aipsit dec inter.es jrasă „ne-am interesa mai îndeaproape demunca membrilor brigăzii Hunedoara, care, aşa câto „subliniam, acţionează air.âSt.jtfS platforma industrială. Ne^am inte,regat nu tjţjgjuft urnjătoare, ci, imediat, adieă în seara respectivă. La întrebarea. ..Unde lucrează oamenii dumneavoastră din schimbul II, în acest moment?“. ing. Horaţiu Oprea, adjunctul şefului de brigadă, ne-a răspuns: „Sunt prezenţi la blocul de separare de la fabrica de oxigen.“ Şi a adăugat: „Realizarea obiectivului implică producţia de oţeluri de pe platformacombinatului“. Am dorit să ne convingem, deplasindu-ne la faţa locului. Era trecut de 9 seara cinci, la fabrica de oxigen, am putut lua contact cu atmosfera de lucru existentă in acel moment la blocul de separare. Se efectuau operaţiile de izolaţie cu vată minerală după ce, maime, se executaseră reparaţii la instalaţia aferentă. Din raportul dat de subinginerul Dan Tibe- riu, coordonatorul activităţii din acelmoment, a reieşit că in cel mult două zile de la data documentării noastre izolaţia va fi terminată. Cele văzute şi discutate atît la sediul antreprizei, cit şi la locul amintit anterior, ne-au convins că în sinul acestui colectiv sunt prezente atitudini cu o doză ridicată de responsabilitate şi uncomportament de ţinută faţă de respectarea termenelor fixate de comun acord cu beneficiarii. De fapt, asemenea, caracteristici sunt valabile și pentru munca desfășurată de colectivul brigăzii nr. 5 Sibiu-Alba. La sediul acesteia, din Sibiu, am putut vedea un atelier de producție industrială realizat cu forțe proprii, în care se construiesc recuperatoare decăldură, piese de schimb şi subansamble pentru vaporizatoare necesare la reparaţiile unor utilaje de la I. Ch. „Carbosin“ Copşa Mică — prin aceasta degrevindu-se întreprinderea ,,Vulcan“ de execuţia unor astfel de produse. Inginerul Hie Grădinar, şeful de brigadă, arăta că, de curând, au fost terminate lucrările de montaj la preîncălzitoarele de aer pentru cazanele tin ..CR9“ la întreprinderile ..Emailul roşu“ — Mediaş. ..Textila“-Cisnădie si întreprinderea de stofe din Sighişoara (cu utilaje construite in atelierul de producţie industrială) şi că sunt în curs de efectuare lucrările de la Copşa Mică (cazanul, precum şi reparaţia turbinei energetice), existînd condiţii ca să fie respectate termenele planificate. Depăşirea planuluila construicţiimontmi pe primul trimestru cu 6 milioane lei oferă certitudinea realizării in totalitate a sarcinilor viitoare aferente corectivului acestei brigăzi. Dir, cele spuse pînă acum rezultă, credem, seriozitatea oamenilor muncii de la A.M.R.C.T. lifofit-Hunerioara, în activitatea ce o întreprind pe linie de montaj si reparaţii cazane termice..,, Dimensiunea volumului de lucrări la care este angajat colectivul, dar mai ales realizările de pină acum, in bună măsură datorate aplicării 5-o practică a unor tehnologii de mare productivitate şi mobilităţii echipelor in timpul execuţiei unoi operaţii, vin să nu dovedească răspunderea cu care acţionează în efectuarea tuturor lucrărilor ce îi revin ori sectoare prioritare ale economiei naţionale. Eliade Bălan I . Constantă preocupare pentru îndeplinirea integrală a tuturor indicatorilor de plan ■ Exigenţă sporită faţă de munca de calitate ■ O urmărire atentă a lucrărilor specifice fiecărei investiţii . Tehnologiile moderne de mare productivitate conduc la reducerea termenului de execuţie. Progresul (Urmare din pag. li producţiei agricole şi modernizarea tehnicilor de producţie s-a produs modificarea structurii profesionale, diversificarea infrastructurii sociale, creşterea nivelului de instrucţie şi civilizaţiei in mediul rural- Ampla mobilizare de forţe pentru ridicarea calificării profesionale, realizată concomitent printr-un susţinut program de învăţâmînt agrozootehnic de masă în cadrul unităţilor agricole şi prin dezvoltarea reţelei de invăţămint superior şi liceal agricol ca şi a celei de cercetare ştiinţifică, a deschis perspective noi muncii in agricultură. Statutul profesional al muncitorului agricol a căpătat valenţe noi, determinate de apropierea nivelului de tehnică şi productivitate din agricultură cu cel din industrie. Făurirea agriculturii socialiste a contribuit, aşadar, la omogenizarea socială prin modificarea progresivă a mediului agricol, a tipurilor de activităţi, a structurilor de producţie, integrarea cu industria şi alte activităţi conexe, schimbarea modelelor de organizare, mai buna utilizare a tehnicii şi a resurselor umane, crearea condiţiilor unei mai mari flexibilităţi tehnice şi tehnologice în raport cu problemele noi apărute şi cerinţele economiei naţionale. In continuare, aşa cum subliniază în Expunere, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la scara întregii societăţi Procesul de apropiere şi omogenizare a claselor şi categoriilor sociale va avea loc pe baza celor mai noi cuceriri, ale ştiinţei, tehnicii şi culturii, a conlucrării tot mai strinse in procesul de producţie, de ridicare a întregii societăţi pe noi culmi de progres şi civilizaţie“. Noii muncitori agricoli vor fi, ca şi un industrie absolvenţi ai învăţământului liceal de 16 şi 12 ani, cunivel ridicat de cultură generală şi cunoştinţe de biologie, chimie şi mecanică agricolă, de mare întindere, ceea ce va permite valorificarea cu şi mai mare randament a resurselor materiale şi a capacităţii de muncă şi creaţie in agricultură, inclusiv a policalificării. O altă latură calitativă ce marchează evoluţia agriculturii româneşti este participarea, printr-un efort general, a întregii economii la modernizarea şi ridicarea tehnicităţii acestei ramuri. Se poate spune continuu al că progresul ştiinţific şi tehnologic al agriculturii s-a accentuat odată cu aşezarea acesteia intr-un raport optim cu industria, etapă la care s-a trecut pe baza tezei elaborată de secretarul general al partidului, potrivit căreia strategia, dezvoltării intensive a agriculturii trebuie să o situeze ca a doua ramură de bază a economiei, in cadrul amplului proces de desfăşurare a noii revoluţii agrare. Odată cu elaborarea conceptului obiectivelor şi direcţiilor de acţiune a celei de a doua revoluţii agrare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a trasat sarcina trecerii la o nouă calitate in agricultură. Secretarul general al partidului a definit noua revoluţie agrară ca unproces complex, tehnic, organizatoric şi social de mai lungă durată in cadrul căruia, pe baza dezvoltării intensive a producţiei, să sporească contribuţia acestei ramuri la dezvoltarea generală a ţării. Caracterul nou al actualei revoluţii agrare, determinat de baza politico-socială şi tehnico-materială creată pentru dezvoltarea agriculturii, a impus ca obiectiv prioritar realizarea unor producţii inalte, sigure şi stabile, care să satisfacă intr-o măsură din ce în ce mai mare cerinţele actuale şi de perspectivă ale economiei noastre naţionale. Pe această linie a fost adoptat un complex de programe, vizind dezvoltarea în ritm mai accelerat, tehnică şi tehnologică, a tuturor sectoarelor agriculturii, îmbunătăţirea în continuare a structurilor de producţie, organizatorice şi a relaţiilor de producţie, perfecţionarea autoconducerii muncitoreşti, autoaprovizionării şi autogestiunii economice la nivelul unităţilor şi un profil teritorial, aplicarea fermă a noului mecanism economico-financiar, dezvoltarea intr-un ritm superior a producţiei agricole. Congresul al XIII-lea al partidului şi Conferinţa Naţională au stabilit ritmuri dinamice pentru agricultură. Ei merită subliniat faptul, că nivelul producţiilor medii stabilite pentru anul 1990 a fost deja realizat in multe unităţi agricole socialiste, iar in ce priveşte producţia totală, in 1987, ţara noastră a realizat producţia record de 31,7 milioane tone de cereale, inultimii 20 ani producţiile totale de cereale, plante , uleioase şi sfeclă de zahăr şi fructe au crescut de peste 2,5 ori, cea de legume de peste 3 ori, iar agriculturii efectivele de animale şi in mod corespunzător producţiile au crescut la bovine şi ovine de peste 1,4 ori, iar la porcine şi păsări de circa 3,3 ori. Transferul de tehnologii avansate în agricultură a avut loc in condiţii de eficienţă sporită, principalele mijloace tehnice (maşinismul, chimizarea, irigaţiile, sistemele industriale şi biotehnologiile) fiind utilizate cu economicitatea maximă în condiţiile marii proprietăţi socialiste, în cadrul acestui proces un rol hotăritor îl are ştiinţa, unul din factorii primordiali ai progresului social.. In agricultură ea contribuie în cel mai înalt grad la soluţionarea problemelor complexe legate de‘ creşterea potenţialului , productiv al pămintului, a potenţialului biologic al plantelor şi animalelor, de generalizare a unui înalt nivel tehnic şi tehnologic in marea producţie agricolă. Un exemplu este cit se poate de edificator : s-a determinat matematic că influenţa cumulată a potenţialului biologic (soiuri şi hibrizi de plante, rase, linii şi hibrizi de animale create de cercetarea agricolă) şi tehnologic (nivelul mediu al alocărilor de factori din perioada 1971—1985), asupra producţiilor agricole medii, pe ţară în perioada 1971— 1990, este de 73 la sută la griu, 96 la sută la porumb, 83 la sută la floarea soarelui, 84 la sută la lapte de vacă, 94 la sută la olină şi 99 la sută la producţia de ouă. Transferul operativ în producţie al acumulărilor tehnico-ştiinţifice trebuie să se realizeze incepind cu implicarea mai activă a institutelor de cercetare la elaborarea planurilor, promovarea rezultatelor cercetării ştiinţifice şi tehnologice in noile proiecte şi studii pentru investiţii, pornindu-se de la studiile de organizare a teritoriului, planificarea şi realizarea structurii optime a culturilor şi a unor asolamente eficiente stabilite pe baza lucrărilor de zonare agricolă, elaborării şi aplicării unor tehnologii diferenţiate care să utilizeze , cu randamente superioare resursele de care dispunem. Înfăptuirea la un înalt nivel de calitate şi eficienţă a programului de modernizare are in vedere orientarea sistemelor tehnologice pe baza rezultatelor de virf obţinute in ştiinţa agricolă şi a experienţei înaintate a unităţilor distinse cu înaltul titlu de Erou al Noii Revoluţii Agrare- Noi succese ale constructorilor liniei ferate Simeria — Petroşani Constructorii şi montorii care lucrează la dublarea şi electrificarea liniei ferate Simeria — Petroşani înscriu noi succese in întrecerea socialistă. Zilele acestea, ei au dat in folosinţă două noi tronsoane de cale ferată dublă electrificată, in lungime de 20 km, care se adaugă altor porţiuni puse în funcţiune in cursul actualului cincinal. Realizarea în avans a obiectivelor menţionate permite sporirea vitezei de circulaţie a trenurilor cu aproape 50 la sută, reducerea consumului de carburanţi şi asigurarea unor legături optime cu celelalte magistrale feroviare ale ţării. (Agerpres). (Urmare din pagin) nu, ne debarasăm lesne de vechile înclinaţii şi practici ale celor ce consideră că anul este, în fond, o perioadă destul de lungă, care le oferă nenumărate ocazii de aplicare a măsurilor din planurile şi programele întreprinderii. De aici şi „împingerea“, către mai tîrziu, a demersurilor concrete. De aici, din această concepţie care nu a inclus, în sine, adevărul că esenţa progresului, factorul hotăritor este timpul, rezultă şi rămânerile în urmă, foarte serioase, in aplicarea măsurilor de modernizare a producţiei, asupra cărora ne atrage stârnitor atenţia secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în Expunerea care formează, de o lună încoace, obiectul unei vaste dezbateri în întregul nostru partid şi popor. Iată, in şedinţa sa din 20 mai, Comitetul Politic Executiv a dezbătut, intre alte probleme care interesează întreaga ţară, modul in care s-a acţionat, în primul trimestru al acestui an, pentru reducerea cheltuielilor materiale şi totale ale producţiei, precumsi nivelul realizării, in acelaşi prim trimestru al anului, a principalilor indicatori tehnicoeconomici aprobaţi la capacităţile de producţie puse in funcţiune. Concluziile ? Da, în unele ramuri industriale s-au obţinut substanţiale economii faţă de consumurile normate, dar pe ansamblul economiei consumurile au fost mai mari faţă de prevederile planului ; da, s-a acţionat cu mai multă hotărâre pentru atingerea rapidă a parametrilor de producţie şi eficienţă la noile capacităţi puse în funcţiune, dar, cu toate acestea la o serie de capacităţi nu s-au obţinut parametrii proiectaţi, fapt ce a determinat nerealizarea producţiei planificate şi depăşirea costurilor, faţă de nivelele prevăzute în documentaţii. Organele de conducere colectivă din întreprinderi, centrale industriale şi ministere au tras, desigur, învăţămintele cuvenite. întrebarea este: cum vor sta lucrurile după acest iunie, la finele primului semestru ? Reamintim, s-a indicat constituirea unor colective de specialişti din ministere, centrale, institute de cercetare şi întreprinderi care să contribuie nemijlocit la pregătirea condiţiilor necesare îndeplinirii tuturor indicatorilor tehnicoeconomici, la obiectivele şi capacităţile noi puse în funcţiune. Iar în privinţa încadrării riguroase in normele de consum aprobate şi în reducerea lor continuă, lucrurile sunt la fel de evidente pentru toată lumea : în afara acestei practici, nu se poate vorbi de o creştere reală, palpabilă, a rentabilităţii. Este prima datorie a colectivelor de muncă din economie, a organelor lor de autoconducere. în fine, informaţiile ce ne sosesc pe diferite căi ne determină să supunem atenţiei consiliilor oamenilor muncii, conducătorilor din economie, centralelor industriale, titulare de plan, şi în primul rind apropiatelor adunări generale ale oamenilor muncii o problemă în care este direct interesată întreaga societate. Ne referim la eficienţa puternică, repetat dovedită, a întrecerii socialiste, a marii competiţii muncitoreşti După cinci luni, multe colective de întreprinderi anunţă îndeplinirea angajamentelor de producţie şi de eficienţă asumate în întrecerea pe întregul an. E bine, e foarte bine, sunt motive de laudă şi deplină consideraţie. Dar analiza fenomenului pozitiv obligă la reflecţii. Unităţile economice care şi-au îndeplinit cu mult înainte de sfirşitul anului economic angajamentele asumate în întrecere sunt tocmai acele întreprinderi în care măsurile din programul de modernizare a producţiei au fost ferm aplicate, dîndu-se prioritate celor care asigurau din concept, din riguroase calcule tehnico-economice, o pronunţată eficienţă in creşterea volumului producţiei fizice, a exportului, a productivităţii muncii, a reducerii costurilor , pentru că, se ştie, programul de modernizare a producţiei, pe care ii implementăm azi in întreaga noastră economie, patronează, la modul cel mai concret, toate căile de creştere a rentabilităţii producţiei materiale, în această etapă de dezvoltare intensivă a economiei româneşti, înseamnă că şi angajamentele în întrecere, asumate la început de an, înprima rundă a adunărilor generale, pot fi depăşite prin continua modernizare a fluxurilor de fabricaţie, prin organizarea superioară a muncii. Prin urmare este de aşteptat ca apropiatele adunări generale sau, de vte nu, consiliile oamenilor muncii, pentru a nu pierde nimic din preţiosul timp — să aducă angajamentelor corectivele necesare. Pentru că întrecerea, ca să fie autentică şi eficientă, are în mod obligatoriu nevoie de obiective mobilizatoare, care să solicite din plin pe toţi participanţii la această profund patriotică şi necesară competiţie muncitorească. Sarcinile e, îndeplinite exemplar! „Románia libera“ ACTUALITATEA ÎN AGRICULTURĂ întreţinerea culturilor în ritm accelerat la un înalt nivel calitativ Evoluţia vremii obligă, pe lingă finalizarea pregătirilor pentru seceriş — moment nu prea depărtat — la continuarea cu toate forţele a lucrărilor de întreţinere a culturilor. Accentuăm această necesitate dat fiind faptul că temperaturile ridicate, la care se adaugă precipitaţiile, favorizează foarte mult dezvoltarea nu doar a culturilor ci şi a buruienilor. Nu este greu de observat, acolo unde mijloacele mecanice sau forţele manuale nu au intervenit pentru eliminarea buruienilor, culturile nici nu se văd. Ne referim, în special, la porumb întrucît prima praşilă nu s-a terminat pe toată, suprafaţa cultivată. Nu s-a trecut cu sapa pe 479 mii hectare semănate cu porumb, cele mai marisuprafeţe fiind localizate înjudeţele Arad, Iaşi, Botoşani, Vaslui, Tulcea, Neamţ. Aceasta in timp ce intr-o serie de zone s-a început chiar şi cea de a doua prasilă mecanică si manuală. Deci, concluzia ce se impune este intensificarea în cel ijn scurt timp a ocarilelor. Mai ales acum cind nu s-a trecut încă la seceriş, ceea ce înseamnă că forţele pot fi orientate cu precădere la aseComuna Peciu Nou, din judeţul Timiş este vestită nu numai pentru producţiile ei cerealiere şi legumicole ci şi pentru cele animaliere. Unităţile agricole din localitate, o intreprindere agriicolă de stat şi trei cooperative agricole, la Peciu Nou, Diniaş şi Sînmartinu Sirbesc, care fac parte din cadrul aceluiaşi consiliu livrează zilnic aproximativ 20 000 litri lapte de vacă. Pasiunea localnicilor pentru animale este mai veche, am putea spune tradiţională, mai noi fiind doar titlurile de fruntaşi în materie de producţie, întreprinderea agricolă de stat, bunăoară, a ocupat in anul precedent un prestigios loc al doilea pe ţară în întrecerea socialistă desfăşurată între unităţile cu acest profil în condiţiile in care unitatea dispune de peste 5 000 de bovine, din care 1 500 matcă, iar producţiile medii au depăşit 4 600 litri pe fiecare vacă furajată. Nu este un succes de neglijat, fără îndoială, iar inimosul director al unităţii, dr. Lucian Drăgan, este convins că ultimul cuvînt în materie de lapte la Peciu Nou nu s-a spus încă. Cu atît mai mult cu cit în acest an şi-a propus să urce ştacheta producţiilor la cel puţin 5 000 litri. La fel de ambiţioase sunt însă şi unităţile C.A.P. de pe raza comunei, hotărîte şi ele să obţină producţii asemănătoare, ba chiar să stabilească noi recorduri. „De ce nu ? — este părerea inginerei Ana Mureşan, preşedinta C.A.P. -Peciu Nou — cind anul trecut noi am realizat o producţie medie de 5 017 litri la fiecare din cele 210 vaci furajate. Pină la această oră, pe fiecare animal am depăşit deja 1 400 litri, iar menea lucrări. Şi trebuie să se procedeze aşa in vederea realizării unor recolte mari. Să nu uităm că s-au depus eforturi serioase pentru a se insămînţa la timp şi bine. La acest fapt se adaugă şi condiţiile extrem de favorabile de pină acum oferite de natură. Ca urmare nivelul producţiilor depinde numai de respectarea in continuare a verigilor de tehnologie, una dintre acestea fiind executarea praşilelor la timp şi de cite ori este nevoie. Cit priveşte lucrările de întreţinere la sfecla de zahăr şi floarea soarelui, realizările sunt ceva mai bune. Prima praşilă producţiile medii zilnice sunt de 13,3 litri şi cresc in continuare. Este adevărat că efectivele au sporit pe parcurs ajungind la aproape 900 capete din care 365 sunt matcă. Avem însă animale valoroase, o bază materială bine pusă la punct şi mai ales oameni care iubesc animalele“. Pe unul dintre aceştia l-am şi cunoscut imediat după aceea, inginera Ana Răăuţiu, şefa fermei zootehnice, care a reuşit să consolideze an de an prestigiul acestui sector. Zootehnia realizează înprezent aproximativ 40 la sută din totalul veniturilor C.A.P., iar beneficiul va fi anul acesta cel puţin dublu faţă de anul trecut. ..Principalul argumental producţiilor animaliere ridicate este, după părerea mea, tocmai baza furajeră care nu poate fi neglijată nici un moment ni se destăinuie. Ca atare, în această primăvară, am declanşat o mecanică şi o manuală s-a încheiat, acum lucrindu-se la cea de a doua praşilă. Datorită modului exemplar în care s-a acţionat în acest sens, în judeţul Buzău s-a finalizat şi a doua trecere prin cultura de floarea soarelui, lanurile puţind să se dezvolte acum nestînjenit. Şi alte judeţe sunt aproape de final : Călăraşi, Brăila, Ialomiţa, Giurgiu, Dolj, Sectorul agricol Ilfov etc. în schimb, în mai multe zone, mari cultivatoare, cea de a doua praşilă la floarea soarelui este abia la început : Galaţi, Bihor, Botoşani, Tulcea etc. In cazul sfeclei de zahăr este o situaţie asemănătoare cu cea de la floarea saaadevărată „bătălie“ de strîngere a furajelor, astfel ca să putem asigura cel puţin 2 000 tone fin şi semifîn, 4 000 tone suculente, 6 000 tone masă verde. Acţiunea de recoltare şi de depozitare a acestor furaje se află in plină desfăşurare. Deocamdată am efectuat prima coasă la lucerna şi trifoi. Zilele acestea începem recoltatul rapiţei, apoi al borceagului de primăvară. Suprafaţa destinată bazei furajere măsoară 196 de hectare, iar cea a păşunilor alte 153 de hectare. De fapt, in adăposturi n-au rămas la ora actuală decit viţeii şi vacile gestante, restul animalelor fiind pe păşuni in cadrul a două tabere aflate în apropierea Timişului la 4 kilometri de comună. Acum, furaje se găsesc peste tot şi este păcat să ne zgircim la furajatul animalelor sau să nu adunăm cantităţile necesare pentru perioada de iarnă arelui. Multe judeţe sunt avansate (în Timiş şi Sectorul agricol Ilfov s-a terminat a doua praşilă manuală), altele. in schimb, nici măcar nu au început-o. Sfecla a fost semănată printre primele în primăvară, deci nu poate fi vorba că nu au crescut şi buruienile, chiar dacă s-a făcut o primă praşilă. Este nevoie de mai multă operativitate în înlăturarea buruienilor din culturi pentru ca plantele singure să beneficieze de apa şi elementele fertilizante ale solului. Practica a dovedit că 60—70 tone de sfeclă la hectar se pot realiza, dar cu condiţia ca şi praşilele să se execute mereu. Intr-adevăr, două cositori mecanice, alte două mașini de tocat erau in plină activitate. La rindul lor cooperatorii Constantin Modoran, Tudor Sandu, Dumitru Matei, în total zece la număr, transportau neîntârziat cu căruţele lucerna şi trifoiul. „Am hotărit să transportăm furajele doar cu căruţele proprii — ţine să precizeze inginerul şef al unităţii, Septimiu Crişan, prezent la faţa locului. Pe de o parte, facem economie de carburanţi, pe de alta transportul se desfăşoară mai operativ şi fără nici un fel de pierderi. Oamenii sunt bucuroşi că fiecare câştigă lunar aproximativ 4 000 de lei, iar unitatea este şi ea un Ciştig. Din cele 800 tone semifîn, cit ne-am propus să obţinem la prima coasă pentru siloz am realizat pînă acum mai bine de 600 tone.Următoarele două coase la lucerniere, vor fi întrebuinţate doar sub formă de fin.“ O optică asemănătoare am întîlnit şi la cooperativele învecinate Diniaş şi Sînmartinu, Şirbesc, unde producţiile nu sunt cu nimic mai prejos, tot ca urmare a furajării corespunzătoare a animalelor. Aici sunt cosite inclusiv porţiunile de iarbă de pe marginea drumurilor şi a canalelor potrivit aceleiaşi optici gospodăreşti. Ca şi la ferma nr. 9 a I.A.S., de altfel, unde tehnicianul Eugen Bonchiş ne demonstrează odată mai mult, că acum este momentul optim să fie adunate de pe cimp furajele necesare. Mai ales cind trebuie sâ furajezi zilnic peste 2 000 de animale, ci te numără ferma, şi ţi-ai propus producţii medii de peste 5 000 litri lapte la fiecare vacă. Ca atare aici coasa întîi a şi fost terminată pe toate cele 150 hectare şi se transportau ultimele cantităţi de lucerna. La încărcat şi descărcat participau peste 70 de oameni, organizaţi pe echipe, care au sosit în cimp încă din zorii zilei. Şoferii Cristian Franz, Ion Boidoc, Petrişor Olaru au efectuat fiecare cite 4—5 transporturi într-o zi cu trailere de cite 4 tone. In partea cealaltă transportul se efectua cu tractoare care tractau cîte trei remorci fiecare. Şi, totuşi, Vasile Chifon, cu trailerul său, se întoarce cum a venit pentru că, intre timp, plecaseră incărcătorii. Din remorcile ultimului tractor care a părăsit cîmpul au picat pe şosea cîteva brate bune de lucernă iar tractoristul nici măcar nu observase in graba lui spre comună. Este un contrast flagrant intre această atitudine şi cei care coseau şi adunau fiecare fir de iarbă cu greblele chiar pe marginea aceleiaşi şosele. Fiecare kilogram de furaje trebuie bine gospodărite încă de pe acum, din perioada primei coase, cintărind în balanţa viitoarelor producţii de lapte. Ion Medoia ||| ■ Pentru ca plantele să beneficieze în totalitate de apa şi elementele fertilizante din sol se impune ca praşilele să se execute de cite ori este nevoie , în timp ce multe judeţe au trecut la praşila a doua la porumb, altele, mari cultivatoare, nu au terminat-o nici pe prima . La floarea soarelui, judeţul Buzău a finalizat cea de a doua praşilă manuală, iar la sfecla de zahăr, judeţul Timiş şi Sectorul agricol Ilfov ■ Acum, pînă la începerea secerişului, este posibil ca toate forţele să fie concentrate la efectuarea lucrărilor de întreţinere. Asigurarea furajelor, „secretul“ celor 20000 litri de lapte realizaţi zilnic într-o comună - TIMIŞ.