România - Provincie, mai 1940 (Anul 3, nr. 703-718)
1940-05-16 / nr. 703
4 —16. V. 1940 ilescuri ÎS Mai 1940 ROMÂNIA Nr. 703 1875 m. RADIO-ROMÂNIA 150 kw. 160 kHz. 364.5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. 12.00: Ora; Cota Dunării şi a barei Sulina; Sfaturi gospodăreşti şi igienice. 12.10: Muzică variată (discuri) ; Dunărea albastră, vals de Johann Strauss (arch. filarm. din Berlin, dirij. de Erich Kleiber); Dans ţigan de Smetana şi Capriciu spaniol de Moszkowski (pian: Wilhelm Backhaus) ; Vals din „Mireille" de Gounod şi Bolero din „Vecerniile siciliene" de Verdi (voce: Miliza Korfus); „Otello", suită de Coleridge-Taylor (orch. simf. dirij. de Malcolm Sargent). 12.50. Orchestra Costică Tandin; voce: Petre Alexandru, Tarapanaua şi Sârba lui Pistol din Calafat; A plecat un tren din gară, tango de Boldur şi De la fereastră, romanţă veche (voce: Petre Alexandra) ; Doina din Bihor şi învârtită cu strigături, culegeri de Petre Alexandru (voce: Petre Alexandra); De când sunt în ostăşie, cântec popular de Liliana Delescu şi Ţara mea şi mândra mea de Vasilescu (voce: Petre Alexandru). 13.20: Ora; Spectacole; Ştiri artistice şi culturale; Sport. 13.30: Continuarea concertului Orchestrei Costică Tandin: Vine Ionică al meu din concentrare, cântec popular de I. Romcescu şi Am plâns de mult odată, tango de Nicu Răducu; Valéria vals de Lincke; In zori, tango de I. Cornu şi Păstrează-mă doar pentru tine, vals lent de Vasilescu; Draga mea, tango de Ioan Larian; Arii naţionale. 14.00 : Radio-jurnal. 14.20: Cântăreţi germani (discuri) Melodie din opereta Contele de Luxemburg, de Lehar (voce: Peter Anders); Serenadă veneţiană din filmul „Nu mă uita" de Melichar (voce: Franz Völker); Dou arii din „D-na Dubarry" de Millöker (voce: Erna Sack); Manon, vals boston de Engelberger (voce: Fr. Völker); Lied de Kunkel (voce; Kari Schmitt-Walter). 14.40: Muzică de dans (discuri); Foxtroturi de Bullock şi de Robin; Râs şi plâns, tango de Illossas; Singurătate, slowfox de Ellington; Rumba de Lecuona şi Rumba de Rivera. 15.00: Radiofonice; Publicaţii; Varietăţi. RADIO ROMANIA 19.00: Ora. Mersul vremii. 19.02; Cronica artistică. 19.17 : Mari instrumentiști ai lumii • Rudolph Dolmetsch, Erica Morini și Alfred Cortot (discuri) ; Suita în sol minor de Purcell (clavecin; Rudolph Dolmetsch) ; Râul lebedelor de Kreisler (vioară; Erica Morini); Rondino de Kreisler pe o temă de Beethoven și Dans Spaniol de De Falia (vioară: Erica Morini); Fluturi de Schumann (pian: Alfred Cortot). 19.50: Radio-jurnal în limba maghiară. RADIO ROMANIA si RADIO BUCURESTI 20.00: Florile, de Gh. D. Mugur. 20.20: D-ra Constantin Bădescu (voce) ; Coppelia-vals de Delibes; Melodie de Melichar; Tarantella de Milloeker ; Vals de Milloeker. 20.45: Radio-jurnal (I). 21.00 : Orchestra de concert Radio, dirij. de Ion Ghiga. Uvertură la opera „Regele Ÿs-ului“ deLalo; Concert pentru vioară și orchestră de G. Tartini (vioară; D. ’ Teodorul ; Două dansuri simfonice de Grieg; Menuet de Scărlătescu; Preludiu la „Potopul" de Saint- Saëns (vioară: D. Teodoru); Dans piemontez de Sinigaglia. 22.10: Radio-jurnal (I); Sport. 22.30 : Muzică românească ^ (disc.) ; Scena pastorală de Elinescu; Cântec de leagăn și Sârba de Brăiloiu (voce: Valentina Creţoiu-Tassian) ; Finalul „Serenadei) de Andricu; Unde aud cucu cântând de Kiriac (voce: Valentina Dr.-Tassian); Zău! Zău! şi Şi-auzi mândruţa (Corul soc. Carmen) ; Hora lui Diniscu, Sârba lui Tanţi şi Sârba expoziţiei din Paris; Crizanteme de Drăgoi şi Ce te legeni codrule, de Skeletti (vece: Aurel Alexandrescu). 23.10: Valsuri vechi (discuri). 23.45: Jurnal pentru străinătate in limbile franceză, germană, engleză si italiană. 1875 m. RADIO-ROMANIA 150 kw. 160 kHz. 364.5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. 12.00: Ora; Cota Dunării şi a barei Sulina; Sfaturi gospodăreşti şi igienice. 12.10: Muzică variată (discuri); Mimosa, vals de Jones şi Mikado, vals de Komzak; Potpuriu de melodii aranjat de Labis (voce: Ivonne Printemps); Potpuriu din „Boema" de Puccini; Selecţiuni din „Văduva veselă" de Lehar (voce: Anita Gura şi Peter Anders); Cântec popular englez şi Molly pe plaje, aranjat de Grainger. 12.50: Orchestra Radio, dirij. de C. Bobescu; Uvertură „Prometeu" de Beethoven; Intr’un templu chinezesc, de Ketelbey; Sevilla, serenadă andaluză de Ernst Butler; Umoristică de Fredy (splo fagot: Ion Petrescu) ; Serenadă del 'PiaMim'âninoff. 1 13.20; Ora; Spectacole; Ştiri artistice şi cultural, Sport. 13.30 : Continuarea concertului Orchestrei Radio: Pentru toţi, potpuriu de şlagăre de Dostal; De la Gluck la Wagner, de Schreiner. 14.00: Radio-jurnal. 14.20 : Cântăreţii italieni (disc.) ; Mai trist, de Crescenzo şi Cântec indian, de Rimsky-Korsakoff (voce: Beniamino Gigli ; Cântec napolitan de Tagliaferri (voce : Aureliano Pernile) ; Barcarola din „Gioconda" de Ponchielli (voce : Riccardo Stracciari); Duete din „Traviata" de Verdi (voce: Galli-Curei şi Tito Schipa). 14.40: Muzică de dans (discuri) ; Fox de Winkler şi Tango de Meisel (voce : Lothar Röhrig) ; Fox de Hugh şi Slowfox de Powell; Două conga de Caile. 15.00: Radiofonice; Publicaţii; Varietăţi.RADIO ROMANIA 19.00 : Ora; Mersul vremii. 19.02: Cronica ştiinţifică. 19.17 : Mari instrumentişti ai lumii: Miquel Candela, Claudio Arrad şi Pablo Casais (discuri) ; Grave de Tartinî, Sborul cărăbuşului, de Rimsky-Korsakoff şi Ţânţarii, de Pairchild (vioară : Miquel Candela) ; Rapsodia spaniolă de Liszt (pian: Claudio Arrau); Elegie de Busoni şi Dans rus de Strawinsky (pian Claudio Arrau) ; Adagio și Allegro din Sonata în la major", de Boccherini (violoncel: Pablo Casais) ; Menuet de Debussy (violoncel: Pablo Casais). 19 50 : Radio-jurnal în limba maghiară. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI 20.00: T. Păunescu-Ulmu: O carte de profund omenesc. 20.20 : Coruri de copii (discuri) : Dormi copile, dormi, cântec popular german şi trncet cade zăpada, de Ebei; Dans din Jutlanda şi Iubitul meu e călăreţ, cântece populare; Melodii de Bauman şi de Spirita. . 20.35 : Programul concertului simfonic, de Em. Ciomac. 20.45 : Radio-jurnal (I). 21.00: Concert simfonic al Orchestrei „Filarmonica" dirij de George Cocea; Concert cedat Primăriei Municipiului București (transmisie de la Ateneul Român) ; Uvertură la „Euryanthe de Weber; Simfonia Italiană de Mendelsohn. In pauză (21.40—22.00) : Radio-jurnal (II); Sport. . . . 22.00: Continuarea concertului simfonic: Peer Gynt, suită de Grieg; Capriciu italian de CeaikoWSky. 22.35: Muzică variată uşoară (disc.) ; Uvertură de Droppol; Prima dragoste, de Butl şi Fox de Olivieri (voce: Fernando Orlandis) ; Fox de Georgescu şi Slowfox de Chorinsky (pian: Peter Kreuder) ; Vals de Jary şi Lied de Vollgraf (voce: Rosită Serrano) ; Ce visează florile, vals de Translateur şi Pe valuri, vals de Rosas; Două cântece din „Ţara surâsului" de Lehar (voce: Joseph Schmidt); Amintire din Capri, de Becce; Vals de Lenoir (voce: Lucien Baraux); Melodie de Moetazo (voce: Estrellita Castro) ; Viena plânge şi râde, potpuriu de Hruby ; Te iubesc, de Gordoni şi Exil, de Poll-Groener (voce: Lys Gauty) ; Melodie de Caile şi Rumba de Sarbia (voce: Oscar Caile). 23.45: Jurnal pentru străinătate în limba franceză, germană, engleză şi italiană. 212.6 RADIO CHISINAU 20 kw. 14.00: Ora:'Concert de prânz. Muzică instrumentală uşoară (discuri).. 14.30 : Radio-jurnal. 14.45: Cântăreţi români de muzică uşoară (discuri). ■ 15.15: închiderea emisiunii de prânz. 21.00 : Ora; Concert de seară—fanfara regimentului 7 vânători, condusă de căpitan Constantin Zvâncă; Marinarella, uvertură de Fucik; Pe valurile Bosforului, vals de Dimitroff; Potpuriu naţional de Parohi; Marş de Zlatov. 21.30 : Cântece şi jocuri româneşti (discuri). 22.00: Radio-jurnal. 22.15 : Muzică variată (discuri). .23.00: închiderea emisiunii. Joi 16 Mai 194® ■■■■■■япнввввявввияявав ARTICOLUL 199 DIN DE STRICTĂ Organele vamale din Cluj încheiase proces verbal de contravenţie vamală împotriva comercianţilor: M. Schönhaus, St. Kertes, J. Judith, Fior Iosif, Bartok Ludwig şi Marga Morgan, pentru a se fi făcut vinovaţi de contrabandă de mătase, infracţiune săvârşită laVama Cluj prin sistemul substituirii de capace şi colete. Procesul verbal fusese confirmat de ministerul de finanţe şi venind în faţa instanţelor de judecată, tribunalul, şi curtea l-au anulat, apreciind că deşi la dresarea procesului verbal definitiv a luat parte un agent al poliţiei judiciare, totuşi la dresarea procesului verbal preliminar şi la interogatoriul inculpaţilor, agentul de poliţie judiciară nu fusese prezent. Ministerul de Finanţe declarând recurs împotriva deciziei Curţii de fond, a susţinut în faţa înaltei Curţi de Casaţie S. IIa că nu a fost violat art. 19Э din legea vămilor, din care n’ar rezulta obligativitatea prezenţei în orice moment al cercetărilor a agentului de poliţie judiciară, fiind de ajuns participarea sa la întocmirea procesului verbal definitiv pentru a exista prezumţia că a luat parte la toate actele preliminare. In al doilea motiv ministerul recurent a susţinut că procesul verbal de contravenţie nu s-a bizuit pe recunoaşterea la interogatoriu a inculpaţilor ci pe acte şi mărturii. înalta Curte a respins recursul constatând că art. 199 din legea vămilor este de strictă interpretare şi că deci agentul de poliţie judiciară trebuie să fie prezent şi în faza preliminară a cercetărilor, dat de arestare împotriva lui Max Schwartz, contabil şi om de afaceri, domiciliat în Bucureşti şos. Mihai Bravu No. 173, încheind un contract de consignaţie cu societatea pentru Industria Bateriilor din Arad, in virtutea cărui contract primise mărfuri in valoare de mai multe milioane lei, la plata mărfurilor a rămas descoperit cu circa un milion lei. Faptul este calificat abne de încredere. Tribunalul Ilfov S. II a Comerţ a confirmat ori mandatul de arestare. Doi pungaşi de buzunare fost arestaţi Cabinetul I instrucţie primise cu concluziuni de arestare, însă lăsase în libertate, pe Gheorghe Petrescu zis Silică Vărzaru şi pe Iacob Fierici zis Peliei, pentru că împreună cu un necunoscut, în ziua de 26 Februarie a. c. au urmărit pe d. Matei Pantelescu casier la fabrica de conserve „Griviţa’’ şi pe distanţa Mihai Vodă Teatrul Regina Maria i-au subtilizat, în timp ce acesta călătorea într’un tramvai, servieta in care avea 156.000 lei. In afară de fapta aceasta Iacob Pierici, cel de al doilea învinuit, a încercat să sustragă din buzunarul d-lui Ion Fulger un portofel în timp ce victima se afla la garderoba teatrului Regina Maria. împotriva eliberării învinuiţilor parchetul a declarat apel la Camera de acuizare de pe lângă Curtea de Apel din Bucureşti. Camera de acuzare a admis apelul şi a ordonat arestarea celor doi învinuiţi. LEGEA VĂMILOR INTERPRETARE nu ESTE PRONUNŢAREA IN DECURSURILE DECLARATE IN PROCESUL EXPROPRIERILOR DIN UNGHENI A FOST AMÂNATĂ PENTRU 16 MAI Secţia I-a a înaltei Curţi de Casaţie urma să se pronunţe Luni în recursurile declarate în procesul neregulelor săvârşite cu exproprierile din târgul Ungheni. Suprema instanţă a amânat pronunţarea pentru Joi 16 Mai. Doamnă cu „înalte relaţii" trimisă în judecată pentru înşelăciune Parchetul Ilfov , a trimis în judecata tribunalului pentru înşelăciune pe Rachela Moscovici, zisă Elena Moţcu, domiciliată în Bucureşti str. Herescu Năsturel No. 3. Numita a izbutit să convingă pe d- na Mani Filderman că are trecere la diverse legaţii şi ambasade din Capitală şi, asigurând-o că-i va obţine câteva vize de care avea nevoie, la un paşaport de eşire din ţară, i-a luat suma de 15.000 lei, fără a-şi împlini obligaţiile asumate. Isprava unuia» care s'a dat drept procuror Parchetul Ilfov a trimis Cabinetului II Infracție cu concluzii de arestare, pentru a se fi făcut vinovat de înșelăciune, fapt prevăzut și pedepsit de art. 549 c. p., pe Victor Berceanu, avocat din baroul Turda. învinuitul a observat întruna din zile pe o stradă a Capitalei pe d. Michael Rogan acostând o doamnă. S-a prezentat imediat acestuia, și-a dat calitatea de procuror şi l-a somat să-l urmeze, făcându-i cunoscut că faptul de a acosta o doamnă pe stradă este un fapt pedepsit de legi. Spre a scăpa de consecințele fapte sale Michael Royan i-a dat pretinsului procuror un inel, spre a-l lăsa liber. După câteva zile însă, a întâlnit pe pretinsul procuror, l-a recunoscut şi i-a cerut inelul. Victor Berceanu a pretextat că l-a pierdut şi cum de astă dată d. Royan voia să-l dea pe mâna autorităţilor pe impostor, VictorBerceanu s’a oferit să-i dea o poliţăde 13.000 lei in schimbul t inelului. Michael Rogan nu a primit târgul şi s’a adresat parchetului. Fostul notar public şi fostul grefier notarial din Nisporeni-Lăpuşna au rămas definitiv condamnaţi Secţia Il-a a Inaltei Curţi de Casaţie a respins luni recursul declarat de Vladimir Boian, notar public din Nisporeni jud. Lăpuşna şi de Boris Ianuşevski, grefierul notariatului public din Nisporeni, împotriva deciziei Curţii de Apel din Chişinnău prin care numiţii fuseseră condamnaţi la câte 6 luni închisoare corecţională, pentru că prin falsuri de vize la plata taxelor proporţionale pentru actele notariale au vătămat fiscul cu sume importante. Infracţiune la legea consignaţiei Cabinetul II instrucţie, a emis man CONCURSUL DISTRACTIV al ziarului „ROMANIA" RON Nr. 13 Numele Adresa Păstraţi aceste bonuri şi înaintaţi- e toate dată, dimpreună cu restegările problemelor, la sfârşitul concursului Eliberarea brevetelor de sezon Se aduce la cunoştinţă că, Administraţia Comercială a Monopolului’ Alcoolului, a dispus ca şi in cursul acestui an, brevetele de sezon să fie aprobate şi eliberate de Adiţiile financiare de constatare. Cererile de această natură se vor adresa în termen util şi direct, Administrațiilor de constatare respective. ADUNAREA A COLEGIULUI FARMACEUTIC DIN ROMÂNIA Alegerea noului comitet executiv central Ziua la Colegiul general farmaceutic din Ro- J mânia a ţinut, Duminică 12 Mai a. c., adunare generală in Palatul Camerii de Comerţ din Capitală, sub preşidenţia d-lui senator col. D. M. Ionescu, pre şedintele colegiului, asistat de membrii comitetului executiv central în frunte , cu d-nii farm. G. Cuteanu, primarul municipiului Braşov, G. Ciocoiu, dr. X. C. Pop, senator şi Iorgu Gheorghiu, secretarul general al colegiului. Ministerul Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale a fost reprezentat prin d-nii prof. dr. Nicolau, secretarul general al ministerului şi prof. dr. G. Niculescu consilierul technic al acestui departament iar facultatea de farmacie prin d-nii prof. dr. G. Pamfil, decanul facultăţii, prof. dr. Vintilescu şi prof. dr. Al. Ionescu Matiu. fel: preşedinte: senator col. D. M. Ionescu; vicepreşedinţi: G. Ciocoiu şi senator dr. I. C. Pop; secretar general: Iorgui Gheorghiu; casier: dr. N. popovici; administrator: dr. Victor Ciocanella-Cluj ; membrii: p. n. Demetriade- Floeşti, N. Gerea-Galaţi, I. Roxin Bibescu-Timişoara, G. Velescu-Bucureşti, , Victor Lieb-Sibiu, dr. Eugen Iliescu- Bacău, Matei Fati-Cernăuţi, M. Marulis-Bucureşti şi Jean Rădulescu-Bucureşti; cenzori: V. Barozzi-Bucureşti, G . G. Dăianu-Bălfi, dr. Virgil Lupea-Cluj ■ şi dr. Atanasiu Oparu-Bucureşti. Desbaterile au continuat Luni dim.. , sub preşedenţia d-lui senator col. D. M. ■ Ionescu, preşedintele Colegiului farmaceutic. Au fost luate în discuţie chestiuni de organizare in conformitate cu regula-mentul Colegiului şi la cari au luat parte d-nii : G. Tuliu-Braşov, G. Păcală- Oradea, Corneliu Omescu-Arad, N. Caba-Suceava, Mihail Filipescu-Brăila, Virgil Huzom-Focşani, Aristotel Ghieorghiu-R. Sărat, dr. Varcovici-Tulceşti, G. G. Dăianu-Bălţi, Matei Faid-Cernăuţi şi I. Ioanovici-Craiova, lămuririle fiind date de d. preşedinte D. M. Ionescu şi Iorgu Gheorghiu, secretarul general al Colegiul farmaciştilor. Ultimul a luat cuvântul d. Nicole Lagara-Bazargic, care a asigurat pe preşedinte şi noul comitet de sprijinul necondiţionat al colegilor din provincie, după care d. preşedinte mulţumind pentru încrederea ce i s’a dat şi asigurând Corpul farmaceutic de acelaş devotament şi activitate pentru binele profesiei, a declarat închise desbaterile adunării generale a Colegiului general farmaceutic din România. CUVÂNTAREA D-LUI SENATOR COL. D. M. IONESCU Deschizând şedinţa adunării generale, d. senator col. D. M. Ionescu a spus: Primul nostru gând se îndreaptă in această zi solemnă pentru posesia noastră către Acela care întruchipează esenţa celui mai înalt patriotism şi grijă de Ţară, către Acela care sintetizează patrimoniul nostru intelectual, tezaur al culturii româneşti. Trăiască M. S. Regele (întreaga asistenţă în picioare, face o entuziastă manifestaţie Suveranului). Este de a mea datorie să accentuez că organizaţia profesiunii noastre realizată în cadrul legii sanitare — Colegiul general Farmaceutic — a putut să armonizeze întreaga suflare farmaceutică, evoluând spre progres şi binele farmaciei române. Am convingerea că în viitor, continuând această frumoasă activitate, printr-o sinceră şi ideală colaborare de care trebue să fim cu toţii pătrunşi, vom putea promova şi mai mult interesele superioare ale profesiei noastre. IN NUMELE MINISTERULUI SĂNĂTĂŢII D. prof. dr. NICOLAU, secretarul general al ministerului Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale, a adus farmaciştilor din întreaga ţară salutul d-lui ministru Hortolomei, asigurându-i de grija deosebită pe care ministrul Sănătăţii o poartă corpului farmaciştilor pentru ridicarea şi consolidarea profesiei. D. prof. dr. G. NICULESCU consilier technic al ministerului Sănătăţii, in calitate de profesor al facultăţii de farmacie, a dat asigurări de întregul sprijin al d-sale întru îndeplinirea aspiraţiunilor acestei profesii. CUVÂNTUL FACULTĂŢII DE FARMACIE D. prof. dr. PAMFIL, decanul facultăţii de farmacie, a exprimat in numele acestei facultăţi satisfacţia că întreaga profesie stând unită în jurul Colegiului , farmaceutic, a înţeles să ducă o viguroasă acţiune pentru consolidarea şi ridicarea acestei lămuri a îştiinţei. D. prof. dr. IONESCU MATIU roagă ministerul Sănătăţii să aibă Întreaga solicitudine pentru crearea de institute de ştiinţe farmaceutice care să fie centre spirituale ale unor nouă orientări în materie de ştiinţă farmaceutică. IN NUMELE FARMACIŞTILOR DIN ŢARA Au luat apoi cuvântul următorii delegaţi din ţară: G. Dăianu, in numele farmaciştilor din Moldova şi Basarabia, Eftimie Constantinescu, din partea farmaciştilor din Oltenia şi Muntenia şi Ion Rădulescu, în numele tineretului farmaceutic, aducând cu toţii mulţumiri comitetului central pentru activitatea rodnică depusă şi dând asigurări de sprijinul şi solidaritatea farmaciştilor din întreaga ţară pentru consolidarea şi ridicarea profesiei. DECLARAŢIA FARMACIŞTILOR MINORITARI D. VICTOR VEZAN-Sibiu, a cetit în numele d-lui farm. Victor Lieb-Sibiu, care n’a putut participa la adunarea generală, o declaraţie în numele farmaciştilor minoritari din România, care au înţeles din primul moment să se încadreze, în munca constructivă, în rândurile elementului majoritar. D. IORGU GHEORGHIU, secretarul general al Colegiului Farmaceutic, a făcut apoi o amplă dare de seamă asupra activităţii pe anii 1937-1940 a comitetului executiv central al cărui mandat a expirat. Adunarea a dat, în unanimitate, descărcare de gestiune fostului comitet. ALEGEREA NOULUI COMITET EXECUTIV CENTRAL Adunarea generală şi-a continuat după amiază lucrările, tot la Camera de Comerț pentru a alege — pe altă perioadă de 3 ani — noul comitet executiv central al Colegiul farmaceutic. Biroul de alegeri a fost format din d-nii farm.: dr. A. Mihalovici, preşedinte, asistat de d-nii Th. Cerchez-Piteşti şi dr. I Polovrogeanu-Bucureşti. Au luat cuvântul d-nii: G. Velescu, deputat Bobancu-Piteşti, prof. dr. G. Pamfil, Iorgu Gheorghiu, Zenobie Voiculescu-Slatina, G. Ciocoiu, Ionescu Berechet-Brăila, Mihail Filipescu-Brăila şi alţii. A fost ales în unanimitate, următorul comitet, care s’a constituit ast ZIUA II-a Lichidarea datorilor vechi ale primutarilor de Stat Comunicatul ministerului de Finanţe Ministerul de Finanţe aminteşte contribuabililor care au restanţe de plată din impozite, taxe şi amenzi către Stat, precum şi restanţe din cotele adiţionale către ţinuturi, comune, camere profesionale, etc. anterioare datei de 1 Aprilie 1934, ca să-şi lichideze datoriile vechi, în condiţiunile foarte avantajoase prevăzute de legea din Aprilie 1940, având posibilitatea să stingă aceste datorii, până la data de 30 Septembrie 1940, în modul următor : I. Taxele, impozitele şi cotele adiţionale anterioare datei de 1 Aprilie 1934 se pot lichida plătind: 10% tttiîherar Si' -Ьп.еМ (r'nc'... 20% rentă de consolidare 7% din 1935 sau bonuri de impozite. Reshinde 79% diil'debit precum Și dobânzile şi majorările legale se anulează. H. Amenzile pentru contravenţiuni comise înainte de 1 Aprilie 1934, afară de amenzile penale şi cele la legea zaharinei, se pot lichida, plătind : 7% numerar, sau 5% în titlurile de rentă 3% din 1935 ca şi Bonurile de impozite. Restul se anulează. Se precizează că titlurile de rentă 7% din 1935 ca şi Bonurile de impozite se socotesc în plată la valoarea lor nominală. Se aminteşte deasemenea, că după data de 30 Septembrie 1940, condiţiunile de lichidare sunt mai îngreunate, deci este în interesul tuturor să profite de avantagiile acordate, mai ales că organele fiscale ‘Simt obligate să procedeze la lichidarea rămășițelor. ■■вввапняянвввавшввввввав Reduceri acordate contribuabililor pină la 1 Iunie c. In conformitate cu dispozițiunile art. 67 din legea pentru unificarea procedurei fiscale, se acordă o reducere de 5% tuturor contribuabililor, cari achită drepturile cuvenite fiscului pe un trimestru înlăuntrul primelor 45 zile. D. ministru al Finanţelor, în mod excepţional, a aprobat prelungirea acestui termen în ce priveşte trimestrul Aprilie 1940-941, pană la 31 Mai a. c. Cu alte cuvinte, toţi contribuabilii, care vor achita până în seara zilei de 31 Mai 1940, impozitele directe datorate pe trim. Aprilie 1940- 1941, vor obține o reducere de 5% din quantumul impozitelor datorate. £Бг!гваввввясввяава9ЯЯваявваа0кгвЁг£12БКвга13ш@ааа&аав Donaţiuni în bani pentru înzestrarea armatei D. prof. Victor Slăvescu, ministrul înzestrării Armatei, adresează şi pe această cale călduroasele mulţumiri, persoanelor şi instituţiunilor mai jos notate, care au binevoit să facă donaţiuni i bani, pentru înzestrarea armatei: D. Molnár Martin, corn. Jibou judeţul Sălaj lei 1496; Primăria municipiului Arad lei 209.000; Garda Naţională F. R. N. corn. I. G. Duca jud. Covurlui lei 6500; d. Lorint Beniamin şi Lorint Adalbert-Jibou-Sălaj lei 1944; Garda Naţională F. R. N. a judeţului Iaşi lei 102.691; Garda Naţională F. R. N. comuna Copou judeţul Iaşi lei 4000; Garda Naţională F. R. N. comuna Sculeni jud. Iaşi lei 5000; Garda Naţională F. R. N. plasa Nistrului jud. Cernăuţi lei 15.000; Garda Naţională F. R. N. Seliştea jud. Cernăuţi lei 8500; Garda Naţională F. R N. Ocna jud. Cernăuţi lei 8500; Garda Naţională F.R.N. plasa Jucica Veche jud. Cernăuţi lei 10.000 ; Garda Naţională F. R. N. plasa Cosminului jud. Cernăuţi lei 1.500; Garda Naţională F. R. N. Boian jud. Cernăuţi lei 8000; Garda Naţională F. R. N. a jud. Cernăuţi lei 47.942; d-na şi d. col. Şendrea Vasile str. Gpt. Claudian 49 Bucureşti lei 2000; Locuitorii din Percepţia circ. III Pucioasa-Dâmboviţa lei 2456; Enoriaşii parohiei ort. rom. şi paroh reformată-Răcăştia jud. Hunedoara lei 8000; Comisariatul de poliţie- Caransebeş lei 7620; d. Flaviu Iurca com. Sărăsău jud. Maramureş lei 3593; d. Nadaban Petru com. Socodor jud. Arad lei 1535; d. Otava Ştefan, com. Socedor jud. Arad lei 1880; Comisia pentru, repartizarea pieilor — Abatorul Bucureşti lei 79.558; Garda Naţională F. R. N. a jud. Baia lei 15.000; Şcolile de copii mici din tirtutul Timiş lei 32.741; Garda Naţională F. R. N. a jud. Câmpu Lung-Moldova lei 54.510 ; d. Petru A. Boiian com. Vătava jud. Mureş lei 2500; Garda Naţională F. R. N. plasa Brabona jud. Dolj lei 8.815 ; Primăria com. Politice Armeniş jud. Severin lei 11.389; d.Stems Francisc com. Ghimbav jud. Braşov lei 288; d. Mureșan Vasile com. Mineu jud. Sălaj lei 1117; d. Golea Nicolae com. Mineu jud. Sălaj, lei 1354; d. Golia Nicolae com. Mineu jud. Sălaj lei 5094; d. Falaus Ioan com. Mineu jud. Sălaj lei 2235; d. Vasile Olaru com. Ciuşlea jud. Putna, lei 1095; prima Fabrică de Sticlă cu Gaz Metan— Mediaş, lei 1.000.000, (un milion). Comuna Albina judeţul Timiş Torontal lei 2800; com. Berscăula Mare jud. Timiş Torontal lei 12.367; com. Becicherecu mic jud. Timiş Torontal lei 20.000; com. Chişoda jud. Timiş Torontal lei 4.358; com. Fratelia jud. Timiş Torontal lei 24.550; com. Cerneteaz jud. Timiş Torontal lei 3.000;, com. Fraidorf jud. Timiş Torontal lei 21.600; com. Giarmata jud. Timiş Torontal lei 18.000; com. Moşniţa Nouă, jud. Timiş Torontal lei, 10.700; cota. Moşniţa, jud. Timiş Torontal lei 10.200; com. Parţa jud. Timiş Torontal lei 13.200; сот. Săcălaz jud. Timiş Torontal lei 17.000; сот. Sânmihaiul Rom. jud. Timiş Torontal lei 2.934; сот. Vrsenteş jud. Timiş Torontal lei 7.009; сот. Urvin jud. Timiş Torontal lei 4.000; сот. Fratelia jud. Timiş Torontal lei 6.786; corn. Giulvăz jud. Timiş Torontal 1.200; сот. Sânmihaiul Rom. jud. Timiş Torontal lei 10.000; сот. Toader jud. Timiş Torontal lei 5. 100; сот. Tolvadia jud. Timiş Torontal lei 1520; сот. Comloșul Mare jud. Timiş Torontal lei 9.216; сот. Grabăț jud. Timiş Torontal lei 17.000; сот. Biled jud. Timiş Torontal lei 12.000; сот. Lunga jud. Timiş Torontal lei 4.800; сот.;Teremeia Mică jud. Timiş Torontal lei 101824; сот. Berecuţa jud. Tiifiş- Torontal lei 1.200; сот. Birda jud. Timiş Torontal lei 5.600; сот. Gătţila jud. Timiş Torontal lei 6.000; corn. Ciavoş jud. Timiş Torontal lei 4.473; сот. Ivanda jud. Timiș Torontal lei 2.600.