România Liberă, iulie 1988 (Anul 46, nr. 13577-13601)
1988-07-01 / nr. 13577
■# .•V,'tortsiti»»# #** TI/ELI ITNTIN PLENARA C,C, AL P.C.R. -PROGRAM* ACPUNE AL ÎNTREGULUI POPOR — ■ ........................■'----------------------------------------------------- -....... ....... si invătă — ai progresului multilateral al patriei Realizarea obiectivului strategic stabilit de Congresul al XllI-lea al Partidului Comunist Român de trecere a tării noastre. pină in anul 1990 într-un stadiu superior de dezvoltare si de configurare a unei noi calităţi a muncii şi vieţii întregului popor solicită cercetarea ştiinţifică, invăţămîntul şi cultura să-şi sporească în mod substantial contribuţia la transpunerea in viată a cerinţelor noii revoluţii ştiintifico-tehnice, a noii revoluţii agrare şi in general a obiectivelor etapei superioare de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate pe care o parcurgem in prezent. In concepţia partidului nostru, a secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ştiinţa, învăţămintul, cultura în general sunt definiţi ca factori primordiali ai progresului multilateral al patriei, fapt atestat şi de frec- - ventele sublinieri ale importantelor realizări obţinute în dezvoltarea lor, cit şi ale sarcinilor ■ de mare amplitudine ce le revin pentru viitor. „In toată această activitate — subliniază tovarăşul Nicolae Ceauşescu în magistrala Expunere din 29 aprilie — trebuie să pornim de la hotăririle Congresului al XlV-lea, ale Conferinţei Naţionale, de la prevederile generale ale politicii partidului nostru privind rolul determinant al ştiinţei şi învăţămintului in întreagă dezvoltare economico-socială." Ştiinţa — principală forţă de producţie şi suport al conştiinţei socialiste revoluţionare a oamenilor muncii. Ştiinţa a devenit in condiţiile epocii contemporane o forţă nemijlocită de producţie, ea se îngemănează in totalitatea activităţilor social - productive, de organizazare si conducere, in relaţiile interumane, în profilul spiritual al celor ce muncesc ; datele progresului contemporan se raportează consecvent si valorizator la stiintă Şi dezvoltarea gi. In concurenţa acerbă ce derulează pe plan monbogătia ştiinţifică, stocunoştinte de care distin popor, se constituie ..in., o fertă valută forte. Ştiinţa e foarte scumpă şi nu o dată folosită ca mijloc de dominaţie şi subordonare, de impunere a unor clauze în relaţiile economice internaţionale care pot leza Interesele fundamentale, însăşi suveranitatea şi independenţa statelor. Descifrarea acestor tendinţe in planul situaţiei mondiale a făcut ca, dovedind o nestrămutată încredere in inteligentă şi creativitatea poporului nostru, a oamenilor de ştiinţă români, încă de la Congresul al IX-lea tovarăşul Nicolae Ceauşescu să mili- teze pentru intensificarea cercetării ştiinţifice proprii, pentru sporirea aportului ei la Îmbogăţirea patrimoniului ştiinţific naţional pentru a nu fi pe acest plan tributari străinătăţii. . ... Aşa cum subliniază secretarul general al partidului in cuvintarea de excepţională importantă rostită la consfătuirea de lucru cu activul şi cadrele de bază din domeniile muncii organizatorice de partid şi politico-ideologice în cei 23 de ani care au trecut de la Congresul al IX-lea s-au lichidat multe greşeli şi lucruri negative din trecut. „S-a dezvoltat larg şi s-a precizat mai bine rolul ştiinţei şi culturii in făurirea noii orinduiri sociale, pornindu-se de la faptul că nu se poate vorbi de realizarea socialismului şi comunismului fără a aşeza la temelia lor cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi culturii, ale cunoaşterii umane in general“. Avansind pe această linie, a avut loc o permanentă dezvoltare a bazei materiale şi organizatorice a activităţii de cercetare ştiinţifică. Activează în ţara noastră o amplă reţea de instituţii ştiinţifice şi un număr impresionant de institute de cercetare ştiinţifică. Numărul cercetătorilor s-a triplat in ultimii 23 de ani. Pentru coordonarea de ansamblu a activităţii de cercetare ştiinţifică s-au constituit noi organisme democratice — Congresul Ştiinţei siInvăţămintului, organism democratic larg reprezentativ ce dezbate. In lumina directivelor de partid sarcinile şi direcţiile perfecţionării învăţământului şi ştiinţei, a contribuţiei lor sporite la dezvoltarea industriei, agriculturii, a tuturor domeniilor vieţii sociale. Ca organisme permanente constituite de acest larg şi reprezentativ forum democratic funcţionează Consiliul National al Ştiinţei si Invăţămintului in fruntea căruia se află prestigioasa personalitate ştiinţifică de largă recunoaştere internaţională, tovarăşa academician doctor inginer Elena Ceauşescu. Acest important forum al ştintei si învăţămintului are două compartimente : Comitetul National pentru Ştiinţă şi Tehnologie şi Consiliul National al Invăţămintului. In lumina Expunerii tovarăşului Nicolae Ceauşescu din 29 aprilie sarcinile Comitetului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, atribuţiile şi competenţele sale vor crește, avînd responsabilități directe în elaborarea tuturor planurilor și programelor de dezvoltare. Împreună cu Comitetul de Stat al Planificării , funcționind ca secretariat al Consiliului Suprem al Dezvoltării Economico-Sociale, prevedere ce consolidează latura organizatorică a implicării mai directe şi mai eficiente a cercetării ştiinţifice în toate secvenţele progresului economico-social. în Expunerea din 29 aprilie tovarăşul Nicolae Ceauşescu pune un accent deosebit pe conducerea ştiinţifică a tuturor domeniilor vieţii sociale, implicând aici perfecţionarea planificării şi optimizarea raporturilor dintre organele centrale şi cele locale ale conducerii economice. Organizarea, planificarea, conducerea de zi cu zi a activităţii economice şi sociale, reclamă o încărcătură sporită de cunoaştere ştiinţifică, de generalizare a experienţei pozitive, de mobilizare a conştiinţelor la acţiuni practice constructive. Contrar unor păreri simpliste ştiinţa nu se încorporează numai în mijloace de producţie şi produse ci şi î■vin modalităţi de gîndire şi acţiune în relaţii interumane, însăşi« aplicarea principiilor autoconducerii şi autogestiunii muncitoreşti, valorificarea optimă -a cadrului democratic de conducere prin participarea tuturor oamenilor muncii; reclamă o Încărcătură sporită de cunoaştere şi Informaţie ştiinţifică, de raportare la ştiinţă nu ia mod fetişist-demagogic ci creator-constructiv. Progresul continuu al ştiinţei şi aplicarea ei consecventă in producţie cer dezvoltarea ştiinţelor umaniste, a medicinei, a biologiei, a pedagogiei, psihologiei, sociologiei, a filosofiei, a istoriei, a economiei politice, atuturor acelor modalităţi specifice ..de cunoaştere a realităţii sociale care pot deschide Căi noi de înţelegere şi sporirea eficienţei chiar şi pentru domeniileştiinţifice nemijlocit implicate in progresul tehnicoproductiv şi nu in ultimul rind în protecţia mediului ambiant, a cadrului natural al vieţii. Ştiinţa se implică atit informarea capacităţii de muncă, in însuşirea unei calificări superioare , in temeinica stăpînire a profesiei, oricare este locul ei în diviziunea socială a muncii cît şi în formarea conştiinţei socialiste înaintate a spiritului revoluţionar, a gîndirii materialist-ştiinţifice, a comportamentului civic înaintat care nu se pot articuladecit pe un fond de temeinică cunoaştere şi cultură. Un învâţămint revoluţionar — puternic racordat la cerinţele vieţii, în strategia globală a dezvoltării orînduirii noastre socialiste. invăţămîntul este principalul sistem de transmitere a informaţiei ştiinţifice, a culturii, de formare şi dezvoltare a conştiinţei socialiste a tineretului — definit încă de la Congresul al IX-lea ca principal for de cultură şi izvor de civilizaţie. Dezvoltindu-se în această lumină, invătămîntul românesc a cunoscut cea mai înfloritoare perioadă din istoria sa, ajungind ca astăzi să asigure calificări profesionale competente pentru toate domeniile de activitate, să fie de fapt cadrul general şi sistemul organizat de pregătire integrală a forţei de muncă, să dispună de un grad înalt de flexibilitate şi adaptabilitate pentru a răspunde cerinţelor producţiei şi ale vieţii sociale in general, pentru a anticipa direcţiile noi ale dezvoltării. Principiul fundamental aşezat la baza întregului învăţămint este integrarea sa organică cu cercetarea, producţia şi activitatea socială. Integrarea învâţămintului cu cercetarea şi producţia creează cadrul organizat de antrenare a valorosului potenţial de cercetare pe care-l reprezintă cadrele didactice şi studenţii la sporirea zestrei de cunoştinţe ştiinţifice a societăţii noastre. Universităţile au fost dintotdeauna lăcaşuri ale ştiinţei, au produs idei şi învăţămîntul superior românesc se înscrie cu strălucire pe linia acestei tradiţii ; elementul nou este cuprinderea cercetării Universitare intr-un sistem planificat, cu obiective precise care să vizeze soluţionarea multiplelor şi vitalelor probleme ale activităţii practic productive, ale modernizării producţiei şi înnoirii produselor. Cercetarea ştiinţifică universitară a cadrelor didactice, cuprinsă în planul de stat , cit şi a studenţilor desfăşurată în cadrul amplei , manifestări de masă de stimulare şi Promovare a creativităţii iniţiată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu „Cîntarea României“ şi-a dobândit un binemeritat prestigiu prin elaborarea de lucrări ce răspund nemijlocit solicitărilor producţiei, contribuie la perfecţionarea tehnicii şi tehnologiei, la creştera producţiei şi productivităţii muncii, sporesc încărcătura de cunoaştere incorporată in produse, calitatea şi competitivitatea lor. Cercetarea universitară — a cadrelor didactice — este încorporată, evident pe anumite secvenţe, in realizările de mare anvergură ale „Epocii Nicolae Ceauşescu" — metroul bucureştean, platformele de foraj marin, salbele de fier şi beton ale podurilor ce străjuiesc magistrala albastră a Canalului Dunăre — Marea Neagră, in multe din noile tehnologii dumice, in calculatoarele şi sistemele informatice româneşti şi in multe altele. Secretarul general al partidului a acordat o atenţie permanentă perfecţionării continue a învâţămintului prin asimilarea in structurile şi substanţa disciplinelor predate a tot ceea ce este nou, înaintat în ştiinţa universală, pentru racordarea sa tot mai cuprinzătoare la cerinţele viitorului. învăţămintul se cere perfecţionat în permanenţă in substanţa sa, „în cunoştinţele pe care le transmite printr-un continuu proces de asimilare şi dezasimilare, prin însuşirea a tot ce este nou in gîndire, dar şi prin descongestionarea programelor analitice şi lecţiilor, prin renunţarea la cunoştinţe depăşite, prin evitarea repetărilor şi suprapunerilor inutile şi supărătoare între discipline. Concretizînd principiul Integrării învâţămintului cu cercetarea şi producţia, circa o treime din timpul alocat procesului de învăţămînt este destinată practicii productive în atelierele proprii sau în întreprinderi, intra sala de curs sau seminar, laborator şi atelier s-a stabilit o continuitate a activităţii care presupune învăţare, muncă productivă, cercetare, formarea în profil larg a viitorilor specialişti, conformă cu cerinţele şi specificul economiei noastre, asigură Însuşirea armonioasă şi unitară de către toţi studenţii a bazelor cunoaşterii ştiinţifice, a istoriei patriei şi ideologiei partidului nostru şi în acelaşi timp a disciplinelor profilatoare pentru viitoarea lor meserie. Integrarea învâţământului cu cercetarea şi producţia conduce şi la intensificarea preocupărilor, pentru introducerea operativă in sistemul de cunoştinţe predate a rezultatelor cercetării ştiinţifice proprii, a celor mai noi şi valoroase realizări de producţie. Ea permite să se organizeze pregătirea forţei de muncă nu numai pentru a cunoaşte foarte bine tehnica şi tehnologiile existente în producţie, ci in ideea că cercetarea ştiinţifică trebuie să fie cu cel puţin 5 ani înaintea producţiei şi instruirea in şcoli şi facultăţi trebuie să aibă in mai mare măsură un caracter anticipativ. Desigur că o asemenea manieră de abordare a problemelor reclamă cu forţa imperativului acoperirea prin date reale a calificării profesionale. Aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, in instruirea tineretului şcolar trebuie să se acorde o importanţă sporită pregătirii economice şi in domeniul activităţii de conducere şi organizare a unităţilor economice. „Inginerii, specialiştii din toate domeniile trebuie, din facultate — încă chiar din licee — să-şi însuşească o serie de cunoştinţe şi să ştie ce înseamnă organizarea unei secţii, a unui sector, a unei întreprinderi, in toată complexitatea lor". Actuala etapă de dezvoltare a ţării noastre ar putea purta ca definiţie emblematică îndemnul adresat sistematic tineretului şi întregului popor : „învăţaţi, învăţaţi, şi iar învăţaţi". învăţămîntul a primit atribuţii sporite tocmai pe linia organizării reciclării şi perfecţionării pregătirii cadrelor, prin cursuri de calificare sau postuniversitare. Realizarea optimă a acestei sarcini, de către unităţile de invăţămint cit şi de către cele productive care să acorde efectiv importanţă formelor de perfecţionare a pregătirii profesionale, este o dimensiune a responsabilităţii, o probă a însăşi formării şi acţiunii spiritului revoluţionar. Democratismul invăţămintului nostru, amplu reflectat in caracterul lui deschis, in dezvoltarea învâţămintului seral şi fără frecvenţă, care creeaza cadrul pregătirii profesionale şi culturale pentru toţi tinerii, cere o atenţie deosebită pentru aceste forme de pregătire, pentru perfecţionarea metodelor de transmitere,a tehnologiei didactice, pentru a realiza o pregătire calitativă care să nu reprezinte concesii şi să fie comparabilă şi competitivă cu pregătirea prin cursurile de zi. Recentele măsuri ale Comitetului Politic Executiv prin care s-au aprobat cifrele de şcolarizare pentru anul 1988, 1989 constituie paşi importanţi spre generalizarea invăţămintului de 12 clase, practic întreaga generaţie de absolvenţi ai clasei a X-a îşi vor continua pregătirea în licee sau şcoli profesionale. Iar în clasa a IX-a a invăţămintului seral va fi înscris un număr de tineri superior faţă de cel actual, mai ales tinerii încadraţi in producţie in anii anteriori şi care urmează să-şi completeze studiile invăţămintului obligatoriu de 10 ani. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se raportează in termeni de adincă stimă şi consideraţie la activitatea celor ce-şi desfăşoară activitatea in domeniul cercetării ştiinţifice şi invăţămintului : „Partidul nostru dă o înaltă apreciere nu numai ştiinţei şi culturii, intelectualităţii, oamenilor de ştiinţă şi de cultură din toate sectoarele de activitate, strins legaţi de clasa muncitoare, de ţărănime, de întregul popor". Sunt cuvinte de neasemuită căldură, dar care in acelaşi timp obligă la un răspuns pozitiv, deşi mai amplă şi responsabilă angajare a oamenilor de ştiintă si cultură, a celor din învăţămint in progresul general al patriei, îndeplinirea rosturilor de înaltă rezonanţă în viaţa poporului nostru a ştiinţei şi invăţămîntului, ca elemente de care depinde efectiv realizarea Înaltelor idealuri ale socialismului şi comunismului se încununează prin efortul şi Împlinirile in domeniul formării omului nou, a personalităţii multilateral dezvoltate, a omului cult, cu o solidă pregătire profesională, cu un neţărmurit devotament pentru patrie, partid, popor, pentru conducătorul său iubit aflat la crima destinelor naţionale, cu o amplă capacitate de înţelegere a proceselor şi legităţilor obiective de dezvoltare a naturii şi societăţii, un om armonios dezvoltat cu un comportament civic înaintat, figură luminoasă a societăţii socialiste multilateral dezvoltate pe care o edificăm. Prof. dr. Olivia Clătici 99 Noua calitate a muncii şi vieţii solicită cercetarea ştiinţifică, învăţâmintul şi cultura să-şi sporească în mod substanţial contribuţia la Eficienţa economică a autoconducerii şi autogestiunii muncitoreşti impune o încărcătură sporită de cunoaştere şi informaţie ştiinţifică, raportare permanentă la ştiinţă în mod creator-constructiv . Ştiinţa se implică atît in însuşirea unei calificări superioare cît şi în formarea conştiinţei socialiste înaintate, a spiritului revoluţionar, a comportamentului civic înaintat . In condiţiile actualei etape superioare de edificare a societăţii socialiste învăţămîntul este chemat să răspundă printr-o largă deschidere spre perfecţionare, spre racordarea tot mai cuprinzătoare la cerinţele viitorului im * iem m mult Pagina a 2-a — 7 iulie 1988 V Mă număr printre cei 1 352 000 de pensionari din sistemul asigurărilor sociale de stat, pentru munca depusă şi limită de vîrstă, care vor beneficia de majorările aprobate de recenta Sesiune a Marii Adunări Naţionale. Realizată în concordanţă cu hotărîrile Congresului al XIII-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului, această măsură reflectă, odată în plus, grija statornică pe care conducerea de partid şi de Stat, personal tovarăşul Nicolae Ceauşescu, o poartă pentru creşterea continuă a nivelului de trai material şi spiritual al întregului popor. Ea reprezintă, in acelaşi timp, o recunoaştere a contribuţiei pe care fiecare dintre noi şi-a adus-o in anii de activitate la marea operă de construcţie a socialismului în patria noastră. Din cite am înţeles, pentru plata acestor majorări statul va trebui să cheltuiască la nivelul unui an fonduri in valoare de circa 2 miliarde lei. Acest efort financiar suplimentar a devenit posibil ca urmare a succeselor înregistrate în ultimii ani de societatea noastră in toate domeniile de activitate, succese care ilustrează in mod pregnant vigoarea și caracterul sănătos al economiei româneşti. Pentru că, iată, in vreme ce in economia mondială se fac simţite fenomene de stagnare, care determină in unele ţări înrăutăţirea condiţiilor de trai ale oamenilor muncii, in România socialistă, unde economia naţională continuă să înregistreze un ritm ascendent de dezvoltare, a fost posibilă nu numai mărirea retribuţiilor oamenilor muncii, ci şi a pensiilor. Din calculele pe care le-am făcut rezultă că, incepind de la 1 octombrie a.c. pensia mea se va mări la 1100 lei lunar, faţă de 900 lei cit am primit pină acum, ceea ce reprezintă o creştere de peste 22 la sută. Acest spor se va resimţi favorabil in bugetul familiei, contribuind la creşterea nivelului de trai. Recunoscătoare grijii permanente pe care ne-o poartă, adresez tovarăşului Nicolae Ceauşescu, conducătorul iubit al partidului şi statului, cele mai calde şi alese cuvinte de mulţumire, precum şi înalta mea consideraţie pentru înţelepciunea şi clarviziunea cu care ne conduce ţara, pentru neobosita strădanie pusă in slujba propăşirii patriei şi fericirii poporului. Maria Guţu pensionară, municipiul Bacău Cele mai calde şi alese cuvinte de recunoştinţă „Románia libera“ Majorarea retribuţiilor personalului muncitor şi a pensiilor Creşterea continuă a nivelului de trai al întregului popor (Urmare din pag. 1) tovarăşul Nicolae Ceauşescu —, pentru că ele reflectă în mod pregnant justeţea politicii generale a partidului nostru de dezvoltare puternică a forţelor de producţie — singura cale de a asigura făurirea cu succes a socialismului şi de ridicare continuă a bunăstării materiale şi spirituale a poporului“. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de gîndirea şi activitatea căruia sunt indisolubil legate cele mai mari înfăptuiri din existenţa socialistă a naţiunii noastre, arăta, pe bună dreptate, că noile măsuri, cu profund caracter umanitar, menite să conducă la creşterea veniturilor reale ale oamenilor muncii, implicit la îmbunătăţirea accentuată a calităţii vieţii, demonstrează cu putere justeţea politicii partidului nostru, de dezvoltare consecventă şi in ritmuri înalte a industriei, a agriculturii, a întregii economii naţionale, reflectind creşterea forţelor de producţie, pe baza unui raport just între fondul de acumulare şi fondul de consum care au făcut posibile mutaţiile de esenţă cantitativă şi calitativă datorită cărora au putut spori continuu avuţia naţională, venitul naţional, elemente determinante în asigurarea unui nivel de trai ascendent. De altfel, înseşi noile majorări de retribuţii şi de-pensii reprezintă un efect dialectic al dobindirii, şi în prima jumătate a actualului cincinal, a unor rezultate importante in dezvoltarea economică a patriei noastre. Aceste succese sunt de fapt o continuare firească a împlinirilor pe termen lung din istoria socialistă a ţării, cu deosebire în perioada inaugurată de Congresul al IX-lea al partidului, cea mai fertilă sub toate aspectele vieţii materiale şi spirituale. Pe temelia lor s-a putut clădi tot ce ne îmbogăţeşte şi ne înfrumuseţează viaţa acum. Forţa economică de care dispunem astăzi, stabilitatea structurilor noastre economice, viabilitatea relaţiilor revoluţionare de producţie, in ansamblul cărora oamenii muncii, în temeiul drepturilor şi îndatoririlor legitime de proprietari socialişti uniţi ai avuţiei naţionale, de producători şi implicit de beneficiari ai Valorilor ei, işi sporesc eforturile, răspunderea, angajarea pentru continua întărire şi dezvoltare a acestui bun fundamental, în ansamblul celorlalte valori definitorii ale societăţii noastre socialiste. Se cuvine să reflectăm adine, deci, la toate sensurile acestor noi şi pilduitoare dovezi de grijă statornică ale partidului, personal ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, faţă de toţi oamenii muncii, profundul umanism ce caracterizează activitatea conducătorului partidului şi statului. Ele fac parte integrantă, desigur, din însăşi configuraţia venerală a noii noastre civilizaţii, revoluţionară în formă şi mai cu seamă în conţinut, cu toate valenţele sale în plan material şi spiritual. Ele vin de fapt să ne îmbogăţească viaţa intr-o firească şi mobilizatoare împlinire a marilor obiective din programele partidului. Configuraţia de astăzi a oraşelor şi satelor, unde peste 80 la sută din locuinţe sunt noi, a culturii noastre polivalente, existenţa unei baze materiale solidă, în continuă extensie, destinată sectorului sănătăţii şi ocrotirilor sociale, implicit pentru uzul celei mai tinere generaţii a ţării, dezvoltarea bazei menite odihnei şi turismului — toate acestea, iată, ca de altfel multe altele, se constituie intr-un întreg strălucitor, in ansamblul căruia înseşi noile prevederi de sporire accentuată a veniturilor băneşti reprezintă doar unul din punctele de referinţă pentru orice reflecţie de ordin politic, economic sau social, în virtutea tuturor acestor adevăruri, ca expresie a grijii partidului pentru bunăstarea întregului popor, înşişi oamenii muncii, noi toţi, suntem datori să ne mobilizăm mai amplu forţele, pentru înfăptuirea exemplară a tuturor obiectivelor construcţiei socialiste intensive. Să transpunem deci cu fermitate in viaţă orientările şi sarcinile formulate şi in recentele sale Expuneri de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe coordonatele lor urmînd a ne structura drumul ascendent. Modernizarea pregnantă a întregii activităţi, a producţiei in toate domeniile şi sectoarele sale, realizarea ritmică a planului şi in special a sarcinilor pentru export, promovarea curajoasă a noului în gindire şi in muncă — iată doar o parte din direcţiile convergente, de ordin prioritar, pe care se cuvine să acţionăm, ca răspuns revoluţionar la noile dovezi, ele însele revoluţionare, de grijă statornică a partidului pentru bunăstarea fiecărui cetăţean al României socialiste. Este angajamentul ferm al nostru, al tuturor, de a ne aduce cu forţe sporite contribuţia la îndeplinirea importantelor sarcini care ne stau in faţă in această etapă, hotăritoare, pentru înfăptuirea exemplară a planului, pe acest nou semestru, pe anul 1988 şi pe întregul cincinal. Va trebui, desigur, să ne sporim eforturile pentru instaurarea unei noi calpări, superioare, în întreaga activitate, în întreaga noastră viață, punînd un accent deosebit pe laturile intensive ale muncii de zi cu zi, astfel incit fiecare colectiv, indiferent de domeniul și sectorul în care se manifestă, să dobândească noi şi tot mai valoroase cote pe coordonatele eficienţei economice, cu convingerea nestrămutată că acesta este izvorul nesecat al tuturor măsurilor care se iau şi se vor mai lua, pentru ridicarea şi mai pregnantă a nivelului nostru de trai material şi spiritual. Dragomir Horomnsa Măsuri profund umaniste (Urmare din pag. 1) Intervalul octombrie-decembrie 1988 un fond de retribuire sporit cu 1 670 000 lei se va regăsi în creşterea veniturilor a peste 1 600 de alţi tineri care, in prezent, au retribuţii de peste 2 000 lei. La încheierea acţiunii de majorare, fondul de retribuire al întreprinderii va prezenta o suplimentare de 4 268 000 lei. Grija partidului, a conducătorului nostru faţă de creşterea nivelului de trai material al oamenilor muncii, a tineretului apare, cu claritate, şi din acest exemplu. După cum, tot cu claritate, este evidenţiat şi acel adevăr relevat, de atâtea ori, de tovarăşul Nicolae Ceauşescu prin desemnarea muncii, a contribuţiei fiecăruia dintre noi, a întregului popor, ca sursă certă a prosperităţii noastre. A accentua eforturile în direcţia împlinirii exemplare a exportului — unde pe cinci luni am obţinnut o depăşire de 10 la sută — in direcţia realizării producţiei fizice — indicator care, la rîndu-i, înregistrează o depăşire considerabilă — a reduce, in continuare, Consumurile de materiale şi energetice, a grăbi ritmul de înnoire a producţiei, sfere de activitate in care avem rezultate bune, a acţiona, deci, in spiritul indicaţiilor date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, iată tot atitea sarcini de căpătîi pentru colectivul nostru prin îndeplinirea cărora dorim să oferim, şi noi, asemenea întregului popor, dovada cea mai concretă a recunoştinţei pe care o nutrim faţă de secretarul general al partidului, iniţiatorul acţiunii de maximă importanţă socială şi politică la care m-am referit, ştim că marile acumulări obţinute în ultimele două decenii au întemeiat iniţierea unor asemenea măsuri care au condus, de fiecare dată, la creşterea bunăstării fiecăruia dintre noi şi de aceea creşterea zestrei materiale a societăţii noastre ne preocupă în cel maiînalt grad, fiind pe deplin conştienţi că prin înnobilarea ei ne asigurăm noile resurse pe care contăm în împlinirea aspiraţiilor viitoare. . (Urmare din pag. 1) mai pune problema zilei de miine, acest spectru dispărind definitiv din viaţa oraşului nostru, ca şi cînd n-ar fi fost. — Ciţi oameni trăiesc, in prezent, la Miercurea Ciuc ? — Avem 47 000 de locuitori, adică o populaţia cu 30 000 de oameni mai mare faţă de cea existentă in 1968. Sigur, explicaţia acestui spor spectaculos trebuie căutată tot in creşterea puterii economice a oraşului, pentru că baza oricărei evoluţii sociale aici se află in primul rind. Astăzi, cu o producţie marfă anuală de 5 miliarde lei, industria municipiului Miercurea Ciuc produce într-o singură lună mai mult decit se producea, in trecut, intr-un an întreg. Omul, intr-adevăr, doreşte să trăiască acolo unde îşi are fiintv-o ca asigurată. Or, la noi, saltul s-a produs nu numai din punct de vedere cantitativ, ci şi calitativ, in sensul că, pornindu-se de la perimetrul restrins al unor unităţi de industrie locală — unde se practica un număr limitat de meserii şi la un nivel destul de scăzut — locuitorii de azi ai oraşului sunt in măsură să opteze pentru o gamă diversă de profesii, exercitate in contextul unor unităţi industriale de Înaltă tehnicitate. Aceasta înseamnă un alt nivel de instrucţie, o altă cotă de pregătire şi de profesionaltate ceea ce se constituie intr-un cîştig major pentru Însăşi creşterea calităţii umane. Rămine semnificativ faptul că, la0 populaţie de 47 000 de oameni, avem peste 15 000 de elevi, că, paralel cu dezvoltarea industriei, s-a înmulţit considerabil numărul şcolilor, în ultimii 20 de ani fiind construite patru noi licee, patru şcoli generale şi şase grădiniţe cu program prelungit. „ Cum s-a petrecut adaptarea de la habitatul tradiţional la cel modern, pe care o oferă oraşul astăzi ? — La bine, oamenii se adaptează uşor. Momentul in care s-a trecut la construcţia masivă de apartamente moderne a fost primit de locuitorii oraşului nostru cu mare satisfacţie, întrucit ei se văzuseră ocoliţi, ca să spun aşa, pe vremea în care aparţinuseră vechii regiuni administrative, in sensul că, timp de 24 de ani de la terminarea războiului, prea puţine lucruri se intîmplaseră in urbea lor. In acest răstimp, fuseseră construite doar vreo 300 de apartamente, continuînd să fie dominante atmosfera şi condiţia de existenţă specifice tirgului de provincie. După noua împărţire administrativ teritorială, cînd Miercurea Ciuc a devenit municipiu de reşedinţă al judeţului Harghita, au fost construite 11 400 apartamente, aproape trei sferturi din populaţia oraşului ajungind să beneficieze de întregul complex de condiţii oferit de habitatul modern. Deşi s-a construit şi continuă să se construiască foarte mult, mai avem încă solicitări care îşi aşteaptă rezolvarea, fiindcă adaptarea la noile condiţii de viaţă s-a petrecut extrem de rapid. Dealtfel, intr-un context In care civilizaţia a reuşit să seinstăpînească in întreg perimetrul oraşului, în toate componentele vieţii, a aspira la mai bine rămine un fapt întru-totul firesc. Este o realitate generată la scara unei întregi naţiuni de politica de adevărată egalitate şi dreptate socială promovată de partidul nostru, de secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Dăm cea mai înaltă preţuire adîncului umanism promovat de secretarul general al partidului, un umanism probat, zi de zi, prin marile fapte ale construcţiei socialiste ce au asigurat o temelie reală pentru ca toţi cetăţenii patriei noastre, să se simtă egali şi demni, pentru ca toţi să se poată bucura de aceleaşi drepturi la muncă, viaţă şi dezvoltare. A nega şi denigra aceste adevăruri majore, atunci când ele sunt evidente, azi, pentru o lume întreagă — aşa cum încearcă s-o facă unele cercuri şoviniste şi iredentiste din R.P. Ungară — nu înseamnă altceva decit dovada relei credinţe a celor ca Încearcă, prin diversiune, să abată atenţia de la propriile lor probleme interne, înfăptuirile epocale, ce au schimbat structural chipul patriei în anii de după cel de-al IX-lea Congres al partidului, au fost obţinute prin munca şi eforturile intregului nostru popor, strins imit în jurul partidului. Noi — trebuie să fie clar tuturor — nu am cerut şi nu vom cere sprijinul nimănui; greutăţile şi obstacolele le-am depăşit şi le vom depăşi, totdeauna, prin forţele proprii, prin voinţa neabătută de a ne construi viaţa in mod liber şi conştient, in consens cu aspiraţiile noastre de veacuri. Partidul şi guvernul Republicii Socialiste România nu şi-au permis niciodată să se amestece in treburile interne ale vreunei ţări, aşa cum nici noi, astăzi, nu vom permite nimănui să ne dea lecţii, să lezeze drepturile inalienabile în propria sa casă. Am beneficiat din partea arhitectului Albert Martin, de la Atelierul judeţean de proiectare, de o explicaţie cuprinzătoare a modului in care au fost gîndite şi transpuse în practică sistematizarea, construcţia şi funcţiunile oraşului. Alittîi, s-au conturat şi delimitat cele două platforme Industriale din zona de Est şi zona de Vest, concepute in conexiune cu viitoarele mari cartiere de locuinţe, spre a se putea asigura legături funcţionale, modalităţi de transport ct mai directe şi lesnicioase. Astfel, platforma industriei uşoare se află, în vecinătatea celui mai mare cartier al oraşului — Tudor Vladimirescu — unde locuieşte majoritatea personalului muncitor. Ca punct polarizator al întregii vieţia oraşului, noul său centru şi-a primit, sub îndrumarea directă a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, rezolvări funcţionale şi estetice remarcabile, aşa cum apreciază, in fapt, toţi vizitatorii oraşului nostru. Constituit din noul sediu politico-administrativ. Casa de cultură a sindicatelor, un complex hotelier cu 300 de locuri, moderne suprafeţe comerciale şi de servicii din blocuri elegante, cu aproape 5 000 apartamente — 3 500 fiind, de acum, date în folosinţă — această zonă urmează să se închege în întregul său într-un viitor apropiat prin construcţia unui mare complex al Uniunii judeţene a cooperaţiei meşteşugăreşti — în curs de execuţie — şi a unui alt important edificiu destinat vieţii cultural-artistice. Ca fundal arhitectural al clădirilor din zona de centru, au fost realizate Incinte Intime de blocuri de locuinţe (parter + 4 niveluri), prevăzute cu spaţii de joacă pentru copii, creşe, grădiniţe, şcoli, unităţi comerciale, dispensare. Ce elemente esenţiale au folosit arhitecţii pentru a conferi noilor ansambluri de la Miercurea Ciuc acel aspect inedit, atît de plăcut privirii ? Aflindu-ne intr-o zonă de munte cu frecvente precipitaţii, clădirile au fost acoperite cu şarpante, ca compun un loc elegant de linii. In nota unor detalii specifice locului. Modul in care sint dispuse construcţiile, folosirea unor materiale de finisaje deosebite — travertin, marmură, placaje de cărămidă, ceramică de Dăneşti şi Corint —, ţinuta arhitectonică propriu-zisă oferă privirii, din indiferent ce colţ al oraşului te-ai afla, perspectiva unei localităţi urbane reprezentative, atît pe plan naţional cît şi Internaţional. Aş vrea să menţionez că locuitorii municipiului Miercurea Ciuc sunt conştienţi şi mindri de frumuseţea oraşului lor, purtind în suflete o adinre dragoste şi recunoştinţă secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, din a cărui iniţiativă şi sub a cărui veghe neobosită întreaga patrie socialistă a cunoscut şi cunoaşte un salt în civilizaţie fără precedent în istorie, spre beneficiul nemijlocit al tuturor oamenilor ce trăiesc pe minunatul pămînt românesc. ______________________ -------Miercurea Ciuc: -------imensiunile şi semnificaţiile unor impresionante împliniri Mărturie a spiritului de echitate socialistă (Urmare din pag. 1) repetate rinduri: secretarul general al partidului — principala pirghie de creştere a nivelului de trai al întregului popor muncitor. Conform angajamentului asumat, colectivul din care fac parte este hotărit ca, în anul 1988, să obţină cele mai frumoase succese, ducînd la îndeplinire neabătut preţioasele îndemnuri şi indicaţii ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, răspunzînd prin fapte exemplare de muncă grijii partidului nostru.