România - Capitala, august 1940 (Anul 3, nr. 796-811)
1940-08-16 / nr. 796
(шатя AUGUST I940 10 Zile trecute 227 Zile rămase 139 Ortodox: f Adorm. Maicii Domn. Catolic: f Adorm. Maicii Domn. Protestant: Inălt. Măriei Ebraic: 11 Av 5700 Răsăritul soarelui 5.20 Apusul soarelui 19.20 16. VIII. 1940 Farmaciile de serviciu ! Ш NOAPTEA DE 15 AUGUST Farmacia „Cerb” Vasiliu (O. Lascar) Calea Victoriei 70; Farmacia „Flora" Al. Cepleanu, B-dul Maria 12 (Piaţa Mare); Constantin D. Roşu, Calea Moşilor 45; Gh. Dan, Calea Grviţei 183; Ecaterina Mihăilescu Calea Griviţei 431, Farm. „Sf. Maria", (Gh. Drăguş), Str. Viitorului 114; Dr. A. Voitonovici, Calea Victoriei 206; Lucia Constantinescu Dr. Chijic, Şos. Mihai Bravu 203; Farm. Bendorf Alexandru, Calea Moşilor 272; Gh. Paraschivescu Calea Dudeşti 57; E. Paraschivescu, Calea Şerban Vodă 81; Farm. „Sf. Vasile" Dr. Voloianu str. 11 Iunie, 23 ; Dr. L. V. Ullmann, Str. Dr. C. Davila, 7; Farmacia Moldoveanu, Herăstrău ; C. Mărgineanu, Şos. Crângaşi, 62; Aurora Dragomir C-tinescu, Şos. Giurgiului 93; Tita Săndulescu Dr. Hamat, Prelungirea 13 Septembrie, 2; Mayer Bernstein Prelungirea Rahovei. 10 . Farm. „Si Cruce" Elena Grossu Băneasa, Fam. „Colentina" A. Thelman Colentina, Şos. R. Ferdinand G ; Valeria Duca, Bucureștii Noul; Cristina Micu Popescu, Calea Văcărești, 299. Teatral „muncă şi Voe Până1 Astăzi şi în fiecare seară, la ora ,La() praws, marele succes „MATCH DK 11007 -BALL" de Georg Fraser In fruntea distribuţiei: Maria Mohor, Marel Enescu, Cezar Rovintescu, Damian Gh., Valentin Gustav Dam. Mugur, Nic. Mihuţă şi Traan Văcăreş. r.nu. Echipa d că asta e turneu a teatrului joapentru prima oară la Reşiţa, comedia lui Caragiale „D’aie Carnavalului". Urmează apoi Bocşa Montană, Lugoj, Arad, Brad Oradea, Careu Mari, Satu-Mare , Baia Mare, Cluj, Mediaş, Pietroşani Sibiu, Braşov, Câmpina, pioeşti. SPECTACOLELE GRADINA MARCONI (Calea Griviţei. Tel. 5.46.81): Farsa muzicală ,,,Colţ cu Brezoianu” de Puiu Maximilian şi H. Nicolaide. TEATRUL LIGII CULTURALE: Avarul, cu Vasile Brezeanu. TEATRUL COMOEDIA: Nu divorţez. GRADINA COLOS (telef. 4.65.56): Un vals ca pe vemuri. GRADINA VOLTA BUZESTI (telefon 5.66.49): In fiecare seară: Acceleratul 402. LUNA BUCURESTILOR: In fiecare seară la ora 9: Spectacol de muzicali. TEATRUL DIN C. A. ROSETTI (telefon 5.44.77): In fiecare seară: Ascultă Ionescule. TEATRUL „MUNCA ŞI VOEBUNA“: în fiecare seară la ora 8.30 „Match de football“. RADIO Joi 15August 1910 RADIO ROMANESC PE UNDE SCURTE RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI turi gospodareice; Note culturale şi publicaţii; ştiri artistice şi culturale; Radiofonice; Sport; Spectacole 13.15: Orchestra Vasile Julea- Arii naţionale- ni" 14.00 : Radio-jurnal. 14.80: D-ra Rodica Bujor (voce) şi Orchestra Vasile Julea. 15.00: înştiinţări. 1$ RADIO ROMANIA 7.50: Radio jurnal in limba maghiară. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 20.00: Ora: Maica Domnului la noi de Ion Pilati. 20.15: D-na Stefania Stavri şi Emil Filip (voce). Madrigal din „Romeo şi Julietta” de Gounod (duet); Arie din „Romeo şi Julietta” de Gounod (voce: Emil Filip); Arie din „Boema” de Puccini (voce: D-na Ştefania Stavri); Duet din „Damnaţiunea lui Faust” de Berlioz. 20.40: Radio-jurnal (I). 21.00: Concert simfonic (discuri). 22.00: Radio-jurnal (II); Sport. 22.20: Jurnal pentru străinătate In limbile: germană, italiană, franceză englezi. 22.40: Liviu Teodor Teclu (pian): Rapsodie în si minor de Brahms; Preludii în si major şi si minor de Chopin- Variaţiile Abegg de Schumann. 23.05-23.30: Muzică de balet (discuri), Dunărea albastră, balet de Johann Strauss Orchestra filarmonică din Londra dirij. de Dorati). Si Nod censiliu superior al Imlasirisi Çasaîce Prin înalt Decret Regal se numesc, pe termen de cinci ani membre in Consiliul Superior al Industriei casnice, pendinte de ministerul Economiei Naţionale, următoarele doamne : p.a Animănişteanu, Margareta dr. Brătianu, Eugenia Neamţu, Paraschiva Berceanu, Eca- Jbetina Stomida. . ROMÁNIA No. 796 CINERsMATOGRAFE Centru A.R.P.A.: Războiul din Norvegia- Belgia-Olanda-Franţa şi Sacrificiul unei femei. SCALA: Campania din Polonia şi Jurnal. TRIANON.— „Saltul Mortal" cu Albrecht Schönhals şi Jurnal sou cu ultimele evenimente. CAPITOL : Răsărit de soare cu Cristina Soderbaum, Frite von Dongen şi Jurnal. SELECT: Dansăm în jurul lumii şi Insiula emigranţilor. PALAS (Bul. Elisabeta 16): Fată bătrână şi Trei fetiţe dulci. FEMINA: Ura! Sunt tată cu Heinz Rufman. REGAL : Jos masca şi Jutrnal. ROXY : 1 contra 100 cu Melvyn Douglas, Louise Platt şi Jurnal. SAVOY: A noastră e noaptea şi N’am să te uit niciodată. FORUM: Viena cântă, Vienai dansează şi Suferinţele tânărului Werther. OMNIA: Viaţă de artist şi Ora fatală. FRANKLIN (Athéneul Român) : A 2-a lună de miere şi Cei 3 Muşchetari. ELYSÉE: Cei trei Muşchetari »:şi O crimă pe Broadway. BIZANTIN (Elisabeta 2): Sergentul Berry si Ora fatală. RIAL7/0 (Bul. Carol 21): Manechinul Şi Război si Pace. шрл '""wááMsmbíi- Nou. AMERICAN: Occidentul şi Femeia ideala. Razia şi AIDA (Cal. Rahovei 151 Paris la miezul nopţii. BARCELONA (Str. Măgurele 123) • £ost şi Se lasă n°aptea.’ CARMEN (Dudeşti 169): Femei desamăgite şi Cavalcada fantastica. DICHIU (Str. Romană 89): Hotel Imperial şi O fată căzută din cer DACIA: Ameninţări şi Scandal fără motiv. FLORIDA (Bul. Ferdinand 118) : Comoara din Insula piraţilor. GRAND (sos. Crângaşi 42) : Cavalcada fantastică şi Pentru d-tră Doamnă. GLORIA (Văcăreşti 44) : Lupul singuratic la Paris şi Coliviarte aur. ILEANA: Vrăjitorul din Oz şi Noaptea amintirilor. IZBINDA: N’am să te uit niciodată şi Marco Polio. ILIZEANU : Atac în Mediterană şi Parada nebunilor şi Trupa de reviste Georgescu Iaşi. LUCIFER (Dudeşti 97): Valsul nemuritor şi Legiunea neagră. LIA (Griviţei 195) : Când Felinerele se sting şi Divorţul D-nei X. MARCONI (calea Griviţei 157): Invitaţia la fericire şi Viaţa uşoară. Jurnal românesc şi trupă de reliate M. Bejan. MODEL: Cavalcada destinului şi Clubul trăzniţilor. MARNA: Drum bun şi Dreptatea nopţii şi trupa de reviste ТШ Mihăilescu. MIORIŢA : Adevărul cu orice preţ, cu Raimu; Cuceritorul cu Robert Taylor. MILANO (Călăraşi 153) : Capcana şi Broadway strada norocului. NERO (calea Şerban Vodă 94) Vrăjitorul din Oz şi Filmul în relief. ODEON (Sală şi Grădină) : Vreau să-mi înşel bărbatul şi Citadela PARIS Sală şi Grădină (calea Rahovei 118): La capătul pământului. Legiunea diavolului şi Jurnal de război. U. F. A. PELEŞ (calea Colentina 84) : Cei 4 spioni şi Leopardul Suaaniei. РАЩ1 (Str. Mătăsari 31) : Ultima noapte şi Svăpăiata. REX (Dudeşti 22) : Fecioara de azi şi Sabotaj. SFUenbîD (Moşilor 290) : Amenmntfu4 şi Cântecul deşertului. Л . л /rdQîUflxvt’- ч#пгг1,тап *С.!53щ|Д)фМ-и;й d£*â£*»0,-b-u de аеГ‘ Uxlge (calea Griviţei 335), Paris Melody şi Ucigaşi, ain prigon. UNIREA(Filantropia 193): Regina carnavalului şi Spaima deşertului- VENUS : Suferinţele dee mame şi Trei camarazi şi Jurnal rorhânesc. VOLGA (Dorobanţii): Sara de noapte şi Nopţi de groază în Hong-Kong. DIANA (calea Griviţei 110): Union Pacific şi stan şi Bran în Eroi fără voe. EDISON (Sală şi Grădină): Cocoşatul de la Notre-Darme. Trupa D’Avol. RAHOVA (Cap. Rahovei 91) : Apus de glorie şi Nevestele şirete. vNTCB-dul Filantropiei 57). _ Când felinarele se sting şi Divorţul Doamnei X. COŢIOCENI.— Aventuriera cu Edwige Fenillere; Ultimul Post, cu Bob Baker, Jurnal P. F A vorbit românește. nsarani«3yi3)Hi<î!RNofjM£MBB@i i HELIOT ERAPÏ A Binefăcătoarele efecte ale helioterapiei sunt azi cunoscute de toată lumea. Majoritatea femeilor se plimbă cu capul gol în soare. Departe de a se proteja, ca odinioară, de contactul cu aerul și lumina, căutăm într’aidins o comuniune din ce în ce mai strânsă cu principiile naturale ale forţei şi sănătăţii. Totuşi trebue să vă amintim — imprudenţe se comit încă — uzajul e bun, excesul strică. Femeile care se expun la soare fără supraveghere şi fără discernământ se expun la grave indispoziţii şi uneori la boli serioase. In momentul când înfruntaţi astrul suveran amintiţi-vă că nu treime să începeţi o cură de soare fără lin prealabil examen medical. Anumitor temperamente — pretuberculoşii pulmonari de pildă, — le face foarte rău instalaţia. Să presupunem că medicul v’a îngăduit băile de soare. Pigmentarea pielii este semnătura vizibilă a soarelui. Acţiunea sa profundă asupra organismului este foarte reală. Lumina solară activează circulaţia sângelui şi înlesneşte schimburile ţesuturilor. Are o influenţă excitantă asupra nutriţiei şi respiraţiei epidermice. Stimulează starea generală a organismului, împiedică desvoltarea microbilor la suprafaţa pielii şi normalizează funcţiunile fiziologice. Dar prima condiţie de reuşită în acest domeniu este o cuminte şi lentă progresiune. Trebue obişnuit corpul cu lumina intensă pe care i-o oferim brusc. Prima zi a insoririi nu trece de cinci minute şi nu atinge picioarele, braţele, mâinile. A doua zi zece minute a descoperit picioarele. A treia zi un sfert de oră. A patra zi 20 minute, până la şolduri. A cincea zi 25 minute pentru aceleaşi părţi. A şasea zi 30 minute, descoperind toracele. A şaptea zi 35 de minute adăogând umerii. In fine a opta zi putem rămâne la soare 40 minute pe cât de descoperite îngădue decenţa, afară de cap, care trebue totdeauna protejat. Insorirea Colcotă sg fgCE foarte repede. A opta zi corpul e obişnuit cu soarele. Totuşi nu vă sfătuim să depăşiţi o expunere imobilă de 40 de minute fără aviz medical. Acţiunea binefăcătoare a băilor de soarele învii din atmosferă îşi adaugă energia acţiunii luminii, în lupta contra florei microbiene. Prada desbrăcării în aer liber — la ştrand sau plajă — are astfel fericite efecte asupra sănătăţii corpului, din plin aerisit. Lichior de ismă Facem esenţă de ispă punând ca două mâini de frunze de ismă şi peste ele spirt cât se le acopere, lăsând 2—3 săptămâni la soare. Facem un sirop de 1 jumătate kg zahăr şi un litru apă. Când siropul e gata punem o jumătate din esenţa de ismă lăsând să se răcească, apoi punem o jumătate kg. spirt bun, adăugăm şi restul de esenţă strecurată prin hârtie de filtru, adăugând şi puţin zahăr ars. După aceea mai trecem odată compoziţia prin filtru, punem în sticle curate pe care le astupăm cu dopuri de plută şi le sigilăm, ţinându-le câtva timp în pivniţă svântată, pe nisip, culcate. «я®вяяяяянявяяяяяяяяяяаия1 вЮШИаЕЗг.£Г2г*П01гП"ЗП^гг.г.»гаяиш. fia mgd&eSPS 1) Roşii umplute. Conilăţi pentru şase persoane: Un kg. roşii, miez de pâine, un dl. lapte, pătrunjel verde, o ceapă, puţină sare, 3—4 ouă răscoapte, 100 gră unt proaspăt, 10 gr. pesmet. Se amestecă carnea de la roşii cu miezul de pâine muiat în lapte şi stors, apoi pătrunjelul verde, ceapă, sare şi ouăle tocate mărunt. Se umple roşiile, se presară fiecare cu Unt proaspăt şi pesmet şi se pune la cuptor se lasă o oră să se coacă.. 2) Pui un pesmet cu cartofi piurea şi salată de ardei copţi. 3) Plăcintă cu mere. Cum se face o umplutură gustoasă, curăţim merele de coajă,le tăiem felii subţiri şi le fierbem într’un pahar de vin alb şi zahăr. Apoi le adăogăm sare, scorţişoare,, sau vanilie. După ce sunt fierte, le adăogăm 2—3 linguriţe de stafide (această cantitate la 2 kg.de mere), le amestecăm bine şi lăsăm sa se rucească.Cu această compoziţie putem umple clătite, budinci, gogoşi, strudel şi plăcintă. II 1ИВВа*ЯОВвЯИ0Е®1ЯВИаЗ»0Е53Н®В Comemorări Aţlgpţ 15 Markrolog ( 1718) .—Declarat ma- Zl prin firmanul adus în Bucureşti de MUstafa Aga, imbătrânitul în rodnică idoimnie Constantin Vodă Brâncoveanu fusese ridicat, la 3 Aprilie, cu întreaga familie şi trimşi la Constantinopol. Temător de atitudini intempestive din partea dregătorilor Sublimei Porţi, el luase din timp întinse măsuri de siguranţă şi îşi stabilise tacuri de refugiu. Totul fusese însă zadarnic. Svârliţi în temniţţâ, sunaşi la cumplite cazne şi umilinţe,* Brâncovenii sunt duşi în Ziua de 15 August 1714 la locul de osândă, pe malul Bosforului, şi decapitaţi. Constantin Brâncoveanu fu spat să asiste la uciderea feciorilor săi şi a ginerelui său, Enache Văcărescu. Cel din urmă fu doborît el. A suferit şi a murit mândru şi eroic. El pierea în vârstă de 61 ani după o îndelungată şi strălucită domnie de peste un sfert de veac, caracterizată printr’o politică dibace şi de folos ţării. Rămăşiţele pământeşti ale marelui Domn al Ţării Româneşti au fosit Îngropate în biserica Sf. Gheorghe din Bucureşti, înălţată de el. Napoleon / Ц769). — In Ajaccio (Corsica) s’a născut împăratul Napoleon I Bonaparte, fiu al lui Charles Bonaparte și al Laetiției Ramolino. După o viață glorioasă s’a stins pe insula Sf. Elena la 5 Mai 1821. mmffDE O interesantă şi semnificativă irnierştenţie au făcut de curând bru- Itar, la ministerul Economiei Naţionale şi la Primăria Capitalei, pentru sporirea preţului pâinii.« ^ prof. George Strat, subsecretar de Stat la Economia Naţională, a respins această cerere, de acord cu d. general Victor Dembowski, primiul general, al municipiului. Dorinţa exprimată de plămăditorii pâinei noastre celei de toate zipie, nu rămâne mai puţin semnificativă, ea găsindu-şi să re facă ştiută tocmai acum când guvernul pune în practică o măsură înţeleaptă, primită cu atâta satisfacţie de toată lumea: sporirea salariilor funcţionarilor publici, prin aplicarea felii de armonizare!... — Nu e act de sabotaj şi nici profitori nu suntem, răspund brutavii, la întrebarea firească a oricărui cetăţean: — Da’cum vă nimerită-ţi să cereţi scumpirea puiţm, tocmai acum, când să ne bucurăm şi noi de-irn saiaţiu mai a catarii?... Şi un punct de vedere şi celait, i i';i. P»»te avea fireşte Justificarea I tui. JDedat. de ce nu am mărturi- I balanţa dreptăţii pare-ni-se .•ă tot spre înecul cetăţean, jecmă~'-'. «O pungă din toate nărieie înclină... Insuş excesul de documentaţie cu care, şi-au prezentat brutarii pretenţiile lor, ni se pare suspect. Aşa cum dealtfel au socotit şi autorităţile superioare, care n’au cedat I nonei tentative de scumpire a pâi- Inii. Deocamdată deci, „n’a eşit“... Mâine însă, vă putem da de pe acum cele mai precise asigurări, încercarea va fi reluată într-o formă sau alta, cu norii argumente şi cu noui pretexte — şi aceasta nu numai în ce-i priveşte pe brutari... Aici credem că treieite aţintite atenţia şi sprijin de prevedere al autorităţilor care şi-au dovedit cu prisosinţă, aşa cum arătarăm, grija ce o poartă nevoilor populaţiei, grijă şi veghe care nu vor înceta nici pe viitor. In adevăr am săvârşi nu numai o injustiţie, dar şi un grav păcat, dacă am lăsa ca sporurile de salariu — ce au fost date pentru ca massa funcţionarilor să poată face faţă scumpirii de până acum — să intre tot în buzunarele speculanţilor, ce stau la pândi, ca pretextele şi „documentaгйе‘, gata făcute, ■cuini noui majorări de preţuri. Aceşti speculanţi să ia aminte şi ă ştie din capul tocului: — De-ajuns! Nu mai merge! Exemplul brutarilor, care „s’au rs!‘, să le fie învăţătură tuturor, fată P.cţin de ţinut minte pentru I tî mâine1 când orice nouă încercare * I REPORTAJUL ZILEI SCUMPIRII PÂINII - 0 LECŢIE : пиит MINTE. PENTRU I ---- ~----.^.^..*..^««1кивя,явва1ВЕйВйваивявивв»вваивим1овиа1М1в!И®а|ваа I tic a înşela vigilența conducătorilor Silit a schimba rostul și destinația majorării salariilor, va fi — așa cum trebue să fie—, categoric respinsă. cit . Aptă existenţa Nu întotdeuana marii compozitori au fost beneficiarii creaţiunilor lor artistice care le-au asigurat faima universală şi nemurirea. Indeobşte ei au avut de luptat cu cele mai penibile dificultăţi materiale. Astfel, un istoriograf muzical subliniază că marele Mozart deşi compusese peste 600 de lucrări muzicale şi deşi se bucura de un strălucit renume nu şi-a putut vinde partitura celebrei opere .Don Juan” decât cu 225 .Donni. Schubert, autorul nemuritoarelor lieduri, de multe ori n’avea cu ce să-şi procure pâinea zilnică. Abia spre sfârşitul vieţii, un editor mai omenos i-a servit o leafă de 25 fiorini pe lună. Weber fu deasemeni unul diin geniile artistice care au dus згяз1шякз1!£1в^явб13Бваваяяавяяав®няЕ;киш;япвявNoзвяаняэя o viaţă mizerabilă. In schimb şi-a îmbogăţit editorii cari priveau nepăsători zbuciumul său. Partitura faimoasei opere „Freyschütz” i-a fost preţuită numai la 80 frederici aur. Teatrul, însă, care i-a cumpărat-o a câştigat în scurt timp 50.000 de taleri. . Marele Beethoven avu norocul sa găsească câţiva preţuitori care i-asigurară o trăire mai tihnită. Cel mai favorizat de soartă fu Brahms, M11 mai a treia lui simfonie îi fu plătită cu 40.000 franci. Vn ©и«& Şoaart© p©S!tI«os Paul Whiteman, cunoscutulconducător de jazz din New-York, are o greutate de aproape 150 kilograme. „El este cel mai politicos om din New-York.” — a zis odatăCharlie Chaplin vorbind despre el — ,,,căci dacă în autobuz se ridică litrul ceda locul, atunci face loc la două doamne deodată”... - v' 750.000 inecte ! Un mare om de ştiinţă americani zoologul Howard, scrie că din cele circa 915.000 specii de vietăţi cunoscute până acum, 750.000 sunt insecte. Importanţa acestora, dovedeşte ei, în menţinerea echilibrului biologic in natură, este hotărîtoare. Dacă, prin imposibil, s’ar întâmpla să fie stârpite dintr’odată toate insectele, ar dispare şi majoritatea plantelor cu fiori de pe pământ, plante a căror încundajie se face prin intermediul insectelor. Pretutindeni ele săvârşesc, deasemeni o operă neîntreruptă de descompunere a cadavrelor din regnul animal şi vegetal, permiţând conli- II ui la tea în marele ciclu al naturii. Deaceia Howard este îndreptăţit să sublinieze însemnătatea extraordinară a minusculelor vietăţi în mareleşi complexul proces al vieţii pe pământ. Ual ceasoipreic offiginial Dacă Danemarca este „patria bieiclelelor ”, în schimb Elveţia este „patria ceasornicelor”. Ştiut este că, de îndelungată vreme, în această ţară se produc ceasornicele de cea mai mare preciziune şi, totodată, de construcţii din cele mai variate şi îndrăzneţe. Faima ceasornicelor elveţiene este universală şi nedepăşită, iar râvna de a fabrica ceasornice cât mai perfecte este neînfrântă. Tre curând o revistă din Zucrich informa că un ceasornicar a reuşit, după 12 ani de trudă,să construiască un ceasornic care se întoarce la un an. El merge cu regularitate matematică și este pus în mișcare de un motor de dimensiuni microscopice. Odată la 365 de zile trebuie încărcat acumulatabul care dă energie micului motor. Sîfafiîl Cătunuluirepurt din Iorcna are azi faima pe care o avea odinioară Cremona (Imlia). El este renumit Pentru viorile ce se fabrică acolo cu continuitate, încă din al 17-lea veac. Meşterul Labeşte posedă câteva viori viliri de mare valoare: un Stradivarius numit „Răsărit de soare”, încrustat cu ivoriu şi împodobit cu arabescuri uimitor de frumoase..- deasemeni el mai are o vioară Gualtieri (1741). Dar el nu te păstrează'.«.a potoabe cî_ le*a* deschis și le-a studiat *n apamanunţ, ele servindu-i,ca model la lucrarea unor instrumente fine și renumite. . » *'a Mirecourt nu se. fabrică viori iu solic, ci bucată cu bucată, di--, lemn anumit, adus din Madagascar.Ele sunt lucrate cu grije, constructori fiind nu numai, meseriaşi pricepuţi dar artişti adevăraţi. Punetia la punct a unei viori din Mirecourt durează aprope un am. d