România - Provincie, aprilie 1939 (Anul 2, nr. 313-327)
1939-04-16 / nr. 313
O chestie cucă Direcţia Societăţii pentru protecţia animalelor din Basarabia, s’a ridicat să apere crorile de o neîntemeiată defăimare, împotriva prejudecăţilor şi sprijinindu-se pe opinia câtorva celebri ornitologi, mai adăogind rezultatele unor numeroase disecţii care stabilesc în medie că stomacul ciorilor conţine 90a/n hrană animală şi abia 10Vo hrană vegetală. Societatea socoate că toate campaniile pentru distrugerea croncănitoarelor stoluri, departe de a aduce vreun folos agriculturii, vor lipsi ogoarele de un harnic şi gratuit auxiliar al cultivatorilor, specializat în stărpirea şoarecilor de câmp, a larvelor, a omizilor şi insectelor. Argumentările sunt impresionante. Autoritatea savanţilor citaţi, în afară de orice discuţie. Exemplificările convingătoare. Numai că toate se întâmplă a intra în flagrantă contradicţie cu instrucţiile Serviciului de vânătoare al ministerului de Agricultură, care a pus la cale campania de distrugere mai sus pomenită. Adică, pardon! In contradicţie până la un punct. Căci precum subliniază memoriul Societăţii pentru protecţia animalelor din Basarabia, instrucţiile sunt încă mai în contradicţie cu ele însăşi. După ce arată că înmulţirea ciorilor a devenit o adevărată plagă pentru întreaga ţară şi după ce propun o otrăvire în massă, aceleaşi instrucţii mai povăţuiesc otrăvirea, nu cu grăunţe cum ar fi de aşteptat pentru nişte sburătoare atât de avide de cereale şi de stricătoare semănăturilor, ci o exterminare cu cărnuri otrăvite fiindcă hrana preferită a ciorilor... e de origină animală. Cu o subţire ironie, ajungând la contigentul ciorilor din oraşe, care dau o atât de lugubră poezie de ţintiri m uliţilor din târgurile moldoveneşti şi basarabene în special, Societatea pentru protecţia animalelor din Basarabia, mai adaogă: „Dacă ciorile se strâng într’un număr prea mare pe străzile şi in parcurile unui oraş, aceasta se datoreşte faptului că serviciul de salubritate al comunei nu este la înălţime şi lăsând grămezi de gunoaie şi hoituri de animale mici domestice pe străzi, oferă elementul de atracţie şi împrejurările prielnice pentru înmulţirea ciorilor. Insă, în cazul acesta, păsările activează ca adevăraţi agenţi sanitari, scutind primăria respectivă de una din funcţiunile ei cele mai importante şi mai costisitoare. Astfel, folosul adus de ciori, devine atât de mare, încât nu mai pot încape discuţii despre neplăcerea pe care o cauzează cu strigătele lor... Numărul ciorilor în oraşe s’ar putea reduce la normal, dacă primăriile nu ar emite numai ordonanţe, ci ar veghea cu stricteţe ca aceste ordonanţe să fie respectate în mod riguros1*. Fără a fi clorofobi sau clorofili, înclinăm spre concluziile din memoriul Societăţii pentru protecţia animalelor din Basarabia. Vechea obârşie plugărească şi învăţămintele experienţei de pe teren, nu din birourile unde se fabrică toate năsbâtioasele circulari, bunul simţ şi ochii care ştiu să vadă, nu mai au nevoie de argumentările savante ale lui Brehm, Naumann, Caustier, pentru a cunoaşte că sărmana cioară nu e nici atât de neagră cum o zugrăveşte Serviciul de vânătoare al ministerului de Agricultură, nici chiar atât de albă cum o vrea Societatea pentru protecţia animalelor, secţia Basarabiei. Clasificarea păsărilor în stricătoare şi folositoare, e arbitrară. Aproape toate sunt folositoare, căci numărul celor hrăpitoare sau păgubitoare e incomparabil redus, faţă de puzderia speciilor care duc răsboiu cu omizile, gâzele, larvele, cu adevăratele plăgi ale câmpurilor şi pomilor. Numai că înmulţirea peste măsură chiar a celor care fac serviciul de ecarisaj gratuit, dovedesc o meteahnă a plugăriei şi a gospodăriei, un primitivism al metodelor de cultură, lenea şi lipsa de iniţiativă a agricultorului care aşteaptă stolul de ciori să-i devore larvele albe de cărăbuş pe urma , plugului, vrăbiile să-i cureţe pomii de omizi, rândunica să-i extermine larvele fluturelui de varză. Unde nu-s hipopotami, nu există nici pasărea africană care să-i ciugulească insectele din crăpăturile carapacei de piele lată cât palma. Deci rărirea ciorilor, nu-i de domeniul vânătoarei, ci de domeniul agriculturei. Numărul lor crescut peste normal, nu-i cauză, ci efect. Intr’o ţară cu agricultura sistematizată, nu lăsată la voia întâmplării şi la empirismul moştenit din buni străbuni, n’ar putea fi vorba de-o campanie pentru stărpirea stolurilor excesive de ciori, fiindcă numărul lor ar fi de la sine redus la normalul condiţionat de normalul regimului alimentar, la atâta procent de larve, omizi, cărăbuşi şi şoareci de câmp, atâtea ciori. Cu alte cuvinte, fiecare agricultură are ciorile pe care le merită şi atâtea câte le merită. Iată de ce, polemica iscată pe o chestie de ciori, între Serviciul de vânătoare din ministerul Agriculturii şi între Societatea pentru protecţia animalelor din Basarabia, ni s’a părut mai puţin banală, de cum se va fi arătat cititorilor la prima vedere, prizărită într’un colţ de ziar. Intr’o ţară cu atât de puţini corbi albi, cele trei specii de ciori prăsite în atât de alarmantă proporţie, sunt şi ele o moştenire a gospodăriei de sub vechiul regim al politicei care probabil înscria în bugetul guvernărilor şi un fond pentru combaterea ciorilor, după cum avea rezervat şi un post de comandant generos retribuit al campaniilor de exterminare. Aducând plugăria pe calea cea dreaptă, la metodele grijulii şi ştiinţifice, aşa cum au purces lucrurile în orânduiala cea nouă, de asemenea campanii nu va mai fi nici nevoie, nici vorbă. Odată cu dispariţia cauzelor, automat dispar şi efectele. Şi ca prim efect — polemicile. CEZAR PETRESCU MNIWWUWUWUUVVWWWWWiVUWVVIWWWIWHVinWWVVVWIVVVWVHmt ORGANIZAREA economică a statelor din AMERICA UN VAST PROGRAM DE COLABORARE INTER-AMERICANĂ ÎNTOCMIT DE D. ROOSEVELT WASHINGTON, 14 (Rador). — Președintele Roosevelt a trimes congresului un mesagiu prin care tinde să recomande aprobarea unui vast program de colaborare inter-americană. Programul cuprinde între altele: întocmirea unei liste de produsele ce pot fi exportate în Statele Unite de către ţările din Ai?: :1ca latină, fără să concureze produsele Americei de nord; trimiterea unor experţi agronomi din America de Nord pe lângă celelalte guverne din America latină; adoptarea unor măsuri care să permită completarea cât mai frabnică a construirii reţelei de şosele pan-americane, până la Canalul Panama; finanţarea sabilirii unor linii de transporturi aeriene; colaborarea Statelor Unite cu celelalte state americane în chestiunile privitoare la tarifele vamale și la reglementarea legăturilor comerciale internaționale, , etc... Hotărârile consiliului de miniştri francez IN LEGĂTURĂ CU SITUAŢIA INTERNAŢIONALA Dacă România şi Grecia sunt ameninţate in independenţa lor Franţa le va acorda imediat întreaga asistenţă ce-i stă în putinţă DECLARAŢIILE D-LUI DALADIER FACUTE PRESEI PARIS, 13. (Rador). — Guvernul francez a dat azi publicităţii hotâririle Consiliului de miniştri de Miercuri. Comunicându-lepresei, d. Daladier le-a însoţit de declaraţia următoare : „Am definit politica Franţei în discursul radiodifuzat pe care l-am rostit în ziua de 29 Martie. Spuneam atunci că Europa este în stare de alarmă şi că Franţa, hotârâtă să menţie pacea în libertate şi onoare ar trebui să-şi întărească întâi propria Sa apărare şi să-şi sporească legăturile de solidaritate cu toate popoarele decise să facă faţă agresiunii. De atunci, am lucrat în acest sens. Am făcut-o fără manifestări verbale şi fără provocări zadarnice. O acţiune pentru a fi eficace n’are nevoie să fie însoţită nici de discursuri nici de ameninţări. Iată de ce am luat măsuri militare cari garantează frontierele Franţei şi ale imperiului său. In numele Franţei, guvernul aduce mulţumiri tuturor oamenilor cari s-au prezentat la posturile lor, la regimentele, escadrilele şi pe bastimentele lor, precum şi tuturor celor cari contribuie să asigure ţării securitatea. Vreau deasemeni să mulţumesc tuturor celor cari în uzinele noastre pentru apărarea naţională, în orice loc s’ar găsi, îndeplinesc un viguros efort ale cărui rezultate fericite le înregistrăm în fiecare zi. Aduc omagii întregului popor care în Franţa ca şi în teritoriile de peste mare dă o admirabilă pildă de seninătate şi hotărîre. In acelaş timp, şi cu aceleaşi metode, am continuat acţiunea diplomatică necesară pentru menţinerea păcii prin întărirea solidarităţilor cari trebuie să unească în faţa primejdiei comune pe toate ţările hotărîte să-şi apere libertatea. Rămânem în contact permanent cu guvernele Marii Britanii, Statelor Unite, Rusiei, Poloniei şi înţelegerii Balcanice. Scopul nostru — şi am convingerea că vom atinge acest scop —este de a organiza această colaborare necesară între toate naţiunile cari nu se gândesc să ameninţe interesele vitale ale niciunui popor, care nu refuză o examinare reală a problemelor actuale şi care sunt hotărîte să se împotrivească oricărei încercări de dominaţie. Este oare nevoie să adaug că strânsa şi adânca noastră înţelegere cu Marea Britanie n’a avut niciodată o putere mai mare decât astăzi? Adresez deci naţiunei franceze declaraţia următoare care a fost hotărită în comun acord de guvernul Franţei şi de guvernul Marii Britanii. Guvernul francez atribuie cea mai mare importanţă prevenirii oricărei modificări impusă ,cu forţa,sau prin ameninţări cu forţa statu-quo-ului în Mediterana şi în peninsula Balcanică. ■ ,00-' . . Luând în considerare îngrijorările speciale pe care evenimentele din ultimele săptămâni le-au făcut să apară, GUVERNUL FRANCEZ A DAT IN CONSECINŢĂ ROMÂNIEI ŞI GRECIEI ASIGURAREA SPECIALĂ CĂ IN CAZUL CÂND O ACŢIUNE AR FI ÎNTREPRINSĂ ÎMPOTRIVA LOR, ACŢIUNE CARE AR AMENINŢA CLAR INDEPENDENŢA ROMÂNIEI SAU GRECIEI, ŞI ÎMPOTRIVA CĂREIA GUVERNUL ROMAN SAU GUVERNUL GREC AR SOCOTI CA ESTE INTERESUL SAU VITAL SA REZISTE CU FORŢELE SALE NAŢIONALE, GUVERNUL FRANCEZ S’AR SOCOTI ANGAJAT SĂ-I DEA IMEDIAT ÎNTREAGA ASISTENŢA CE-I STA IN PUTINŢĂ. Guvernul englez a adoptat aceiaşi atitudine. Pe de altă parte, guvernul francez a fost fericit de încheierea angajamentelor reciproce dintre Anglia şi Polonia, care au hotărit să-şi dea sprijin mutual spre a-şi apăra independenţa dacă ar fi direct sau indirect ameninţate. Alianţa franco-polonă este totdeodată confirmată de guvernul francez şi de guvernul polon în acelaş spirit. Franţa şi Polonia se garantează imediat şi direct împotriva oricărei ameninţări directe sau indirecte care ar aduce atingere intereselor lor vitale. Chiar astăzi, ambasadorii noştri comunică această declaraţie tuturor guvernelor interesate şi îndeosebi Turciei. Protecţia teritoriului Franţei şi imperiului său împotriva oricărei atingeri directe sau indirecte, împotriva integrităţii şi drepturilor sale, căutarea numai cu grija păcii a tuturor înţelegerilor proprii să asigure protecţiunea solidară a popoarelor împotriva oricărei acţiuni care le-ar ameninţa independenţa, aceasta este politica pe care guvernul francez a urmat-o cu conştiinţa răspunderilor sale şi cu nestrămutata hotărîre de a nu da înapoi din faţa niciunei îndatoriri pe care i-o impune salvgardarea destinelor patriei”. D. DALADIER P. S. REGELE $i MARELE VOEVOD MIlHAI Joi seară la ora 8 şi 20 cu un automotor regal, au sosit în gara Mogoşoaia, venind dela Balcic, Majestatea Sa Regele şi Măria Sa Marele Voevod Mihai de Alba-Iulia. Dela Balcic până la Bazargic Suveranul şi Moştenitorul Tro au sosit în Capitală nulul au călătorit in automobil, iar de la Bazargic la Bucureşti cu automotorul regal. In întâmpinarea Majestăţii Sale Regelui şi a Măriei Sale Marelui Voevod Mihai de Alba- Iulia, au eşit pe peronul gării Mogoşoaia, d-nii: Armand Călinescu, preşedintele Consiliului de miniştri, Mihail Ghelmegeanu, ministrul Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice, general Paul Theodorescu, ministrul Aerului şi Marinei, general Ilasievici, inspector general de Armată, şeful Casei militare a Majestăţii Sale Regelui, general Argeşeanu, comandantul Corpului II Armată, general Petrescu-Togu, comandantul Pieţii, adjutanţi-regali corneli : Filitti, Rusescu, Mihăilescu, maior Ilie Radu şi d-nii: dr. Eugen Bianu, şeful Siguranţei Statului, Gh. Moţăţeanu secretar general al Prefecturei Poliţiei Capitalei şi chestor Alfred Paximade. i CONCURSURILE TINERIMEI ROMANE Un grup de concurenţi de la liceul din R. Sărat în gara de Nord, împreună СЦ ,preşedintele Tinerimii Rom române, d. Nae Dumitrescu (dreapta), - - I