România - Provincie, februarie 1939 (Anul 2, nr. 256-268)
1939-02-16 / nr. 256
.«„Ort»"'.' Anul II No. 256 MESAGIUL M. S. REGELUI PESTE OCEAN Cuvântul Suveranului, împrăştiat de undele nevăzute ale posturilor de emisiune în cele patru zări ale lumii, a lămurit rostul participării noastre la marea Expoziţie Internaţională din New-York. Rostire sobră, substanţială, afirmând încă odată dorinţa de pace României, dorinţa de bună înţelegere şi de cooperare între neamuri, pentru a ne bucura de roadele unei civilizaţii, ale unui progres, din nefericiri mereu ameninţate de spectrul războiului. Şi cum vorbele se adresau unu binecuvântat popor, dintr’un continent cu harta ţărilor trasă cu linia, fost fericit gândul regesc de a aminti că alta ne-a fost soarta, altele condiţiile de existenţă, altele şi mult mai vitrege împrejurările geografice şi istorice care au zădărnicit României evoluţia firească ,a privilegiatelor etate de-aiurea .Pavilionul României de la New-York va înfăţişa străduinţele noastr Continui către progresul social-general al ţării. El va arăta că România, aşezată la răscrucea atâtor civilizaţii, a reuşit în ciuda luptelor de secol pentru apărarea sa naţională, să creeze pentru sine o civilizaţie naţională specifică, de care este cu drept cuvânt mândră. Pe acest trecut ne intemeiera i sforţările noastre continui către progres şi dorim să infăţişăm această desvoltare neîntreruptă lumii întregi". Prospectorii vastului continent american, emigranţii porniţi din lumea veche în lumea nouă ca să-şi creieze o patrie nouă, au găsit în veacurile trecute un teritoriu imens, virgin, neexplorat şi neexploatat. Au găsit urmele unei civilizaţii crepusculare, care nu mai corespundea întru nimic ci ritmul civilizaţiei europene de după renaştere. Seminţiile indigene s’au stins, s’au retras spre marile rezerve unde mai supravieţuiesc doar ca vestigiile unei specii condamnate peirii, ca bourii din codrii Europei şi caprei negre din surele tancuri carpatice. Ciclul răsboaielor teritoriale s’a încheiat repede. Pe un teren neted, proaspăt, abia defrişat, au luat fiinţă gigantele oraşe, au purces a sfredeli sondele, s’au ridicat fabuloase uzini, a născu o civilizaţie care nu cunoştea nimic din tradiţiile Europei noastre, dar nici nimic din obstacolele viclene, tenace, care împiedicau progresul absolut. Mai ales aceasta are nevoie s-o cunoască poporul american, pentru înţelege forma nostră deosebită de cultură şi de civilizaţie, dificultăţii noastre, adaptarea mult mai anevoioasă şi mai circumspectă la tehnicismul total. America îşi rezolvă multe probleme aproape in abstract, fiindcă mentalitatea, tradiţia, rezistenţa materialului uman, animozităţile între naţiile vecine secular moştenite, nu stau piedică la religia progresului şi confortului. Climatul nostru e altul. Poate şi substanţa civilizaţiei şi a culturei e alta. . ....... Pavilionul României, ca şi pavilioanele celorlalte state europene, vor concretiza pentru americani răspicata deosebire între cele două lumi, cari nu se aseamănă nici structural, nici psihologic, dar pentru atât, nu-i ш motiv să nu se iubească şi să nu se preţuiască poate chiar prin legea contrastelor. A mai rostit Suveranul: „Nu vom uita niciodată că în rândurile cetăţenilor americani se găsesc foarte mulţi de origină română şi că ei alcătuiesc legătura care ne uneşte şi intensifică interesul participării noastre la Expoziţia din New-York“. Despre aceşti fraţi români de peste ocean, prea adesea uitaţi de patria, mumă în trecut, am scris nu odată în ziarele noastre de aci ca şi în ziarealmanahurile, publicaţiile româneşti de peste ocean. Ni s’au cerut cărţi, i s’au cerut tipărituri, am primit scrisori, de o sfâşietoare nostalgie, cari dovedesc că românii de-acolo şi-au dus cu dânşii patria în suflet, deş atâtea urâte uneltiri au încercat să adumbrească un nobil şi etern sentiment. Aşadar un prilej mai mult să ne amintim cu mai fierbinte grijăcu o mai aspră mustrare o datorie uitată, pentru fraţi din sângele noştr cu suflet din sufletul nostru. Intru cât ne priveşte o vom face şi iată, că încă odată, numai cuvânt, regal, gândul regesc, ne aduc la datoriile de care viaţa măruntă ne-i depărtat, ne-a înstrăinat, ne-a risipit. Căci în Mesagiul M. S. Regelui Carol II adresat peste ocean, ceva lipsit Anume a lipsit cuvântul care să amintească în ce neţărmurită măsurăaceastă Românie modernă şi paşnică şi temeinic restaurată pe cale progresului, e opera Maiestăţii Sale, înainte de a fi a noastră a tuturor mari şi mici, cunoscuţi şi necunoscuţi. Fără gândul, voinţa şi fapta Suveranului, fără isbăvitoarea hotărîre de anul trecut, ce-ar fi fost oare Falionul României la Expoziţia Internaţională din New-York? .. . Pavilionul Haosului şi al Anarhiei, înfăţişând o ţară alunecată în Anarhie și Haos. ‘ ’ ' .......... .... . :: : ■ ‘ CEZAR PETRESCU M. S. REGELE CAROL II Гаха plătită în numerar. Ord. P. X. X. Nr. 143.114. Anglia va desvolta relaţiile comerciale cu ţările Dunărene LONDRA, 13 (Rador). — Răspunzând la o întrebare privitoare la relaţiile comerciale ale Marii Britanii cu ţările din sud-estul european, d. Butler a afirmat din nou că politica guvernului britanic tinde la menţinerea şi, pe cât posibil, la desvoltarea comerţului dintre Regali Unit şi ţările dunărene, contribuind astfel la îmbunătăţirea situaţiei economice din acele ţări. Rezultatele generale ale alegerilor pentru Dieta Ukrainei Carpatice HUST, 13 (Rador). —Rezultatele generale ale alegerilor pentru prima Dietă autonomă a Ukrainei Carpatice au fost date publicităţii: Alegători înscrişi: 284.365. Voturi eximnate: 263.202, adică 92,5 la sută. Lista guvernului a întrunit 243.557 voturi, adică 93 la sută din voturile exprimate. Contra guvernului au votat 19.645. D.V.V. TULEA IN AUDIENTA IA D. CHAMBERLAIN LONDRA, 13 (Rador). — D. V. V. Tilea, ministrul României la Londra, a fost primit Luni în audientă de primul ministru, d. Neville Chamberlain, în cabinetul acestuia dela Camera Comunele. . D. V. V. TILLEA . 16 Februarie 19 3 9 TELEFOANE: Direcția: Str. Regală No. 1 — 5.57.85. Redacţia şi Secretariatul: Regală No. 1 , Bl .Academiei 37 — 5.57.76. ,5.57.88. Secretariat Provincie: Str. Regală No. 1, 5.57.77. * ' Administrația: Pasagiu Victoriei (fost Imobiliara) Scara C. 5.57.61 și 4.20.62. Publicitate - Abonamente - Informaţiuni : Str. Const Mille 9 — 4.89.05. ,, , ABONAMENTE: Un an 750 lei Şase luni 380 ■ „ Trei luni 200 „ Pentru instituţiuni 1000 .. O MARE PERFORMANŢĂ AERIANĂ LONDRA COLONIA CAPULUI $1 RETURN 4 ZILE, 10 ORE $i 15 MINUTE Aviatorul englez Alec Henshaw a parcurs formidabila rută de 24.000 de km, cu o diferenţă de aproape 30 ore faţă de ultimul record PE AERODROMUL DIN GRAVESEND AVIATORUL S’A DAT JOS DIN CARLINGĂ EXTENUAT ŞI CU FAŢA PLINA DE SÂNGE LONDRA. — Alee Henshaw, cunoscutul aviator englez, a reuşit sâ sfârşească cu bine unul din cele mai dificile raiduri aviatice: Londra — Colonia Capului — Londra. Astfel Alee Henshaw deţine Tei recorduri: Londra — Col. Capului (39 ore. 30) ; Col. Capului — Londra (39 ore| 33) şi Londra — Col. Capului — Londra, cu un total de 4 zile, 10 ore şi 15 minute. Raidul este însemnat mai ales prin dificultăţile sale şi Henshaw a plătit scump recordul. Omul care a aterizat pe aerodromul din Gravesend, la înapoere, nu avea deloc chipul unui erou surâzător, ci o biată alură de fiinţţă epuizată. Când s’a ridicat din carlingă, aviatorului i s’a pornit o emoragie nazală aşa că în loc de a-l felicita cei ce au venit să-l întâmpine au trebuit să-l dea pe mâna, sanitarilor, pentru un ajutor rapid. . .. Cu toate acestea Alec Henshaw s’a refacut repede şi a putut răspunde discursului de primire al primarului local. După punctul Oran, ultima sa etapă, aviatorul a suferit un acces de malarie; deasupra Mediteranei a avut de luptat cu condiţii de atmosferă extrem de rele. Vântul a jucat aparatul în aşa fel încât însuşi pilotul a’a lovit cu capul de tabloul de bord, făcându-şi ,o adâncă rană la frunte. Timp de şase ore sângele din nas n’a încetat să curgă. Şi cu toate acestea, cu o tenacitate puţin comună, aviatorul şi-a urmat ruta, atingând pământul englezesc exact la ora pe care şi-o propusese. La felicitările primarului, Alee Henshaw n’a putut răspunde decât cu câteva cuvinte: — Mulțumesc din toată inima. Alee Henshaw mai deţine Cupa Regală engleză. El a pornit în raid după o îngrijită pregătire, deoarece acest drum era piatra de încercare a carierei ,sgle. Este într’adevăr o acţiune de mare clasă recordul său, deoarece a acoperit peste 20.000 km, numai în 4 zile,10 ore şi 15 minute, cu un mic aparat „200 cai putere”. Plecând ,aseară din Libreville, la oraș, Alec Henshaw a aterizat la Gao, apoi ] Oran, unde a făcut o scurtă escală de 20 minute. De aci încolo drumul a mers direct până la Londra, plin de primejdii dar glorios. Pentru a sublinia admirabila performanţă a raidului împlinit de Henshaw, ajunge să notăm că de multă vreme aviatorii cei mai încercaţi ai Angliei încearcă să-l ducă la bun sfârşit şi că timpul realizat acum este cu 30 de ore mai bun decât recordurile anterioare. Aterizând la Gravesend, Henshaw era complect epuizat şi plin de sânge pe faţă, aşa că a fost nevoe de o imediată intervenţie medicală Drumul parcurs de aviatorul Henshaw D. RUBLEE ŞI A TERONAT MISIUNEA LONDRA, 13 (Rador). — Comitetul interguvernamental al refugiaţilor, întrunit azi dimineaţă, a ascultat expunerea directorului său Rublee asupra rezultatelor conversaţiunilor pe care le-a avut în ultimul timp la Berlin. Se afirmă că d. Rublee îşi consideră misiunea ca terminată prin remiterea în mâinile comitetului a documentului ce precizează condiţiile în care Reichul este dispus să participe la finanţarea exodului evreilor în puterea vârstei. Mâine d. Rubbe va pleca în America. . CRIZA DE GUVERN DIN BELGIA SE PRELUNGEŞTE BRUXELLES,: 13 (Rador). — In cercurile parlamentare circulă svonul că d. Jaspar a renunţat să mai formeze guvernul. După ce a declarat ziariştilor că a renunţat la misiunea de a forma noul guvern, d. Jaspar a adăugat că crede că sunt trei condiţii esenţiale pentru constituirea unui guvern stabil şi anume: 1) limitarea numărului miniştrilor la zece; 2) respectul Constituţiei, care spune că Regele numeşte pe miniştrii săi; 3) repartiţia portofoliilor în cinci portofolii cu caracter politic, rezervate parlamentarilor, şi în cinci portofolii cu caracter tehnic, adică privind apărarea naţională, sau necesităţile financiare şi economice ale ţării. Socialiştii nu au putut accepta această formulă, cerând cu insistenţă ca numărul miniştrilor şi proporţia portofoliilor încredinţate parlamentarilor să fie sporite. Neavând dorinţa să constitue un guvern oarecare şi convins fiind că formula sa corespunde necesităţilor actuale, d. Jaspar a renunţat deci să-şi continue misiunea. CEREMONIA DE LA PALAT D. Ducd, ambasadorul Iugoslaviei la București, general N. Condeescu și col. Stavăr, prefectul Palatului, coborînd scările Palatului Regal după prezentarea scrisorilor de acreditare