România Liberă, octombrie 1988 (Anul 46, nr. 13655-13680)

1988-10-01 / nr. 13655

Pagina a 2-a — 1 octombrie 1988 în spiritul sarcinilor subliniate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu PUTERNICĂ ANGAJARE PATRIOTICĂ PE FRONTUL MUNCII CREATOARE • \v;\ Viteză maximă la culesul tuturor culturilor (Urmare din pag. 1) suplimentărilor făcute. In felul acesta conducerile unităţilor agricole care au solicitat ajutor vor fi obligate să-l utilizeze la capacitate maximă iar dacă acest lucru nu se întîmplă să fie traşi la răspundere , cei vinovaţi urmînd să suporte din propriul buzunar cheltuielile ocazionate de deplasarea mecanizatorilor, a maşinilor şi de timpul irosit. Important este ca, în pas cu recoltarea, să i se desfăşoare transportul, deoarece numai aşa tot ce s-a adunat de pe cimp, produsele pentru care s-a depus o muncă intensă atit in actuala campanie, cit şi în tot anul agricol, să fie grabnic puse la adăpost. Dacă în multe unităţi agricole şi chiar judeţe cantităţile de produse adunate au fost livrate operativ la bazele de recepţie sau la întreprinderile de prelucrare a materiei prime respective, sînt destule situaţii cînd ceea ce s-a strîns s-a lăsat pe cimp, în grămezi. La această oră, există depozitate în condiţii de provizorat importante cantităţi de porumb, sfeclă de zahăr, cartofi, legume şi chiar fructe. In limbajul specialiştilor ne-a fost dat să auzim că aceasta este o depozitare temporară. Au fost cazuri cînd, practic, nu ni s-a putut preciza cit de temporară va fi această situaţie. Spunem aceasta deoarece pe zi ce trece, stocurile de produse depozitate „temporar“, în loc să scadă, cresc continuu, cu toate consecinţele ce decurg de aici. Nu trebuie să faci cine ştie ce analize profunde şi în multe locuri, ca să-ţi dai seama că o asemenea situaţie de neîngăduit se datoreşte modului defectuos în care se folosesc, în unele unităţi şi chiar judeţe, mijloacele de transport, inclusiv atelajele. Dar dereglările produse în folosirea la capacitate maximă a mijloacelor de transport duc adesea nu numai la păstrarea necorespunzătoare a producţiei adunate, ci şi la încetinirea ritmului de recoltare, la nerealizarea vitezelor de lucru prevăzute. Iată de ce se pune, cu acuitate, problema ca în fiecare unitate agricolă să fie luate măsuri hotărîte pentru a se asigura folosirea cu randament maxim a mijloacelor repartizate la transportul recoltei, pentru corelarea permanentă a Capacităţilor de strîngere a producţiei cu cea a mijloacelor de transport, astfel ca tot ce se adună intr-o zi, pînă seara să fie pus la adăpost in cele mai bune condiţii. Aşa cum se petrec lucrurile în multe unităţi agricole este necesar, zilnic, ca fiecare mijloc de transport să efectueze cel puţin 4—5 curse, lucru ce este posibil deoarece unităţile agricole au fost arondate la cele mai apropiate baze de recepţie iar dacă distanţa a fost prea mare s-au organizat baze volante. Totul este ca, pretutindeni, să se întărească ordinea şi disciplina în rîndurile conducătorilor auto, să se asigure forţe suficiente la încărcarea şi descărcarea produselor, să se organizeze mai bine activitatea de preluare. Toate legumele din cîmp, urgent în pieţe şi silozuri! Apariţia gogonelelor marchează finalul toamnei. Aşa se spune, dar grădinile infirmă o atare supoziţie şi depinde de fiecare gospodar în parte ca, acum, cînd nu s-a spus ultimul cuvînt, tot ce se mai află în ferme să fie strîns şi urgent expediat spre consumatori sau silozuri, în pofida previziunilor, a fost, totuşi, o toamnă bună, vremea este şi ea un aliat preţios pentru ca încă aproape o lună să se lucreze din plin pentru a strînge tomatele, ardeioasele, vinetele, rădăcinoasele, varza şi restul culturilor, inclusiv cele care urmează a fi însilozate, precum ceapa şi cartofii. Raidul pe care l-am efectuat de curînd confirmă afirmaţiile de mai sus, precum şi preocupările sporite pentru a încheia acest an cu rezultate cit mai bune in toate unităţile cultivatoare de legume. BUNII GOSPODARI NU-ŞI DEZMINT CALITĂŢILE Judecind după cifre, întreprinderea de producere a legumelor din urziceni se afla la finalul campaniei, unitatea ţinând să fie „aponata" la un loc fruntaş in elita întreprinderilor de acest gen. Dintr-un total planificat de 15 Ulini tone s-au livrat aproape 13 000 tone, dar i) cimp se mai află însemnate cantităţi de tomate, ardeioase, radacinoase, varză etc. Tovarăşe director Dumitru Popescu ce bilanţ preconizaţi ? — Cred că in celetrei săptămini bune de lucru pe care sperăm să le avem la dispoziţie sa urcăm producţia la peste 10 000 tone. Maria, aţi văzut, exista, ne-au venit in sprijin peste utili de luare de munca şi lucrăm zi-lumină, ca vara. Nici de mijloace de transport nu ducem lipsa. Astăzi, de pilda, sunt 15 maşini care incarca pentru piaţă şi alte şase pentru fabrica de conserve din bucea. Consideram necesar a preciza, totuşi, că beneficiarii nu s-au achitat in totalitate de obligaţiile pe care le au faţa de furnizori, ceea ce a afectat atit prospeţimea produselor, cit şi operativitatea in aducerea lor în pieţele Capitalei, cum de altfel am mai consumat şi la începutul verii. Asemenea aspecte nu trebuie sa se mai repete, mai ales acum cînd, in toate fermele, se poate vedea o mare concentrare de forţe venite in sprijinul legumicultorilor. In ferma nr. 8, condusă de ing. Maria Voicu, alături de maturi acţionează elevi care, cu căldăruşe şi lădiţe, adună încă un rînd de roşii de pe tarlalele care se prezintă încă foarte încărcate. Mai departe, la ferma nr. 1, condusă de Nicolae Gorlăci mai sunt de recoltat doar gogonelele şi o nouă dultură de castraveciori, aflaţi încă în floare. Fireşte, aceştia din urmă nu sere. Şeful de fermă are de ce să fie mulţumit. Anul a fost bun, planul său este deja realizat şi acum se înregistrează producţiile suplimentare. Merită subliniat că, la această oră, se lucrează la ermetizarea serelor, că au fost reparate cazanele şi de aproape o lună se pregătesc amestecuri de pămînt ce vor primi sămînţa viitoarelor răsaduri. Activitate intensă şi in restul fermelor. La nr. 7, subunitate de care răspunde ing. Ionel Dinu, discutăm cu şoferul Marian Badea care aşteaptă ca autotrenul de 17 tone 24-B-2632 să fie încărcat cu roşii şi ardei. Dimineaţă a luat lădiţe, a ajuns în fermă în jurul orei 9,30 şi bucuros s-ar întoarce pînă la prînz cu marfa dacă aceasta ar fi pregătită. Dar nu este. Şi nici nu poate fi, atîta vreme cît fermierul nu are la dispoziţie ambalajele pentru ca atunci cind sosesc mijloacele de transport , să fie operativ încărcate. Din nou, deci, revine în atenţie beneficiarul, adică ILF Militari. Directorul întreprinderii din Urziceni ne spune că în urmă cu cîteva zile s-a pus la punct şi această stringentă problemă pentru asigurarea în avans a necesarului de ambalaje, astfel incit tot ceea ce se recoltează să se afle în lădiţe, nicidecum un cîmp, practică deloc gospodărească care diminuează substanţial (şi artificial) rezultatele muncii de peste an. I.L.F. BERCENI : BINE SPRE FOARTE BINE ! Drumul legumelor spre pieţe şi silozuri are, după cum am mai spus-o în repetate rinduri, şi multe obstacole care în mod normal ar putea fi evitate. Iată o situaţie pe care o înregistrăm la ILF Berceni, în discuţia purtată cu tov. Marin Militar, directorul întreprinderii. Cu toate că se află la mare distanţă de Capitală, furnizorii cei mai disciplinaţi în respectarea contractelor şi a graficelor de livrarea sînt cei din Brăila. Ei se" lucrează bine şi cu podgorenii din Greaca, de la care am insilozat deja 200 tone de struguri, cu CAP Jilava, care nu livrează o gamă asortată de legume, chiar şi ridichi negre pe care astăzi le pregătim pentru însilozare. Din judeţul Giurgiu am luat mulţi pepeni, dar mai puţine legume, ceea ce atestă livrări în salturi. Şi mai sunt şi alte aspecte. Din grafice rezultă o serie de restanţe din partea Călăraşului şi a altor furnizori care se află mai în apropiere, precum cei din Hotarele, Uzunu, AESCL Popeşti-Leordeni... — Faţă de alţi ani întreprinderea de producere a legumelor din Lehliu şi-a mai îmbunătăţit activitatea, dar încă, se mai află restanţieră cu destule produse. în ce ne priveşte am luat toate măsurile ca greşelile comise în alţi ani să nu se mai repete, începînd cu asigurarea ambalajelor, pînă la mijloacele de transport din parcul propriu sau cele închiriate. Restul de ei depinde ! Trebuie să spunem că aşa cum arată acum depozitele acestei întreprinderi nu le-am mai văzut in nici un an, semn că întregul colectiv acţionează gospodăreşte şi cu toată răspunderea. Ordine şi curăţenie exemplare — acestea sunt atributele pe care le-am dori consemnate (dar n-am avut prilejul încă s-o facem !) şi în alte unităţi din ţară şi mai ales din Bucureşti, adică la ILF Militari. Am trecut pe la depozitul-siloz din Popeşti Leordeni, condus cu multă competenţă şi simţ gospodăresc de Aurel Bolohan. Aici se insilozează ceapă, există suficientă forţă de muncă, depozitele sunt pregătite ca la s carta şi întreaga incintă străluceşte de curăţenie. La fel şi în marele siloz din Glina, unde ing. Mircea Tăpîrdea, şeful unităţii, ne prezintă o cu totul altă situaţie decit cea pe care o ştiam anul trecut. Au dispărut grămezile cu cartofi sortate de sute de oameni, a dispărut mizeria şi reţinem drept bună gluma sa că încă n-a pregătit papucii pentru cei care vor să viziteze celulele în care se introduc cartofii spre păstrare. Secretul acestor metamorfoze 7 Mecanizare plus organizare şi, de ce nu, un conducător hotărît să ridice prestigiul unităţii. UN RESTANTIER CARE VREA SĂ-ŞI MENŢINĂ LOCUL CODAŞ Am vorbit de restanţe, deci lucrurile nu stau chiar strălucit in ce priveşte asigurarea fondului de marfă necesar mai ales pentru aprovizionarea pieţelor Capitalei. Curios lucru, dar cei mai în culpă sunt tocmai vecinii, adică cei mai apropiaţi cultivatori din chiar coasta Bucureştiului. Luînd în calcul numai săptămîna 19—24 septembrie AESCL Popeşti Leordeni se înregistrează cu o restanţă de aproape 200 tone. Din 151 tone morcov s-au livrat doar 23 tone, din 44 tone tomate au ajuns la beneficiar 39 tone, la vinete livrările au fost la jumătate, la dovlecei nici măcar o bucată nu a ajuns. De unde această situaţie pe care am mai avut prilejul să o consemnăm şi în vară ? Sunt multe de spus în urma vizitelor pe care le-am efectuat în ferme, şi o vom face, din lipsă de spaţiu, doar sintetic. De pildă, miercuri 28 septembrie, graficul dintre furnizor şi beneficiar prevedea recoltarea a numai două sortimente : varză şi morcov, în prima fermă la care poposim, însă, se string şi se încarcă roşii. Şoferul Luca Drăghici (21-B-3991) pretinde că nu ştie unde va fi dirijat cu marfa, dar ieri a dus roşiile în piaţă, la magazinele proprii ale asociaţiei. Este de precizat aici că ILF Berceni a avansat bani asociaţiei în schimbul cărora trebuie să primească marfă. Numai surplusul poate fi valorificat prin magazine proprii. Aşa glăsuieşte legea şi ea trebuie respectată, ceea ce din păcate nu se prea întîmplă. Din ferma nr. 3, condusă de ing. Aurel Băeanu, ieri au plecat gogoşari, vinete, tomate şi varză, dar la... cantine, restaurante, AGROCOOP, numai la cel care aşteaptă marfă, nu. Aşa stînd lucrurile nu ne mai miră de unde sînt restanţele... A ÎNFLORIT... varza •Nu cea de sămînţă, ci aceea destinată consumului. Ni se explică că este un proces biologic şi aproape că am înţelege, dacă n-am fi convinşi că ce e bine pus şi recoltat la timp nu ajunge in stare de degradare ! Dealtfel, din multe tariale nu mai poţi culege nimic din cauza buruienilor care au invadat cimpurile. Sunt roşii, gogonele, chiar şi castraveţi , floare dar e greu de crezut că pe aici va mai trece picior de cultivator. La ferma nr. 5 a AESCL Popeşti- Leordeni inginerul Creţu dispune doar de 10 oameni. Este aici numai de o lună şi trebuie să suporte consecinţele unui fost şef de fermă care numai de cîmp nu se poate spune că s-a ocupat. Dar şi puţinele legume care au crescut aici sunt dirijate spre alţi consumatori şi nu la ILF, conform contractului. înţelegem, se aleargă după bani, după valoare, dar corect este să-ţi plăteşti mai întîi datoriile şi apoi să-ţi rotunjeşti încasările. Dar să revenim la varză. In timpul cît am stat în ferme, au intrat multe maşini (unele stăteau de dimineaţă), dar de ieşit n-a ieşit nici una. Ritmul culesului este extrem de slab, cimpurile sunt aproape pustii, ca atare dacă va fi efectuat măcar un transport pe zi înseamnă că tot s-a făcut ceva, dar furnizorul va rămîne pe mai departe restant faţă de ILF Berceni, unicul îndreptăţit să preia marfa şi, în funcţie de obligaţiile sale contractuale, să o livreze la magazinele ICSLF. Concluzia acestor rinduri se impune de la sine. Există cantităţi însemnate de legume în cîmp. Acolo unde este preocupare, ele vor ajunge cu siguranţă în cămările toamnei. Unde nu, am văzut doar, acestea vor rămîne printre buruieni sau pur şi simplu vor ajunge înapoi sub brazdă. Ceea ce nu trebuie să se întîmple, căci pentru producerea lor s-au cheltuit bani şi multă forţă de muncă ! Emil Munteanu A.E.S.C.L. Popeşti-Leordeni. A înflorit... varza. Ni se spune că este un proces biologic, dar de fapt, recoltată la vreme, acest proces putea fi evitat... O imagine care, din păcate, poate fi multiplicată în mai toate fermele A.E.S.C.L. Popeşti-Leordeni, mulţi dintre „gospodarii“ de aici nefăcînd casă bună cu ordinea şi disciplina. are Combinatul siderurgic Hunedoara Siderurgiştii hunedoreni vorbesc in mod obişnuit despre sute de milioane şi miliarde de lei, deoarece ei realizează cantităţi imense de produse căutate in ţară şi peste hotare. De la o vreme, asemenea cifre sunt folosite şi in domeniul pe care ne-am obişnuit să-l numim „Acţiunea 311“ — recuperare, recondiţionare, refolosire. De fapt, numai in ultimele opt luni, formaţiile din cadrul Combinatului siderurgic de pe malul Cernei transilvănene, colectiv Erou al Muncii Socialiste, au recuperat şi reintrodus in circuitul productiv materiale refolosibile în valoare de 610 milioane lei. Multe dintre aceste materiale înlocuiesc, sau mai bine zis au înlocuit materii prime sau materiale care trebuiau să fie importate. Cu ajutorul tovarășului Valentin Răileanu, șeful serviciului planificare al combinatului, intrăm in posesia unor amănunte despre rezultatele fizice ale acţiunii. Cu forţe proprii au fost recuperate 587 000 tone fier vechi, 6 700 tone fontă, 1 000 tone cupru, 54 tone alamă, 8 530 tone produse refractare, 470 tone uleiuri minerale şi alte produse La acestea se adaugă importante resurse energetice provenite din recuperări. Referitor la ultima chestiune este suficient să amintim că cea mai mare parte din blocurile de locuinţe din Hunedoara şi multe locuri de muncă din combinat se încălzesc cu agent termic pentru care se utilizează mai ales gaze arse de la agregatele, siderurgice, în centralele proprii se realizează, de asemenea, mari cantităţi de energie electrică, cu resurse proprii. Din anumite motive ne vom opri, însă, la recuperarea primei categorii de materiale. Pentru cei care n-au aflat încă, amintim că la Hunedoara a luat fiinţă şi funcţionează o uzină pentru recuperarea materialelor refolosibile — uzina nr. 8. Se înţelege de la sine că prezenţa unei asemenea uzine nu este întîmplătoare. La marele combinat se imanimilează zilnic mii de tone de fier vechi şi alte materiale recuperate. Economistul Danis Apostu ne-a informat că numai, în perioada care a trecut, de la începutul anului, oamenii muncii de la uzina amintită au preluat, au pregătit şi au trimis spre oţelării sau alte sectoare siderurgice peste 1,5 milioane tone de materiale feroase refolosibile din oţel şi fontă. „Activitatea noastră, — a adăugat tovarăşul. Emil Petruş, directorul uzinei, — are două direcţii principale. Le amintesc fără să am pretenţia că respect ordinea importanţei lor. Este vorba despre readucerea in circuitul productiv a materialelor refolosi- bile din combinat şi despre preluarea unor mari cantităţi de materiale recuperate de la terţi. In ambele domenii s-au înregistrat realizări, şi s-au făcut progrese dar nu am răspuns exemplar cerinţelor“. Să vedem mai întîi ce s-a făcut şi ce se face cu forţe proprii pe linia recuperării. Datorită mai multor măsuri care au fost luate, mii de oameni din combinat participă, intr-un fel sau altul, la desfăşurarea acţiunii „3 R“. De mai multă vreme, toate uzinele, toate organizaţiile de tineret, comitetele sindicatului şi al O.D.U.S. au planuri şi angajamente concrete în ceea ce priveşte valorificarea materialelor refolosibile. In primele opt luni ale anului, de pe haldele de zgură din jurul Hunedoarei au fost recuperate, prin colectare, 46 714 tone de scoarţe şi scursuri din oţel. „Recolta“ aparţine uzinei nr. 8. După selecţionare şi prelucrare, o parte din materialul recuperat a ajuns la oţelării iar zgurile, şi scursurile cu conţinut metalic mai scăzut au mers la uzina nr. 2 şi au fost utilizate pentru producerea fontei. în cadrul unor sectoare de la uzina nr. 8 s-au colectat, sortat şi măcinat 1 692 tone cărămizi, magnezită şi crommagnezită. Pe această cale s-au realizat cantităţi însemnate de prafuri necesare la ştamparea finelor, înainte prafurile respective se importau. Tot în perioada la care ne referim s-au mai recuperat 1 667 tone cărămizi de şamotă, care au fost trimise la fabricile de produse refractare. O realizare importantă este producerea vatei minerale din zgură lichidă de furnal. De cîţiva ani, combinatul are o instalaţie specială, realizată cu forţe proprii, pentru vată minerală. Atunci cînd instalaţia a intrat în funcţiune s-a calculat că aduce beneficii anuale de peste 8 milioane lei. Anul acesta au fost produse, cu ajutorul ei, 3 681 tone vată minerală din zgură lichidă. Iată deci că şi în domeniul recuperării s-a îmbunătăţit substanţial dotarea tehnică şi au fost făcute mai multe modernizări. Important este şi faptul că acţiunea 3R capătă un caracter tot mai pronunţat de masă. Tînărul Gheorghe Anţhel, secretar, al comitetului D.T.C. pe combinat, ne-a spus : într-o duminică din fiecare lună noi organizăm acţiuni pentru recuperarea fierului vechi din haldele de zgură. Participă tineri de la 3—4 comitete UT.C. din combinat care recuperează 120—150 tone de materiale feroase refolosibile. Alte acţiuni se desfăşoară insecţii şi uzine. în opt luni, tinerii au recuperat şi predat aproape 100 tone de fier vechi iar pînă la 23 August ne-am îndeplinit planul pe tot anul. Valoarea tuturor recuperărilor se ridică peste 1 500 000 lei. Succese mai frumoase in acest domeniu au obţinut tinerii de la uzina 5, mina 7 şi uzina cocsochimică“. Am reţinut, însă, precizarea unuia dintre interlocutorii noştri, care a spus : „S-au obţinut realizări şi s-au făcut progrese dar nu am răspuns exemplar cerinţelor“. Nu este rău că se recunoaşte un adevăr. Acţiunea de recuperare şi valorificare a materialelor refolosibile trebuie să fie dezvoltată şi intensificată. Secretarul general al partidului a precizat de mai multe ori că în unele ramuri ale economiei naţionale trebuie să se ajungă in situaţia ca materialele refolosibile să reprezinte chiar şi 50 la sută din necesarul de materii prime şi materiale. In cazul Combinatului siderurgic din Hunedoara trebuie să se folosească mai bine posibilităţile proprii dar este necesar ca şi alţii să-şi îndeplinească obligaţiile. Pe baza sarcinilor stabilite prin hotăriri şi planuri, siderurgiştii hunedoreni trebuie să primească mari cantităţi de materiale feroase refolosibile de la terţi — adică de la alte unităţi. Mai sînt însă furnizori care cred că fiind vorba de fier vechi, „merge“ orice şi oricum. Pe lingă faptul că nu se respectă planurile de livrări, unii trimit la oţelării fier vechi amestecat cu alte metale sau corpuri străine care pot să pericliteze vetrele cuptoarelor şi calitatea oţelurilor. In această situaţie sunt necesare cheltuieli şi muncă suplimentară la combinat. Uzina nr. 8 a recuperat astfel din „fierul vechi“ primit de la terţi 2 852 kg cupru, 4 424 kg bronz, 1340 kg alamă, 6085 kg aluminiu şi 768 kg plumb. In mod firesc, aceste materiale trebuiau să fie recuperate la furnizori. „Noi nu cerem să primim fier vechi pregătit, pentru că avem mijloace să-l pregătim. Dorim doar ca fierul vechi să fie sortat, aşa cum prevăd normele stabilite de forurile superioare“. Precizarea, cu aspect de apel, aparţine tovarăşului Emil Petruş, directorul uzinei nr. 8. Ea este justificată. In ultimii ani, chiar la Hunedoara au fost organizate cîteva schimburi de experienţă sau consfătuiri la care au luat parte reprezentanţi ai furnizorilor, beneficiarilor şi ai ministerului de resort. Cu prilejurile respective s-au discutat obligaţiile care revin părţilor şi au fost luate măsuri. Dar măsurile nu se aplică riguros. Aşa că şi astăzi continuă disputele pentru aceleaşi probleme : sortarea fierului vechi şi livrarea lui în mod ritmic. Ce-i de făcut ? Beneficiarul să-şi sporească exigenţa iar furnizorii să-şi facă datoria. Atunci şi acolo unde nu se procedează aşa, trebuie să intervină mai ferm şi unele compartimente ale Ministerului Industriei Metalurgice şi ale Ministerului Aprovizionării. Aşa cum rezultă şi din relatările noastre, „Acţiunea 3R“, care se desfăşoară la combinatul hunedorean a ajuns la valori de sute de milioane de lei. Totuşi, ea nu este la nivelul cerinţelor şi al posibilităţilor. In această situaţie sînt necesare măsuri mai hotărîte atit din partea siderurgiştilor, cît şi a unităţilor denumite terţi, în fond, este vorba despre rezolvarea unei probleme economice foarte importante iar sarcinile şi indicaţiile date de către conducerea partidului în acest sens sunt clare. Ele trebuie respectate. I. Cojocaru Trimestrul IV (Urmare din pag. I) - statea, încadrarea întocmai iiografice, în prevederile contractuale, să caracterizeze activitatea tuturor unităților economice, numai astfel putindu-se asigura o fluentă optimă a proceselor de producție, în toate verigile, începînd cu sectoarele răspunzătoare de baza energetică să fie cea a materiilor prime, pînă la unitățile în a căror sarcină, cade transportarea produselor finite la destinație. Intrind intr-un nou trimestru, ultimul din acest, an și, desigur, cel mai important in contextul eforturilor ce trebuie concentrate spre îndeplinirea exemplară a planului pe întregul an şi pregătirea temeinică a producţiei anului lunii), se cuvin trase grabnic toateînvăţămintele din neajunsurile şi nemplinirile care s-au manifestat pină acum, astfel incit acestea să fie eliminate cu fermitate, irevocabil, din practica de zi cu zi. De asemenea, trebuie puse plenar şi operativ in valoare concretă însemnatele resurse existente în fiecare colectiv, pe linia mobilizării adecvate a tuturor forţelor şi mijloacelor, spre a se dobindi succese reale, tot mai ample, in direcţia rentabilităţii şi eficienţei stipulate de generoasele principii ale mecanismului nostru economico-financiar. între priorităţile absolute se înscriu, desigur, acţiunile din sectoarele primare ale economiei, unde se asigură energia electrică şi baza de materii prime. La problemele şi cerinţele din energetică nu ne vom referi acum, decit în mică măsură, pentru că, aşa cum cititorii noştri cunosc, chiar în numărul de ieri al ziarului a fost publicat un comentariu cuprinzător, la obiect, în care se puneau în evidenţă tocmai Căile hotărîtoare prin al căror aport cumulat se pot atinge randamente specifice, vitale pentru întreaga noastră economie. Găsim totuşi necesar să subliniem şi de această dată importanţa covîrşitoare pe care o are acum, în pragul sezonului rece, racordarea grabnică a noilor capacităţi la sistemul energetic naţional şi efectuarea operativă, laparametrii ,fie calitate cuveniţi, ai tuturor Reparaţiilor planificate. Deopotrivă,’ imperativele din acest sector“ trebuie să includă eforturi sporite pentru livrarea ritmică in termocentrale a unui cărbune de catitate corespunzătoare, astfel incit instalaţiile energetice să fie explorate raţional, cu randamentele maxime proiectate. Eforturi crescute se cer , îndreptate şi spre sectoarele ele investiţii. Iată,timpul este mat foarte frumos, creînd condii dintre cele mai prielnice penii executarea unei multitudini , lucrări specifice. Sie pot recupera d mare parte dini restantejfj acumulate' pînă in 'prezent, mutai' ■ te dintre noile obiective, de fapt viitoare capacităţi de producţie, avînd şanse reale să intre in graficele planificate. . Este nevoie, insă, de organizarea superioară a întregii activităţi de construcţie-montaj, de o îmbunătăţire radicală a relaţiilor cu furnizorii de materiale şi utilaje, de ridicarea ordinii şi disciplinei generale la cotele înalte ce trebuie să caracterizeze toate colectivele muncitoreşti de pe şantierele de investiţii. In industrie, desigur, comandamentele la zi trebuie să aibă în prim-plan realizarea producţiei fizice la toate sortimentele din programul de fabricaţie, conform detaliilor din contracte şi comenzi, pe această bază urmind a se îndeplini însuşi planul de livrări. Chiar şi restanţele dintr-o unitate sau alta pot fi recuperate integral in cele trei luni care ne despart de incheierea anului, cu condiţia sporirii răspunderii şi eforturilor tuturor celor implicaţi, care să conducă rapid la o creştere adecvată a productivităţii muncii şi la încărcarea corespunzătoare a tuturor capacităţilor disponibile. A nu se uita, fireşte, asigurarea calităţii produselor, a competitivităţii lor crescânde, factor hotăritor in configuraţia exigenţelor din sfera relaţiilor economice cu partenerii din ţară şi de peste hotare. In acest context, producţiei de export trebuie să i se acorde o atenţie maximă, atit prin prisma volumului contractat, în întreaga sortimentaţie prevăzută, cît şi referitor la respectarea riguroasă a termenelor de livrare stabilite. Aceste strădanii, ca , și altele, care, prin forţa lucrurilor caracterizează activitatea economică de zi cu zi, se cuvin încununate, în mai mare măsură, de rezultate concrete pe linia diminuării accentuate a consumurilor energetice și materiale prevăzute de normative, punindu-se mai bine în valoare însăşi experienţa fruntaşilor dobîidită pe aceste coordonate, implicit din direcţia recuperării şi cilatorificării corespunzătoare a Serialelor, pieselor de schimb altor numeroase resurse ilizabile. Or, cum bine ştim, trimestrul Reprezintă de fapt şi o punte trecere spre un nou an, spre ,adoua etapă, superioară, a activitaţii de factură economică,a înaltelor eficienţe prevăde Congresul al XIII-lea Conferinţa Naţională ale titului. Aşadar, tot acum, trebuie pregătită minuţios producţia anului viitor, astfel incit, chiar din prima zi, aceasta să se deruleze optim, încheierea tuturor contractelor cu beneficiarii, văzind acoperirea integrală a planurilor şi a capacităţilor de producţie, perfectarea în detaliu a contractelor cu furnizorii de materii prime şi materiale, finalizarea neintirziată, de către organele superioare de planificare, a cifrelor de plan şi a cotelor de repartiţie din sfera tehnico-materială, organizarea şi perfecţionarea la niveluri de virf a muncii, în fiecare domeniu, sector şi compartiment de activitate, rezolvarea tuturor problemelor în suspensie (pînă la datele fixate pentru adunările generale ale oamenilor muncii din octombrie — noiembrie), lansarea producţiei pe ianuarie-februarie 1989 în sectoarele primare — iată o parte din cerinţele cu caracter de urgenţă, a căror înfăptuire trebuie să asigure bunul mers al producţiei încă din primele zile ale anului ce vine, într-o continuitate exemplară, de reală eficienţă economică, pe măsura amplelor posibilităţi de care dispunem în întreaga economie naţională. "Románia liberó" Remarcabile fapte de muncă Noi succese consemnează in aceste zile colectivul de oameni ai muncii din cadrul întreprinderii „Electrocentrale“ din Brăila. Ca urmare a bunei organizări a producţiei şi a muncii, a reducerii duratei de reparaţii planificate şi a utilizării judicioase a timpului de lucru, energeticienii brăileni au produs, în perioada care a trecut din acest an, suplimentar prevederilor planului, o cantitate de peste 525 000 MWh energie electrică. Concomitent, ei au economisit circa 2 600 MWh energie electrică şi 1 400 tone combustibil convenţional din consumurile proprii. Oamenii muncii de la întreprinderea „Laminorul“ din Brăila raportează noi succese în realizarea sarcinilor de producţie. Astfel, numai în cursul lunii septembrie ei au realizat şi pus la dispoziţia economiei naţionale peste 21 000 tone laminate, 5 200 tone oţel beton, 220 tone lanţuri comerciale, 2 350 tone oţel calibrat, circa 500 tone cuie şi numeroase alte produse. Concomitent, au fost expediate la export circa 1 700 tone laminate. Minerii de la microcarierele Seciuri-Buget şi Seciuri-Vest, bazinul Rovinari, folosind cu eficienţă utilajele şi instalaţiile din dotare au extras şi furnizat termocentralelor, peste prevederi, in primele trei trimestre, o cantitate de lignit cu care poate fi produsă aproape un sfert de miliard kWh energie electrică. Numai în septembrie, de exemplu, colectivul microcarierei Seciuri-Vest 1 a depăşit producţia fizică de cărbune energetic cu 20 000 tone lignit, iar cel de la microcariera Seciuri-Buget —cu mai bine de 10 000 tone. Colectivul întreprinderii forestiere de exploatare şi transport din Piteşti, care a raportat îndeplinirea în devans a sarcinilor de plan pe primele trei trimestre la indicatorii de bază, au obţinut, în perioada menţionată, o producţie-marfă suplimentară, evaluată la aproape 35 milioane lei şi materializată în importante cantităţi de plăci aglomerate din lemn, cherestea, parchete, buşteni pentru industrializare, piese de mobilier. Totodată, forestierii argeşeni au depăşit prevederile de plan la zi, revenite la export, cu peste 6 milioane lei. (Agerpres)