Romănulŭ, septembrie 1861 (Anul 5, nr. 245-273)

1861-09-18 / nr. 261-262

Va eși în tóte filele afarîte de Lunia și a ATr» 26!.—202. Anul V. doua­ țli după Sărbătoriă. Uf â Hîlf lU Cat Hill­l IPFl Ilf 1 f fi » VIIIHfl A fflfflf Abonarea se face în Bucuresci, la Administra­ ZU1 1111 POUTJGu, COIEMCIAK­I, LITERAÍUL. - 1 tane* K-13' Tmnjî luni................................................ 32 ________ — .. ....... în județe la domnii Administratori și la cores­t.3 lui*L-i.............................................. o­ i j _ pondinții nostril, sau d’a dreptul prin postă tră­­iseîință nie1 linia. *• • • "• ". "• • ". lied (ART [OLE­LE TRIMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.­­mițind și banii. Tot asemenea și în Iași. Direptoriulu ejiariului Romanulu și Redaptoriulü respunz ötoriu: C. A. Rosetti. — Tipografia C. A. Rosetti, (Caimata) calea Fortunei No. 15. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriul ejiariulul d. C. D. Aricescu, Pas. Roman No. 13. SENTINȚA EUROPEI. Asupra oamenilor ce au guver­nat și guvernă țeara noastră. „Guvernul împăratului — știind însă că seara, a carii organisare trebuia făcută, era DE SECOLÎ ARUNCATĂ DE ABUSUR­IȘTII DESORDIN AD­MINISTRATIVE AT­AT DE NUME­ROASE CAT și IN­VETET­ATE șei Supiirus: Watevski. Princip­atele-a- Uni. REVISTA POLITICA. Bucu­resci, 180 Râpci une, Monitorul do Sim­bu­b un­do nntizi ni no di nin­ o satiro în nripinija konferintjelor nentri unice. Se Bedo ki toate liniele telegrafii © urin kari se noalo koresnsade k« Konstantinond­o sont rente, knl alt­fel n’am­ astoa înyelevo kism gsprinsl a nbt«t fi am­­a de anatik­ius nem­silor în kit si ns koste îndată a lea informări Bare a astea arita nablikeleî adevir«! în­­tr’o gestisne amia do graBă ka őni­en definitiv a Itrim­inatelor, kind a most mai ales o uiliro nartikslarii ansripind ki a'iea Sniro a rem­as firi ressilat în kon­ferinae. Si oiiik­alim dar mi si stie­­rim kă liniele telegrafiii boi fi ro narato Uii ki gsBernsl Ba da kit m­ai liM’înd Utlirl ofiiinlî kari Bor faie ksnoskste nsbli­­k»l»i iele ie s’a netrekbt în konferințc. Rentele Italiei, r.jeugîn la esnosißiB­­noa de la Florenga, aßinst sn ksnînt în care, între altele, a zis ki Italia­ns Ba intra la Roma do kit ks noia Franjiel. Vorbind despre aiest diskers, ziarist le Constitutionnel îî konsakn «in ar­tikle, în care faie din nou­ deklariri de foarte m­are însemnitate nontru Italia, Oksnm­­di-se do areî kari ier epakborea Romei el ki fi­ kare Iskis Ba afla des- 1 ogor ea se a la TIMI­8L I­RIIN9I0S. Unire a Italiei, uimeazi el, Ba fi tare, fiind kl SINGURA BOINEL A ITALIEI A KREAT-O. Franga n’a fi­­rist alt nimik de kit a filist si so res­­nekte de kitro asterile striino Italia li­berați de jugul Austriei. Nici n’a spri­­jinit, nici n’a îmm­odekat Boinjia Italiei. Aiea Boinjii singsri a s­unat tron sl Nea no fii, mi resnektsi n­­i ostoi Boiine ne imnune datoria, ne­i ca­n­s n­e r­e v­o a d’a dori k­i aiest tron si remin­­ssm­at mi­ne rui­­nele sale si se ridice marele edifi­c­ii al ITALIEI UNITE. Aceste nose deklariri ale foiei oficioase a gspernilsi frankes, as ksm ziserăm, o mare însemnătate noi,tiki. Italia le va întreb­ge, sintem­ kom­primi, m­elism a înțeles toate memtlin­girile indirente ne-î-ai dat împăratul Na­­noleone. flentis noi Romiuiî însă, kari u am Boit­a inßeiepe nici o dată nimic, ii­ui konsilie dirente, nici nre­­țuiiiutrări indirente, aieste linie sunt o nosă lelipisne; ele ne susn ănka o dată kă nsm­ai fantele făliste de Boin­­ga nationale, de napisne însă­ mi ssut tari mi dsrabili mi bă nsmai asemeni fante, nimai o asemenea Boinu,ă tare naționale imns ne gelor-laligi resuektsl­ őnire a Italiei, ziye ziarist oficios, Ba fi tare, fiind­că SINGURA 3QRitt'b A ITALIEI A KREAT-O. Mai trebie oare să mai esniikăm­ aieste kiBinte? ns nede ori nine kit deliaiă e ideia ziaristsî inspirat de gs- Bernsî fraimes, ns pode kă el deoclară listat kă asm ai önirea f­ă li­s­t­ă n r i­n singura Bom­ipa naționale este tare? Să mai adăsgem oare ani kă aneasta am zis-o mi am veneu,it-o mi noî neksrmat, în foaia aneasta, contra istor­anelor kari­sssn,incas­snirea urim­­­inatelor ne kalea din­lomatică, adică din grania mi îndurarea străinilii? — O! dam însțelețte o dată mi noî, ka Italia, kă nimaî kalea naționale ds'ie la bine, kă nimaî ne-mi dă singur o­­mul ns poate să-i­ 1 mai iea niminî! De ne-am l­ODBinge în fine kă uel 'ie austeantă să­ î­nvie nara în gură d’a gata ka să mănînne, moare de foame, kă iei­ne ns dă din măne el însimi ka să skane din ană, se înealăl — Să luăm aminte, o Rom­ănî, se asksi­­răm­ konsilieri-­amililor noștri mi se iskrăm nină mai este timn, să ne de­­mtentăm kăt maî kstănd, kăii nine miie dakă mine ns Ba fi urea tărzie ! Turin, 22 Sentembre. On arti kl« do fond, nsbbkat în ziari«! .,Opiniono“, do as­­tizî mi s»b­ skris dy kavalarÎ Kl Buopcampagni, demonstri ki ns nimaî Franjia singari no ale denide momental iirnir» retragerea trape­lor sale go la Roma, fiind ki un asemenea drept neminsimnit d’a oksua Homa este nekonmati­­bile este in kontradikyisne ki m­inuinisi de neintervenire, ini termini ki sentința ki a sosit momentul, in care trebie si inseteze Franjia d’a m­oteije nsterea limeaski a Ha­noi la Roma, ki este datoarii si faki­a­­,ui asta nu nimaî in interesul Italiei, si mi­liiar în al katoliuismalaî mi al nanismilsi. On alt artikol deklan ki baronsl Teodo re­­mme niki la nostul sef la Madrid inși nu­mai fiind ki n’a nrimit niki nici sa res­­pins din partea kabinetslui spaniol la pre­­darea arxivelor. Haris, 22 Sen­tembre. Hitim în ziaru­l „Pays“ ki este probabile ki nostul genera­­lisi si Cialdini la Neanole va fi oksuat de dosi, adiki generalist Fanți ka guvernator militar uit Villamarina ka guvernator livile. Viena, 23. D’alallx eri sean s’a les­­nindit aiiî vorba desnre relrayereit minisle­­rialsi Aieste vorbe, de mi ns ssnl ks to­tul fin temei», sunt îns» nremalsrate. ön alt skomot — aieia desnre ín trayerea kan­­in lands! ksrgii öugaricí, komitelsî Forgach — dobindemte mal mslti konsistingi. be asiksn ki’u zilele trekste nostsl se» a lost oferit i'ostöisi minislr» de jssliyii, komitelsî Nadüsdi, kare Tusi ’i-ar ü retusát, Agram, 20 Söi­lembie, i­ledinüa die­tei. Dikasturisi ksristi faie ksnoskst ki Ma­­iestatea sa a imnuternistt ne dieti, dsne je­­rerea iel­a n’mi sn motomudik mi su Rne­­mrolomedik n­entr» Kronyia mi Slavonia k« keltsiaia gerel. Atingitor de neligisnea ko­­mmtatsisi Virovitic ka dieta si sisuii dorin­­­tele nagism­i serve, a­nume re’naiugarea Voevodinei serbesti, s’a isat den­siunea a nimi­sn komitat ad-hoc uenlis ’lem­etaiva aiestei leslism. Se suneazi diskosiunea a­­ssara miroalelor n­ouorarie mi se stmileazi, ka o esienii,i»ne, ki la do»i mkoale iirim­i­­nali de la Fiume instruküiunea diferitelor o­biekte si se vredea în imgî egali în limba kroati mi’n­iea italiani, ear la Baccari si se deklare limba italiani ka un obiekt obli­­gitoriu de imingitori. N­aragrafele 17 miai 22 asbura profesorilor s’as adoutat kis oare­­kari modilikirl. Pani­ansimisi komitatsisi an­ boc rrsnektivki a terminat m­oieki­l de adreai, a den­s dieta a ípnea miine a medinjii sekrels. Triest, 20 Sentembre. Bancarea Rom­­naniei Lloid, „Arkid siele Ferdinand Maks" a sosit de la Bombai­ks nuvele nini la 27 August. Guvernul Indita a iiss­t n mrort de 10,000 rsnif nentri cele mai lesne mrobe de bombak din an si aiesia­ti din ier viitor. DIETA ARDEALULUI. De mult sa inienst a se vorbi in di­ferite jurnale despre dieta Transilvaniei in di­ferite moduri firi a fi vizst nini akisrna vre­un ressilat al ninerilor, ie sa» esnrimat în nrivinija aieasta. i­»ni se mi noî nrvi­­ntirxm oare kare mu­lt mai am­ouno despre nine­rea dietei Transilvane, înnirixinim leli­­torilor noștri simitoarele. 1. Resolsuisnea imnirilenski a emit în 7/ia Septembrie mi dieta se va jjinea în Alba-Iulia dsai A6 sen­­timinî de la emirea resolsijisnei. 2. In sen­­sul de 8 f. se va numera tot feliul de dare dreanu­. 3. de la 30,000 de suflete se va alinje un dentis­t. Uronosiijisnele reveritî sxnt urmitoarele: a.) m­arlikslarea Naijisneî ro­míne, ka naiji»uc nobtiki, mi a religiei gro•• ko-orientali ka religiune inimiti mi aseme­nea indrenliiji­fc ka celelalte, b.) alegerile ofiialilor kordin­ați , a kamkclariului, guver­­natorului, a konsiliarilor de guvern, m.a. c.) trimiterea la Senatul impierial, m. d.) Darea în ner­raktire a întocmirilor de linși în m­i­ving a drent«l»î­i vii mi kriminal­ierste de schim­barea iînnregiuririlor. — Eari m­onosi­­ljia neutru «nimnea Ardealsisi ks bagaria este mtearsi. — Din aieste vederi ki Ma­­iestatea Sa îmniralul a fikut tot, ie sa lis­tat, ka si îndestuleze mi­ne romiul ne ka­­l­a konsk­leijionali, mi datorinjia noastri a rominilor este si kistim a ne folosi de iele­ie­ni sau koines carimî ne kalea kons­­tituyionali, uii si skoalem de nutagi nentru diets lui din fondul usmaniului. Toi» inssls t­eb»e si se simte. Sintem de cea mai mare konvingere ki Ilre oyiinea noasta de ambele konfesiunî, kare tot deeuna’a spriji­­nit mimicirile noastre nassisnale ne terenul legal, n».va riminea nici aksma înderint kind e vorba de m­­erea nme! — akum as niii odati, (Telegraful Romín), ... —­­ •i.0.m^3Eeamroc."iSS £ 38P*&*$ra!mrD. GARIBALDI mi KLAUÍIA, k 11­r­e R­o­mn­i­n­i. Dintre Karnajii. Ziariele slriine, mi maî k» sea­­mi iele »ítgeremti, se oksni m»ll k8 o skrisoare a Isi Garibaldi, nrin kare iitBili ne Ronnnl ka si se 8~ neaski ks öngsrii, nreksm uit ks o skiisoare a Isi Klanka kiln erosl i­­talianț urin kare msljjimeuite aieslsia ki s’a adresat kitre Romtni. őn korestiondinte din Tsrin al ziorislsi sngsresk Posli Niplo, srtsne ksmki skrisoaria Li Goribaldi e da­tată din Kaurera 16 Isii», e adresați ki tre kontesa Dota d’Istria nisksti Gika, tui ksm ki el, korestiondinte!©, a nri­­mit de la înssuii Garibaldi »rtnito­­risl esirakt din aiea skrisoare. Eati estraktsl tradss din «ngs­­remte: „Alătea motive de simuatie­re­­ „l­uroki esisti între nonorsi romín „mi italian, înkit Beßi gisi Iskrs „m­ea firesk, doamna m­ea, daki în­­„drentez m­in mi Golirea d -Boastri, „sn konsilis kiln braBil d-Boastrx „komuatriog”, sa konsin­s kare, amia „kred­e», este în interesul nosîrs „al tstsrora. „Ungaria, în acest moment se „gisemte într’o nosigisne foarte di­­„fitili. Aieasti napisne a kire­­fri­„pie ks noi s’a înkregat ne kîmtis­­„zile de ostili ale libertatii italiane, „meriți k» deosebire conLkrarea no­­„noarelor Esrotiei risxriiene, nentii „kx kassa lor este kontsni. Sirbii „Krodpii, Dalmații, pun la dorințele „naționali ale Ongariiei; Rominii1­ „ka»tă si lakreze tot amia, mi­e» „mi înkred milt în înalta insisin­a „io öBepi assuna komnak­iopilor d-B. „nentr» ka aieasli fripeaski regb­­„l8ri și se înlireaskă, kare de au­r ,,înainte sa lega ne seminßiele­ri „siritene ks frapii lor din leninul „ansssl Esronei. „Honoarele, îngrijiite între sine „de cătri tirani, întemeiari nșterea „acestora. Plonoarele, între legăndise „între sine mi isbindsse dsnn Ieifile „Is! Krisi mi ale smanitapil­­or re­­„alisa aiele Bissrî ale forisireî în „kare no leginarim tot deasna. „(Ssbskris) Iosif Garibaldi.“ Ziarisl fingsresk ziie: „Recoman­ dăm acestă dojeană a eroului de la Ga­­„prera seriosei luări aminte a frajiloru „noștri de falcă romănescă celor de pe­­­ste Dealul CraiuluiA Dealul Craiului desparte Transilvania de Ungaria, mi sngsrit nentri la si­ns zikă Tr­an­sil­van­ia, Transilvani, nimiri kare ei ar dori si le mteargă de lot, zik maî biksros uămintil sau loksitorii de neste dealil Kraislsi, mrelism de esemnis Rominii, în Iok Transilvani sau Moldovenî, zik, fra­pii de neste Karriagî, sa» de neste MilkoB. Skrisoaria Isl Garibaldi, în for­mă, e la adresa Rominilor din Urin­­lîitate, dori în fantă e destinată k» deosebire nentri Rominii din Tran­­silvania. 9­ ei aspi<J, őngsril amia o tngeleg. Din această scrisoare se vede ki m őngsrit fiksri ne Erosi Italian si kread:. ki Sirbii mi Kroapii s’ar îmnika k» toate dorințele ongsrilor; aleea ie iulie toată lsmea că n» este adevira!; de altă parte îl fiksri ai kreadi ki ns ongsril ar fi kassa des­­binirii Slavilor mi a Rominilor si numai tiranii kari­iar fi în Bnjbii ks őngsril. ks alte ksBinte ki ns eng gerii si Rominii mi Slapii ar fi in­­strumentele reakpisnil. Cu toate acestea, biksria noa­stră este nesu»să că Garibaldi se­­ interesează mi de Italianii din Dalia lui Traian, floare kriar prin aceasta ni se ca da okasisne a­î esniika o dată mai ks deamirsnisi kas3a noa­stră mi ranortirile noastre ks őn­gsrii, mi Italian»! Ba fi ks nenstiftßi să ns în­jeleagi ne Roman. Eati aksm mi skrisoaria lsi Klan­­ka kătri Garibaldi: „Renorare! Am leat m­o klama pis nea d-taie ") " In "alle"ziși se striine­sti Moldo-Rominii, „nea frumoasi kare o ai îndrentat „kilre Rom­ini, îndemnîndai la kon­­„kordio mi aniro ka­l­igarii. „Si dea D-zes ka anest între­­„leui sfat si fii ultimii, ini m­rjiile „desbinate si rekanoaski kam ki a „sosit momental fiind toate naterile „trebie să fii întranite la an­iok. , Anesta e singurul mîzlok sarea în­­„Binye intriga reakijianei Barouene „nea ka alila miestrii gesati. Ilii „întra adevir ki na l&a­ea, na lem­­„niga, na fanile sant anesea de ie „trebae si ne temem, ii mai pîrtos „anea nefericiti desbinare al kireî „liniani, instrumentele reekistaîiei „ka alita dibinie mtia si-I aram­e „între nonoarele a kbror kemare ar fi „să fii în bani înțelegere; a"iele „kalomnii m­in kare înegresk ori­­ ie „minikare liberale iui naționale; a­­unele mieștrii dinBolevu­l de care se „folosesk sure a koramne mi­a adane „în rilinire si milQi mintele lui dorin­țele iele ferbinții ale nonoarelor. „In Italia, religiunea lui legili­­„miratea este ka kare amiyesh ne „neiutialorî iui ne 'iei slabi de minte „în sjeara «ngareaski diversitatea „nauionaliti­jilor mi dreanta temere „a a­cestora este aneea ne ie­se ra­­„zimi spre a asin­ja ara­­ iea amoruili „a semințelor între sine. „In Italia, mimkarea naționali „nea mireagi karo a stors admira­­„Uranea lamei, astfel s- o înfigm­­eazi „înaintea nablikalal, ka­iui kam ar fi „în kontra religianoi mi ar rnstarna „ordinea soniali. în aripirea 8nga­­„riel, ristilminesk karakterei nel li­beratori» al mimkiriî, mi o kalom­­„m­eazi ka kam aneasti mimkare na „s’ar îmrika ka libertatea mi despot­­„larea celorlalte național ilijil de la „Danire. „Karimi risani kaprile annyi­­„toarie din Viena ande akam­a de o „dali îmi adak a­minte de dalorin­­„ya de a amra m­e Slapi mi nre „Rom­ini în contra ama numitelor m­e­­„tensiani angaremlî, akam adeki Bor „ka toul de o notrÎpi si se îmaii­­„limeaski din bani lalea instituiiia­­„nilor nelor de nea oktroiate. „însi aneste komnesiani, filiate „într’un moment de strimtorare, na „Bor­adane are nimene în rilinire. „Esnem­inga anilor trekajjl a înșigat „are nonoare a jadeka adeBirata Ba­­„loare a anelor kom­esiani...— în»r „gării, Kronyii, Rommil mi Sîrbii „de o notîiBi­oii­adsk a­minte de „jigal nel de fer kare dani 1849, „a însemnat triantul realiyianei, ei „n’au uitat suferințele mi grealigile „ne i-au an­tekat. Egalitatea de „drentari a tataror nat]ionalitii­ilor „kare se m­oklami ín Viena prin „konstitatíianen de 4 Maryia 1849, „întră adepți ki se întinse asan­a „tatarora în ioali rigiditatea sa. Toy! „de o noiriub se desuoîari de dren*

Next