România literară, iulie-septembrie 1975 (Anul 8, nr. 27-39)
1975-07-03 / nr. 27
România literară COLEGIUL I Ana Blandiana, Şerban Cioculescu, Zne Dumitrescu-Buşulenga, Ion Horea, Nicolae Manolescu, Darie Novaceanu. DIRECTOR : George Ivaşcu. Redactor şef adjunct : G. Dimisianu. Secretar general de redacţie : Roger Câmpeanu. Emm Din 7 în 7 zile Semnificaţiile unei vizite cordiale VIZITA pe care, la invitaţia preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, au făcut-o in ţara noastră căpitanii regenţi ai Republicii San Marino, Alberto Cecchetti şi Michele Righi, împreună cu soţiile, a confirmat in plus instaurarea în viaţa internaţională a unui etos nou, de pace şi de colaborare, întemeiat pe drept şi dreptate, pentru toate ţările şi popoarele lumii, indiferent de proporţiile lor fizice şi de orinduirile lor social-politice. Interesul unani cu care a fost salutată recenta intîlnire româno-sanmarineză rezultă, intre altele, din faptul semnificativ că au fost puse în lumină, concretizate, acordurile de principiu stabilite intre România socialistă şi „mica republică de pe muntele Titan“, care in lungul existenţei sale multiseculare şi-a păstrat intactă şi nevătămată preţioasa sa libertate şi independenţă. In toastul de la dineul oficial, preşedintele Nicolae Ceauşescu a enunţat, in termeni lapidari şi substanţiali, idei cu profundă rezonanţă : „Marile şi complexele probleme ale vieţii internaţionale nu mai pot fi soluţionate astăzi doar de citeva state sau grupuri de state ; pornind de la aceasta se impune participarea activă la rezolvarea problemelor internaţionale a tuturor statelor, indiferent de mărime sau de orînduire socui, în aşa fel incit fiecare naţiune să poată să-şi spună activ cuvintul la găsirea soluţiilor care să asigure o pace dreaptă şi trainică pe planeta noastră. îndeosebi, trebuie să-şi facă mai puternic auzit cuvintul statele mici şi mijlocii, ţările in curs de dezvoltare, ţările nealiniate — care constituie astăzi marea majoritate a statelor lumii şi sunt direct interesate intr-o politică de respectare a independenţei şi suveranităţii naţionale, de dezvoltare economico-socială paşnică a tuturor naţiunilor“. In toastul de răspuns, in numele căpitanilor regenţi, Alberto Cecchetti a subliniat necesitatea democratizării relaţiilor internaţionale spunind : „Apare evident, domnule preşedinte, că raporturile dintre naţiuni pot să fie condiţionate nu numai de forţa militară sau de interesele materiale, ci — mai ales am spune noi — să se bazeze pe marile valori umane, culturale şi de idei, atunci cind sunt inspirate de o vocaţie comună şi profundă de pace şi libertate". 0 călduroasar ,,ambasada a prieteniei" DEVENITA TRADIŢIONALA, activitatea „Ambasadorilor prieteniei“, grupare spontană consacrată colaborării tot mai strinse dintre tineretul american şi tineretul român, a înregistrat, in ultimii ani, o minunată dezvoltare, legată nemijlocit şi de aspectele pozitive ale relaţiilor generale şi colaborării prieteneşti românoamericane. Vizita recentă a tinerilor americani din această grupare la Bucureşti a confirmat aceste ginduri şi a dat prilejul unor noi şi frumoase demonstraţii de cordială amiciţie, in sprijinul mai bunei cunoaşteri reciproce a tineretului şi popoarelor, pentru binele şi fericirea lor şi pentru edificarea unei lumi a păcii şi colaborării. Primind la Palatul Republicii delegaţia tinerilor americani, preşedintele Nicolae Ceauşescu a rostit o cuvintare din care cităm : „Eu am, intr-adevăr, o mare încredere in viitorul omenirii. Am o mare încredere in tineretul ţării mele, în tineretul din toate ţările, ştiind că el va acţiona cu toată fermitatea pentru ca lumea de mîine să fie o lume nouă in care generaţiile tinere să se poată intrere in tot ceea ce este mai bun din munca şi lupta pentru bunăstarea şi fericirea omului, în artă, în cultură, în ştiinţă, in crearea de bunuri materiale şi spirituale mai multe şi mai bune, în înnobarea vieţii omului, în asigurarea pe Pămint a unei vieţi noi, fericite, pentru întreaga omenire“. Din viaţa internaţionala CONFERINŢA mondială a Anului Internaţional al Femeii, care se desfăşoară la Ciudad de Mexico, reţine atenţia opiniei publice datorită importanţei teoretice şi practice a temelor discutate şi a rezoluţiilor prezentate în cadrul dezbaterilor generale. In proiectul „Planului mondial de acţiune" şi al „Declaraţiei de la Mexico“ se are în vedere participarea activă şi eficientă a femeilor din lumea întreagă la consolidarea păcii, la eliminarea rasismului, la lichidarea dominaţiei străine şi a acaparării de teritorii prin forţă. Rezoluţiile propuse arată că atit femeile cit şi bărbaţii trebuie să lupte deschis împotriva imperialismului şi colonialismului, deoarece acestea, paralel cu discriminările rasiale, cu acaparările de teritorii, cu acţiunile de dominaţie provoacă incalculabile suferinţe şi pierderi „femeilor, bărbaţilor şi copiilor dintr-o mare parte a omenirii“. COLOCVIUL de la Alger a cărui temă a fost „Noua ordine economică internaţională“ şi-a încheiat lucrările. Una din rezoluţiile sale este consacrată conceptului de dezvoltare, atât de actual astăzi în viaţa statelor şi naţiunilor, pe care-l defineşte astfel : „un proces de Schimbări structurale in domeniile economic, politic, social şi cultural, în folosul tuturor, nu al unei minorităţi". Dezvoltarea, in sensul deplin, nu înseamnă numai creştere economică, el include satisfacerea nevoilor tuturor oamenilor, în spiritul egalităţii şi dreptăţii sociale, la nivelul autonomiei depline şi al participării tuturor la acţiunile şi deciziile de interes general. Observator 2 România literară Uniunea Scriitorilor: Premii ale Asociaţiilor Cluj-Napoca • Juriul alcătuit din Al. Căprariu (preşedinte), Victor Felea, Aurel Gurghianu, Gáli Ernő, Kányádi Sándor, Marosi Péter şi Nicolae Prelipceanu a acordat următoarele premii ale Asociaţiei scriitorilor din Cluj-Napoca : Bodor Adam — PLUS MINUS O ZI (Ed. Kriterion). Eugen Uricaru — DESPRE PURPURA (Ed. Dacia). Palocsay Zsigmond — COPACUL MlNGlIERII (Ed. Kriterion). Mircea Vaida — MARGINEA LACRIMEI (Ed. Dacia). Timişoara • Juriul alcătuit din : Franyó Zoltán (preşedinte), Traian Liviu Birăiescu, Radu Ciobanu, Hans Kehrer, Lazár Iliei, Eugen Tudoran şi Damian Ureche a acordat următoarele premii ale Asociaţiei scriitorilor din Timişoara : Ion Clopoţel — AMINTIRI ŞI PORTRETE (Ed. Facla). Ion Dumitru Teodorescu — APROAPELE (Ed. Facla), pe 1974 Tg. Mureş • Juriul alcătuit din Hajdú Győző (preşedinte), Nagy Pál, Jánosházy György, Papp Ferenc şi Katona Szabó István a acordat următoarele premii ale Asociaţiei scriitorilor din Tg. Mureş : Markó Béla — ÎN ORAŞUL CUVINTELOR (Ed. Kriterion), Andrei Fischoff — Traducerea poemului DOJA de Székely János (Ed. Kriterion). Natalia Tofan-Ţepeş : PEISAJ IN PORT în spiritul colaborării reciproce , Virgil Teodorescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor, şi Laurenţiu Fulga, prim-vicepreşedinte, au primit la sediul Uniunii Scriitorilor delegaţia de scriitori coreeni aflaţi în România in cadrul acordului de colaborare dintre ţările noastre . Kim Bjong Hun, membru al Comitetului Executiv al Uniunii Scriitorilor din R.P.D. Coreeană, şi Li Tzon Rill. Au fost discutate probleme privind dezvoltarea colaborării intre uniunile de scriitori respective. Delegaţia a fost însoţită de Pek Hang Ghi, secretar al Ambasadei R P.D. Coreene la Bucureşti. • în ziua de 25 iunie 1975, la Belgrad, Laurenţiu Fulga, prim-vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor din România, şi Ivan L. Lalici, secretar al Uniunii Scriitorilor din Iugoslavia, au semnat planul de colaborare pe anii 1975—1977 dintre Uniunile de scriitori respective. • La sediul Uniunii Scriitorilor a făcut o vizită dr. Hans Walter Poll, directorul Institutului pentru Studii esteuropene şi internaţionale din R. F. Germania, şi dr. M. Oschlies, referent al acestui institut. Cu acest prilej, au avut discuţii cu caracter de informare reciprocă la care au participat : Szász János, secretar al Uniunii Scriitorilor, Franz Storch, membru al Biroului Uniunii Scriitorilor, Arnold Hauser, redactor şef adjunct al revistei „Neue Literatur“ și Elisabeth Axman-Mocanu, redactoare la aceeași revistă. • La invitaţia Uniunii Scriitorilor din U.R.S.S. a plecat în R.S.S. Gruzină dramaturgul Mircea Radu Iacoban, secretar al Asociaţiei scriitorilor din Iaşi, directorul Editurii Junimea. • Au plecat în R. F. Germania, Ioan Grigores■u, Gheorghe Tomozei, Matei Gavril şi Dieter Roth, delegaţi în cadrul unui schimb de scriitori dintre Uniunea Scriitorilor din ţara noastră şi Asociaţia .,Südosteuropa“. Sărbătorirea lui Al. I. Ştefănescu . La Uniunea Scriitorilor a avut loc sărbătorirea prozatorului Al. I. Ştefănescu, cu prilejul împlinirii a 60 de ani. Cuvintul omagial a fost rostit de Virgil Teodorescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor. A răspuns în cuvinte calde, emoţionante, sărbătoritul, intilniri cu cititorii • La Casa de Cultură din Costeşti, judeţul Argeş, a avut loc un festival poetic organizat de cenaclul literar „Liviu Rebreanu“, în cadrul căruia au citit din versurile lor Ion Bănuţă, Gheorghe Diaconu, Ludmila Ghiţescu, Dan Rotaru şi Dumitru Anghel. • Cu prilejul expoziţiei de grafică a pictoriţei Simona Pop, deschisă la Casa Scriitorilor „Mihail Sadoveanu“, ieri, 2 iulie, a avut loc o seară de poezie la care au fost invitaţi : Cristina Angelescu, Grigore Hagiu, Ion Lotreanu şi Dan Mutaşcu. „ Azi, 3 iulie, ora 19, va fi lansat la librăria „M. Sadoveanu“ romanul „Soarele tîrziu“ de Ioana Petrescu, apărut în Editura Cartea Românească. Va prezenta criticul Mihai Gafiţa. 0 Cenaclul literar „Tudor Muşatescu“ a organizat şezători la Clubul Sindicatelor de construcţii „Carpaţi“ şi la Casa Centrală a Armatei. • Pe lingă muzeul „George Bacovia“ din Capitală a fost înfiinţat, de curînd, Ateneul literar „Orizonturi noi“. 0 Asociaţia Scriitorilor din Iaşi a omagiat viaţa şi opera lui Eminescu în cadrul tradiţionalei „Sărbători a teiului“ de la Copou. Au citit versuri omagiale : George Lesnea, Florin Mihai Petrescu, Ioanid Romanescu, Silviu Rusu şi Corneliu Sturzu. Şedinţa Biroului Uniunii Scriitorilor • In ziua de 24 iunie 1975 a avut loc şedinţa de lucru a Biroului Uniunii Scriitorilor dedicată analizei revistelor „Igaz Szö“, „Knijevni Jivot“, „Neue Literatur“ şi „Utunk“. Din partea conducerii revistelor respective, Hajdú Győző, Vladimir Ciocov, Emmerich Stoffel şi Szilágyi István au prezentat dări de seamă despre modul cum au fost îndeplinite sarcinile revistelor pe care le conduc. în cadrul discuţiilor au luat cuvintul Al. Bălăci, Domokos Géza, Gálfalvi Zsolt, Traian Iancu, La dislau Hegedűs, Franz Storch, Sütő András şi Szász János. Pe marginea referatelor prezentate au avut loc discuţii fructuoase în legătură cu activitatea revistelor şi contribuţia lor la opera de educare cultural-estetică a oamenilor muncii, la formarea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste, la promovarea valorilor literaturii noastre contemporane. Lucrările Biroului au fost conduse de Virgil Teodorescu, președintele Uniunii Scriitorilor. Tudor George a încredinţat Editurii Albatros volumul de poeme Parfumul timpului. Are la Editura Sport şi Turism volumul Sub semnul lui Hercule, al doilea din ciclul Imnurile olimpice. Ovidiu Genaru a încredinţat Editurii Dacia volumul de poeme Piatra filosofală, iar Editurii Cartea Românească romanul intitulat Ana, îmi amintesc de tine. A depus la Teatrul din Bacău piesa. O seară de aprilie, ca o seară de vară. Lucrează la romanul Un an lumină pînă la staţia de autobuz, pe care-l va depune la Editura Cartea Românească. Eta Boeriu a predat Editurii Albatros o selecţie de Poeme. Lucrează, pentru Editura Univers, la tălmăcirea a Patru poeţi italieni contemporani (Alfonso Gatto, Andrea Zanzzoto, Carlo Betochi, Leonardo Sinigan). Const. Cubleşan a predat Editurii Facla romanul intitulat Un gotic tîrziu. Are în lucru la Editura Eminescu un studiu despre Radu Tudoran, iar la Editura Dacia selecţia de povestiri Somnul. Aurel Covaci are la Editura Minerva tălmăcirea piesei de teatru Oberon de Wieland, în colaborare cu Laura Dragomirescu. A încredinţat Editurii Albatros, pentru colecţia „Cele mai frumoase poezii“, traducerea din limba engleză intitulată Poeții lacurilor (Wordsworth, Coleridge, Southey). „Magazin istoric“ —100 0 CU nr. 7 din iulie 1975, „Magazin istoric“ marchează cifra de 100 de la apariţia sa, acum 9 ani. Sumarul şi modul de tratare a problemelor implică prin el însuşi gradul de experienţă al acestei reviste de răspîndire a cunoştinţelor istorice, într-o manieră variată, de înalt nivel publicistic. De-a lungul celor 100 de numere, „Magazin istoric“ acumulează o bogată contribuţie la cercetarea mai intîi a istoriei naţionale, imbinînd armonios reconsiderarea trecutului nostru cu punerea în lumina vie a actualităţii politice, a istoriei care se făureşte sub ochii noştri. Concepţia marxist-leninistă a Partidului călăuzeşte consecvent pe variaţii colaboratori ai redacţiei conduse de o echipă competentă şi inspirată, în acest număr jubiliar, editorialul Gloriosul deceniu (semnat de Cristian Popişteanu, redactorul şef al revistei, şi Gheorghe Zaharia), e consacrat celor 10 ani marcaţi de Congresele IX, X şi XI ale Partidului. Elocvente sunt extrasele din operele tovarăşului Nicolae Ceauşescu, sub titlul semnificativ : Unitatea dintre trecut, prezent şi viitor. O cercetare asupra Grupurilor socialiste române de la Paris la început de secol şi o alta despre Mihai Viteazul şi românii transilvăneni, ca şi despre Stindardul cel mare al lui Mihai, precedează grupajul Aceeaşi misiune de împlinit în care N. Copoiu înfăţişează cu titlu de document Tratatul general de pace intre Austria, Franţa, Marea Britanie, Prusia, Rusia, Sardinia şi Poarta otomană, subscris la Paris la 30 martie 1856, precum şi Propunerea din 7 oct. 1857 a lui Mihail Kogălniceanu în Adunarea ad-hoc de la Iaşi. O colaborare emoţionantă este aceea a lui Miron Nicolescu, regretatul preşedinte al Academiei Române, intitulată Gînduri despre eternitate şi istorie, în care, cu deosebită acuitate, se readuce în lumina actualităţii celebrul răspuns al lui Titu Maiorescu la discursul de recepţie la Academie al lui Duiliu Zamfirescu, din 29 mai 1909, despre poezia populară, discurs cu acele referiri răutăcioase la adresa lui Alecsandri, Coşbuc şi Goga, a lui Slavici şi Popovici- Bănăţeanu. Urăm „Magazinului istoric“ noi succese în promovarea ştiinţei istorice româneşti, în răspîndirea, prin aceeaşi ţinută publicistică şi aceeaşi inventivitate, a cunoştinţelor din vastul domeniu al istoriei universale. 1. 1.