România - Capitala, august 1940 (Anul 3, nr. 796-811)

1940-08-16 / nr. 796

(шатя AUGUST I­940 10 Zile trecute 227 Zile rămase 139 Ortodox: f Adorm. Maicii Domn. Catolic: f Adorm. Maicii Domn. Protestant: Inălt. Măriei Ebraic: 11 Av 5700 Răsăritul soarelui 5.20 Apusul soarelui 19.20 16. VIII. 1940 Farmaciile de serviciu ! Ш NOAPTEA DE 15 AUGUST Farmacia „Cerb” Vasiliu (O. Las­car) Calea Victoriei 70; Farmacia „Flora" Al. Cepleanu, B-dul Maria 12 (Piaţa Mare); Constantin D. Roşu, Calea Moşilor 45; Gh. Dan, Calea Gr­­viţei 183; Ecaterina Mihăilescu Calea Griviţei 431, Farm. „Sf. Maria", (Gh. Drăguş), Str. Viitorului 114; Dr. A. Voitonovici, Calea Victoriei 206; Lucia Constantinescu Dr. Chijic, Şos. Mihai Bravu 203; Farm. Bendorf Alexandru, Calea Moşilor 272; Gh. Paraschivescu Calea Dudeşti 57; E. Paraschivescu, Calea Şerban Vodă 81; Farm. „Sf. Va­sile" Dr. Voloianu str. 11 Iunie, 23 ; Dr. L. V. Ullmann, Str. Dr. C. Davila, 7; Farmacia Moldoveanu, Herăstrău ; C. Mărgineanu, Şos. Crângaşi, 62; Au­rora Dragomir C-tinescu, Şos. Giur­giului 93; Tita Săndulescu Dr. Hamat, Prelungirea 13 Septembrie, 2; Mayer Bernstein Prelungirea Rahovei. 10 . Farm. „Si Cruce" Elena Grossu Bă­­neasa, Fam. „Colentina" A. Th­el­­man Colentina, Şos. R. Ferdinand G ; Valeria Duca, Bucureștii Noul; Cristina Micu Popescu, Calea Văcărești, 299. Teatral „muncă şi Voe Până1 Astăzi şi în fiecare seară, la ora ,La() praws, marele succes „MATCH DK 11007 -BALL" de Georg Fraser In fruntea distribuţiei: Maria Mo­hor, Mar­el Enescu, Cezar Rovinte­­scu, Damian Gh., Valentin Gustav Dam. Mugur, Nic. Mihuţă şi Tra­an Văcăreş. r.nu. Echipa d că asta e turneu a teatrului joa­­pentru prima oară la Re­şiţa, comedia lui Caragiale „D’aie Carnavalului". Urmează apoi Bocşa Montană, Lugoj, Arad, Brad Ora­dea, Careu Mari, Satu-Mare , Baia Mare, Cluj, Mediaş, Pietroşani Si­biu, Braşov, Câmpina, pio­eşti. SPECTACOLELE GRADINA MARCONI (Calea Grivi­­ţei. Tel. 5.46.81): Farsa muzicală ,,,Colţ cu Brezoianu” de Puiu Ma­­ximilian şi H. Nicolaide. TEATRUL LIGII CULTURALE: A­­varul, cu Vasile Brezeanu. TEATRUL COMOEDIA: Nu divor­ţez. GRADINA COLOS (telef. 4.65.56): Un vals ca pe vemuri. GRADINA VOLTA BUZESTI (tele­fon 5.66.49): In fiecare seară: Acceleratul 402. LUNA BUCURESTILOR: In fiecare seară la ora 9: Spectacol de mu­­zic­­ali. TEATRUL DIN C. A. ROSETTI (te­lefon 5.44.77): In fiecare seară: Ascultă Ionescule. TEATRUL „MUNCA ŞI VOEBUNA“: în fiecare seară la ora 8.30 „Match de foot­ball“. RADIO Joi 15­­August 1910 RADIO ROMANESC PE UNDE SCURTE RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI turi gospodare­ice; Note cul­turale şi publicaţii; ştiri artistice şi cul­­turale; Radiofonice; Sport; Spectacole­ 13.15: Orchestra Vasile Julea- Arii naţionale- ni" 14.00 : Radio-jurnal. 14.80: D-ra Rodica Bujor (voce) şi Orchestra Vasile Julea.­­ 15.00: înştiinţări. 1$ RADIO ROMANIA 7­­.50: Radio jurnal in limba ma­ghiară. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 20.00: Ora: Maica Domnului la noi de Ion Pilati. 20.15: D-na Stefania Stavri şi Emil Fi­lip (voce). Madrigal din „Romeo şi Julietta” de Gounod (duet); Arie din „Romeo şi Julietta” de Gounod (voce: Emil Filip); Arie din „Boema” de Puc­cini (voce: D-na Ştefania Stavri); Duet din „Damnaţiunea lui Faust” de Ber­lioz. 20.40: Radio-jurnal (I).­­ 21.00: Concert simfonic (discuri). 22.00: Radio-jurnal (II); Sport. 22.20: Jurnal pentru străinătate In limbile: germană, italiană, franceză englezi. 22.40: Liviu Teodor Teclu (pian): Rapsodie în si minor de Brahms; Pre­ludii în si major şi si minor de Chopin- Variaţiile Abegg de Schumann. 23.05-23.30: Muzică de balet (discuri), Dunărea albastră, balet de Johann Strauss Orchestra filarmonică din Londra dirij. de Dorati). Si Nod censiliu superior al Imlasirisi Çasaîce Pr­in înalt Decret Regal se nu­mesc, pe termen de cinci ani mem­bre in Consiliul Superior al Indu­striei casnice, pendinte de ministe­rul Economiei Naţionale, următoa­rele doamne : p.a Animănişteanu, Margareta dr. Brătianu, Eugenia Neamţu, Paraschiva Berceanu, Eca- Jbetina Stomida. . ROMÁNIA No. 796 CINERsMATOGRAFE Centru A.R.P.A.: Războiul din Norvegia- Belgia-Olanda-Franţa şi Sac­rifi­­ciul unei femei. SCALA: Campania din Polonia şi Jurnal. TRIANON.— „Saltul Mortal" cu Al­brecht Schönhals şi Jurn­a­l sou cu ultimele evenimente. CAPITOL : Răsărit de soare cu Cristina Soderbaum, Frite von Dongen şi Jurnal. SELECT: Dansăm în jurul lumii şi Insiula emigranţilor. PALAS (Bul. Elisabeta 16): Fată bătrână şi Trei fetiţe dulci. FEMINA: Ura! Sunt tată cu Heinz Ru­fman. REGAL : Jos masca şi Jutr­nal. ROXY : 1 contra 100 cu Melvyn Douglas, Louise Platt şi Jurnal. SAVOY: A noastră e noaptea şi N’am să te uit niciodată. FORUM: Viena cântă, Vienai dan­sează şi Suferinţele tânărului Werther. OMNIA: Viaţă de artist şi Ora fa­tală. FRANKLIN (Athéneul Român) : A 2­-a lună de miere şi Cei 3 Muş­chetari. ELYSÉE: Cei trei Muşchetari »:şi O crimă pe Broadway. BIZANTIN (Elisabeta 2): Sergentul Berry si Ora fatală. RIAL7/0 (Bul. Carol 21): Manechi­nul Şi Război si Pace. шрл '""wááMsmbíi- No­u. AMERICAN: Occidentul şi Femeia ideala. Razia şi AIDA (Cal. Rahovei 151 Paris la miezul nopţii. BARCELONA (Str. Măgurele 123) • £ost şi Se lasă n°aptea.’ CARMEN (Dudeşti 169): Femei de­­samăgite şi Cavalcada fantas­tica. DICHIU (Str. Romană 89): Hotel Imperial şi O fată căzută din cer DACIA: Ameninţări şi Scandal fără motiv. FLORIDA (Bul. Ferdinand 118) : Comoara din Insula piraţilor. GRAND (sos. Crângaşi 42) : Caval­cada fantastică şi Pentru d-t­ră Doamnă. GLORIA (Văcăreşti 44) : Lupul sin­guratic la Paris şi Colivia­rte aur. ILEANA: Vrăjitorul din Oz şi Noap­tea amintirilor. IZBINDA: N’am să te uit niciodată şi Marco Polio. I­LIZEANU : Atac în Mediterană şi­­ Parada nebunilor şi Trupa de reviste Georgescu Iaşi. LUCIFER (Dudeşti 97): Valsul ne­muritor şi Legiunea neagră. LIA (Griviţei 195) : Când Felinerele se sting şi Divorţul D-nei X. MARCONI­­ (calea Griviţei 157): In­vitaţia la fericire şi Viaţa uşoară. Jurnal românesc şi trupă de re­liate M. Bejan. MODEL: Cavalcada destinului şi Clubul trăzniţilor. MARNA: Drum bun şi Dreptatea nopţii şi trupa de reviste ТШ Mi­hăilescu. MIORIŢA : Adevărul cu orice preţ, cu Raimu; Cuceritorul cu Robert Taylor. MILANO (Călăraşi 153) : Capcana şi Broadway strada norocului. NERO (calea Şerban Vodă 94) Vrăjitorul din Oz şi Filmul în re­lief. ODEON (Sală şi Grădină) : Vreau să-mi înşel bărbatul şi Citadela PARIS Sală şi Grădină (calea Ra­hovei 118): La capătul pământu­lui. Legiunea diavolului şi Jurnal de război. U. F. A. PELEŞ (calea Colentina 84) : Cei 4 spioni şi Leopardul Suaaniei. РАЩ1 (Str. Mătăsari 31) : Ultima noapte şi Svăpăiata. REX (Dudeşti 22) : Fecioara de azi şi Sabotaj. SFUenbîD (Moşilor 290) : Am­enmn­tfu4 şi Cântecul deşertului. Л . л /rdQîUflxvt’- ч#пгг1,тап *С.!53щ|Д)фМ-и;й d£*â£*»0,-b-u de аеГ‘ Uxlge (calea Griviţei 335), Paris Melody şi Ucigaşi,­ ain prigon. UNIREA­(Filantropia 193): Regina carnavalului şi Spaima deşertu­lui-­­ VENUS : Suferinţele dee mame­­ şi Trei camarazi şi Jurnal rorhâ­­nesc. VOLGA (Dorobanţi­i): Sara de noapte şi Nopţi de groază în Hong-Kong. DIANA (calea Griviţei 110): Union Pacific şi stan şi Bran în Eroi fără voe. EDISON (Sală şi Grădină): Coco­­şatul de la No­tre-Darme. Trupa D’Avol. RAHOVA (Cap. Rahovei 91) : Apus de glorie şi Nevestele şirete. vNTC­­B-dul Filantropiei 57). _ Când felinarele se sting şi Divor­ţul Doamnei X.­­ COŢI­OCENI.— Aventuriera cu Ed­wige Fenillere; Ultimul Post, cu Bob Baker, Jurnal P. F A vorbit românește. nsarani«3yi3)Hi<î!RNofjM£MBB@i i HELIOT ERAPÏ A Binefăcătoarele efecte ale heliote­­rapiei sunt azi cunoscute de toată lumea. Majoritatea femeilor se plim­bă cu capul gol în soare. Departe de a se proteja, ca odinioară, de con­tactul cu aerul și lumina, căutăm într’aidins o comuniune din ce în ce mai strânsă cu principiile naturale ale forţei şi sănătăţii. Totuşi trebue să vă amintim — im­prudenţe se comit încă — uzajul e bun, excesul strică. Femeile care se expun la soare fără supraveghere şi fără discernă­mânt se expun la grave indispoziţii şi uneori la boli serioase. In momentul când înfruntaţi as­trul suveran amintiţi-vă că nu tre­ime să începeţi o cură de soare fără lin prealabil examen medical. Anu­mitor temperamente — pretubercu­­loşii pulmonari de pildă, — le face foarte rău instalaţia. Să presupunem că medicul v’a în­găduit băile de soare. Pigmentarea pielii este semnătura vizibilă a soarelui. Acţiunea sa pro­fundă asupra organismului este foarte reală. Lumina solară activează circulaţia sângelui şi înlesneşte schimburile ţesuturilor. Are o influ­enţă excitantă asupra nutriţiei şi respiraţiei epidermice. Stimulează starea generală a organismului, îm­piedică desvoltarea microbilor la su­prafaţa pielii şi normalizează funcţi­unile fiziologice. Dar prima condiţie de reuşită în acest domeniu este o cuminte şi len­tă progresiune. Trebue obişnuit cor­pul cu lumina intensă pe care i-o o­­ferim brusc. Prima zi a insoririi nu trece de cinci minute şi nu atinge picioarele, braţele, mâinile. A doua zi zece minute a descoperit picioare­le. A treia zi un sfert de oră. A pa­tra zi 20 minute, până la şolduri. A cincea zi 25 minute pentru aceleaşi părţi. A şasea zi 30 minute, descope­­rind toracele. A şaptea zi 35 de mi­nute adăogând umerii. In fine a op­ta zi putem rămâne la soare 40 mi­nute pe cât de descoperite îngădue decenţa, afară de cap, care trebue totdeauna protejat. Insorirea Colcotă sg fgCE foarte re­­pede. A opta zi corpul e obişnuit cu soarele. Totuşi nu vă sfătuim să de­păşiţi o expunere imobilă de 40 de minute fără aviz medical. Acţiunea binefăcătoare a băilor de soarele în­vii din atmosferă îşi adaugă energia acţiunii luminii, în lupta contra flo­rei microbiene. Prada desbrăcării în aer liber — la ştrand sau plajă — are astfel fe­ricite efecte asupra sănătăţii corpu­lui, din plin aerisit. Lichior de ismă Facem esenţă de is­pă punând ca două mâini de frunze de ismă şi pes­te ele spirt cât se le acopere, lăsând 2—3 săptămâni la soare. Facem un sirop de 1 jumătate kg zahăr şi un litru apă. Când siropul e gata punem o jumătate din esenţa de ismă lă­sând să se răcească, apoi punem o jumătate kg. spirt bun, adăugăm şi restul de esenţă strecurată prin hâr­tie de filtru, adăugând şi puţin za­hăr ars. După aceea mai trecem o­­dată compoziţia prin filtru, punem în sticle curate pe care le astupăm cu dopuri de­ plută şi le sigilăm, ţi­­nându-le câtva timp în pivniţă svân­­tată, pe nisip, culcate. «я®вяяяяянявяяяяяяяяяяаия1 вЮШИаЕЗг.£Г2г*П01гП"ЗП^гг.г.­»гаяиш. fia mgd­&eSPS 1) Roşii umplute. Con­ilăţi pentru şase persoane: Un kg. roşii, miez de pâine, un dl. lapte, pătrunjel verde, o ceapă, puţi­nă sare, 3—4 ouă răscoapte, 100 gră unt proaspăt, 10 gr. pesmet. Se­ amestecă carnea de la roşii cu miezul de pâine muiat în lapte şi stors, apoi pătrunjelul verde, ceapă, sare şi ouăle tocate mărunt. Se um­ple roşiile, se presară fiecare cu Unt proaspăt şi pesmet şi se pune la cup­tor se lasă o oră să se coacă.. 2) Pui un pesmet cu cartofi piurea şi salată de ardei copţi. 3) Plăcintă cu mere. Cum se face o umplutură gustoa­să, curăţim merele de coajă,­­le tăiem felii subţiri şi le fierbem în­­tr’un pahar de vin alb şi zahăr. A­­poi le adăogăm sare, scorţişoare,, sau vanilie. După ce sunt fierte, le adăo­găm 2—3 linguriţe de stafide (acea­stă cantitate la 2 kg.­­de mere), le a­­mestecăm bine şi lăsăm sa se rucea­­scă.Cu această compoziţie putem um­ple clătite, budinci, gogoşi, strudel şi plăcintă. II 1ИВВа*ЯОВвЯИ0Е®1ЯВИаЗ»0Е53Н®В Comemorări Aţlgpţ 15 Mark­ro­log­ ( 1718) .—Declarat ma- Z­l prin firmanul adus în Bucureşti de MUstafa Aga, imbătrânitul în rodnică idoimnie Constantin Vodă Brâncoveanu fusese ridicat, la 3 Aprilie, cu întreaga familie şi tri­­m­şi la Constantinopol. Temător de atitudini intempestive din partea dregătorilor Sublimei Porţi, el luase din­ timp întinse măsuri de sigu­ranţă şi îşi stabilise tacuri de refu­giu. Totul fusese însă zadarnic. Svârliţi în temniţţâ, sunaşi la cumplite cazne şi umilinţe,* Brânco­­venii sunt duşi în Ziua de 15 August 1714 la locul de osândă, pe malul Bosforului, şi decapitaţi. Constantin Brâncovean­u fu spat să asiste la u­­ciderea feciorilor săi şi a ginerelui său, Enache Văcărescu. Cel din ur­mă fu doborît el. A suferit şi a mu­rit mândru şi eroic. El pierea în vârstă de 61 ani du­pă o îndelungată şi strălucită dom­nie de peste un sfert de veac, ca­racterizată printr’o politică dibace şi de folos ţării. Rămăşiţele pământeşti ale mare­lui Domn al Ţării Româneşti au fosit Îngropate în biserica Sf. Gheor­­ghe din Bucureşti, înălţată de el. Napoleon / Ц769). — In Ajaccio (Corsica) s’a născut împăratul Na­poleon I Bonapa­­rte, fiu­ al lui Char­les Bonaparte și al Laetiției Ramo­­lino. După o viață glorioasă s’a stins pe insula S­f. Elena la 5 Mai 1821. m­m­ffDE O interesantă şi semnific­ativă ir­nierştenţie au făcut de curând bru- Itar­, la ministerul Economiei Na­ţionale şi la Primăria Capitalei, pentru sporirea preţului pâinii.­­« ^ prof. George Strat, subsecretar de Stat la Economia Naţională, a respins această cerere, de acord cu d. general Victor Dembowski, pri­­­miu­l general, al municipiului. Dorinţa exprimată de plămădito­­rii pâinei noastre celei de toate zi­­­pie, nu rămâne mai puţin semni­ficativă, ea găsindu-şi să re facă ştiută tocmai acum când guvernul pune în practică o măsură înţeleap­tă, primită cu atâta satisfacţie de toată lumea: sporirea salariilor funcţionarilor publici, prin aplicarea felii­­ de armonizare!... — Nu­ e act de sabotaj şi nici pro­­fitori nu suntem,­­ răspund bruta­­vii, la întrebarea firească a oricărui cetăţean: — Da’cum vă nimerită-ţi să cereţi scumpirea puiţm, tocmai acum, când să ne bucurăm şi noi de-irn saiaţiu mai a catarii?... Şi un punct de vedere şi celait, i i';i. P»»te avea fireşte Justificarea I tui. JDedat. de ce nu am mărturi- I balanţa dreptăţii pare-ni-se .•ă tot spre înecul cetăţean, jecmă­­~'-'. «O pungă din toate nărieie în­clină... Insuş excesul de documentaţie cu care­, şi-au prezentat brutarii pre­tenţiile lor, ni se pare suspect. Aşa cum dealtfel au socotit şi autorită­ţile superioare, care n’au cedat I nonei tentative de scumpire a pâi- Inii. Deocamdată deci, „n’a eşit“... Mâi­ne însă, vă putem da de pe acum cele mai precise asigurări, încerca­rea va fi reluată într-o formă sau alta, cu norii argumente şi cu noui pretexte — şi aceasta nu numai în ce-i priveşte pe brutari... Aici cre­dem că treieite aţintite atenţia şi sp­rijin de prevedere al autorităţilor care şi-au dovedit cu prisosinţă, aşa cum arătarăm, grija ce o poartă ne­voilor populaţiei, grijă şi veghe care nu vor înceta nici pe viitor. In adevăr am săvârşi nu numai o injustiţie, dar şi un grav păcat, dacă am lăsa ca sporurile de sala­riu — ce au fost date pentru ca massa funcţionarilor să poată face faţă scumpirii de până acum — să intre tot în buzunarele speculanţi­lor, ce stau la pândi, ca pretextele şi „documentaгйе‘, gata făcute, ■cuini noui majorări de preţuri. Aceşti speculanţi să ia aminte şi ă ştie din­ capul tocului: — De-ajuns! Nu mai merge! Exemplul brutarilor, care „s’au rs!‘, să le fie învăţătură tuturor, fată P.cţin de ţinut minte pentru I tî mâine1 când orice nou­ă încercare * I R­EPORTAJUL ZILEI SCUMPIRII PÂINII - 0 LECŢIE : пиит MINTE. PENTRU I ---- ~----.^.^..*..^««1кивя,явва1ВЕйВйваивявивв»вваивим1овиа1М1в!И®а|ваа I tic a înşela vigilența con­ducătorilor Si­lit a schimba rostul și destinația majorării salariilor, va fi — așa cum trebue să fie—, categoric respinsă.­ cit . Aptă existenţa Nu întotdeuana marii compozitori au fost beneficiarii creaţiunilor lor artistice care le-au asigurat faima u­­niversală şi nemurirea. In­deobşte ei au avut de luptat cu cele mai peni­bile dificultăţi materiale. Astfel, un istoriograf muzical subliniază că ma­rele Mozart deşi compusese peste 600 de lucrări muzicale şi deşi se bu­cura de un strălucit renume nu şi-a putut vinde partitura celebrei opere .Don Juan” de­cât cu 225 .Donni. Schubert, autorul­­ nemur­itoarelor lieduri, de multe­ ori n’avea cu ce să-şi procure pâinea zilnică. Abia spre sfârşitul vieţii, un editor mai omenos i-a servit o leafă de 25 fio­­rini pe lună. Weber fu deasemeni unu­l diin geniile artistice care au dus згяз1шякз1!£1в^явб13Бваваяяавяяав®няЕ;киш;япвявNoзвяаняэя o viaţă mizerabilă. In schimb şi-a îmbogăţit editorii cari priveau ne­păsători zbuciumul său. Partitura faimoasei opere „Freyschütz” i-a fost preţuită numai la 80 frederici aur. Teatrul, însă, care i-a cumpărat-o a câştigat în scurt timp 50.000 de taleri. . Marele Beethoven avu norocul sa găsească câţiva preţ­uitori­ care­ i-­asi­gurară o trăire mai tihnită. Cel mai favorizat de soartă fu Brahms, M­11 mai a treia lui simfonie îi fu plătită cu 40.000 franci. Vn ©и«& Şoaart© p©S!tI«os Paul Whiteman, cunoscutul­­con­ducător de jazz din New-York, are o greutate de aproape 150 kilograme. „El este cel mai politicos om din New-York.” — a zis odată­­Charlie Chaplin vorbind despre el — ,,­,căci dacă în autobu­z se ridică litru­l ceda locul, atunci face loc la două doamne deodată”... - v' 750.000 inecte ! Un mare om de ştiinţă americani zoologul Howard, scrie că din cele circa 915.000 specii de vietăţi cunos­cute până acum, 750.000 sunt insec­te. Importanţa acestora, dovedeşte ei, în menţinerea echilibrului biolo­gic in natură, este hotărîtoare. Dacă, prin imposibil, s’ar întâmpla să fie stârpite dintr’odată toate insectele, ar dispare şi majoritatea plantelor cu fiori de pe pământ, plante a că­ror încundajie se face prin interme­diul insectelor. Pretutindeni ele săvârşesc, dease­­meni o operă neîntreruptă de des­compunere a cadavrelor din regnul animal şi vegetal, permiţând conli- II ui la tea în marele ciclu al naturii. Deaceia Howard este îndreptăţit să sublinieze însemnătatea extraordina­ră a minusculelor vietăţi în marele­­şi complexul proces al vieţii pe pă­mânt. Ual ceasoipreic offiginial Dacă Danemarca este „patria biei­­clelelor ”, în schimb Elveţia este „pa­tria ceasornicelor”. Ştiut este că, de îndelungată vreme, în această ţară se produc ceasornicele de cea mai mare preciziune şi, totodată, de con­strucţii din cele mai variate şi în­drăzneţe. Faima ceasornicelor elve­ţiene este universală şi nedepăşită, iar râvna de a fabrica ceasornice cât mai perfecte este neînfrântă. Tre curând o revistă din Zucrich informa că un ceasornicar a reuşit, după 12 ani de trudă,­să construia­scă un ceasornic care se întoarce la un an. El merge cu regularitate ma­tematică și este pus în mișcare de un motor de dim­ensiuni m­icrosco­­pice. Odată la 365 de zile trebuie în­cărcat acumulatabul care dă energie micului motor. Sîfafiîl Cătunul­ui­r­epurt din I­­orc­na are azi faima pe care o avea odinioară Cremona (Imlia). El este renumit Pentru viorile ce se fabrică acolo cu continuitate, încă din al 17-lea veac­. Meşterul Labeşte posedă câteva viori viliri de mare valoare: un Stradiva­­rius numit „Răsărit de soare”, în­­crustat cu ivoriu şi împodobit cu a­­rabescuri uimitor de frumoase­..- dea­­semeni el mai are o vioară Gualtieri (1741). Dar el nu te păstrează'.«.a po­­t­oabe cî_ le*a* deschis și le-a­ studiat *n apamanunţ, ele servindu-i,ca­ mo­del la lucrarea unor instrum­ente fi­ne și renumite. . » *'a Mirecourt nu se. fabrică viori iu sol­ic, ci bucată cu bucată, di--, lemn anumit, adus din Madagascar.­­Ele sunt lucrate cu­ grije, constructo­­ri fiind nu numai, meseriaşi­ price­­puţi dar­ artişti adevăraţi. Punetia la punct a unei viori din Mirecourt durează aprope un am. d

Next