România - Capitala, aprilie 1940 (Anul 3, nr. 676-688)

1940-04-16 / nr. 676

Anul III No. 676 Ш.БИ)Ш. Direcţia 5.57.85. Secretariatul 4.52.09 Redacţia 5.57.76. 1'.ovihola interurban 41. Administraţia Cafea Vikctorieil 60 Serviciul Publicităţii 4.89.05 Direcţia şi Redacţia: Scara B Et I Administraţia: Scara C. Et 1 ^ Grandioasa a Frontulii Naţionale a manifestaţie­i Re­naşterii de la Crai­ova „Trebue să fim la înălţimea încrederii pe care a avut-o Majestatea Sa Regele în poporul român, atunci când a rupt cu trecutul, ca să dea un alt avânt ritmului de progres al ţării44, a spus d. ministru Gigurtu la prezentarea sa ca preşedinte al organizaţiei „Frontului Renaşterii Naţionale14 din ţinutul Olt CRAIOVA, 14. (Prin telefon).­­ Oraşul nostru şi-a îmbrăcat azi di­mineaţă straie de sărbătoare, pen­tru a primi prima vizită a preşedin­telui organizaţiei Frontului Rena­şterii Naţionale din ţinutul Olt,­­ ing. I. P. Gigurtu, ministrul Lucră­rilor Publice şi al Comunicaţiilor. Toate­­localurile autorităţilor pu­blice au fost pavoazate din zorii zi­lei, iar multe locuinţe particular au scos în balcoane covoare şi flori. Gara a fost şi ea frumos pavoa­zată. In aşteptarea înaltului demnitar se aflau în gară reprezentanţii au­torităţilor, în frunte cu I. P. I. S. Nifon, Mitropolit al Olteniei, şi d-nii: Dinu Simion, rezidentul re­gal al ţinutului olt, generalul co­mandant al garnizoanei, înconjurat de ofiţerii superiori, preşedinţii or­ganizaţiilor judeţene F. R. N. ca şi cei ai oraşelor de reşedinţă, coman­dantul Gărzilor Naţionale din ţinu­tul Olt, primarul municipiului Cra­iova, prefecţii judeţelor, din întregul ţinut, înalţii magistraţi ai Curţii de Apel şi ai tribunalului, etc. De ase­­menea se aflau pe peron numeroa­se personalităţi ai vieţii publice şi culturale ai Olteniei, veniţi să sa­lute pe acest distins al meleagurilor noastre. Pe peronul gării se mai a­­fla şi o gardă de onoare, compusă din două plutoane F. R. N., având în frunte muzica regimentului de infanterie din localitate. La ora 9 şi jumătate, trenul mini­sterial a sosit în gara locală. In a­elamaţiunile mulţimii, d. ing. I. P. Gigurtu, ministrul Comunicaţiilor, coboară din vagon, fiind salutat cordial de d. Dinu Simion, reziden­tul regal al ţinutului. In numele populaţiei craiovene, d. primar al municipiului i-a urat bun venit in străvechea cetate oltenească, în timp ce garda de onoare a F. R. N. dădea onorurile. împreună cu d. ministru Gigurtu au sosit la solemnităţile din oraşul nostru, d-nii prof. G. Ionescu-Si­­seşti, ministrul Agriculturii şi Do­meniilor, deputat Stan Ghiţescu, deputat Al. Radian, senator arhi­tect I. D. Enescu, deputat L. I. Spri­don, foşti miniştri, Cezar Petrescu, directorul ziarului­ „România“ , şi preşedinte al organizaţiei F. R. N. al judeţului Gorj, deputat prof. Gr. Dumitrescu, fost guvernator N. N. R., avocat Nicolae M. Niţescu şi irig. Ion Mihalache, secretari generali al ministerului de Comunicaţii,­ sena­tor Gh. Dinopol, deputat Aurel Ple­­şoianu, senator C. Sescioreanu, de­putat Popescu-Dolj, deputat Bălă­­nescu, N. N. Murgaşanu, director general al soc. „Mica“, c. Malte­­zeanu, prof. Strat, ing. Ion Macovei, director general c. F. R., general St. căţoiu, director general P. T. T, ing. N. Profiri,, director general al drumurilor, Th. Deleanu, ing. O­­pran, director general al apelor, Th. Dinopol, director de cabinet şi Mi­hail Florescu, şef de cabinet la Co­municaţii, Petrescu, director de ca­binet la Domenii, etc., etc. Dela gară s’a format un impresio­nant cortegiu, având în frunte pe noul conducător al F.R.N. şi înal­­ţii demnitari. Cu automobilele, dis­tinşii oaspeţi şi autorităţile locale au plecat spre catedrala m­etropoli­­tană, unde I. P. S. D. Nifon, mitro­politul Olteniei, înconjurat de un impresionant sobor de preoţi din catedrala metropolitană, a oficiat un Te-Deum. In biserică '■ se aflau numeroşi membri ai organizaţiei F. R. N„ din ţinut, municipiu şi jud­eţe, pre­cum şi, 'mulţi invitaţi. , In curtea m­itropoliei se aflau de­legaţii Străjii Ţara, şcolarii din toate şcolile secundare din Craiova şi premilitarii. Deasemenea se afla şi o gardă de onoare, formată din două plutoane din garda F. R. N. Continuare in pag. 3-a In timpul Imnului Regal: d-nii Ione­scu-Siseşti, Gigurtu şi Dinu Simion V MARTI 16 APRILIE 1940 para Hid­ OPERAŢIILE MILITARE ■ . - ■ . \ .» _________________ SE APROPIE DE STATELE - DITE „ASTĂZI, MAI MULT DECÂT IN 1917, RĂZBOIUL AMENINŢĂ INTERESELE AMERICANE" SCRIE PRESA DE PESTE OCEAN NEW YORK, 14 (Rador). — Comentând războiul din Scandinavia, ziarele americane arată că OPERAŢIILE MILITARE SE APROPIE DE STATELE UNITE. „New York Times” scrie că recenta desvoltare a ostilităţilor impune Statelor Unite să examineze din nou situaţia. Este în joc mult mai mult decât Groenlanda sau Islanda. A con­­sidera războiul din Scandinavia ca un eveniment care nu interesează decât avanposturile a­­părării americane, înseamnă a ne îngropa capul în nisip spre a nu vedea. Evenimentele pe care le trăim constitue cea mai serioasă ameninţare din câte au existat vreodată împotriva puterii navale britanice şi contra existenţei imperiilor britanic şi francez. Atacul care a supus Danemarca şi a ajuns la Narvik este, în realitate, o încercare de totală dominaţie a Europei. VIITORUL A MILIOANE DE OAMENI DEPINDE DE CIOCNIREA DIN­TRE GERMANI ŞI ALIAŢI. ,,New-York Herald Tribune*" expune o teză asemănătoare şi arată că azi, ca şi în 1947, poporul american respinge ideea de a intra în război». Dar astăzi, mai mult decât în­ 1­91­7, războiul ameninţă interesele americane. Sin­gurul lucru care poate aduce im­ remediu este victoria aliaţilor. Americanii trebuie să se obişnuiască cu ideea că ar putea fi siliţi să intre în războiu, dacă aceasta ar fi unicul mijloc de a-și apăra interesele. DACĂ OLANDA AR FI IMPLICATA IN RAZBOIU, PROBLEMA INDII­­LOR NEERLANDEZE AR ADUCE RĂZBOIUL LA O ARUNCĂTURĂ DE PIA­TRĂ DE AMERICA ȘI DE CHEIA APARARII NOASTRE IN PANAMA. SWELE-UNITE УШ MIILOR CEL MAI RAPID AVION DE ATAC SI BOMBARDARE DIN LUME vion de atac şi bombardare, a cărui iuţeală orară medie atin­ge 680 km. E­ste cel mai rapid avion de a­­cest tip din lume. Cercurile aviatice cred că în curând se va mai da o aseme­nea autorizare pentru alte tipuri de avion, care figurează încă pe lista „secretă”. Avioanele vor fi livrate însă fără unele instrumente de bord şi echipament, care mai sunt încă ţinute secret. WASHINGTON, 14 (RadOf). — Departamentul Războiului a dat oficial autorizaţia de a se vin­de Marii Britanii şi Franţei noi tip de avion, cu două motoan „Douglas”. Este vorba de un i ITALIA nu VA PUTEA RĂMÂNE TOTDEAUNA IN AFARA CONFLICTULUI In emisiunea destinată trupelor posturile de radio italiene a atras atenţia acestui lucru ROMA, 14 (Rador). — Corespondentul agenţiei „Havasi transmite, In emisiunea duminicală destinată trupelor, posturile italiene de ra­dio, comentând evenimentele din Scandinavia, au atras atenţia italienilor CA NU TREBUE SĂ-ŞI FACĂ ILUZIA CA ITALIA VA PUTEA RĂMÂNE TOTDEAUNA IN AFARA CONFLICTULUI. Amintind ceea ce s-a întâmplat cu Norvegia, speakerul a adăugat că nici o ţară nu se mai poate izola, şi Italia mai puţin decât oricare alta, de­oarece ea are frontiere comune cu beligeranţii şi interese în Mediterana. Când se culcă, italienii trebue să se gândească la deşteptarea care i-a fost impusă Norvegiei, dar italienii — a încheiat vorbitorul —uua se vor lăsa deşteptaţi de trâmbiţa altora, ci dimpotrivă vor da ei singuri semnalul din trâmbiță, la timpul hotărât de Italia. 16 pagini D. Church va face decla­raţii în Camera Comunelor LONDRA, 14 (Rador).—Se anunţă că d. Winston Churchill va face Marţi în Camera Comunelor o dare de seamă complectă asupra opera­ţiunilor din largul coastei norvegie­ne şi din Marea Baltică. Dacă va fi necesar, Camera Co­munelor va avea o desbatere Mier­curi sau Joi. Una din aceste două zile va fi probabil consacrată unei şedinţe secrete, în care se va discuta problema economiei de răsboiu. Vedere-igen­erata­ra orașului Oslo

Next