România literară, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 14-26)
1971-06-17 / nr. 25
proiecte literare Virgil Teodorescu în biroul său de lucru, 11 găsesc pe Virgil Teodorescu supraveghind un manuscris. Dorinţa de-a pune minuţios totul la punct, pe care i-o remarcasem încă de pe vremea cînd oferisem revista literară „Pegas", unor spirite progresiste, îi e şi azi vie. în plus, a dobîndit o forţă a muncii cu condeiul, demnă de invidiat. Cercetez un vechi carnet în care am consemnat, cu vreo zece luni în urmă, cîteva răspunsuri ale poetului şi constat că o serie de cărţi pe care le anunţa atunci — „Vîrsta cretei“, „Repaosul vocalei“, ori traducerile „Peer Gynt" de Ibsen, „Antologia poeziei japoneze“, „Apollinaire“ ediţie alcătuită şi îngrijită de Virgil Teodorescu ca şi „Poemul intîlnirilor“, se află de multă vreme în librării. Discutăm despre poezie, în general, despre poezia patriotică, despre poezia angajată, şi Virgil Teodorescu îmi spune : — Versul porneşte de obicei fără o demarcaţie dinainte stabilită. Ca într-un creier cinematografic, apar o suită de cercuri concentrice, care, pe măsură ce poezia se desfăşoară pe fila de hîrtie, se topesc şi se refac intr-o perspectivă infinită. Fireşte, există o atmosferă care solicită o corespondenţă în constituirea unei imagini. în ce priveşte poezia patriotică, este neîndoielnic că ea există azi la noi pretutindeni, căci se confundă cu efortul nostru liric permanent, cu dorinţa noastră, niciodată împlinită, de a descoperi noi mijloace de expresie, de a stabili o mobilă bază de lansare, în toate sensurile. Aşa au stat lucrurile cu opera lui Brâncuşi, de exemplu, care are azi o importanţă covîrşitoare pe plan mondial, deşi sursa ei e un permanent apel la mitologia noastră naţională. — Cum scrieţi ? — De obicei noaptea, cînd e mai multă linişte. Eseurile, însemnările, îmi răpesc foarte mult timp, fiindcă fug totdeauna de ceea ce poate fi comun. Aşa eram şi pe cînd lucram la „Era nouă“ sau la „Reporter“. Sînt uneori surprins şi nedumerit, cînd dau peste texte mediocre, suficiente, dar pline de emfază. Cred că nu e bine să trecem pe lingă ele nepăsători. Ii solicit lui Virgil Teodorescu un extras din „Analele Universităţii Bucureşti“ unde ştiu ca i-a apărut o „confesiune“ cu interesante elemente autobiografice. Cînd se înapoiază din bibliotecă, îl iscodesc asupra viitoarelor sale „apariţii“. — Sub tipar la Editura „Minerva“ se află „Antologia prozei fantastice franceze“ (André Breton, Alfred Jarry, Louis Aragon ş.a.). La Editura „Univers“ am predat o culegere de poeme din Viteslav Nezval. între timp, l-am tradus pe marele poet ceh Vladimir Holan şi pe nu mai puţin strălucitul poet maghiar Miklós Radnóti. Acum pregătesc o carte de poeme şi texte din André Breton. — Cum se vede, o neobosită activitate de tălmăcitor .Dar lucrări proprii? — Am pus la punct un volum de eseuri şi articole — o parte au apărut în „România literară“ — pe care le-am numit deocamdată „Pîrghii de gradul doi“. Uneori mă gîndesc să scriu şi un volum de memorii şi însemnări. Dar nu anecdote mai mult sau mai puţin picante. Eu aş sublinia, în primul rînd, substanţa întîmplărilor pe care le-am parcurs, cu alte cuvinte aş vrea să conturez un portret spiritual al agitatei epoci pe care am străbătut-o. — Şi de ce nu treceţi la lucru ? — Mi-i teamă de o astfel de carte, fiindcă aşa cum se vede, eu ce proiectez şi anunţ, împlinesc. Manie sau simţ al răspunderii ? Şi una şi alta. Să nu uit : pregătesc un volum de poeme „Sentinela aerului“. Un volum de poeme sau poate numai o fluctuaţie a umbrei. AL BAICU Noutăţi in librării Paul Zarifopol — PENTRU ARTA LITERARA, vol. II (Editura Minerva). Ediţie îngrijită, note, bibliografie şi studiu introductiv de Al. Săndulescu, 684 p., lei 24,50 Victor Eftimiu — COSMOS (Editura Eminescu). Versuri, 176 p., lei 9,75 Saşa Pană — PROZOPOEME (Editura Minerva), cu un cuvînt înainte de Laurenţiu Ulici, 160 p., lei 6,50 Radu Tudoran — FLĂCĂRILE (Editura Minerva). Roman, ediţie ne varietur, 528 p., lei 12 Aurel Baranga — COMEDIIDRAM^ vol. I, II şi III (Editurnescu), 1112 p., I' DESCOPERIREA Editura Dacia), a IlI-a, 380 AMPA LUI la Eminest, lei 12 Teodor Vîrgolici — DIMITRIE BOLINTINEANU ŞI EPOCA SA (Editura Minerva, seria „Universitas“), 394 p.+ 16 planşe, lei 16 Marin Porumbescu — CEASUL VIU (Editura Militară, col. „Columna“). Nuvele, schiţe, povestiri, 120 p., lei 5 Valentin Berbecaru — SUPLINITOR (Editura Eminescu). Roman, 292 p., lei 8 Alexandru Monciu-Sudinski — REBARBOR (Editura Eminescu). Schiţe şi povestiri, 160 p., lei 3,25 Dinu Flămind — APEIRON (Editura Cartea Românească). Versuri, 88 p., lei 7,75 Adrian Munţiu — RINGUL (Editura Dacia). Roman, 275 p., lei 7,75 Majtény Erik — MENAJERIE ILUSTRATA — VIDAM, rajzos állattan (Editura Kriterion). Carte pentru copii în limba maghiară, 74 p., cu ilustraţii, lei 4,50 La iniţiativa Comitetului de cultură şi artă al judeţului Botoşani, numeroşi oameni de cultură au participat la cel de al doilea festival Zilele Eminescu care s-a desfăşurat intre 11 şi 13 iunie la Botoşani, Ipoteşti şi Dorohoi. Colocviul ştiinţific care a adus reale contribuţii la cunoaşterea vieţii şi operei eminesciene a fost deschis de poe-Jean Giono —SAMIRAMINA BUCURIA (Editura Univers). In româneşte de Şerban Bascovici şi Marcel Gafton, 368 p., lei 10,50 Jesus Lopez Pacheco — DRAGOSTE INTERZISA (Editura Albatros, col. „Cele mai frumoase poezii“). Traducere şi prezentare de Tiberiu Utan, 180 p., lei 4 Benedetto Croce — BREVIAR DE ESTETICĂ ESTETICA IN NUCE (Editura Ştiinţifică). Traducere de Eugen Costescu, studiu introductiv de N. Tertulian, 230 p., lei 6,50 ★ • * * POEŢI AI EXPRESIONISMULUI (Editura Albatros, col. „Cele mai frumoase poezii“). Antologie, prefaţă şi note de Petre Stoica, traduceri de N. Argintescu-Amza, Dan Constantinescu şi Petre Stoica, 312 p., beis lui Mihai Beniuc, după care au fost prezentate următoarele comunicări : Eminescu — model lexical de acad. Al. Graur ; Drumuri noi către fiinţa lui Eminescu de Aug. Z. N. Pop ; Amintiri din familie şi din epocă de Gh. Eminescu, nepotul direct al poetului (fiul lui Matei, fratele mai mic al lui Mihai) ; Iorga despre Eminescu de Gh. Bulgăr ; Manuscrise inedite despre Eminescu de Victor Crăciun ; Influenţa lui Eminescu asupra poeziei tinere de azi de Const. Crişan ; Eminescu precursor al simbolismului de Emil Manu ; Andreescu şi Eminescu de Radu Bogdan ; Date şi interpretări noi la Scrisoarea I de D. Murăraşu ; Prieteni ai lui Mihai Eminescu de Gh. Cardaş ; Eminescu despre fondul popular al literaturii — date noi — de Graţian Jucan ; Nume proprii în creaţia lui Eminescu de Viorica Florea ; Traduceri latineşti din opera lui Eminescu de Iosif Naghiu ; Eminescu peste hotare de Ion Potopin ; Prietenia dintre Eminescu şi Vasile Pogor de Ion Arhip ; Casandra „dulce înger blond“, iubita de la Ipoteşti de I.D. Marin ; Valoarea stilistică a neologismelor în poezia lui Eminescu de Dan Palade ; Cu Benedetto Croce despre creaţia lui Eminescu de Silvestri Aileni ; Noi date despre reprezentarea plastică a poetului de Ovidiu Olariu ; Eminescu în cartea de aur a Academiei Române de P. Popescu- Gogan ; Publicaţiile botoşănene despre Eminescu de Gh. Janca. In cadrul acestor festivităţi au avut loc premiera piesei Veronica de Claudia Millian-Minulescu şi vernisajul expoziţiei de grafică şi pictură, inspirată de opera poetului, a artistei plastice Ligia Macovei. Concursul de interpretare a poeziei lui Eminescu a reunit un mare număr de artişti profesionişti şi amatori, iar recitalul-concert al artistei poporului Arta Florescu, ca şi concertul simfonic de la Dorohoi al Filarmonicii din Botoşani, avînd ca solistă pe Arta Florescu, şi dirijor pe Radu Paladi, s-au bucurat de aprecieri unanime. La Ipoteşti, locul copilăriei poetului, au avut loc la 12 iunie un pelerinaj la Muzeul memorial, o şezătoare literară şi spectacolul de sunet şi lumină „Fiind băiet cutreierat“ (scenariu de Victor Crăciun şi Eugen Aron). O expoziţie documentară privind viaţa şi opera poetului a fost deschisă la Dorohoi, iar în timpul acestor Zile Eminescu, în acelaşi oraş, ca şi la Ipoteşti şi în comunele vecine, un grup de scriitori au participat la şezători literare. Comitetul de cultură şi artă al judeţului Botoşani a tipărit pentru aceste festivităţi omagiale două broşuri ilustrate : Mihai Eminescu şi locurile natale şi Efigia literară a lui Eminescu. Un volum anual de studii eminesciene va fi publicat în aceleaşi condiţii, sporind prestigiul viitoarelor Zile Eminescu de la Botoşani şi Ipoteşti. Suntem convinşi, că în viitor vor fi invitaţi şi cercetători din străinătate ai operei poetului, cum au fost la precedenta ediţie a acestor Zile Eminescu, mai ales acum, după înfiinţarea Catedrei Eminescu la Universitatea din Bucureşti. Rep. Zilele Eminescu la Botoşani, Ipoteşti, Dorohoi literară Medalii de aur pentru România Cea de a X-a ediţie a Concursului Internaţional de desen „Juan Miró“ — concurs care din 1962 încoace se desfăşoară în fiecare primăvară la Barcelona — a încununat cu marele ei premiu pe artista română Theodora Moisescu-Stendl pentru desenul „Amazoanele“ , prima din cele 4 menţiuni acordate in cadrul acestui foarte sever concurs a revenit, de asemeni, ţinut român , sculptorului clujean Mircea Spătaru, pentru tuşul intitulat „Desen“. Aşa cum s-a stabilit prin tradiţie, cîştigătorul concursului va primi o lucrare originală de Juan Miró precum şi o medalie de argint desenată tot de marele pictor spaniol. Amintim — pentru a înţelege mai limpede valoarea acestui succes românesc — că la Barcelona au trimis lucrări peste 400 de artişti din multe ţări ale lumii. Desenul cişligător, devenit proprietate a comitetului de patronat al Premiului ,,Juan Miró“ va fi cedat unui muzeu din Barcelona. Anul acesta, la 8 mai, s-a deschis a 20-a Bienală internaţională de artă plastică de la Florenţa. Au participat: Anglia, Austria, Cehoslovacia, Finlanda, Grecia, R.F. a Germaniei, Italia, Iugoslavia, Japonia, Olanda, Peru, Polonia, România, Spania, S.U.A. şi Ungaria. Bienala, găzduită în sălile Palatului Strozzi, un vechi monument renascentist, îşi va închide porţile la 20 iunie. în seara închiderii va avea loc festivitatea decernării premiilor Bienalei de către primarul oraşului Florenţa, Luciano Bausi. Premiul şi medalia de aur a oraşului Roma, una dintre distincţiile de presigiu ale expoziţiei, i s-a decernat pictorului român Mihu Vulcănescu. O altă medalie de aur a Fiorinului, i-a fost decernată pictoriţei Elena Greculesei. Juriul expoziţiei este format din personalităţi prestigioase din viaţa culturală italiană şi europeană. Ceremonia înmînării premiilor va avea loc în Palazzo Vecchio, sub înaltul patronaj al preşedintelui republicii, Saragat. România este singura ţară care a obţinut două medalii de aur la această importantă manifestare artistică. Cronica Uniunii Scriitorilor Adunarea generală a Asociaţiei Scriitorilor din Braşov Joi 10 iunie 1971, la Braşov, s-au desfăşurat lucrările Adunării generale a Asociaţiei Scriitorilor din Braşov, pentru analiza muncii pe anul 1970 şi alegerea noului comitet de conducere. Au participat scriitori, membri ai Asociaţiei, din oraşele Braşov, Sibiu, Hunedoara şi Bucureşti. Raportul de activitate a fost susţinut de dramaturgul Dan Tărchilă, secretarul Asociaţiei, care a pus in valoare succesele literare şi de activitate obştească ale anului trecut, potrivit sarcinilor asumate încă de la constituirea Asociaţiei, precum şi dificultăţile întîmpinate pe această perioadă, justificări ale neimplinirii altor sarcini menite să ducă la realizarea unui climat prielnic pentru dezvoltarea literaturii din zona geografică pe care Asociaţia o acoperă cu forţele sale. Pe marginea raportului au luat cuvîntul următorii scriitori: Pop Simion, Ion Th. Ilea, Ştefan Stătescu, Neculai Chirica, Emil Poenaru, Constantin Dumitrescu, Darie Magheru, Mihai Gavril, George Boitor, Eva Lendvay, Radu Theodoru. Luările la cuvînt au prilejuit o nouă afirmare a eficienţei rolului pe care Asociaţia Scriitorilor din Braşov l-a jucat în multiplele sectoare de activitate ale membrilor săi, îmbogăţind cu sugestii şi propuneri preţioase planul de muncă pentru anul in curs. Apoi, adunarea generală a ales, prin vot secret, noul comitet de conducere al Asociaţiei Scriitorilor din Braşov în următoarea alcătuire : Gherghinescu Vania, Ion Grecea, Georg Scherg, Dan Tărchilă (secretar), Nicolae Tăutu , ca şi comisia de cenzori formată din : Iv. Martinovici, Emilia Milicescu şi Mihai Gavril. Lucrările adunării generale au fost conduse de Laurenţiu Fulga, vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor din R.S. România.