România literară, ianuarie-martie 1989 (Anul 22, nr. 1-13)

1989-01-05 / nr. 1

O viaţa închinată celor mai înalte I A idealuri ale poporului român, ale umanităţii CU profundă dragoste, cu înaltă vistimă, cu cea mai aleasă pre­ţuire se îndreaptă în aceste momente de sărbătoare gîndurile şi sentimentele noastre, ale întregului popor, către tovarăşa Elena Ceauşescu, strălucit model de militant comunist, de om de ştiinţă şi cultură, la ani­versarea zilei sale de naştere, omagiind îndelungata activitate revoluţionară, contribuţia de cea mai mare însemnătate la dezvoltarea economică şi socială a ţă­rii, la afirmarea demnă a României în lume. Omagiem o viaţă desfăşurată sub semnul crezului exprimat atît de emoţionant : „Am considerat întotdeauna că nu există satisfacţie mai mare decît aceea de a sluji cauza cla­sei muncitoare — din rîndurile căreia m-am ridicat­­ cauza celor mulţi, cauza partidului, a poporului meu*. Investită cu înalte responsabilităţi în conducerea partidului şi statului, ca membru al Comitetului Politic Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, ca prim viceprim-ministru al guvernului, pre­şedinte al Consiliului Naţional al Ştiinţei şi Invăţămîn­­tului, tovarăşa Elena Ceauşescu desfăşoară o multila­terală activitate pentru fundamentarea şi punerea în aplicare a întregii politici a partidului şi statului nos­tru, pentru înfăptuirea importantelor programe de or­ganizare şi modernizare a producţiei, de afirmare a noii revoluţii tehnico-ştiinţifice şi noii revoluţii agrare, pentru manifestarea plenară a ştiinţei, învăţămîntului şi culturii ca factori hotărîtori ai progresului societăţii româneşti, îmbinînd experienţa luptei revoluţionare, fermitatea şi exigenţa comunistă, înflăcărată dragoste de patrie, cu luciditatea şi competenţa omului de şti­inţă, a cărui contribuţie personală la dezvoltarea României moderne, a cunoaşterii ştiinţifice universale, se bucură de cea mai largă recunoaştere, de înaltă apreciere în ţară ca şi în întreaga lume. INTRUCHIPIND în excepţionala sa personalitate tră­săturile cele mai nobile ale femeii române, ale po­porului român, viaţa şi activitatea tovarăşei Elena Ceauşescu ilustrează cu deosebită pregnanţă modul în care, în cadrul luptei revoluţionare, al operei de făurire a unei lumi noi, libere de orice asuprire şi ex­ploatare, bazată pe dreptate şi echitate, se valorifică uriaşele capacităţi creatoare ale clasei muncitoare, ale maselor largi populare. Meditînd acum, la patru de­cenii şi jumătate de la declanşarea procesului revo­luţionar din ţara noastră, la drumul parcurs, nu putem să nu remarcăm, alături de uriaşele înfăptuiri pe plan material, în creşterea avuţiei naţionale, a forţelor de producţie, schimbările care au avut loc în soarta oa­menilor, în structura generală a societăţii, în particu­lar în procesul de formare şi afirmare a intelectualităţii. In Expunerea sa din 28 noiembrie 1988, secretarul ge­neral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, arăta că în urma dezvoltării puternice a industriei, agricul­turii, celorlalte sectoare de activitate , a progresului ştiinţei, învăţămîntului, culturii, numărul intelectualilor a sporit de peste 10 ori, în rîndurile intelectualităţii in­­trînd muncitori, ţărani şi alte categorii, intelectualitatea devenind astfel o categorie socială nouă, strîns legată de clasa muncitoare, de popor, o parte a clasei mun­citoare, o puternică forţă socială, care are un rol tot mai important în dezvoltarea generală a societăţii Intrată în mişcarea muncitorească din cea mai fra­gedă tinereţe, afirmîndu-se ca activist de seamă al Uniunii Tineretului Comunist, al partidului, mereu acolo unde partidul o cerea, în anii construcţiei socialiste, cînd clasa muncitoare trebuia să-şi demonstreze capa­citatea de a conduce orice sector de activitate, de a asigura progresul general al patriei, tovarăşa Elena Ceauşescu împleteşte munca, activitatea politică, cu învăţătura, porneşte pe drumul cercetării ştiinţifice, aducîndu-şi contribuţia strălucită la dezvoltarea chi­miei, la dezvoltarea, pe baza cuceririlor ştiinţei, a in­dustriei chimice româneşti, titlul de academician, nu­meroase titluri de onoare ale unor instituţii ştiinţifice din întreaga lume, reflectînd recunoaşterea unanimă a unui aport de mare preţ la tezaurul ştiinţei româ­neşti şi universale. ELIMINÂND orice formă de asuprire şi exploatare, de inegalitate şi discriminare, punînd la baza întregii dez­voltări economice şi sociale proprietatea întregului popor şi cooperatistă, socialismul a creat condiţiile fa­vorabile pentru manifestarea tuturor forţelor vii ale naţiunii, inclusiv a uriaşei capacităţi de muncă şi creaţie pe care o reprezintă femeile. Dacă este ade­vărat că masele largi ale femeilor au fost întotdeauna prezente în muncă, în primul rînd in agricultură, este un merit al politicii consecvente a partidului, personal al preocupării constante a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a tovarăşei Elena Ceauşescu, faptul că în perioada construcţiei socialiste, în mod deosebit dupâ Congresul al IX-lea al partidului, s-a urmărit cu per­severenţă afirmarea tot mai puternică a femeilor în sectoarele de vîrf ale industriei, în ştiinţă, învăţămint şi cultură, promovarea largă a femeilor în conducerea tuturor sectoarelor de activitate, a societăţii în general. Cu cea mai profundă recunoştinţă apreciază masele largi ale femeilor contribuţia directă, meritele deose­bite ale tovarăşei Elena Ceauşescu în înfăptuirea po­liticii de formare şi promovare a cadrelor provenind din rîndurile clasei muncitoare, ţărănimii şi intelectua­lităţii, inclusiv din rîndul femeilor, cadre cu o înaltă pregătire tehnică, ştiinţifică, ideologică şi culturală, cu responsabilitate şi spirit revoluţionar, activişti strîns le­gaţi de oamenii muncii, de clasele şi categoriile so­ciale care reprezintă forţele de bază ale societăţii noastre. FEMEILE sunt în mod deosebit sensibile la climatul moral al societăţii, la atmosfera morală in care se dez­voltă copiii şi tineretul. In condiţiile in care asistăm în lume la numeroase fenomene negative, inclusiv în rîn­dul tineretului, legate de pierderea idealurilor de viaţă, de apariţia unor tendinţe de înstrăinare şi pa­­razisu­ri, de pierdere a valorilor morale, de creştere a criminalităţii, a consumului de droguri şi altor defor­mări, putem privi cu mîndrie la consecvenţa cu care se urmăreşte la noi, prin grija permanentă a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a tovarăşei Elena Ceauşescu, pro­movarea în viaţă a nobilelor idealuri morale cuprinse în codul principiilor şi normelor eticii şi echităţii socia­liste, inclusiv întărirea familiei, ca nucleu de bază al societăţii, ca cel mai bun cadru pentru asigurarea edu­caţiei copiilor şi tineretului, alături de şcoală, procla­mată drept principal factor de formare pentru muncă şi viaţă. Pentru toate femeile din patria noastră se constituie drept cel mai însufleţitor exemplu modul în care to­varăşa Elena Ceauşescu împleteşte excepţionalele în­făptuiri în viaţa socială, în creaţia ştiinţifică, în munca de conducere, cu cea mai pilduitoare viaţă de soţie şi mamă, în spiritul frumoaselor tradiţii româneşti, cu dragostea caldă pentru copiii şi tinerii ţării, cu grija pentru ca aceştia să se bucure de condiţii favorabile de dezvoltare, de afirmare a personalităţii, de valori­ficarea aptitudinilor şi capacităţii de muncă şi creaţie, puse în slujba celor mai înaintate idealuri, a înfloririi naţiunii române. In anii în care tovarăşa Elena Ceauşescu îşi începea activitatea revoluţionară se afla la ordinea zilei lupta împotriva fascismului, a războiului. Astăzi, mai mult ca oricînd, în condiţiile unei situaţii internaţionale care se menţine deosebit de gravă, complexă şi contradic­torie, se impune acţiunea fermă pentru o politică nouă, democratică, de pace, de dezarmare, de colaborare egală între toate statele lumii, pentru asigurarea drep­tului popoarelor la viaţă, la existenţă demnă, la liber­tate şi independenţă. La înalta tribună a marelui fo­rum democratic de la sfîrşitul lunii noiembrie 1988 a răsunat din nou glasul tovarăşei Elena Ceauşescu chemînd oamenii de ştiinţă, intelectualitatea din întrea­ga lume să-şi intensifice eforturile pentru a se renunţa la politica de înarmare, la sprijinirea pe iluzia secu­rităţii prin teroarea armelor nucleare, pentru asigu­rarea dezarmării, pentru eliminarea coşmarului răz­boiului din viaţa omenirii. ALATURINDU-NE felicitărilor adresate de întregul popor, urărilor de viaţă lungă, în deplină sănătate şi fericire, împreună cu secretarul general al partidului, cu toţi cei dragi şi apropiaţi, sîntem conştienţi că cel mai înalt şi cald omagiu pe care-l putem aduce tova­răşei Elena Ceauşescu la această măreaţă aniversare este hotărîrea noastră de a-i urma exemplul de luptă revoluţionară, de slujire a intereselor supreme ale poporului român, de apărare a cauzei independenţei şi suveranităţii României, a păcii şi colaborării in lume. Maria Costache secretară a Consiliului Naţional al Femeilor OMAGIU. Pictură de Natalia Mărăşescu Matei ---------------------------------------------------------------------- Urări de suflet Ce măreţie dimineaţa, ochiul deschis, auzul fin, sufletul dens inalţă faţa spre steaua anilor ce vin. Gindiri ţişnite ca lăstunii din cuib la orizont de mare sorb cerul din mătasea lunii, trec val pe valuri in schimbare. Cintec uimire mai ascult dansul noptatec din oţel şi copăcei zvicnind demult sevele frunzei chip şi fel. Ce energii, ce gingăşie incintă văzul rafaelic scriind vieţii cum să-i fie mugurul plin, armonic, sferic. E forţa aur dulcea fire , ce biruie hău de pierzare atit cit poartă-n miini iubire, cit inima deschisă doare, cit ruptă din vecie mare frunţi luminind se limpezesc şi-nalţă pe ninsori cu soare urări de suflet românesc O, sărbătoarea ce ne-nvaţâ invingătoarea ei lumină, e darul multor ani viaţă ştiinţa creşterii deplină. • E voia spiritului, gravă, e faţa cind la unison mulţimile ridică-n slavă eternităţile din om. Cite valori ştiu să reziste la mulţi ani timpla bucuriei, floare­a luptei comuniste, harul ales al României ! Violeta Zamfirescu V_________________________| România literară 3

Next