România literară, iulie-septembrie 1975 (Anul 8, nr. 27-39)

1975-07-03 / nr. 27

România literară COLEGIUL I Ana Blandiana, Şerban Cioculescu, Zne Dumitrescu-Buşulenga, Ion Horea, Nicolae Manolescu, Darie Novaceanu. DIRECTOR : George Ivaşcu. Redactor şef adjunct : G. Dimisianu. Secretar general de redacţie : Roger Câmpeanu. Emm Din 7 în 7 zile Semnificaţiile unei vizite cordiale VIZITA pe care, la invitaţia preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, au făcut-o in ţara noastră căpitanii regenţi ai Republicii San Ma­rino, Alberto Cecchetti şi Michele Righi, împreună cu soţiile, a confirmat in plus instaurarea în viaţa internaţională a unui etos nou, de pace şi de colabo­rare, întemeiat pe drept şi dreptate, pentru toate ţările şi popoarele lumii, indiferent de proporţiile lor fizice şi de orinduirile lor social-politice. Interesul unan­i cu care a fost salutată recenta intîlnire româno-san­­marineză rezultă, intre altele, din faptul semnificativ că au fost puse în lumină, concretizate, acordurile de principiu stabilite intre România socialistă şi „mica republică de pe muntele Titan“, care in lungul exis­tenţei sale multiseculare şi-a păstrat intactă şi nevă­tămată preţioasa sa libertate şi independenţă. In toas­tul de la dineul oficial, preşedintele Nicolae Ceauşescu a enunţat, in termeni lapidari şi substanţiali, idei cu profundă rezonanţă : „Marile şi complexele probleme ale vieţii internaţionale nu mai pot fi soluţionate as­tăzi doar de citeva state sau grupuri de state ; pornind de la aceasta se impune participarea activă la rezol­varea problemelor internaţionale a tuturor statelor, indiferent de mărime sau de orînduire soc­­ui, în aşa fel incit fiecare naţiune să poată să-şi spună activ cuvintul la găsirea soluţiilor care să asigure o pace dreaptă şi trainică pe planeta noastră. îndeosebi, tre­buie să-şi facă mai puternic auzit cuvintul statele mici şi mijlocii, ţările in curs de dezvoltare, ţările nealiniate — care constituie astăzi marea majoritate a statelor lumii şi sunt direct interesate intr-o politică de respec­tare a independenţei şi suveranităţii naţionale, de dez­voltare economico-socială paşnică a tuturor naţiunilor“. In toastul de răspuns, in numele căpitanilor regenţi, Alberto Cecchetti a subliniat necesitatea democratizării relaţiilor internaţionale spunind : „Apare evident, domnule preşedinte, că raporturile dintre naţiuni pot să fie condiţionate nu numai de forţa militară sau de interesele materiale, ci — mai ales am spune noi — să se bazeze pe marile valori umane, culturale şi de idei, atunci cind sunt inspirate de o vocaţie comună şi profundă de pace şi libertate". 0 călduroasar ,,ambasada a prieteniei" DEVENITA TRADIŢIONALA, activitatea „Ambasa­dorilor prieteniei“, grupare spontană consacrată cola­borării tot mai strinse dintre tineretul american şi ti­neretul român, a înregistrat, in ultimii ani, o minuna­tă dezvoltare, legată nemijlocit şi de aspectele pozitive ale relaţiilor generale şi colaborării prieteneşti româno­­americane. Vizita recentă a tinerilor americani din această grupare la Bucureşti a confirmat aceste gin­­duri şi a dat prilejul unor noi şi frumoase demonstra­ţii de cordială amiciţie, in sprijinul mai bunei cunoaş­teri reciproce a tineretului şi popoarelor, pentru bi­nele şi fericirea lor şi pentru edificarea unei lumi a păcii şi colaborării. Primind la Palatul Republicii delegaţia tinerilor americani, preşedintele Nicolae Ceauşescu a rostit o cuvintare din care cităm : „Eu am, intr-adevăr, o mare încredere in viitorul omenirii. Am o mare încredere in tineretul ţării mele, în tine­retul din toate ţările, ştiind că el va acţiona cu toată fermitatea pentru ca lumea de mîine să fie o lume nouă in care generaţiile tinere să se poată intrere in tot ceea ce este mai bun d­in munca şi lupta pentru bunăstarea şi fericirea omului, în artă, în cultură, în ştiinţă, in crearea de bunuri materiale şi spirituale mai multe şi mai bune, în înnob­area vieţii omului, în asigurarea pe Pămint a unei vieţi noi, fericite, pentru întreaga omenire“. Din viaţa internaţionala CONFERINŢA mondială a Anului Internaţional al Femeii, care se desfăşoară la Ciudad de Mexico, re­ţine atenţia opiniei publice datorită importanţei teo­retice şi practice a temelor discutate şi a rezoluţiilor prezentate în cadrul dezbaterilor generale. In proiectul „Planului mondial de acţiune" şi al „Declaraţiei de la Mexico“ se are în vedere participarea activă şi efi­cientă a femeilor din lumea întreagă la consolidarea păcii, la eliminarea rasismului, la lichidarea dominaţiei străine şi a acaparării de teritorii prin forţă. Rezolu­ţiile propuse arată că atit femeile cit şi bărbaţii tre­buie să lupte deschis împotriva imperialismului şi co­lonialismului, deoarece acestea, paralel cu discrimină­­rile rasiale, cu acaparările de teritorii, cu acţiunile de dominaţie provoacă incalculabile suferinţe şi pierderi „femeilor, bărbaţilor şi copiilor dintr-o mare parte a omenirii“. COLOCVIUL de la Alger a cărui temă a fost „Noua ordine economică internaţională“ şi-a încheiat lucrările. Una din rezoluţiile sale este consacrată conceptului de dezvoltare, atât de actual astăzi în viaţa statelor şi naţiunilor, pe care-l defineşte astfel : „un proces de Schimbări structurale in domeniile economic, politic, social şi cultural, în folosul tuturor, nu al unei mino­rităţi". Dezvoltarea, in sensul deplin, nu înseamnă nu­mai creştere economică, el include satisfacerea nevoi­lor tuturor oamenilor, în spiritul egalităţii şi dreptăţii sociale, la nivelul autonomiei depline şi al participării tuturor la acţiunile şi deciziile de interes general. Observator 2 România literară Uniunea Scriitorilor: Premii ale Asociaţiilor Cluj-Napoca • Juriul alcătuit din Al. Căprariu (preşedinte), Victor Felea, Aurel Gur­­ghianu, Gáli Ernő, Ká­­nyádi Sándor, Marosi Pé­ter şi Nicolae Prelipceanu a acordat următoarele premii ale Asociaţiei scri­itorilor din Cluj-Napoca : Bodor Adam — PLUS MINUS O ZI (Ed. Krite­­rion). Eugen Uricaru — DES­PRE PURPURA (Ed. Da­cia). Palocsay Zsigmond — COPACUL MlNGlIERII (Ed. Kriterion). Mircea Vaida — MAR­GINEA LACRIMEI (Ed. Dacia). Timişoara • Juriul alcătuit din : Franyó Zoltán (preşedin­te), Traian Liviu Birăies­­cu, Radu Ciobanu, Hans Kehrer, Lazár Iliei, Eugen Tudoran şi Damian Ure­che a acordat următoarele premii ale Asociaţiei scri­itorilor din Timişoara : Ion Clopoţel — AMIN­TIRI ŞI PORTRETE (Ed. Facla). Ion Dumitru Teodores­cu — APROAPELE (Ed. Facla), pe 1974 Tg. Mureş • Juriul alcătuit din Hajdú Győző (preşedinte), Nagy Pál, Jánosházy György, Papp Ferenc şi Katona Szabó István a a­­cordat următoarele premii ale Asociaţiei scriitorilor din Tg. Mureş : Markó Béla — ÎN ORA­ŞUL CUVINTELOR (Ed. Kriterion), Andrei Fischoff — Tra­ducerea poemului DOJA de Székely János (Ed. Kriterion). Natalia Tofan-Ţepeş : PEISAJ IN PORT în spiritul colaborării reciproce , Virgil Teodorescu, preşedintele Uniunii Scri­itorilor, şi Laurenţiu Ful­­ga, prim-vicepreşedinte, au primit la sediul Uniu­nii Scriitorilor delegaţia de scriitori coreeni aflaţi în România in cadrul a­­cordului de colaborare dintre ţările noastre . Kim Bjong Hun, membru al Comitetului Executiv al Uniunii Scriitorilor din R.P.D. Coreeană, şi Li Tzon Rill. Au fost discu­tate probleme privind dezvoltarea colaborării intre uniunile de scriitori respective. Delegaţia a fost însoţită de Pek Hang Ghi, secretar al Ambasa­dei R P.D. Coreene la Bucureşti. • în ziua de 25 iunie 1975, la Belgrad, Lauren­­ţiu Fulga, prim-vicepre­­şedinte al Uniunii Scrii­torilor din România, şi Ivan L. Lalici, secretar al Uniunii Scriitorilor din Iugoslavia, au semnat pla­nul de colaborare pe anii 1975—1977 dintre Uniunile de scriitori respective. • La sediul Uniunii Scriitorilor a făcut o vi­zită dr. Hans Walter Poll, directorul Institutului pen­tru Studii esteuropene şi internaţionale din R. F. Germania, şi dr. M. Osch­­lies, referent al acestui institut. Cu acest prilej, au avut discuţii cu carac­ter de informare recipro­că la care au participat : Szász János, secretar al Uniunii Scriitorilor, Franz Storch, membru al Birou­lui Uniunii Scriitorilor, Arnold Hauser, redactor şef adjunct al revistei „Neue Literatur“ și Eli­sabeth Axman-Mocanu, redactoare la aceeași re­vistă. • La invitaţia Uniunii Scriitorilor din U.R.S.S. a plecat în R.S.S. Gruzină dramaturgul Mircea Radu Iacoban, secretar al Aso­ciaţiei scriitorilor din Iaşi, directorul Editurii Juni­mea. • Au plecat în R. F. Germania, Ioan Grigores­­■u, Gheorghe Tomozei, Matei Gavril şi Dieter Roth, delegaţi în cadrul unui schimb de scriitori dintre Uniunea Scriitori­lor din ţara noastră şi A­­sociaţia .,Südosteuropa“. Sărbătorirea lui Al. I. Ştefănescu . La Uniunea Scriito­rilor a avut loc sărbători­rea prozatorului Al. I. Ştefănescu, cu prilejul împlinirii a 60 de ani. Cuvintul omagial a fost rostit de Virgil Teodores­­cu, preşedintele Uniunii Scriitorilor. A răspuns în cuvinte calde, emoţionan­te, sărbătoritul, intilniri cu cititorii • La Casa de Cultură din Costeşti, judeţul Ar­geş, a avut loc un festival poetic organizat de cena­clul literar „Liviu Re­­breanu“, în cadrul căruia au citit din versurile lor Ion Bănuţă, Gheorghe Diaconu, Ludmila Ghiţes­­cu, Dan Rotaru şi Dumi­tru Anghel. • Cu prilejul expoziţiei de grafică a pictoriţei Si­mona Pop, deschisă la Casa Scriitorilor „Mihail Sadoveanu“, ieri, 2 iulie, a avut loc o seară de poe­zie la care au fost invi­taţi : Cristina Angelescu, Grigore Hagiu, Ion Lo­­treanu şi Dan Mutaşcu. „ Azi, 3 iulie, ora 19, va fi lansat la librăria „M. Sadoveanu“ romanul „Soarele tîrziu“ de Ioana Petrescu, apărut în Edi­tura Cartea Românească. Va prezenta criticul Mi­­hai Gafiţa. 0 Cenaclul literar „Tu­dor Muşatescu“ a organi­zat şezători la Clubul Sin­dicatelor de construcţii „Carpaţi“ şi la Casa Cen­trală a Armatei. • Pe lingă muzeul „George Bacovia“ din Capitală a fost înfiinţat, de curînd, Ateneul literar „Orizonturi noi“. 0 Asociaţia Scriitorilor din Iaşi a omagiat viaţa şi opera lui Eminescu în cadrul tradiţionalei „Săr­bători a teiului“ de la Copou. Au citit versuri omagiale : George Les­­nea, Florin Mihai Petres­­cu, Ioanid Romanescu, Silviu Rusu şi Corneliu Sturzu. Şedinţa Biroului Uniunii Scriitorilor • In ziua de 24 iunie 1975 a avut loc şedinţa de lucru a Biroului Uniunii Scriitorilor dedicată ana­lizei revistelor „Igaz Szö“, „Knijevni Jivot“, „Neue Literatur“ şi „U­­tunk“. Din partea condu­cerii revistelor respective, Hajdú Győző, Vladimir Ciocov, Emmerich Stoffel şi Szilágyi István au pre­zentat dări de seamă des­pre modul cum au fost în­deplinite sarcinile reviste­lor pe care le conduc. în cadrul discuţiilor au luat cuvintul Al. Bălăci, Domokos Géza, Gálfalvi Zsolt, Traian Iancu, La­­ dislau Hegedűs, Franz Storch, Sütő András şi Szász János. Pe marginea referate­lor prezentate au avut loc discuţii fructuoase în legătură cu activitatea re­vistelor şi contribuţia lor la opera de educare cul­­tural-estetică a oamenilor muncii, la formarea şi dezvoltarea conştiinţei so­cialiste, la promovarea valorilor literaturii noas­tre contemporane. Lucrările Biroului au fost conduse de Virgil Teodorescu, președintele Uniunii Scriitorilor. Tudor George a încredinţat Editurii Al­batros volumul de poeme Parfumul timpului. Are la Editura Sport şi Tu­rism volumul Sub semnul lui Hercule, al doilea din ciclul Imnurile olimpice. Ovidiu Genaru a încredinţat Editurii Da­cia volumul de poeme Piatra filosofală, iar E­­diturii Cartea Româneas­că romanul intitulat Ana, îmi amintesc de tine. A depus la Teatrul din Ba­cău piesa. O seară de a­­prilie, ca o seară de vară. Lucrează la romanul Un an lumină pînă la staţia de autobuz, pe care-l va depune la Editura Cartea Românească. Eta Boeriu a predat Editurii Albatros o selecţie de Poeme. Lu­crează, pentru Editura U­­nivers, la tălmăcirea a Patru poeţi italieni con­temporani (Alfonso Gatto, Andrea Zanzzoto, Carlo Betochi, Leonardo Sini­­gan­). Const. Cubleşan a predat Editurii Facla romanul intitulat Un gotic tîrziu. Are în lucru la E­­ditura Eminescu un stu­diu despre Radu Tudoran, iar la Editura Dacia se­lecţia de povestiri Somnul. Aurel Covaci are la Editura Minerva tălmăcirea piesei de tea­tru Oberon de Wieland, în colaborare cu Laura Dragomirescu. A încre­dinţat Editurii Albatros, pentru colecţia „Cele mai frumoase poezii“, tradu­cerea din limba engleză intitulată Poeții lacurilor (Wordsworth, Coleridge, Southey). „Magazin istoric“ —100­ 0 CU nr. 7 din iulie 1975, „Magazin istoric“ marchează cifra de 100 de la apariţia sa, acum 9 ani. Sumarul şi modul de tratare a probleme­lor implică prin el însuşi gradul de experienţă al acestei reviste de răspîndire a cunoştinţelor istorice, într-o manieră variată, de înalt nivel publicistic. De-a lungul celor 100 de numere, „Magazin istoric“ acumulează o bogată contri­buţie la cercetarea mai intîi a istoriei naţionale, imbinînd armonios reconsiderarea trecutului nostru cu punerea în lumina vie a actualităţii politice, a istoriei care se făureşte sub ochii noştri. Concepţia marxist-leninistă a Partidului călăuzeşte consecvent pe variaţii colaboratori ai redacţiei conduse de o echipă competentă şi inspirată, în acest număr jubiliar, editorialul Glo­riosul deceniu (semnat de Cristian Popişteanu, redactorul şef al revistei, şi Gheorghe Zaharia), e consacrat celor 10 ani marcaţi de Congresele IX, X şi XI ale Partidului. Elocvente sunt ex­trasele din operele tovarăşului Nicolae Ceauşescu, sub titlul semnificativ : Unita­tea dintre trecut, prezent şi viitor. O cer­cetare asupra Grupurilor socialiste române de la Paris la început de secol şi o alta despre Mihai Viteazul şi românii transilvăneni, ca şi despre Stindardul cel mare al lui Mihai, prece­­dează grupajul Aceeaşi misiune de împlinit în care N. Copoiu înfăţişează cu titlu de document Tratatul general de pace intre Austria, Franţa, Marea Britanie, Prusia, Rusia, Sardinia şi Poar­ta otomană, subscris la Paris la 30 martie 1856, precum şi Propunerea din 7 oct. 1857 a lui Mi­hail Kogălniceanu în Adunarea ad-hoc de la Iaşi. O colaborare emoţionantă este aceea a lui Miron Nicolescu, regretatul preşedinte al Aca­demiei Române, intitulată Gînduri despre eter­nitate şi istorie, în care, cu deosebită acuitate, se readuce în lumina actualităţii celebrul răs­puns al lui Titu Maiorescu la discursul de re­cepţie la Academie al lui Duiliu Zamfirescu, din 29 mai 1909, despre poezia populară, discurs cu acele referiri răutăcioase la adresa lui Alec­­sandri, Coşbuc şi Goga, a lui Slavici şi Popovici- Bănăţeanu. Urăm „Magazinului istoric“ noi succese în pro­movarea ştiinţei istorice româneşti, în răspîn­­direa, prin aceeaşi ţinută publicistică şi aceeaşi inventivitate, a cunoştinţelor din vastul dome­niu al istoriei universale. 1. 1.

Next