România Liberă, iulie 1988 (Anul 46, nr. 13577-13601)

1988-07-01 / nr. 13577

■# .•V,'tortsiti»»# #** TI/ELI ITNTIN­ PLENARA C,C, AL P.C.R. -PROGRAM* ACPUNE AL ÎNTREGULUI POPOR — ■­ ........................■'----------------------------------------------------- -....... ....... si invătă — ai progresului multilateral al patriei Realizarea obiectivului strate­gic stabilit de Congresul al XllI-lea al Partidului Comunist Român de trecere a tării noas­tre. pină in anul 1990 într-un stadiu superior de dezvoltare si de configurare a unei noi calităţi a muncii şi vieţii între­gului popor solicită cercetarea ştiinţifică, invăţămîntul şi cul­tura să-şi sporească în mod substantial contribuţia la trans­punerea in viată a cerinţelor noii revoluţii ştiintifico-tehnice, a noii revoluţii agrare şi in general a obiectivelor etapei superioare de edificare a socie­tăţii socialiste multilateral dez­voltate pe care o parcurgem in prezent. In concepţia partidu­lui nostru, a secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ştiinţa, învăţămin­­tul, cultura în general sunt­ de­­­finiţi ca factori primordiali ai progresului multilateral al pa­triei, fapt atestat şi de frec- - ven­tele sublinieri ale importan­telor realizări obţinute­­ în dez­voltarea lor, cit şi ale sarcinilor ■ de mare amplitudine ce le re­vin pentru viitor. „In toată a­­ceastă activitate — subliniază tovarăşul Nicolae Ceauşescu în magistrala Expunere din 29 aprilie — trebuie să por­nim de la hotăririle Con­gresului al XlV-lea, ale Confe­rinţei Naţionale, de la prevede­rile generale ale politicii parti­dului nostru privind rolul de­terminant al ştiinţei şi învăţă­­mintului in întreagă dezvoltare economico-socială." Ştiinţa — principală forţă de producţie şi suport al conştiin­ţei socialiste revoluţionare a oamenilor muncii. Ştiinţa a de­venit in condiţiile epo­cii con­temporane o forţă nemijlocită de producţie, ea se îngemănea­ză in totalitatea activităţilor social - productive, de organiza­­zare si conducere, in relaţiile interumane, în profilul spiri­tual al celor ce muncesc ; da­tele progresului contemporan se raportează consecvent si valori­zator la stiintă Şi dezvoltarea gi. In concurenţa acerbă ce derulează pe plan mon­­bogătia ştiinţifică, sto­­cunoştinte de care dis­­tin popor, se constituie ..in., o fertă valută forte. Ştiinţa e foarte scumpă şi nu o dată folosită ca mij­loc de dominaţie şi subordonare, de impunere a unor clauze în relaţiile econo­mice internaţionale care pot leza Interesele fundamentale, însăşi suveranitatea şi indepen­denţa statelor. Descifrarea a­­cestor tendinţe in planul si­tuaţiei mondiale a făcut ca, dovedind o nestrămutată încre­dere in inteligentă şi creativi­tatea poporului nostru, a oame­nilor de ştiinţă români, încă de­­ la Congresul al IX-lea tovară­şul Nicolae Ceauşescu să mili-­ teze pentru intensificarea cer­cetării ştiinţifice proprii, pen­tru sporirea aportului ei la Îmbogăţirea patrimoniului şti­inţific naţional pentru a nu fi pe acest plan tributari străină­tăţii. . ... Aşa cum subliniază secretarul general al partidului in cuvin­­tarea de excepţională impor­tantă rostită la consfătuirea de lucru cu activul şi cadrele de bază din domeniile muncii or­ganizatorice de partid şi politi­­co-ideologice în cei 23 de ani care au trecut de la Congresul al IX-lea s-au lichidat multe greşeli şi lucruri negative din trecut. „S-a dezvoltat larg şi s-a precizat mai bine rolul şti­inţei şi culturii in făurirea noii orinduiri sociale, pornindu-se de la faptul că nu se poate vorbi de realizarea socialismu­lui şi comunismului fără a aşeza la temelia lor cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi cu­l­­turii, ale cunoaşterii umane in general“. Avansind pe această­­ linie, a avut loc o permanentă dezvol­tare a bazei materiale şi orga­nizatorice a activităţii de cer­cetare ştiinţifică. Activează în ţara noastră o amplă reţea de instituţii ştiinţifice şi un nu­măr impresionant de institute de cercetare ştiinţifică. Numărul cercetătorilor s-a triplat in ulti­mii 23 de ani. Pentru coordona­rea de ansamblu a activităţii de cercetare ştiinţifică s-au consti­tuit noi organisme democrati­ce — Congresul Ştiinţei si­­In­­văţămintului, organism demo­cratic larg reprezentativ ce dez­bate. In lumina directivelor de partid sarcinile şi direcţiile perfecţionării învăţământului şi ştiinţei, a contribuţiei lor spori­te la dezvoltarea industriei, a­­griculturii, a tuturor domeniilor vieţii sociale. Ca organisme permanente constituite de acest larg şi reprezentativ forum de­mocratic funcţionează Consiliul National al Ştiinţei si Invăţă­­mintului in fruntea căruia se află prestigioasa personalitate ştiinţifică de largă recunoaş­tere internaţională, tovarăşa academician doctor inginer Elena Ceauşescu. Acest important fo­rum al ştintei si învăţămintu­­lui are două compartimente : Comitetul National pentru Şti­inţă şi Tehnologie şi Consiliul National al Invăţămintului. In lumina Expunerii tovarăşului Nicolae Ceauşescu din 29 apri­lie sarcinile Comitetului Naţio­nal pentru Ştiinţă şi Tehnolo­gie, atribuţiile şi competenţele sale vor crește, avînd respon­sabilități directe în elaborarea tuturor planurilor și programe­lor de dezvoltare. Împreună cu Comitetul de Stat al Plani­ficării , funcționind ca se­cretariat al Consiliului­ Suprem al Dezvoltării Econom­ico-Socia­­le, prevedere ce consolidează latura organizatorică a implică­rii mai directe şi mai eficiente­­­ a cercetării ştiinţifice în toate secvenţele progresului econo­mico-social. în Expunerea din 29 aprilie tovarăşul Nicolae Ceauşescu pune un accent deosebit pe conducerea ştiinţifică a tuturor domeniilor vieţii sociale, im­­plicând aici perfecţionarea pla­nificării şi optimizarea raportu­rilor dintre organele centrale şi cele locale ale conducerii econ­om­ice. Organizarea­, plani­ficarea, conducerea de zi cu zi a activităţii econom­ice şi socia­le, reclamă o încărcătură spori­tă de cunoaştere ştiinţifică, de generalizare a experienţei po­zitive, de mobilizare a conştiin­ţelor la acţiuni practice con­structive. Contrar unor păreri simpliste ştiinţa nu se încor­porează numai în mijloace­­ de producţie şi produse ci şi î■vin modalităţi de gîn­­dire şi acţiune în relaţii inter­­uman­e, însăşi« aplicarea princi­­­piilor autoco­nducerii şi auto­­gestiunii muncitoreşti,­ valorifi­carea optimă­ -a cadrului demo­cratic de conducere prin parti­ciparea tuturor oamenilor mun­cii; reclamă o Încărcătură spo­rită de cunoaştere şi Informaţie ştiinţifică, de raportare la ştiinţă nu ia mod fetişist-demagogic ci creator-constructiv. Progresul continuu al ştiinţei şi aplicarea ei consecventă in producţie cer dezvoltarea şti­inţelor umaniste, a medicinei, a biologiei, a pedagogiei, psiho­logiei, sociologiei, a filosofiei, a istoriei, a economiei politice, a­­tuturor acelor modalităţi spe­cifice ..de­ cunoaştere a realităţii sociale care pot deschide Căi noi de înţelegere şi sporire­­a eficienţei chiar şi pentru dome­niile­­ştiinţifice nemijlocit im­plicate in progresul tehnico­­productiv şi nu in ultimul rind în protecţia mediului ambiant, a cadrului natural al vieţii. Ştiinţa se implică atit in­­for­marea capacităţii de muncă, in însuşirea unei calificări supe­rioare , in temeinica stăpînire a profesiei, oricare este locul ei în diviziunea socială a mun­cii cît şi în formarea conştiinţei socialiste înaintate a spiritului revoluţionar, a gîndirii materia­­list-ştiinţifice, a comportamen­tului civic înaintat care nu se pot articula­­decit pe un fond de temeinică cunoaştere şi cul­tură. Un învâţămint revoluţionar — puternic racordat la cerinţele vieţii, în strategia globală a dezvoltării orînduirii noastre socialiste. invăţămîntul este principalul sistem de transmi­tere a informaţiei ştiinţifice, a culturii, de formare şi dezvolta­re a conştiinţei socialiste a ti­neretului — definit încă de la Congresul al IX-lea ca principal for de cultură şi izvor de civi­lizaţie. Dezvoltindu-se în aceas­tă lumină, invătămîntul româ­nesc a cunoscut cea mai în­floritoare perioadă din istoria sa, ajungind ca astăzi să a­­sigure calificări profesionale competente pentru toate dome­niile de activitate, să fie de fapt cadrul general şi sistemul organizat de pregătire integra­lă a forţei de muncă, să dispună de un grad înalt de flexibili­tate şi adaptabilitate pentru a răspunde cerinţelor producţiei şi ale vieţii sociale in general, pentru a anticipa direcţiile noi ale dezvoltării. Principiul fundamental aşe­zat la baza întregului învăţă­­mint este integrarea­ sa organi­că cu cercetarea, producţia şi activitatea socială. Integrarea învâţămintului cu cercetarea şi producţia creează cadrul organizat de antrenare a valorosului potenţial de cerce­tare pe care-l reprezintă cadre­le didactice şi studenţii la spo­rirea zestrei de cunoştinţe şti­inţifice a societăţii noastre. Uni­versităţile au fost dintotdeauna lăcaşuri ale ştiinţei, au produs idei şi învăţămîntul superior românesc se înscrie cu străluci­re pe linia acestei tradiţii ; ele­mentul nou este cuprinderea cercetării Universitare intr-un sistem planificat, cu obiective precise care să vizeze soluţio­narea multiplelor şi vitalelor probleme ale activităţii practic productive, ale modernizării producţiei şi înnoirii produselor. Cercetarea ştiinţifică univer­sitară a cadrelor didactice, cu­prinsă în planul de stat , cit şi a studenţilor desfăşurată în cadrul amplei , manifestări de masă de stimulare şi Promova­re a­­ creativităţii iniţiată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu „Cîntarea României“ şi-a do­bândit u­n binemeritat prestigiu prin elaborarea de lucrări ce răspund nemijlocit solicitărilor producţiei, contribuie la per­fecţionarea tehnicii şi tehnolo­giei, la creştera producţiei şi productivităţii muncii, sporesc încărcătura de cunoaştere in­corporată in produse, calitatea şi competitivitatea lor. Cerce­tarea universitară — a cadre­lor didactice — este încorpora­tă, evident pe anumite secven­ţe, in realizările de mare an­vergură ale „Epocii Nicolae Ceauşescu" — metroul bucu­­reştean, platformele de foraj marin, salbele de fier şi beton ale podurilor ce străjuiesc ma­gistrala albastră a Canalului Dunăre — Marea Neagră, in multe din noile tehnologii du­mice, in calculatoarele şi siste­mele informatice româneşti şi in multe altele. Secretarul general al partidu­lui a acordat o atenţie perma­nentă perfecţionării continue a învâţămintului prin asimilarea in structurile şi substanţa dis­ciplinelor predate a tot ceea ce este nou, înaintat în ştiinţa universală, pentru racorda­rea sa tot mai cuprinzătoa­re la cerinţele viitorului. în­­văţămintul se cere perfecţio­nat în permanenţă in substanţa sa, „în cunoştinţele pe care le transmite printr-un continuu proces de asimilare şi dezasi­milare, prin însuşirea a tot ce este nou in gîndire, dar şi prin descongestionarea programelor analitice şi lecţiilor, prin re­nunţarea la cunoştinţe depăşite, prin evitarea repetărilor şi su­prapunerilor inutile şi supără­toare între discipline. Concretizînd principiul Inte­grării învâţămintului cu cerceta­rea şi producţia, circa o treime din timpul alocat procesului de învăţămînt este destinată practi­cii productive în atelierele pro­prii sau în întreprinderi, intra sala de curs sau seminar, labo­rator şi atelier s-a stabilit o con­tinuitate a activităţii care pre­supune învăţare, muncă produc­tivă, cercetare, formarea în profil larg a viitorilor specia­lişti, conformă cu cerinţele şi specificul economiei noastre, asigură Însuşirea armonioasă şi unitară de către toţi studenţii a bazelor cunoaşterii ştiinţifice, a istoriei patriei şi ideologiei partidului nostru şi în acelaşi timp a disciplinelor profilatoa­­re pentru viitoarea lor meserie. Integrarea învâţământului cu cercetarea şi producţia conduce şi la intensificarea preocupări­lor, pentru introducerea opera­tivă in sistemul de cunoştinţe predate a rezultatelor cercetării ştiinţifice proprii, a celor mai noi şi valoroase realizări de­ producţie. Ea permite să se organizeze pregătirea forţei de muncă nu numai pentru a cunoaşte foarte bine tehnica şi tehnologiile existente în pro­ducţie, ci in ideea că cercetarea ştiinţifică trebuie să fie cu cel puţin 5 ani înaintea producţiei şi instruirea in şcoli şi facul­tăţi trebuie să aibă in mai mare măsură un caracter anticipativ. Desigur că o asemenea manieră de abordare a problemelor re­clamă cu forţa imperativului acoperirea prin date reale a calificării profesionale. Aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, in instruirea tineretului şcolar trebuie să se acorde o importanţă sporită pregătirii economice şi in dome­niul activităţii de conducere şi organizare a unităţilor eco­nomice. „Inginerii, specialiştii din toate domeniile trebuie, din facultate — încă chiar din licee — să-şi însuşească o serie de cunoştinţe şi să ştie ce în­seamnă organizarea unei secţii, a unui sector, a unei întreprin­deri, in toată complexitatea lor". Actuala etapă de dezvoltare a ţării noastre ar putea purta ca definiţie emblematică îndem­nul adresat sistematic tineretu­lui şi întregului popor : „învă­ţaţi, învăţaţi, şi iar învăţaţi". învăţămîntul a primit a­­tribuţii sporite tocmai pe linia organizării reciclării şi perfecţionării pregătirii cadre­lor, prin cursuri de calificare sau postuniversitare. Realizarea optimă a acestei sarcini, de către unităţile de invăţămint cit şi de către cele productive care să acorde efectiv impor­tanţă formelor de perfecţiona­re a pregătirii profesionale, este o dimensiune a responsabilită­ţii, o probă a însăşi formării şi acţiunii spiritului revoluţionar. Democratismul invăţămintului nostru, amplu reflectat in ca­racterul lui deschis, in dezvol­tarea învâţămintului seral şi fără frecvenţă, care creeaza cadrul pregătirii profesionale şi culturale pentru toţi tinerii, cere o atenţie deosebită pentru aceste forme de pregătire, pentru perfecţionarea metode­lor de transmitere,­a tehnologiei didactice, pentru a realiza o pregătire calitativă care să nu reprezinte concesii şi să fie comparabilă şi competitivă cu pregătirea prin cursurile de zi. Recentele măsuri ale Co­mitetului Politic Executiv prin care s-au aprobat cifrele de şcolarizare pentru anul 1988, 1989 constituie paşi importanţi spre generalizarea invăţămintu­­lui de 12 clase, practic întreaga generaţie de absolvenţi ai clasei a X-a îşi vor continua pregăti­rea în licee sau şcoli profe­sionale. Iar în clasa a IX-a a in­­văţămintului seral va fi în­scris un număr de tineri supe­rior faţă de cel actual, mai ales tinerii încadraţi in produc­ţie in anii anteriori şi care ur­mează să-şi completeze studiile invăţămintului obligatoriu de 10 ani. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se raportează in termeni de a­­dincă stimă şi consideraţie la activitatea celor ce-şi desfăşoa­ră activitatea in domeniul cer­cetării ştiinţifice şi invăţămin­­tului : „Partidul nostru dă o înaltă apreciere nu numai şti­inţei şi culturii, intelectualită­ţii, oamenilor de ştiinţă şi de cultură din toate sectoarele de activitate, strins legaţi de clasa muncitoare, de ţărănime, de în­tregul popor". Sunt cuvinte de neasemuită căldură, dar care in acelaşi timp obligă la un răspuns pozitiv, de­şi mai am­plă şi responsabilă angajare a oamenilor de ştiintă si cultură, a celor din învăţămint in pro­gresul general al patriei, îndeplinirea rosturilor de înaltă rezonanţă în viaţa po­porului nostru a ştiinţei şi in­­văţămîntului, ca elemente de care depinde efectiv realizarea Înaltelor idealuri ale socialis­mului şi comunismului se în­cununează prin efortul şi Îm­plinirile in domeniul formării omului nou, a personalităţii multilateral dezvoltate, a omu­lui cult, cu o solidă pregătire pro­fesională, cu un neţărmurit de­votament pentru patrie, partid, popor, pentru conducătorul său iubit aflat la crima destine­lor naţionale, cu o amplă ca­pacitate de înţelegere a proce­selor şi legităţilor obiective de dezvoltare a naturii şi societă­ţii, un om armonios dezvoltat cu un comportament civic îna­intat, figură luminoasă a socie­tăţii socialiste multilateral dez­voltate pe care o edificăm. Prof. dr. Olivia Clătici 99 Noua calitate a muncii şi vieţii solicită cercetarea ştiinţifică, învăţâmintul şi cultura să-şi sporească în mod substanţial contribuţia la Eficienţa economică a autoconducerii şi autogestiunii muncitoreşti impune o încărcă­tură sporită de cunoaştere şi informaţie ştiinţi­fică, raportare permanentă la ştiinţă în mod creator-constructiv . Ştiinţa se implică atît in însuşirea unei calificări superioare cît şi în formarea conşti­inţei socialiste înaintate, a spiritului revolu­ţionar, a comportamentului civic înaintat . In condiţiile actualei etape superioare de edificare a societăţii socialiste învăţămîn­tul este chemat să răspundă printr-o largă deschidere spre perfecţionare, spre racorda­rea tot mai cuprinzătoare la cerinţele viitorului im * iem m m­ult Pagina a 2-a — 7 iulie 1988 V Mă număr printre cei 1 352 000 de pensionari din sistemul asi­gurărilor sociale de stat, pentru munca depusă şi limită de vîrs­­tă, care vor beneficia de majo­rările aprobate de recenta Sesi­une a Marii Adunări Naţionale. Realizată în concordanţă cu ho­­tărîrile Congresului al XIII-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului, această măsură re­­f­lectă, odată în plus, grija sta­tornică pe care conducerea de partid şi de Stat, personal to­varăşul Nicolae Ceauşescu, o poartă pentru creşterea continuă a nivelului de trai material şi spiritual al întregului popor­. Ea reprezintă, in acelaşi timp, o recunoaştere a contribuţiei pe care fiecare dintre noi şi-a adus-o in anii de activitate la marea operă de construcţie a socialismului în patria noastră. Din cite am înţeles, pentru plata acestor majorări statul va trebui să cheltuiască la nivelul unui an fonduri in valoare de circa 2 miliarde lei. Acest efort financiar suplimentar a devenit posibil ca urmare a succeselor înregistrate în ultimii ani de societatea noastră in toate do­meniile de activitate, succese care ilustrează in mod pregnant vigoarea și caracterul sănătos al economiei româneşti. Pentru că, iată, in vreme ce in econo­mia mondială se fac simţite fe­nomene de stagnare, care deter­mină in unele ţări înrăutăţirea condiţiilor de trai ale oamenilor muncii, in România socialistă, unde economia naţională conti­nuă să înregistreze un ritm as­cendent de dezvoltare, a fost posibilă nu numai mărirea re­tribuţiilor oamenilor muncii, ci şi a pensiilor. Din calculele pe care le-am făcut rezultă că, incepind de la 1 octombrie a.c. pensia mea se va mări la 1100 lei lunar, faţă de 900 lei cit am primit pină acum, ceea ce reprezintă o creş­tere de peste 22 la sută. Acest spor se va resimţi favorabil in bugetul familiei, contribuind la creşterea nivelului de trai. Recunoscătoare grijii perma­nente pe care ne-o poartă, adresez tovarăşului Nicolae Ceauşescu, conducătorul iubit al partidului şi statului, cele mai calde şi alese cuvinte de mul­ţumire, precum şi înalta mea consideraţie pentru înţelepciu­nea şi clarviziunea cu care ne conduce ţara, pentru neobosita strădanie pusă in slujba pro­păşirii patriei şi fericirii poporului. Maria Guţu pensionară, municipiul Bacău Cele mai calde şi alese cuvinte de recunoştinţă „Románia libera“ Majorarea retribuţiilor personalului muncitor şi a pensiilor Creşterea continuă a nivelului de trai al întregului popor (Urmare din pag. 1) tovarăşul Nicolae Ceauşescu —, pentru că ele reflectă în mod pregnant justeţea politicii gene­rale a partidului nostru de dez­voltare puternică a forţelor de producţie — singura cale de a asigura făurirea cu succes a so­cialismului şi de ridicare con­tinuă a bunăstării materiale şi spirituale a poporului“. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de gîndirea şi activitatea căruia sunt indisolubil legate cele mai mari înfăptuiri din existenţa so­cialistă a naţiunii noastre, arăta, pe bună dreptate, că noile mă­suri, cu profund caracter uma­nitar, menite să conducă la creşterea veniturilor reale ale oamenilor muncii, implicit la îmbunătăţirea accentuată a cali­tăţii vieţii, demonstrează cu pu­tere justeţea politicii partidului nostru, de dezvoltare consec­ventă şi in ritmuri înalte a in­dustriei, a agriculturii, a în­tregii economii naţionale, reflec­­tind creşterea forţelor de pro­ducţie, pe baza unui raport just între fondul de acumulare şi fondul de consum care au făcut posibile mutaţiile de esenţă can­titativă şi calitativă datorită că­rora au putut spori continuu avuţia naţională, venitul naţio­nal, elemente determinante în asigurarea unui nivel de trai ascendent. De altfel, înseşi noile majorări de retribuţii şi de-pen­­sii reprezintă un efect dialectic al dobindirii, şi în prima jumă­tate a actualului cincinal, a unor rezultate importante in dezvoltarea economică a patriei noastre. Aceste succese sunt de fapt o continuare firească a împliniri­lor pe termen lung din istoria socialistă a ţării, cu deosebire în perioada inaugurată de Con­gresul al IX-lea al partidului, cea mai fertilă sub toate aspec­tele vieţii materiale şi spiri­tuale. Pe temelia lor s-a putut clădi tot ce ne îmbogăţeşte şi ne înfrumuseţează viaţa acum. Forţa economică de care dispunem astăzi, stabilitatea structurilor noastre economi­ce, viabilitatea relaţiilor re­voluţionare de producţie, in ansamblul cărora oamenii mun­cii, în temeiul drepturilor şi în­datoririlor legitime de proprie­tari socialişti uniţi ai avuţiei na­ţionale, de producători şi impli­cit de beneficiari ai Valorilor ei, işi sporesc eforturile, răspun­derea, angajarea pentru conti­nua întărire şi dezvoltare a acestui bun fundamental, în an­samblul celorlalte valori defi­nitorii ale societăţii noastre so­cialiste. Se cuvine să reflectăm adine, deci, la toate sensurile acestor noi şi pilduitoare dovezi de grijă statornică ale partidului, perso­­nal ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, faţă de toţi oamenii muncii, profundul umanism ce caracterizează activitatea condu­cătorului partidului şi statului. Ele fac parte integrant­ă, desigur, din însăşi configuraţia venerală a noii noastre civilizaţii, revo­luţionară în formă şi mai cu seamă în conţinut, cu toate va­lenţele sale în plan material şi spiritual. Ele vin de fapt să ne îmbogăţească viaţa intr-o fi­rească şi mobilizatoare împlinire a marilor obiective din progra­mele partidului. Configuraţia de astăzi a oraşelor şi satelor, unde peste 80 la sută din locuinţe sunt noi, a culturii noastre poliva­lente, existenţa unei baze mate­riale solidă, în continuă exten­sie, destinată sectorului sănă­tăţii şi ocrotirilor sociale, im­plicit pentru uzul celei mai ti­nere generaţii a ţării, dezvol­tarea bazei menite odihnei şi turismului — toate acestea, iată, ca de altfel multe altele, se con­stituie intr-un întreg strălucitor, in ansamblul căruia înseşi noile prevederi de sporire accentuată a veniturilor băneşti reprezintă doar unul din punctele de refe­rinţă pentru orice reflecţie de ordin politic, economic sau so­cial, în virtutea tuturor acestor adevăruri, ca expresie a grijii partidului pentru bunăstarea în­tregului popor, înşişi oamenii muncii, noi toţi, suntem­ datori să ne mobilizăm mai amplu for­ţele, pentru înfăptuirea exem­­­plară a tuturor obiectivelor con­strucţiei socialiste intensive. Să transpunem deci cu fermitate in viaţă orientările şi sarcinile formulate şi in recentele sale Expuneri de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe coordonatele lor urmînd a ne structura drumul ascendent. Modernizarea preg­nantă a întregii activităţi, a producţiei in toate domeniile şi sectoarele sale, realizarea rit­mică a planului şi in special a sarcinilor pentru export, pro­movarea curajoasă a noului în gindire şi in muncă — iată doar o parte din direcţiile conver­gente, de ordin prioritar, pe care se cuvine să acţionăm, ca răspuns revoluţionar la noile dovezi, ele însele revoluţionare, de grijă statornică a partidului pentru bunăstarea fiecărui cetă­ţean al României socialiste. Este angajamentul ferm al nostru, al tuturor, de a ne aduce cu forţe sporite contribuţia la îndeplinirea importantelor sar­cini care ne stau in faţă in a­­ceastă etapă, hotăritoare, pentru înfăptuirea exemplară a planu­lui, pe acest nou semestru, pe anul 1988 şi pe întregul cincinal. Va trebui, desigur, să ne spo­rim eforturile pentru instau­rarea unei noi calpă­ri, supe­rioare, în întreaga activitate, în întreaga noastră viață, punînd un accent deosebit pe laturile intensive ale muncii de zi cu zi, astfel incit fiecare colectiv, indi­ferent de domeniul și sectorul în care se manifestă, să dobân­dească noi şi tot mai valoroase cote pe coordonatel­e eficienţei economice, cu convingerea nes­trămutată că acesta este izvorul nesecat al tuturor măsurilor care se iau şi se vor mai lua, pentru ridicarea şi mai preg­nantă a nivelului nostru de trai material şi spiritual. Dragomir Horomnsa Măsuri profund umaniste (Urmare din pag. 1) Intervalul oct­om­brie-decem­­brie 1988 un fond de retribuire sporit cu 1 670 000 lei se va regăsi în creşterea veniturilor a peste 1 600 de alţi tineri care, in pre­zent, au retribuţii de peste 2 000 lei. La încheierea acţiunii de majorare, fondul de retribuire al întreprinderii va prezenta o suplimentare de 4 268 000 lei. Grija partidului, a conducătoru­lui nostru faţă de creşterea ni­velului de trai material al oa­menilor muncii, a tineretului apare, cu claritate, şi din acest exemplu. După cum, tot cu cla­ritate, este evidenţiat şi acel adevăr relevat, de atâtea ori, de tovarăşul Nicolae Ceauşescu prin desemnarea muncii, a con­tribuţiei fiecăruia dintre noi, a întregului popor, ca sursă certă a prosperităţii noastre. A accentua eforturile în direc­ţia împlinirii exemplare a ex­portului — unde pe cinci luni am obţinnut o depăşire de 10 la sută — in direcţia realizării pro­ducţiei fizice — indicator care, la rîndu-i, înregistrează o de­păşire considerabilă — a reduce, in continuare, Consumurile de materiale şi energetice, a grăbi ritmul de înnoire a producţiei, sfere de activitate in care avem rezultate bune, a acţiona, deci, in spiritul indicaţiilor date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, iată tot atitea sarcini de căpătîi pentru colectivul nostru prin în­deplinirea cărora dorim să ofe­rim, şi noi, asemenea întregului popor, dovada cea mai concretă a recunoştinţei pe care o nutrim faţă de secretarul­­ general al partidului, iniţiatorul acţiunii de maximă importanţă socială şi politică la care m-am referit, ştim că marile acumulări obţi­nute în ultimele două decenii au întemeiat iniţierea unor aseme­nea măsuri care au condus, de fiecare dată, la creşterea bună­stării fiecăruia dintre noi şi de aceea creşterea zestrei materia­le a societăţii noastre ne preo­cupă în cel mai­­înalt grad, fiind pe deplin conştienţi că prin în­nobilarea ei ne asigurăm noile resurse pe care contăm în îm­plinirea aspiraţiilor viitoare. . (Urmare din pag. 1) mai pune problema zilei de miine, acest spectru dispărind definitiv din viaţa oraşului nos­tru, ca şi cînd n-ar fi fost. — Ciţi oameni trăiesc, in pre­zent, la Miercurea Ciuc ? — Avem 47 000 de locuitori, adică o populaţia cu 30 000 de oameni mai mare faţă de cea existentă in 1968. Sigur, expli­caţia acestui spor spectaculos trebuie căutată tot in creşterea puterii economice a oraşului, pentru că baza oricărei evoluţii sociale aici se află in primul rind. Astăzi, cu o producţie marfă anuală de 5 miliarde lei, industria municipiului Miercu­rea Ciuc produce într-o singură lună mai mult decit se produ­cea, in trecut, intr-un an întreg. Omul, intr-adevăr, doreşte să trăiască acolo unde îşi are fiin­tv-o ca asigurată. Or, la noi, saltul s-a produs nu numai din punct de vedere cantitativ, ci şi cali­tativ, in sensul că, pornindu-se de la perimetrul restrins al unor unităţi de industrie locală — unde se practica un număr limi­tat de meserii şi la un nivel destul de scăzut — locuitorii de azi ai oraşului sunt in măsură să opteze pentru o gamă di­versă de profesii, exercitate in contextul unor unităţi indus­triale de Înaltă tehnicitate. Aceasta înseamnă un alt nivel de instrucţie, o altă cotă de pre­gătire şi de profesionaltate ceea ce se constituie intr-un cîştig major pentru Însăşi creş­terea calităţii umane. Rămine semnificativ faptul că, la­­0 populaţie de 47 000 de oameni, avem peste 15 000 de elevi, că, paralel cu dezvoltarea industriei, s-a înmulţit considerabil numă­rul şcolilor, în ultimii 20 de ani fiind construite patru noi licee, patru şcoli generale şi şase gră­diniţe cu program prelungit. „ Cum s-a petrecut adapta­rea de la habitatul tradiţional la cel modern, pe care o oferă oraşul astăzi ? — La bine, oamenii se adap­tează uşor. Momentul in care s-a trecut la construcţia masivă de apartamente moderne a fost primit de locuitorii oraşului nostru cu mare satisfacţie, în­­trucit ei se văzuseră ocoliţi, ca să spun aşa, pe vremea în care aparţinuseră vechii regiuni ad­ministrative, in sensul că, timp de 24 de ani de la terminarea războiului, prea puţine lucruri se intîmplaseră in urbea lor. In acest răstimp, fuseseră con­struite doar vreo 300 de aparta­mente, continuînd să fie domi­nante atmosfera şi condiţia de existenţă specifice tirgului de provincie. După noua împărţire ad­ministrativ teritorială, cînd Miercurea Ciuc a devenit muni­cipiu de reşedinţă al judeţului Harghita, au fost construite 11 400 apartamente, aproape trei sferturi din populaţia oraşului ajungind să beneficieze de în­tregul complex de condiţii ofe­rit de habitatul modern. Deşi s-a construit şi continuă să se construiască foarte mult, mai avem încă solicitări care îşi aş­teaptă rezolvarea, fiindcă adap­tarea la noile condiţii de viaţă s-a petrecut extrem de rapid. Dealtfel, intr-un context In care civilizaţia a reuşit să se­­instă­­pînească in întreg perimetrul oraşului, în toate componentele vieţii, a aspira la mai bine ră­mine un fapt întru-totul firesc. Este o realitate generată la scara unei întregi naţiuni de politica de adevărată egalitate şi dreptate socială promovată de partidul nostru, de secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Dăm cea mai înaltă pre­ţuire adîncului umanism pro­movat de secretarul gene­ral al partidului, un uma­nism probat, zi de zi, prin ma­rile fapte ale construcţiei socia­liste ce au asigurat o temelie reală pentru ca toţi cetăţenii patriei noastre, să se simtă egali şi demni, pentru ca toţi să se poată bucura de aceleaşi drep­turi la muncă, viaţă şi dezvol­tare. A nega şi denigra aceste adevăruri majore, atunci când ele sunt evidente, azi, pentru o lume întreagă — aşa cum în­cearcă s-o facă unele cercuri şoviniste şi iredentiste din R.P. Ungară — nu înseamnă altceva decit dovada relei credinţe a celor ca Încearcă, prin diversi­une, să abată atenţia de la pro­priile lor probleme interne, înfăptuirile epocale, ce au schimbat structural chipul pa­triei în anii de după cel de-al IX-lea Congres al partidului, au fost obţinute prin munca şi eforturile intregului nostru po­por, strins imit în jurul parti­dului. Noi — trebuie să fie clar tuturor — nu am cerut şi nu vom cere sprijinul nimănui; greutăţile şi obstacolele le-am depăşit şi le vom depăşi, tot­deauna, prin forţele proprii, prin voinţa neabătută de a ne con­strui viaţa in mod liber şi con­ştient, in consens cu aspiraţiile noastre de veacuri. Partidul şi guvernul Republicii Socialiste România nu şi-au permis nici­odată să se amestece in trebu­rile­ interne ale vreunei ţări, aşa cum nici noi, astăzi, nu vom permite nimănui să ne dea lecţii, să lezeze drepturile inalienabile în propria sa casă. Am beneficiat din partea ar­hitectului Albert Martin, de la Atelierul judeţean de proiectare, de o explicaţie cuprinzătoare a modului in care au fost gîndite şi transpuse în practică sistema­tizarea, construcţia şi funcţiu­nile oraşului. A­littîi, s-au conturat şi deli­mitat cele două platforme In­dustriale din zona de Est şi zona de Vest, concepute in conexiune cu viitoarele mari cartiere de locuinţe, spre a se putea asi­gura legături funcţionale, mo­dalităţi de transport ct mai di­recte şi lesnicioase. Astfel, plat­forma industriei uşoare se află, în vecinătatea celui mai mare cartier al oraşului — Tudor Vla­­dimirescu — unde locuieşte ma­joritatea personalului muncitor. Ca punct polarizator al între­gii vieţi­­a oraşului, noul său centru şi-a primit, sub îndruma­rea directă a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, rezolvări funcţionale şi estetice remarcabile, aşa cum apreciază, in fapt, toţi vizitatorii oraşului nostru. Constituit din noul sediu politico-administra­­tiv. Casa de cultură a sindica­telor, un complex hotelier cu 300 de locuri, moderne supra­feţe comerciale şi de servicii din blocuri elegante, cu aproape 5 000 apartamente — 3 500 fiind, de acum, date în folosinţă — această zonă urmează să se în­chege în întregul său într-un viitor apropiat prin construcţia unui mare complex al Uniunii judeţene a cooperaţiei meşteşu­găreşti — în curs de execuţie — şi a unui alt important edificiu destinat vieţii cultural-artistice. Ca fundal arhitectural al clă­dirilor din zona de centru, au fost realizate Incinte Intime de blocuri de locuinţe (parter + 4 niveluri), prevăzute cu spaţii de joacă pentru copii, creşe, gră­diniţe, şcoli, unităţi comerciale, dispensare.­­ Ce elemente esenţiale au folosit arhitecţii pentru a con­feri noilor ansambluri de la Miercurea Ciuc acel aspect ine­dit, atît de plăcut privirii ? Aflindu-ne intr-o zonă de munte cu frecvente precipitaţii, clădirile au fost acoperite cu şarpante, ca compun un loc elegant de linii. In nota unor detalii specifice locului. Modul in care sint dispuse construc­ţiile, folosirea unor materiale de finisaje deosebite — traver­tin, marmură, placaje de cără­midă, ceramică de Dăneşti şi Corint —, ţinuta arhitectonică propriu-zisă oferă privirii, din indiferent ce colţ al oraşului te-ai afla, perspectiva unei lo­calităţi urbane reprezentative, atît pe plan naţional cît şi In­ternaţional. Aş vrea să menţio­nez că locuitorii municipiului Miercurea Ciuc sunt conştienţi şi mindri de frumuseţea oraşului lor, purtind în suflete o adinre dragoste şi recunoştinţă secreta­rului general al partidului, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, din a cărui iniţiativă şi sub a cărui veghe neobosită întreaga patrie socialistă a cunoscut şi cunoaşte un salt în civilizaţie fără prece­dent în istorie, spre beneficiul nemijlocit al tuturor oamenilor ce trăiesc pe minunatul pămînt românesc. ______________________ -------Miercurea Ciuc: -------­imensiunile şi semnificaţiile unor impresionante împliniri Mărturie a spiritului de echitate socialistă (Urmare din pag. 1) repetate rinduri: secretarul ge­neral al partidului — principala pirghie de creştere a nivelului de trai al întregului popor muncitor. Conform angajamentului asu­mat, colectivul din care fac parte este hotărit ca, în anul 1988, să obţină cele mai fru­moase succese, ducînd la înde­plinire neabătut preţioasele în­demnuri şi indicaţii ale tova­răşului Nicolae Ceauşescu, răs­­punzînd prin fapte exemplare de muncă grijii partidului nostru.

Next