România - Provincie, ianuarie 1940 (Anul 3, nr. 584-599)
1940-01-16 / nr. 584
Luni 15 Ianuarie 1940 1875 m. RADIO-ROMANIA, 150 kw. 160 kHz. 364.5 m. BUCUREŞTI, 12 kw. 823 kHz. 12.00: Ora; Cota Dunării şi a barei Sulina; Sfaturi gospodăreşti şi igienice. 12.10 : Muzică variată uşoară (discuri) ; Ploaie de aur-vals de Waldteufel; Potpuriu de şlagăre; Pizzicato-tango de Koetscher; Două cântece populare englezeşti (voce: Josef Kislop); Slowfox şi Fox de Fischer; Romanţă de Berchiert (voce: Erna Sack) ; Slowfox de Rose; Tahiti-vals de Poussigue şi Dacă revii-tango de Richepin (voce: Henri Poussigue) ; Slowfox de Hoffmann; Fox de La Rouca. 13.00: Ora; Radiofonice; Sport; .Diverse. ill .10: Cântăreţi de muzică uşoară (discuri); Revino de Fragson şi Când te-am întâlnit de Brown (voce: Jeanette Mac Donald); Me odi de Kunnieke şi de Furst (voce: Emil Baebler) ; Melodie de Mostazo (voce: Emil Estrellita Castro) ; Pierdut în marele oraş de Nicolas (voce: Cântăreţul fără пите). 13.20:Orchestra de balalaici „Baikal", cond. de Boris VUlpe; Mazurca şi Pizzicatti de Popy; Două romanţe româneşti Potpuriu aranjat de Boris Vulpe; Două cântece napolitane;Un cântec popular de Varlamov; Pe o piaţă persană de Ketelbey. 14.00: Radio jurnal. 14.20 : D-ra Ioana Radu (voce) : Cântece româneşti; Mai îmbătrânit supărarea; Coboară neică coboară; Uite dealul uite via; N’am să trăesc cât pământul; Foaie verde măr domnesc; La puţul cu cinci isvoare. 14.40: Vania Lefcenco (acordeon, acomp. la ghitară de G. Bonev) : Mazurcă şi polcă; Patru hore româneşti; Hora de concert şi Sârba ca la Macin. 15.00: SPECTACOLE; ştiri artistice şi culturale; Publicaţiuni. RADIO ROMANŢA 19.00: Ora; Mersul vremii. 19.02: Cronica literară. 19.17: DEBUTANŢI LA RADIO. D-na Stefania Stavri (voce) ; Vioreaua ce Mozart; Iubire tainică de Grieg; Când o floare se ofileşte de Lefebvre; Frunză verde iarbă neagră de Baciu; Sârba de Brăiloiu. : 19.30: I. Mărgineanu (voce) ; Ariediot „Herodiadia" de Massenet; Monologul din ,,Prințul Igor“ de Borodin; Löwe: a) Ceasul; b) Eduard. 19.50: Radio jurnal în limba maghiară. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 20.00: Curtea domnească de la Argeş de aritect Gr. lonescu. 20.15: Muzică de jazz la 2 piane — Sandu Fieraru şi Sergiu Radianu ^Honey Cile, slow de Strauss Date; fata care-mi place fox de Ra Dube ca un vis, melodie de Gordon; A trecut noaptea, slow de Fieraru ; Saint-Louis blues de Handy; Așa de albastru, boston die Brown; Mi-e dor de tăticu, fox de Porter; Dinah fox /lia A II crf-20.46: ‘Radio jurnal (I). 21.00: Concert Haydn - Mozart (discuri): Uvertura in stil italian de Mozart (orch. filarm. dinBerlin, dirij. de Hans von Benda) ; Duet din ,ДЗоп Joan“ de Mozart (voce: Erna Berger și Heinrich Schliusnus) ; Simfonia No. 13 în stil major de Haydn ,orch. filarm. din Viena, dirij. de elemen® Krauss); Concert in si bemol major de Mozart (pian: Arthur Schnabel şi orch. simf. din Londra, dirij. de John Barbiron); Cor din „Greatanea" de Haydn (Corul şi orch. filiarth. din Lantifra, dirij. de Malcolm Sargent); 22.10: Radio jurnal (II); Sport. 22.30: Recital de pian — D-ra Rodica Soutzo, Lili Boulanger: a) Cortegiu;. b) Dintr’o grădină luminoasă; Ernest Chausson: a) Sarabandă; b) Pavana; Scherzo no. 2 Chopin. 23.00: Muzică de cabaret (discuri) : Doamna un roşu de Weulbel şi Melodie de Berlin; Kiekie, vals musette de Ma- Kasbeck-Died caucazian; Două foxtroturi de Kreuder (voce: Rudi Goddien); Dansul picăturilor de ploaie de Evans; Ana Maria (voce: Estrellita Castro) ; Aranjuez, tango de D’Alba; Lied vienez de Goetz (voce: Martina Farrar); Tu și tu, vals de Joh. Strauss. 23.45. Jurnal pentru străinătate în limbile franceză, germană, engleză și italiana. 212,6 m. RADIO CHIŞINĂU 20 Kw. 14.00. Oră; Concert de prânz — Muzică uşoară (discuri) : Fox intermezzo de Börschel; Confettivals musette de Pörschmann şi Clopoţel de Rossi. Spune-mi o vorbă dragă de Miclescu şi Astăzi e ziua ta de Vasilescu (voce: Ion Luican). Două foxtroturi din „Stelpe strălucesc* de Leux; Serenadă mexicană de Kaschubek şi Melodie de Lukiewicz. 14.30: Radio-jurnal; închiderea emisiunii de prânz. 211.00: Ora; Concert de violoncel— Gheorghe Cantacuzino; Adagio de Tartină; Siciliana de Fauré; Piesă în formă de habanieră de Ravel; Serenadă spaniolă de Glazunow. 2120: Muzică de cameră (discuri); Andante în fa major de Beethoven (pian: José Iturbi); Quintet al păstrărilor de Schubert. 2205: Radio-jurnal; închiderea emisiunii. Marţi 16 Ianuarie 1940 1875 m. RADIO-ROMANIA 150 kw. 160 kHz. 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. 12.0®. Ora. Cota Dunării şi a barei ifentină? Sffiatul-gospodăreşti şi igienice. 12.10: Minerea variată (discuri) : Uvertură la „Pădurarii" de Joh. Strauss; Aur şi argSat-vatenderiljehar; Duet din ,,Thais“ idié Massenet (voce: Fanny Heldy şi Marcel Journet) ; Vechiul turn şi Frumosul rosmarin de Kreisler (vioară: Erica Morini); Gavotă de Méhui şi Salutul dragostei de Elgar (violoncel: Gaspar Cassado) ; Selecţiuni din opera „Cavaleria rusticană** de Masscgni; Chopiniana de Glazunow (Orch. film. din Londra dirij. de Landon Ronald). 13.00: Ora: Radiofonice; Sport; Diverse. 13.10: Concert de prânz — Orchestra Victor Predescu, voce Ion Luican; Romanţe vechi şi noi şi arii naţionale; Visul meu vals de Waldteufel; Păstreazămă doar pentru tine-vals din filmul „O noapte de pomină" şi Dă-i cu şpriţul pân’la ziuă, de Vasilescu (voce: Ion Luican); Atenţiune veselie-potpuriu de jazz de Plessow; Ay, ay ay-serenadă de Perez şi Fascinaţie de Marchetti; Felicitările mele coniţă - tango de Mişu Constantinescu (voce: Ion Luican); Arii naţionale. 14.00: Radio-jurnal. 14.20: Continuarea concertului orchestrei Victor PredescU: Pentru tine şi Valsul femeilor de Boulanger; Ţârăpcuţă şi Lie, lie - cântece de Mişu ConstantinescU (voce: Ion Luican); My lady-wars lent şi Voila, voila-din filmul „Cei trei muşchetari" de Pokrass. Am încercat să uit tango de Nello Manzatti şi Doi ochi al noaştri-tango de Dendrino (voce : Ion Luican) ; Potpuriu de serenade, romanţe şi arii naţionale, aranjat de Victor Predescu. 15.00: Spectacole; Ştiri artistice şi culturale; Publicaţii de Plessow (pian: Herbert Jäger) ; „Sanda"-schiţe româneşti. 23.45: Jurnalul pentru străinătate în limbile franceză, germană, engleză şi italiană. . 212.6 itt. RADIQ CUISINAIT 2® Kw. 14.00: Oria. Concerte de prăjire-Muzică distractivă (discuri) : Vals spaniol de Pescador; piui Madiame de Jary (voce: Rosita Serrante) ; Fantezie pe motive din „Wilhelm Tell" de Rossini; Doua marşuri fox de Recce; Melodii din filme cu Midkey Mouse; Vals musette si Polca de Vacher. 14.30: Radio-jurnal; închiderea emisiunii de prânz. 21.00: Ora; Concert de seară, muzică G ursa (discuri) ; O noapte pe muntee pleşuv de Mussorgsky (Orch. Colonne dirij. de Paul Parray); Cavatina din „Prinţul Igor" de Borodin (voce: Rogacewsky); Carnaval rus de Seroff (voce: Teodor Şaliapin); Marea poartă a Kievului din „Tablouri dintr’o expoziţie" de Muissorksky-Ravel (OrchestraOperei din Berlin dirij. de Alois Mellchar). 21.25: Orchestra de salon a Sindicatului Artiştilor Instrumentişti din Chişinău, cond. de Victor Iuşchevici; Uvertură la „Marijana** de Wallace; In grădina unei mănăstiri de Ketelbey; „8 Iunie"-potpuriu de Victor Iuşchevici; preludiu de Chopin; Selecţiuni din pereta „Contesa Maritza" de Kálmán, lunii. * RADIO ROMANIA 19.00: Ora; Mersul vremii. 19.02: Cronica medicală. 19.17: Oraşe spaniole în muzică (discuri) ; O seară la Toledo de Sichmeling; Sevila şi Cadiz de Albeniz; Sărbătoare la Sevila de Albeniz (Orch. simf. din Filadelfia dirij. de Leopold Stokowski) ; Seară la Grenada de Debussy (Orch. Conservatorului dirij. de Соррсйа); In grădinile Cordobei (din „Nopţi în grădiniţe Spaniei") de De Falia (Orch. simf. dir. de Coppola; la pian: Van Barentzen). 19.50: Radio-jurnal în limba maghiară. RADIO ROMANIA şi RADIO BUCUREŞTI 20.00: Matematica şi viaţa, de prof. Octav Onidescu. 2006: Concert de violoncel__George Cocea: Sonată in Mi major de Valentini; Aria de Caccini; intermezzo de La o ; La fântână, de Davidoff. 20.45: Radio-jurnal (I). 21.00: Orchestra Radio dirij. de Th. Rogalski, soliist Sandu Albu; Colţul copiilor, de Debussy; Poem pentru vioară şi orchestră, de Chausson (solist: Sandu Albu); Preludiile-poem simfonic de Liszt; Introducere şi rondo caprifcioso, de Saint-Saëns (vioara: sandu Albu) ; Dans piemontez de Sinigalia. 22.10: Radio-jurnal (II); Sport. 22.30: Muzică variată uşoară (discuri) ; Serenadă napolitană de Winkler şi Melodie de Ibanez (pian: Peter Kreuder) ; Lied de Arnold (voce: Willy Schneider) ; Melodie de Strecker şi Titertia-vals de Radies; Visuri şi Iluzii de copii-intermedii de Rixner; Adio Venezia de Schmidseden şi Cântăreţul de stradă din Neapole, de Winkter (voce: Eric Helgar); Cântec de pe Rin de Lindemann şi Frumoasa morăriţă de Struibe; Polca de Freundorfer; Meodie de Candel şi Melodie de Verger (voce: Lys Gauty) ; Selecţiuni de valsuri de Kemlbach; Slowfoxde Gabriel şi Vale lent de Richarta; Potpuriu de melodii suveran la REUNITIIN GUTA AMBALARE:1A4,142TABLETE Dr. H. MARTIN BOALE SUFLETESTI (Psihonevroze) NEVROZA SEXUALA Psiho-Fizioterapie Consult S-l 1 2-7. Telelő" i *i* B-dul Elisabeta 3 A Cum se prezintă din judeţul Sibiu 0 scurtă privire asupra situaţiei anului 1939 SIBIU, 13. — Făcând o scurtă privire asupra situaţiei învăţământului primar din judeţul Sibiu, pe anul 1939, ea se prezintă în modul următor: Acest judeţ cuprinde 89 comune cu o suprafaţă de 3531 km. P- Şi o populaţie de 194.619 locuitori. Populaţia, după naţionalitate, se împarte astfel: 120.738 români, 56.999 saşi 9085 unguri, 1400 evrei, 569 ruşi, 76 sârbi, 111 bulgari, 20 turci, 40 ucrainieni, şi 5581 ale naţionalităţi. RATE ASUPRA RECENSĂMÂNTULUI COPIILOR DE ŞCOALA De la 5-7 ani: 3454 băeţi şi 3345 fete în total 6799; dela 7-16 ani: 16.557 băeţi şi 15.497 fete; în total 32054; delà 16-18 ani 1298 băeţi şi 839 fete, în total 2137. Total general: 21.309 băeţi; 19.681 fete, cari fac tocmai 40.930. CATE şcoli funcţionează In judeţ funcţionează: 49 şcoli de copii mici de stat cu 49 edificii, 66 săli de clasă şi 58 posturi de conducâtoare Din acestea 40, câte un post, şi 9 cu câte 20 posturi; 11 şcoli de copii mici confesionale minoritare; 106 şcoli primare de stat cu 119 edificii şi 398 posturi; 42 şcoli primare evanghelice luterane, 3 reformate, 4 romano-italice şi 1 israelită. Corpul didactic s-a prezentat astfel: 99 învăţători de gr. I; 57 de gr. II; 205 definitivi şi 44 cu titlu provizoriu. Din totalul de 400 posturi la şcolile primare de stat, 2 posturi, au fost trecute la inspectoratul şcolar primar judeţean, din lipsă de populaţie şcolară. La şcoala de copii mici au fost: 4 conducătoare de gr. I.; 12 de gr. I; 38 definitive şi 4 cu titlu provizoriu. Totalul posturilor: 548 cu salar bugetar de lei 25.538.800. FRECVENŢA ELEVILOR Media frecvenţei la şcoala primară de stat: 9990; la şcoala de copii mici de stat, 9690 şi la şcoala confesională minoritară, media a fost de 7190. Cursul supraprimar şi de adulţi a funcţionat la toate şcolile de Stat din judeţ, cu excepţia a trei şcoli din Sibiu, şi chiar şi la şcolile confesionale minoritare. ANEXELE ŞCOLII Judeţul nostru în această privinţă s’a prezentat foarte bine, în raport cu alte adeţe din regiunea sud ardeleană, şi anume: 86 gradini şcolare, dintre cari 67 au fost raclate sistematic. Apoi:156 terenuri şcolare. Ateliere: 30 de ţesâtorie, 84 lemnărie (tâmplărie), 3 croitorie, îrn total 117, conduse de maeştri şi maestre calificate. Cantine şcolare 109, în care au luat regulat masa 2505 elevi, cu cheltueli totale de 623.247 lei. Farmacii şcolare: în număr de 73; cooperative şcolare: 65, cu un capital de 131.527 lei şi cu un profit de 48.403 lei. Economii la C. E. C. au 41 şcoli în sumă de lei 93.577; muzee sociologice: au fost pe lângă 22 şcoli; muzee cu material didactic: pe lângă 104 şcoli de stat şi 21 confesionale; biblioteci: 97 la şcolile de stat cu 52.840 cărţi şi cu 11.737 cititori pe an, iar la şcolile confesionale: 47 cu 33.254 volume. ACTIVITATEA ORGANELOR DE CONTROL O frumoasă activitate au detrus în cursul anului 1939 organele de control în frunte cu d. insp. Ioan Burduceia şi subinsp. Bratu, cari au făcut peste 500 de inspecţii la şcolile primare din judeţ, dând peste tot îndrumări folositoare corpului didactic primar. In urma instrucţiunilor date, s’au întocmit de învăţători peste 50 de monografii privitoare la şcoli şi comune. Aceste rezultate obţinute pe terenul şcolar primar din judeţul nostru, merită toată lauda primar Garda Naţională din Maramureş în ajutorul concentraţilor SIGHET. 13. — Garda Naţională din judeţul nostru de sub conducerea neobositului comandant cpt. Ion Buna depune o mare activitate în toate domeniile. Datorită d-lui comandant Ion Buna, au fost descoperiţi, judecaţi şi amendaţi numeroşi samsari cari îşi băteau joc de populaţia consumatoare. Cu ocazia sărbătorilor, tot Gărzii Naţională i se datorează, multe daruri (ciorapi, mănuşi, etc.),cari au fost distribuite soldaţilor şi familiilor celor concentraţi. In seara zilei de 6 ianuarie crt., Garda Naţională F. R. N. Borşa sub patronajul d-nei şi d-lui cpt. BUna Ion, comandantul Gărzii Naţionale F. R. N. al judeţului Maramureş, a aranjat „Un teatru urmat de dans“ în localul şcoalei primare Borşa- Centru. acestui teatru a fost dată familiilor celor concentraţi. - - ■ - 1: Dos. No. 1171/938 Tribunalul judeţului Vâlcea S. la EXTRACT PUBLICAŢIE de VANZARE AFIPT No. 13284 din 30 Noimbrie 1939 Se vinde prin licitaţiune publică în pretoriul Tribunalului Vâlcea secţia I din oraşul Râmnicu-Vâlcea, bulevardul Tudor Vladimirescu Nr. 76, în ziua de 23 Ianuarie 1940, orele 13, la stăruinţa creditoarei Banca Naţională a R-ef ag. R.Valcea, averea imobilă mai jos descrisă a debitorului Avram D. Pica, din comuna Băile Govora, jud. Vâlcea, actualmente decedat şi reprezentat prin moştenitorii săi Ilie şi Elena Ilie Avram Pica, ambii minori reprezentat printie Diţoiu, din comuna B. Govora, în calitate de tutore, pentru despăgubirea creditoarei Banca Naţională a României Agenţia Râmnicu-Vâlcea, de suma de lei 54.116, sumă rămasă de plată după facerea reducerii conform legei conversiunei din 7 Aprilie 1934, plus dobânzile de 3% socotite dela 7 Aprilie 1934, şi până la achitarea sumei ce are a primi în baza certificatului eliberat de Tribunalul Vâlcea, Secţia I-a, Nr. 6653/938 şi învestit cu titlul executoriu cu Nr. 36/938 de acelaş tribunal, în plus timbrele şi taxele până în prezent cum şi taxele vânzării şi înserării. Averea imobilă ce urmează a se vinde prin licitaţiune publică este următoarea : 1. Una bucată pământ loc de casă în suprafaţă de 600—700 metri pătraţi situată în comuna urbană Băile Govora, strada Eroilor Nr. 11, plasa Cozia şi plasa Râmnicu, jud. Vâlcea, închisă şi despărţită pe mijloc cu gard de ulucă, vecină la răsărit cu strada Eroilor, la Apus cu Ana C. Popa şi David Niculescu, la M. N. cu David Niculescu şi la M-Zl cu Moise Miscovici, împreună cu următoarele construcţiuni aflate pe acest loc şi anume: Una casă de zid acoperita cu şiţă compusă din şase camere şi sală la parter şi una cameră subsol, toate pardosite cu scânduri, având instalaţie de lumină electrică în casă şi instalaţie de apă însă întreruptă din cauza neplăţii taxelor legale. In curte una bucătărie de scânduri acoperită cu, şiţă. Ca mobilier care ar servi pentru camerile ce se închiriază, la vizitatori în timpul sezonului de băi şi care pot fi socotite ca imobile prin destinaţie menţionăm pe cele următoare: Două paturi de fier în vergele groase cu somiere de fier vopsite alb, două saltele de paie, trei mese de lemn şi şase scaune cu spate, cinci perne mici umplute , cu paie, două lavoare de lemn simple, două oglinzi cu rame de lemn cu 0,49/0,50 metri şi patru citere de lemn pentru perete. Camere d’*-'*-» anus din imobilul de mai sus se deţine ca uzufruc-tară de către Elena Irina Luca Rogojinoiu, fostă soția defunctului Avram Pica,n baza actului de donație înscris la Nr. 6789/924 și aut. de jud. Oc. Mari Nr. 420/24. Licitaia acestui imobil vă începe de la suma de lei 108.000, adică surma de lei 120.000 redusă cu 10% conform legei executării silite. 2) Una bucată de pământ în suprafaţă de 3000 m. p. din cei 7000 metri pătraţi hurnităla Zăvoi cu ogradă de pruni şi pomi roditori, iar partea despre apus cu puţină pădure şi salcâmi vecină la răsărit cu Ioana Dumitru R. Budeanu, la apus cu Ion Chituc, la M- Noapte... cu Ion Chituc şi Iosif Rogojinoiu, la M. Zi cu Marin David Niculescu. Pe acest loc se află construită în partea despre apus o clădire de bârne şi de zid acoperită ,cu şiţă cu două despărţituri, una servind de locuinţă, şi alta ca magazie. Un fanar pe furci de lemn acoperit cu şiţă sub care este construită o încăpere de cărămidă precum şi un coteţ de păsări. Din această bucată de pământ partea despre M. Noapte în suprafaţă de patru mii metri pătraţi pe care sunt construite clădirile de mai sus, se deţin în prezent de către fosta soţie a debitorului Elena Irina Luca Rogojinoiu, în baza testamentului autentificat la Nr. 228/ 933. Licitaţia părţii despre M. Zi adică a restului de 3000 m. p. ce se vinde din întreaga bucată de 7000 m. p. şi anume: partea despre M. Zi va începe de la suma de lei 6750 adică de 7500 redusă cu 10% conform legei executărilor silite. 3) Una bucată de pământ în suprafaţă den hectar loc arabil situat la Stocşor, vecină la răsărit şi M. Noapte cu pădurea Statului, la apus cu Petre D. Chituc şi la M. Zi cu şoseaua judeţeană. Din această bucată de pământ suprafaţa de 2500 metri pătraţi se deţine personal de Elena Irina Luca Rogojinoiu, fosta soţie a debitorului în baza actului de donaţie trascris, la Nr. 6789/924 şi anume partea despre răsărit M. Zi, deci Se scoate în vânzare numai partea dinspre apus M, noapte, în suprafaţă de 2500 m. p. Licitaţia acestui imobil adică numai 2500 metri pătraţi va începe de la suma de lei 3375 adică suma de 3750 lei, redusă cu 10% conform şi legei executărilor silite din 5 August 1938. Ambele aceste bucăţi de pământ sunt situate în comuna B. Govora, plasa Râmnicul jud. Vâlcea. Prim Preşedinte, Indescifrabil Şef Portărel, Indescifrabil t 16. L 1940 ROMANIA No. 584 SFINŢIREA BISERICII ORTODOXE DIN COMUNA AŞTILEU ORADEA, 13. — Duminecă s’a desfăşurat în comuna Aştileu, din plasa Aleşd, o înălţătoare solemnitate, in cadrele căreia s’a făcut sfinţirea bisericii ortodoxe din această comună, zidită în vara anului trecut prin strădaniile şi munca neobosită a vrednicului şi veneratului paroh local, P. C. Sa Petre Lascu, a cărui hărnicieromânească şi creştinească a fost răsplătită cu acest prilej de Prea Sfinţitul Episcop Nicolae Popovici, prin înălţarea la treapta de protopop onorar. Se cuvine să încrestăm aici faptul vrednic de laudă şi al altor realizări de aceeaş natură, pe care părintele Petre Lascu le-a înfăptuit mai de mult în diferite sate ale Bihorului, pe unde soarta i-a purtat paşii misiunii şi zelului său constructiv. In această muncă titanică, depusă fără trâmbiţe şi fără surle, a avut parte de o vrednică şi tot atât de inimoasă colaboratoare, în persoana d-nei preotese Rozalia Lascu, care a lucrat cot la cot şi în calitate de învăţătoare, a crescut milite, gettetotii în spiritul credinţei strămoşeşti şi al culturii noastre naţionale. PRIMIREA P. S. SALE NICOLAE POPOVICI Sfinţirea bisericii din Aştileu, fiind făcută de însuşi P. S. S. dr. Nicolae Popovici, episcopul ortodox al Orăzii, numeroşi intelectuali din Oradea şi mai ales din plasa Aleşd, în fruntea mulţimilor de români din partea locului, au ieşit în întâmpinarea înaltului eraric în gară Aleşd. Am remarcat între cei prezenţi aici ca şi la celelalte solemnităţi ce er au desfăşurat în cuprinsul comunei Aştileu, la biserica şi la şcoala, ipe următorii d-ni:dr. Ioan Dop cu d-na, pretorul plasei Aleşd; P. C. S. Alexandru Drimba, iprotopopul tractului Aleşd; Petre Nica cu d-na, şef judecător la Aleşd; dr. Teodor Stanca, medic de circumscripţie Aleşd; dr. Augustin Butariu cu d-ta, medic veterinar Aleşd; dr. Vaier Pintea cu d-na şi d-ra, medic Timişoara; dr. Teodor Dejeu, medic Timişoara; dr. Nicolae Peja cu d-na, advocat Oradea; dr. Octavian Lascu cu d-na, advocat Oradea; dr. Adalbert Halmajer, consilier de curte pensionat; Romulus Vulcan cu d-na, prim-notar Aleşd; dr. Herman Goldner, fabricant Aştileu, inginer Goldner, Oradea; It. Horaţiu Banu din Bucureşti; d-na Gabriela lt. Rusănescu din Corabia; d-ra Zoita Vasilescu din Corabia; d-na dr. Ioan Voştinariu, născută Putici, din Oradea; Ioan Nicuţa, inginer agronom Aleşd; d-na Olga Raneti, Aleşd; Ovidiu Vlaga cu d-na, şef de gară Aleşd; dr. Adalbert Halmajer junior, advocat Aleşd; Ştefan Toia, impiegat/G. F. R. Aleşd; Ionescu-Piteşti, impiegat G. F. R. Aleşd; Ioan Radu cu d-na, şeful haltei Aştileu; Vasile Moşorca cu d-na; Sevea Lascu, advocat Oradea; Gavril Meşter cu d-na, învăţător director în Aştileu; Petre Iegaru cu d-na, notar în Borod; Vasile Purcil cu d-na, notar hi Vad ; Eugen Cherejiu cu d-na, notar în Lugaşul de jos; Petre Negru, notar în Beznea; Bujor Drimba, notar în Beznea; Eugen Drimba cu d-na,...director-învăţător în Lugaşul de jos; Grigore Darie cu d-na, director-învăţător în Luncşoara, etc. P. S. S. Nicolae Popovici a venit însoţit de d. col. Dumitru Georgescu, fost prefect al Bihorului şi actual prefect de Maramureş, P. C. S. Zaharia Moga, consilier eparhial, P. C. S. Ioan Bruţianu, consilier eparhial şi părintele diacon şi profesor Cornel Moga. In gara Aleşd, Prea Sfinţitul a fost salutat cu multă căldură de d. dr. Ioan Pop, pretorul plasei, care a tălmăcit bucuria credincioşilor pentru vizita şi grija pe care le-o poartă înaltul erarh şi a subliniat importanţa creştinească şi românească a înfăptuirii din Aştileu. La mijlocul drumului dintre gara Aleşd şi comuna Aştileu cortegiul în frunte cu P. S. S. Episcopul Nicolae a fost întâmpinat de un numeros grup de falnici călăreţi, sub conducerea săteanului Petre Blaga, care au însoţit pe înalţii oaspeţi până în sat. La poarta triumfală cortegiul a fost întâmpinat de tineretul premilitar într’o ţinută, cu adevărat, ostăşească şi de multă lume din locui din satele învecinate. Aici a vorbit P. C. S. Alexandru Drimba, protopopul tractului Aleşd, care a mulţumit Prea Sfinţitului pentru oboseala de a se deplasa în mijlocul credincioşilor din Aştileu, pentru a le consacra biserica, şi astfel cu un ceas mai devreme să le prilejuiască bucuria cea mare de ar avea unde să se roage şi să mulţuimească Cerului pentru izbânda cu care l-a învrednicit. Prea Sfinţitul Nicolae şi-a expriimat sentimentul bucuriei, cu care a venit să sfinţească prima biserică nouă din plasa Aleşd, maniifestându-şi nădejdea că acest exemplu de început va fi urmat şi de alţii. In faţa bisericii, parohul local Pe-»tre Lascu, înconjurat de preoţii: Tereriţiu Popa din Ţeţchea, Aurel Puticiu din Peştiş, Ştefan Popa din Ortiteag şi Leontin Boţoc din Josani Butani Măgeşti, a prezentat Preaf Sfinţitului sfânta evanghelie şi ai făcut un amănunţit bilanţ al eforturilor care s’au depus pentru zidiirea bisericii, mulţumind tuturor ceilor ce i-au dat concursul pentru ducerea la bun sfârşit a acestei opere. Am mulţumit apoi în mod deosebit Prea Sfinţitului Nicolae şi d-lui colonel Dumitru Georgescu, care pe vremea când era prefectul Bihorului, a acordat din partea judeţului 10 importantă sumă de bani pentru construirea bisericii din Aştileu. PJS... S. Nicolae a relevat meritele jdfntelui Lascu, cum nu s’a lăsat copleşit de greutăţile multe ce i se puneau în cale, ci a perseverat să muncească până lareuşita deplină. După slujba religioasă de sfinţire a bisericii care a durat până la oră 2 şi după frumoasa şi înălţătoareă predică a P. S. Sale Nicolae Popovici, care a făcut o strălucită sinteză a marilor virtuţi creştineşti cu care a fost dotat Sfântul Ioan Botezătorul şi al cărui exemplu de viaţă curată l-a oferit mulţimii credincioşilor pentru a fi urmat, oaspeţii şi intelectualii au mers la şcoala primară, unde au fost întâmpinaţi de premilitarişi de străjeri, în frunte cu d. Gavril Meşter, directorul şcolii şi comandantul premilitarilor şi al strajerilor, care în cuvinte pline de însufleţire patriotică a exprimat dragostea şi devotamentul faţă de Prea Sfinţitul Nicolae, faţă de Biserică, de Neam, de Ţară şi de M. SRegele Carol II. P. S. S. Nicolae i-a mulţumit pentru cuvintele calde de dragoste şi a adresat frumoase îndemnuri de iubire creştinească, de iubire de neam şi ţară şi de acceptarea jertfei supreme pentru păstrarea intactă a patrimoniului naţional. Biserica ortodoxă română din comuna Aştileu judeţi-ч Bihor S. S. Păr. Petru Lascu сот. Aştileu jud. Bihor . Dimpotrivă , e o prostie. Căci nu foloseşte la nimic. Durerile slăbesc puterea noastră de rezistenţă, distrug dorul nostru de viaţă şi consumă întreg organismul nostru. Aşa se explică imensa popularitate , care se bucură, în lumea întreagă, un remediu care are meritul să înlăture orice suferinţă, în câteva clipe. ALGOCRATINE vindecă guta şi ischias, reumatismul şi nevralgiile, durerile de cap şi de dinţi, durerile menstruale. Algocratine combate, şi vindecă, cruţă şi însănătoşeşte. La farmacii drogueri*, ‘ se suporti, la infinit durerea.