România - Capitala, iulie 1939 (Anul 2, nr. 405-420)
1939-07-16 / nr. 405
Contele Ciano ministrul de externe al Italiei, primind pe bordul vasului „Eugenio di Savoia” pe miniştrii spanioli Iordana şi Serrano Suner Lt. Traian Luşcan, câştigătorul marelui premiu de jocuri al ziarului „România” între d. prof. H. Boos administratorul ziarului nostru şi d. N. S. Popescu-Rebus, redactorul jocurilor Dreptul de participare a tuturor ţărilor la materiile prime ale lumii Congresul din acest an al Camerei Internaţionale de comerţ din Copengaria, s-a bucurat din partea întregei lumi de o atenţie mult mai mare decât congresele anterioare. Pentru prima oară, au fost tratate ,cu toată sinceritatea, într’un congres, în care au fost reprezentate 40 de naţiuni, probleme de economie politică dintre cele mai importante în vremurile noastre. Unii reprezentanţi au desemnat protecţionismul şi autarhia ca principalele neajunsuri ale situaţiei economice de astăzi. Totuşi trebue să recunoaştem că reprezentanţii aşa ziselor state autarhice au reuşit să arate, în mod destul de convingător, că actualele fenomene de criză sunt adeseori numai consecinţa unei transformări importante a structurii economiei mondiale. Conducătorul delegaţiei germane, preşedintele Lindemann, a susţinut că nu ar mai exista o legătură conjuncturală a economiilor prin mecanismul valutar automat, pentru că în locul acestui mecanism s’a impus tendinţa diferitelor economii naţionale de a-şi organiza autonom situaţia lor conjuncturală. Era deci firesc ca această schimbare să pricinuiască anumite tulburări în traficul de mărfuri practicat pe baza vechilor principii, ceea ce nu însemnează că trebue să aibă drept urmare o comprimare a comerțului exterior. Aceste tulburări se datoresc, în primul rând, repartizării injuste a bunurilor lumii şi modului cum s-a împărţit suprafaţa pământului Unii reprezentanţi au atras atenţia în mod stăruitor asupra primejdiei pentru economia mondială rezultând din acumularea aurului în Statele Unite. Ei au constatat că inegala repartizare a materiilor prime şi dificultatea procurării lor de către ţările sărace în devize ar fi o problemă foarte delicată din punct de vedere politic şi economic, mai ales într’o vreme când traficul de mărfuri a pierdut într’o mare măsură caracterul său internaţional în favoarea schimbului de mărfuri bilateral. Un mare interes au suscitat desvoltările reprezentanţilor germani, cari au dovedit că sistemul schimbului bilateral de mărfuri, nu duce, în nici un caz, la o restrângere a volumului total al exportului mondial. In această privinţă, ei au arătat că volumul exportului din 1937 reprezintă 122,7 la sută faţă de exportul anului 1913. Tendinţa de a se evita crizele internaţionale prin organizarea autonomă a economiei interne, ar duce, după părerea germană, chiar la o puternică înviorare a comerţului extern, dacă orientarea către autonomia economică ar fi realizată, adică dacă s’ar atinge maximum de activitate în cadrul posibilităţilor date. In cazul acesta, nu mai există nici un motiv de a sprijini, prin măsuri protecţioniste, economiile naţionale. Zidurile vamale şi prohibiţiunile la import ar putea, mai departe, să fie înlăturate, iar creşterea importului să rămână în esenţă numai o funcţiune a exportului. O revizuire a sistemelor vamale ж fi de aceea necesară, iar congresul a rămas să studieze problema în adâncul ei. Astfel congresul s’a ocupat nu cu teorii goale, ci dimpotrivă a făcut o serie întreagă de propuneri, cari sunt demne de interesul celor iritaţi. In această privinţă, importanta şi noutatea problemelor nu trebue să înspăimânte Vechiul sistem de economie mondială s’a prăbuşit, deaceea este de datoria tuturor economiştilor de a se apropia fără prejudecăți de nouile probleme, decurgând din acest fapt. D. consilier regal Vaida Voevod a plecat la Cluj D. consilier regal dr. Alexandru Vaida Voevod, preşedintele Camerei Deputaţilor, a părăsit Capitala plecând la Cluj. D. Al. Vaida se va instala apoi, pentru câteva zile, la moşia d-sale de la Olpret. ________ D. ministru dr. N. Marinescu în Ardeal , medic general dr. N. Marinescu, ministrul Sănătăţii şi Asistenţei Sociale, a plecat aseară în Ardeal pentru a vizita instituţiile spitaliceşti şi pentru a urmări felul cum se desfăşoară ofensiva sanitară şi în special lucrările de asanare a lacurilor malarigene. Inspecţiile d-lui ministru N. Cornăteanu în Basarabia . D. prof. N. Cornăteanu, ministrul Agriculturii şi Domeniilor, a plecat in inspecţie în Basarabia. D-sa va studia mai ales posibilităţile pe care le oferă bălţile de pe malul Nistrului, pentru a face irigaţiile necesare desvoltării culturilor de zarzavaturi. Ziua Străjeriei în şcoli Ministerul Educaţiei Naţionale a dat o decizie prin care stabileşte că, odată cu începerea noului an şcolar, ziua consacrată străjeriei va fi Sâmbăta în loc de joi cum a fost până acum. ________ Ultimul termen pentru revizuirea cetâţeniilor Printr-o nouă circulară adresată instanţelor judecătoreşti, ministerul Justiţiei a urgentat rezolvarea dosarelor privitoare la revizuirea cetăţenilor, amintind că ultimul termen acordat pentru aceste lucrări este 1 August.______ Organizarea serviciului reprezentanţelor firmelor străine La ministerul Economiei Naţionale, se studiază organizarea serviciului reprezentanţelor firmelor străine, recent înființat. D. ministru Mihail Şerban va fine o serie de prelegeri în Ardeal In cadrul conferinţelor de vară, pentru învăţători, organizate, de d. ministru Petre Andrei, d. ministru ■subsecretar de Stat la Agricultură şi Domenii, Mihail Şerban, va conferemţia în ziua de 21 Iulie, dimineaţa, la Arad, seara la Oradea şi în ziua de 22 la Sighet. Conferinţele vor avea subiect social-agricol. Cu acest prilej d-sa va inspecta şi câteva centre forestiere din Ardeal. întrunirea Consiliului superior al Magistraturii Eri dimineaţă s-a întrunit la Ministerul Justiţiei, sub preşedinţia d-lui Victor Iamandi Consiliul superior al magistraturii. Consiliul a făcut recomandări pentru completarea locurilor vacante la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. După masă consiliul s’a întrunit din nou tot sub preşedinţia d-lui Victor Iamandi S’au făcut recomandări pentru înaintările la Curţile Casa Şcoalelor a comandat 5 milioane exemplare abecedare şi cărţi pentru cursul primar Ministerul Educaţiei Naţionale a autorizat Casa Şcoalelor să dea spre executare Imprimeriilor Statului (Monitorul oficial), pentru anul şcolar 1939/40, abecedarele, cărţile de cetire, aritmeticile şi manualele de geografie necesare şcoalelor de curs primar, din întreaga ţară, în sumă totală de peste 5 milioane exemplare. Acest bogat material didactic, va fi distribuit inainte de 15 Septembrie şcoalelor primare. O parte din abecedare vor f distribuite gratuit copiilor de ţărani şi muncitori nevoiaşi, ministerul Educaţiei Naţionale participând, astfel, efectiv la Înzestrarea elevilor şcoalelor rurale ,în primul rând , cu material didactic elementar._____ D. Fabricius la d. Bujoiu D. I. Bujoiu ministrul Economiei Naţionale, a primit ori pe d. Fabricius, ministrul Germaniei la Bucureşti. Plecarea echipelor de propagandă ale premilitarilor Cele două echipe de propagandă alcătuite din studenţi premilitari sub auspiciile subsecretariatului, de Stat al Propagandei, s’au adunat ori în curtea subsecretariatului de unde au pornit cu autobuzele în localităţile destinate, tţn :----D. minstru Eugen Titeanu a declarat că subsecretariatul Propagandei va face noui sacrificii pentru ca asemnea activități propagandistice să fie încurajate. HUMORUL ZILEI Ce soluţie vezi pentru remedierea acestei aglomeraţii? Urcarea preţului! Personalul diplomatic al legaţiei noastre la Roma, în frunte cu d. ministru Al. Duiliu Zamfirescu, fotografiat cu prilejul depunerii unei coroane pe mormântul Soldatului Necunoscut de către d. locot. colonel Gheorghe Petrescu, noul ataşat militar al României la Roma Doamnelor şi domnişoarelor! Cu cât noi bărbaţii, fugim cu o iuţeală vertiginoasă de umbrele trecutului, cu cât ne dovedim mai trădători, mai uitători de orice, în cât de infimă nuanţă, ne leagă de acest trecut etajat pe vârste de civilizaţii, cu atât mai mult voi femeile vă dovediţi dimpotrivă mai conservatoare. Dar nu numai conservatoare. Nu luaţi în braţe o epocă anume s-o purtaţi imprimată în felul de a trăi de a vă îmbrăca, de a gândi şi simţi, ci vă modelaţi gusturile, sufletul, întreaga făptură după toate oglinzile vârstelor omenirii. Şi toată această trecere în revistă, a vârstelor modei a căror numărătoare intră într’o ecuaţie algebrică pe lângă numărătoarea de chindergarten a vârstelor geologice, se întâmplă miraculos de rapid. Bărbatul se culcă în amurg, cu o imagine bine desemnată a iubitei în gând, dar zorii îi pregătesc o inedită apariţie. Femeia a străbătut în douăsprezece ceasuri atmosfera unui secol, şi se înfăţişează cu alt obraz, cu altă mască (păstrând totuşi eternul femenin, care poate fi discutat de la caz la caz). Ori femeia pe careai privit-o ca pe o fiinţă familiară, ca pe cineva făcând parte din tine, din reflexul veacului, leatului şi ambianţei, zilelor tale, aduce privirilor tale o mască străină, şi stranie sau comică, după atributele fizice care-i stau în fire, şi după felul în care această fire a ei se contopeşte mai fericit sau nu, cu masca împrumutată din oglinzile şi garderoba veacurilor din urmă. Astfel, chipul cunoscut eri, făptură care poartă numele cunoscut şi recunoscut şi Înregistrat la Oficiul de stare civilă contemporan, împrumută printr’o vrăjitorie pe care Evul Mediu ar fi soluţionat’o prin vâlvătăile rugului, chipul şi farmecul vestimentar al cutărei făpturi femeeşti păstrată în paginile istoriei. Astfel privind ceafa femeii într’o dimineaţă de miracol a veacului XX, omul a crezut că are vedenii, că după coafura revărsată în val şi răsucită înlăuntru spre ceafă, are sub privire istorica pieptănătură a Mesalinei. Şi tot astfel pe gama variată a pieptănăturilor, a veştmintelor, numele, chipurile şi trăsăturile sufleteşti, toată literatura galantă ce roteşte în jurul femeilor trecutului, vin pe plan de actualitate, se amestecă prin decorul epocii, o perverteşte, o anulează, şi-i surpă temeliile pe care îşi durează fără izbândă personalizarea. După o luptă de câţiva ani, 1939, Jemenin a coborît treptele începutului de an cu paşi variat încălţaţi. Formele timide ale anilor trecuţi, au izbucnit cu o îndrăzneală avantgardistă, într’un iureş de forme (diforme după noi burghezii). Priviri nenumărate şi indignate au rămas în faţa vitrinelor şi au urmărit picioarele frumoaselor, cu o dezolare crescută pe apariţia vertiginos variată a formelor Apariţia pantofului, definit ortopedic, fiindcă aminteşte de ghetele cu tălpi cari suplinesc diferenţa dintre un picior normal şi perechea lui mai scurtă, a îngrozit, au jignit ochiul care urmărea eleganţa şi linia vibrândă, a unui picior încălţat cu pantoful ce a rămas legat de gloria numelui Ludovicilor. Apoi a apărut pantoful amintind de anticii Cothurni. Este adevărat ca un flagrant dezacord s’a iscat între vestmintele cari întruneau elemente din toate punctele cardinale ale modei, şi această modă a cothurnilor. Mai toate încălţările femeilor de azi tind să se separe de noţiunea şi prezenţa jocului în alcătuirea pantofului. Urmând im astfel de tempo nu va mai rămâne un singur toc, vom uita şi noţiunea, cuvântul ni se va topi din amintire, va dispare din zestrea de cuvinte a graiului omenesc. Va rămâne un singur toc. D. Toc redactorul nostru la rubrica „Azi şi Mâine”. Va fi singura obsesie, bătând din cuvinte, cum băteau în vremi imemoriale, tocurile pantofilor femeeşti pe caldarâm. Ne rămâne numai un toc şi o nostalgie, vizuală şi auditivă. Dar pentru că Doamnelor şi Domnişoarelor, aţi pornit să reînviaţi trecutul prin formele încălţărilor, de ce să nu vă dăm sugestii, să vă împrospătăm memoria şi să vă stimulăm fantezia, dacă mai este nevoie? De ce să vă mărginiţi la forma pantofului ortopedic şi la forma coburn? Aţi lăsat uitării, forma pantofului chinezesc, sabotul olandez, cipicul mahalagiului, imineul turcesc şi ca fantezie forma pantofului balansoar, după scaunul în care bunica tricotează sau după forma leagănului de lemn. Ce forme şi ce măşti pe ziua de mâine? Ratiu Boureanu , REPORTAJUL ZILEI PANTOFI ORTOPEDICI SAU REINTOARCEREA LA ANTICHITATE Cacum excursii mitru îl apucă dorul de ducă, şi, orice i-ai face nu-l mai ţii. Cu căţel, cu purcel, cu oglinzile şi lămpile tîriş după el, omul porneşte din bordeiul lui, către un alt bordeiu, pentru ca de Sf. Gheorghe, s’o ia din nou, din loc. Şi astfel, vizitează loc după loc, cunoaşte stradă cu stradă, fiindcă, într’o viaţă întreagă, a cam locuit pe toate. Acelaş „demon care îndeamnă la drum“ — cum spunea Topârceanu în balada chiriaşului — îl face pe românul nostru s’o ia din loc, de o vară, de o iarnă, întâi călătorea singur, sau cu familia. Acum, plimbarea mi-o face în colectivitate. Fiindcă, speculând această, pasiune a cetăţeanului nostru, s’au găsit alţii care să-i „aranjeze” plăcerile, şi natural, să-şi ararueze şi afacerile lor, nu mai puuţin plăcut. Aşa s’au născut „excursiile colective" şi atâtea agenţii de voiaj, care-şi fac concurenţă. Natural, pentru a fixa la el, pe acest plimbăreţ român, organizatorul excursiilor, este silit să promită cât mai mult şi să ceară cât mai puţin... Punăndu-şi întreprinderea sub semnul operei de educaţie şi a naţionalismului, fiecare organizator nu uită să atragă atenţia viitorului client că „a-ţi cunoaşte ţara înseamnă a o iubi", ca apoi să-i propună şi avantagiile pe care numai la el le poate avea, mâncare copioasă, confort la hotel, autobuze curate, etc. Ei, dar câte nu oferă un organizator! Iată, nu mai departe decât ori, citeam într’un ziar următorul atrăgător program: Programul zilei de 16—Excursie la Constanţa, ora 6.30, plecarea de la Bucureşti. Rapid. Vagon-Bar. Locuri numerotate. Ora 10.15. Sosirea la Constanţa, îmbarcarea spre Mamaia în elegante autocare albastre (ca marea!). Ora 10.25. Mamaia. Intrare la Cazinou. Cabine rezervate pentru bae. (Ca şi cum excursioniştii ar face baia în cabine!). Ora 12.14. Dejun pe teresele elegante. Ţuică, mastică, bors d’oeuvre, pui, peşte, borş de nisetru, etc. Ora 15.30. îmbarcarea pe una din „lebedele albe” ale S. M. R. (Fiecare călător e un fel de Lohengrin). Ora 15.20. Croiseră în largul mării, cu defilarea Rivierii de Sud şi a staţiilor balneare. (Mă rog, cum ar fi defilând oraşele?). 20.15. Splendid apus de soare , pe mare. 21. întoarcere, bătaie cu confetii, etc.... După cum vedeţi, tot să trăeşti, şi să alergi, fiindcă organizatorul este extrem de darnic. El îţi oferă, oră cu oră, ţuică, măsline de Volo, bătae de confetii... Apus de soare.... Dar mă rog, şi dacă soarele nu vrea să apună splendid, în acea zi şi excursionistul îi cere, fiindcă e la program, ce se întâmplă? S’ar putea să ceară banii înapoi, să facă scandal, şi să iasă bătae (nu de confetti).... Жос Românul nu este numai poet, este şi un umblăreţl unii ar spune: un peripatetician, dacă umblatul ar constitui un adevăr o filosofie în sine. Dar românul nostru nu se mişcă din nevoia de-a gândi, ci din plăcerea de-a se fâţâi, ici, colo, ca să nu stea locului. De sfântul Du-