România literară, ianuarie-martie 1988 (Anul 21, nr. 1-14)
1988-01-01 / nr. 1
Proletari din toate ţările, uniţi-vâ ! România literară Anul XXI, nr. 1, 1 ianuarie 1988 Săptăminal editat de Uniunea Scriitorilor din Republica Socialistă România Republica 40 ĂRBĂTORIM împlinirea a 40 de ani de la înlăturarea monarhiei şi instaurarea în viaţa politică şi socirlă a patriei noastre a Republicii populare şi democrate, expresie a năzuinţelor de veacuri ale poporului român, mărturisite in luptele duse pentru dreptate socială, libertate, independenţă şi unitate naţională. S-au exprimat atunci, în acel moment al înfăptuirii revoluţionare condusă de Partidul Comunist Român, energiile naţiunii, puterea clasei muncitoare, a tuturor forţelor progresiste ale ţârii, care au înţeles treapta istorică a transformărilor structurale din societatea românească, lupta împotriva exploatării şi înapoierii, perspectiva actelor decisive în calea cărora monarhia şi coaliţia burghezo-moşierească nu mai aveau pe pămîntul României nici o pretinsă justificare istorică şi nici o raţiune politică. Tot ceea ce s-a petrecut în aceste patru decenii pe care cu mîndrie naţională le sărbătorim, toate realizările poporului în edificarea patriei socialiste de astăzi, formele politico-sociale de organizare, dimensiunile spirituale în care naţiunea română nu mai concepe moravurile regimurilor trecute, întrevăzind configuraţia superioară a societăţii comuniste, realitatea impresionantului potenţial economic şi a noii concepţii de viaţă, sunt dovezi că actul istoric din 1947 a avut o deplină justificare, că forţele care au dus la săvârşirea lui au fost cerute de timp. Să ne amintim de acordul maniru şi de explozia sentimentelor populare, prin care era salutat primul ceas republican al României moderne, şi să ne recunoaştem fizionomia morală, politică şi socială care justifică astăzi înţelesul aniversar al celor patru decenii din viaţa patriei noastre. Ceea ce a fost cu putinţă după instaurarea Republicii, in evoluţia foarte complexă a evenimentelor politice şi a reformelor economice, de la marele act al naţionalizării la frontul construcţiei noilor aşezăminte în industrie, în agricultură, în viaţa spirituală, pînă la actul politic al Congresului al IX-lea, şi la alegerea în fruntea partidului a omului luminat şi energic, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, deschizător de epocă în destinele României socialiste, echivalează cu cele mai importante acte din istoria neamului nostru. Să reflectăm cu gravitate şi responsabilitate revoluţionară, în lumina adevărului şi a demnităţii, cu încredere in tot ceea ce se edifică în propria noastră biografie, să poposim la ceasul aniversar în spaţiul celor patru decenii, în lumina epocii contemporane a marilor biruinţi, şi să înţelegem cum s-a scris istoria de către poporul român, căruia îi dăruim certitudinile şi speranţele noastre, cum s-a realizat înfăţişarea de astăzi a ţării, care este faţa legilor obiective ale vieţii, de care gîndirea politică ţine seama in pregătirea noilor orizonturi ale muncii, ale creaţiei, ale păcii şi liniştii vieţii noastre. Transformările radicale petrecute, configurate de la o etapă la alta de Congresele partidului, pînă la Congresul al XIII-lea şi la Conferinţa Naţională, constituie adevărul luptei comuniştilor, al muncii întregului popor, în unitatea căruia credem şi trăim firesc o nouă biografie socială. In această biografie se recunosc virtuţile milenare ale poporului nostru, omenia şi nobleţea sa spirituală,, sentimentele de frăţietate, condiţia umană în care sensul existenţei este definit de cinste, de libertate şi de muncă, de preţuirea binelui şi a valorilor, şi este fixat de legi ale convieţuirii socialiste, de norme de conduită într-o necesară pedagogie socială. Ca scriitori şi cetăţeni ai Republicii, să privim în acest ceas al însumării bunurilor dobîndite în cele patru decenii, la ce a însemnat acest răstimp în planul culturii, să preţuim o dată mai mult ceea ce s-a limpezit şi statornicit in climatul creaţiei şi al manifestărilor spirituale, in procesul de făurire a oamenilor timpului nostru, la preţul libertăţii in numele căreia ne exprimăm şi ne definim fizionomia morală a naţiunii. Să privim cu preţuirea înaltei responsabilităţi la ceea ce este înscris în procesul niciodată oprit al creşterii gereraţiilor, aşa cum se subliniază şi în cuvintarea ţinută de tovarăşa Elena Ceauşescu la sesiunea solemnă a Marii Adunări Naţionale consacrată aniversării Republicii.......va trebui să desfăşurăm o intensă activitate politico-educativă de dezvoltare a conştiinţei socialiste, de educare patriotică, revoluţionară, de cultivare a dragostei şi ataşamentului faţă de ţară, partid şi popor, faţă de cauza socialismului..., pentru făurirea unui om nou, cu o morală şi o atitudine înaintată faţă de muncă şi de societate, faţă de interesele generale ale poporului“. Cu sentimentul nobilei noastre meniri, să privim spre noul an cu încredere și cu bucuria muncii închinate viitorului României, fericirii poporului român ! „România literară“ OMAGIU REPUBLICII Marţi, 29 decembrie 1987. La tradiţionala sărbătoare a „Pluguşorului“ )J URARE Pentru toţi copiii care cred în viaţă şi un om Pentru ochii lor ce-n aur niciodată nu s-o vinde, Pentru somnul lor de fructe-flori in cosmicul atom, Pentru ochii lor ca floarea unor dalbe, vechi colinde, Pentru Ei. Pentru lumina care-n ochii lor străluce, Oameni buni de pretutindeni, faceţi ceva ! Nu-i tirziu... Nu-i lăsaţi pe zeii chimici să inalţe-n flăcări cruce Prăbuşind umanitatea-n holocaustul pustiu ! Firea noastră româneascâ-i cum a fost. Aşa rămine ! Noi iubim ce e a! nostru, numele nu ni-l smintim. N-avem planuri revanşarde, noi cu toţi vrem pace-a ţine Singuri soarta hotărind-o, singuri ţara construim. Un popor şi-un om in frunte. Un partid ce il exprimă, Un popor şi toţi ca unul strins in jurul lui uniţi — Milităm pentru lumina ce se vede după munte Astru fulgerind, al păcii , zori cu singele plătiţi... Fie, dar, ca să triumfe tot ce-i bun şi-i omenie, Bucură-te, ţară bună, nalţă fruntea-n viitor : Anul Nou cu spor in toate, neinfruntă Românie - Anul Nou cu bucurie, încercatul meu popor ! Eugen Evu