Romănulŭ, iulie 1861 (Anul 5, nr. 181-208)
1861-07-14 / nr. 195
Wij A Wf ■ M Wimm Vk mumm, *■%**■ ft U Hi A JM U fi Ut ’-""'-r Va esi în tóate filele afară de Lunia și a doua șli după Serbateriä. fi* a fff fff Hfff1 Ff HTul’ff Uff 1 W VI Min ■ Abonarea se face în Bucuresci, la Administra%± IMIRIN POLITICO, CO1IIQUI, UTIBARIO. Pe lună*1..................................................... 11 • »—— — IT—TiiSi V^^SSiBan«..------------------ în județe la domnii Administratori și la coresáil.isH^IV":...... 2nS (ARTICLELE TERMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) Direptoriulu Riariului Romanulu și Redaptoriulu respune istoria: C. A. Rosetti. — Tipografia G. A. Rosetti, (Caimata) calea Fortunei No. 15. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratorul chiabulul d. C. D. Aricescu, Pas. Romăn No. 13. ERATA. în nimersi de eri la revista koloana 4, rBndsl 29 sb se citeaskB; f»negionari»l nreBarikator, în lok mrokszator; rBDdsi 36 sate în lok de stare. PRINCIPATELE - A - UNI. REVISTA POLITICA. Bucurcscl, 11 Cuptor. Bisita regele î Ilipsiei în tabăra de la Chalons oksiiB toate mesa estoniană. Demi alceastB liBlitoriB n’a fost BnkB ansngatB oficiale, dar ziariele nr»siane, kari a« ren»me de oficioase, Borbesk de dânsa într’un ton, kare n» mai lass nici o îndoingB as»nrBî. Se jiressasne asemenea kt’n »rma acestei Bisite îmn Bratil Francesilor Ba nrofita de manoneriie armatei nissiane ka sh ’ntoarke regelst Ilr»siei Bisita sea. în nripinga alianței ce se zicea ki ar fi a se închipia între Austria, R»sia vii Ni Bsia, gazeta de Silesia ne su»ne ki n» noate tigidsi ki rolagi»nile reciproce ale a iestor trei pateri s’a» îmb»Mugit, dar noate afirma nositis ki n» s’a fikst niici între ele nici un fel de înnoire lui ki nici n» se noate fa*se ne kbt timn mincinele Gorceakof bu reininea la nost»! se« Ile d’alli narte diferîngele între Frângării R«ssia s»nt in con mol mare narte îmnxinte, astfel în kit Rusia Bareksnoaste regat»! Italiei iiici înaintea Ilrusiei, în sfirmit kabiretul de la Berlin a ridicat pacea sa la Viena în favoarea îmii Boierii» Îngaria mi a uitat kinosigumea sa in kan«! gößernelor liberali ale României ns-i permite o intervenire aktipi daki geßernsl Abstrioin» Ba da dosada ki doreuute o în Boiok» Ungaria, care a dobîndit simpatiele numite liberale în Germania. — Ho aste konsideriri mfilgi kred sib zisa aliaug», cel ne gin din partea Ilipsiei, ar întîmpina aneBoiin,e; k» toate astea skornotul nsblik mBniiine în Esrona aste mtire ka adeBBratB; na sistem nrin srmare de kBt s’aiutentăm confirmarea sa» denegarea sea oficiale. Ultirile din Italia ne arată ma»religisnea earBinî de kB zînd; se zice kB în momentul aktsale realigisnea se mărgineinte mimai în Kalabre. Se snerB kB mBspreie l»ate de generalul Cialdini Bor resuit a o stinge k» totsl. E. C. Iitós 44 T»rin, 17 lalis. Mitim în „Nationalii regele Biktoro Eman»ele, d»ni ne uiți eristola îmniratul»! Nanoleon, ar fi zis venerari»I»i Fleury: S«nt fericit Bizînd In înaltui me» aliat înk»Bivigeazi direngis nea nolitiki »riati de g»Born»l me» mi accasti n»Beli favorabile Ba miri foarte m»rt b»k»ra amicilor Italiei. Neanole, 17 I»li». Nivelele d’ascî sânt d’o natsri mai liniuititoarii. Milan, 18 I«li». Ziari»l „Perseveranza 44 de astizi zice ki o gazeli de la Torin mingine, în contra demingirii sale, nipela desire esistinga «n»i komnld anînd do skou kiderea 1st Rikasoli iui o deklari de nosi tipi. în urma acestei deklariri, „Perseveranza“ ataki k» Bioeniji zisa foan tarinesx, îmiistindu-î, ki konjan teroarea unei krise ministeriale într’un moment, în care reakyisnea ridiki ki semegii kanal Ia Neande mi ki se întemeiazi n’o uretinsi diskordix între kanii liberali ai«Bem»lu i. Zlemta, 18 Isii«. Un sentement al ziaristul „Magyar Ország 44 anBngB kB kancelarii ksrgii Vag, Bice kancellarist kBryii Szogyényi, ministrul Szésen, judek BtorisT ksrgi! (Judex Curiae) Apponyi, mi Tavernicus Majlath au demisionat. (Mititorii noștri stBuosk aceasta în parte prin denemia noastrB nartikular i B)’. In loksl baronsis! Vay a fost numit komitele Forgács, gB Bernatorisl Boemiei, de cancelar al Ksrgei. — ’în medinga de astăzi a kamerei de jos, d. Ladislas Lonyay a absibt monsnerea, kB kamera sb deklare kB ns Ba intra în nici o diskssiune, mi nici Ba Isa in desbatere reskrintsi regesk, fiînd kBnd ns se va fi amînat strîngerea koutribsgisnilor. Ilonsnerea se îndrenteaza ne kalea oblinsitB. Dsn aceasta kamera s’t.okBnat kB Berifiksm de alegere. Demisiune Ministerului Golescu A Ilrea Insigate Doamne. înarmarea bubi mii de desbateri fsitsuoase mi regretabili sub ori ce nsnt de vedere ai fi niBite, Adunarea Legislativă în medinga de la 22 ale korenteî a dat în o miki majoritate, sn Bot de neîncredere Ministerisl si Mihei Tale. Konsiderangele ne kari mî moti BeasB Adunarea Botsle!, ne ferim, Mara Ta, a le anrecia aicea; ele au fost jidekate de întreaga Nagisne, mi kBBinte întemeiate óraé Indestile nentri a determina disolvarea AdsiBrit. Totsmi gBBei UBl MBreî Tale kBinri Bjsind gravitatea sitBagisnt, mi avÎnd în vedere nBgiuBl timp ce mai are Adunarea nînB la încheiarea sesiunii sale, a krezst kB a interessgerei cere de a nu da motive la noBi agiturî prin disolpare, în îmbregisrBrile de lagB. Ministerist Bine dar a densne în mBinele MBreî Taie demisiunea sa. Ellin dereksnointingB nentru înalta încredere kB kare Agi bine Boit a ne onora ssntem, Urea InBigate Doamne, Ai M Brieî Tale mea alekagî mi ssnimi serBitorî Stefan Golescu, (î. Arghiroimio, V. Marinescu, D. Bolintineanu, E. Sămeșescu, C. Bălcescu-Anul 1861, IsniS 24. citi.m în Monitor» I. Mele din srmB skrierî ale agen- ilor»î gsrei la Ilaris ssnt kB kestisnea IîrincinciBÎ strein este inadmisibile (neaniimibile); kB ni aenî ns s’a gîndit la aceasta mi rîb Ba fi onosigisne la o asemenea monosigisne, ori de »ude ar Beni. Ilolitika no BlBi Ssltan in fagB kis interesele garelor române, nu a cerkat nici o schimbare în lisna Sa Boing, de aceea a Sultansl si mort. M. S. Domnitorul a trimis din nartel trei persoane din ambele gări, ka sl felicite ne nosl Ssltan nentru ssirea Sa ne tronai nadimaxilor Otomani. Aceste persoane sunt: d. Teodor Balin, d. K. Kornesks mi d. N. Dokan, (Komunikare de la Ministru din afari.) (Ansagatoriul Român.) DESPRE PROTECȚIONISM Libertatea Commerciale. (Urmare, Vezi No. 88 ... ). Guvernul taxează productele străine, ca să poată avea un venit și prin urmare să nu încarce cu tase pre contribuitorii statului. Această sofismi nu este de mai mare valoare de kit iele altele kombi.Brim, mi kred ki mi aceasta Ba kadea ka ori ce sofismi. Mi ne ns Bede ki tasmd modsktele striine grestatea kade assnra konsumatorilor nagionali? — Dar cine este konsumatoriul ? Este tot kontribuitorist ne kare moleligioniski kired kx-1 ajöti. — N» este sn ce komik a zice ki nentis a Boiiara nonor»l de kontribuisne a direntB îl fak a uliii într’sn mod indirent ? Este adevirat si ori ce stat mai ’nainte de toate trebse si esisti, mi n» noate esiste firB resurse. De ce însi statul si se îndoeaski de moralitatea nonor»l»í si«? Tot cetigian»! iulie, kine kit timn are diventsl de a cere de la g»Beni asigurarea unori religii seale, asigurarea persoanei seale, nre kit timn are diventsl de a cere a fi notes de inpasiunea striinilor, de a astea gisi fi»l si» o uikoali »nde si noati de Beni adeBirat om, tot ce linian si zik mekil timn are aceste dirent»ri mi milte altele, ne anirat k s noamte ki trebse si aibi mi datoria de a kontribui, uronorgionale k» averea sa, k» nosigisnea ce ok»m în societate, la înfiingarea tilor instiligisnilor necesarie sigsrangei mi binel»! nsblik, lire kit timn dar ori ce ssass îmi ksnoaște datoria sa, ce trebsingi este de a nsne akse indirekte, tase Bamali? N» este mai bine ka în timn si, în care ne aflim, si nu se mai întrebsingere asemenea missre? Ns este mai bine ka ori ce celigian si nitie karat nentru ce ^illemle, se noati !»a mi el, în mintea sa, socoteala gemeni»!»!, se Bazi daka în adezir, ks banii ce contribie fu kare, se face ceea ce trebie într’o geam civilisati? Ilenk» ce dar alitea Imnedikirl komercislfil, verdere de timn, ka»se de Skandale mi n» mai bine tase direute? Kare este a Bantagisl Banilor ? Nici susl. — Kare desa Bantagiele ? Nenumerate, din toate nenicisrile de vedere ce demonstramza mi khiar mici din ne nici»l de Bedere financiari», sistema Bamale este desa Bantagioasi: Esistînd Bârnele, kigi bani care nu se keltsesk fin nici »n folos, mi ka si zik aman» se verd în Bintr» sesținerea bi»ro»rilor, amaloiagi- FOITA ROSAJIULUI LAVINIA. Partea III. XIII. (urmare) Forte multă ușturată prin mărturirea ce-șî făcuse și prin confesiunea cotră Salvatore, Paolo dormi totă noptea și se deșteptă forte bine dispusă a doua șir de demănăță. Prima sea cugetare deschizându ochii cu acésta: „Ecomé deci înamorată!... fiă!„ Cestiunea era în fine resolută, și nu se putea opri d’a se bucura d’asta. Era realisarea unui visă de multă timpă concepută; și déce vr’vă dată una omă aă avută dreptate d’a fi fericită și măndru simpțindu-se înamorată, de sicură acelua era ela; coci mulțămită lui D-șleă, n’avea a oferi pe ună altaică ordinariă tămâia sea pentru prima, și era sicură pentru ultima ora din viea sea. Déce era într’însulă stofă d’urîă bărbată, cumă spera, femeia acesta era tocmai aceea care ar șei a o scote la lumină. Ea așia de frumósá, sufleta așia de înaltă, așia depinlă de nobili și sănte aspirărî! Unde draculă își lăsase Thornton perspicacitatea sea ordinariă de a judeca așia de rău? Va veni vă <i în care amiculă seu pre neîncreștetoriă îi va da dreptulă. Paolo avea acestă convențiune. Ea era sé fiă Laura sea, Beatricea sea, musa sea..., i) Bezi No de erî. Aici imaginea desagreabile a cavalariului veni de se presintă în spiritură lui Paolo și termină monologulă seă. Deră înămoratură nostru nu era dispusă a se lăsa multă se fia oprită de pedice d’orice feliă. Ei bine, facă cavalabulă ce-a pute, din parte-1 a face și elă asemenea. Fireșce nu putea spera se câștige ună premiă asia de prețiosă fara concurință. Cine ar pute-o vede f ör’a o iubi? Thornton chiară recunoscuse farmeculă ce respira cineva (unge dînsa ! Tată ce Paolo doria sea voia, era ună curentă, — nu, uă căutătură de îmbărbătare, — și, spre a o căpeta, ar ține peptu lumii întrege. In mișla-loculă acestoră cugetări, Paolo ajunse la ateltăriulă seă din via Frattina. Fidele curentului seu, Salvatore aștepta pe amiculă seă, ro^lîndă pănișiorasea uscată și castanele copte, și cugetăndă “la desapurtamentulă vrabețiloră, foștii sei pensionari, căndă nu voră mai găsi pe ferestrele mansardei sele, dejunulă de fărămăture ce era deprinsă a le prepara în fiăcare șir. — E! disposițiunile puginii caritabili? întrebă Salvatore ca salutare. Mai violențî de cătă ori căndă, speră? — Nu arăta ca erî sora, Ilise Paolo. — Voră redeveni peste pagină, nu te teme. Iarbas a plecată acumă d’aci. — Ce este Iarbas? — Imperatură Soulouque, amiculă nostru negru, a adusă ună biletă pentru sine. Presimplă uă crise. Paolo apucă răpede biletulă, rupie sigilală și citi: „Jóul sera: „Mistress Piper ne a luată cu asaltă. Vreau orice preță se ne ducă la Frascati. Plecămă toți mane în șlină; vomă lipsi numai trei zile — una pentru clusă, una pentru stază și alta pentru întorsă, sum în adever’ă contrariată ce lipsescă de la ședința mea. Luni de demănâță sperămă se revedemă. Auzi, vino negreșitu. „La revedere, în curîndă. L. I.“ — A plecată! strigă Paolo sfărâmată. — A plecată! repeți Salvatore, sculându-se cu mare neastîmpără. — Da, la Frascati pentru trei zile, adause Paolo. — Bată-te sănetatea, se te bată! m’ai spărțată! Son rimasto senza fiato. Non ho sangue nelle vene. Am crezută c’a plecată pentru tată de una! Trei Rile, bună dose, nici pre multă nici pre pagină, tocmai gradulă de stimulante cuviincioasa spre a aduce prețiosa semență la maturitate. — Nu e nevoia de stimulanți, mi e tema, Rise Paolo, credă semența destulă de coptă deja. — In adeveră, urmă Salvatore. Ei bine! ce-ți spuneam că! îndată ce ie- aminte la asta, aice! lucrur ă s’a terminată. Nu te neliniști d’acestă lipsă, este contrariante, scă. Coci cumă Rice cănteculă: Da quel di ehe lei perduta Disperato in bando andal. etc. Deră pentru acesta a se fii și mai fericită la întorcerea sea. Ca în nopțile de iarna căndă eși din pată, Intorcîndu-te a prețuescî mai multă căldura câtșiafuriloru. Pînö una alta nimica nu te opreșce d’a cugeta la ea nici d’a vorbi la ea, asta va fi un consolare pentru tine. Paolo nu pré putea ave paciență, își perduse asiguranța în privința missei Jones, și tóte îndouințele sale, tóte prosimplimentele sele reveniseră de la asalta. Cu tóte că te-și putea zice lui însuși, cu tote căre-i putea fiice Salvatore, era urmărită de ideia ce acelă oribile cavalamiă făcea parte din societatea mistressei Piper. — „Plecămă toți măne.“ pre elastică. Acesta toți era uă espresiune Ar fi fostă multă mai simplu și multă mai naturale se scrie: „Piper-ii, mătușiă-mea, unchiu-meă și eu,“ déce nu mai era nimini altulă. Era rece de pariată contra unu ce cornițele și cavalabulă intraseră în momentulă căndă oficiasa mistress Piper organisa escursiunea. Descoperindu ce aștî domni suntă Italian!, ea le a fi cerută informări, consiliuri, și a fi habitată uă gămadă de neghiobie. Atunci d. Jones, imaginăndu-și ce face mă ce de minune, a fi rugată pe tatălă nobile și pe micuță seă satelită se binevoescă a împinge amabilitatea pîn’a consimpți a face parte din călătorie. Astăfel să trebue să se fiă petrecută lucrurile. Paolo respundea de asta. Cătă despre locuri, era destule, coci în ori ce casă trebue să ia doue trăsure. Familia Jones, Piper și ună servitor să facă șase, și uă trăsură nu este destulă pentru șase persone, afară de bagagiă. Va să ștică trebuia încă una. Asta era partea cea sumbră a biletului , doru era și că parte strălucitorii, și din partea acesta, imaginațiunea lui Paolo lucra asemenea forte bucurești. Miss Lavinia nu părea că așteptă cu multa plăcere astă escursiune — „era contrariată ce lipsește de la ședința sa.“ Incăntătoriă creatură! Asiguranța ce esprimea ce nu va „lipsi decătă trei zile“ avea asemenea valorea sea; aste cuvinte da curată a înțelege ce ea ar fi suferită d’uă lipsă mai prelungită. Pe urmă acestea: „Vino luni negreșită“ arăta impatiința ce avea d’a-lă revede. Biletul, în fine, era din cele mai amabili. Nu se făcuse nici oă schimbare aprețuibile în vieța interioară a lui Paolo. Era simpția că privirea scrutătoriă a lui Thornton plana asupra lui; de aceea se ținea forte bine. Pentru nimică în lume n’ar fi lăsată pe ambculă să se devine ună resultată care, — după cumă mărturia el însuși, — nu era decătă confirmarea presimplimentelorü ăstui amică și cea mai deplină desmințire dată a loră sele proprie. Pentru acesta cultiva ateliăriulă se- și urmăria lucrările sele ca totă de una și lupta chiară în voioșiă cu amicii săi ori de căte ori se presintă ocasiunea: deră cugetările sele era departe. Singura inouire ce introdusese în deprinderile sele fa ce mergea sera de făcea să preumblare singuratică cătra porta San Giovanni, pe drumul de la Frascati. Trei zile trecure asta, dera, val! La-