Romănulŭ, septembrie 1861 (Anul 5, nr. 245-273)
1861-09-18 / nr. 261-262
Va eși în tóte filele afarîte de Lunia și a ATr» 26!.—202. Anul V. doua țli după Sărbătoriă. Uf â Hîlf lU Cat Hilll IPFl Ilf 1 f fi » VIIIHfl A fflfflf Abonarea se face în Bucuresci, la Administra ZU1 1111 POUTJGu, COIEMCIAKI, LITERAÍUL. - 1 tane* K-13' Tmnjî luni................................................ 32 ________ — .. ....... în județe la domnii Administratori și la corest.3 lui*L-i.............................................. o i j _ pondinții nostril, sau d’a dreptul prin postă trăiseîință nie1 linia. *• • • "• ". "• • ". lied (ART [OLELE TRIMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.mițind și banii. Tot asemenea și în Iași. Direptoriulu ejiariului Romanulu și Redaptoriulü respunz ötoriu: C. A. Rosetti. — Tipografia C. A. Rosetti, (Caimata) calea Fortunei No. 15. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriul ejiariulul d. C. D. Aricescu, Pas. Roman No. 13. SENTINȚA EUROPEI. Asupra oamenilor ce au guvernat și guvernă țeara noastră. „Guvernul împăratului — știind însă că seara, a carii organisare trebuia făcută, era DE SECOLÎ ARUNCATĂ DE ABUSURIȘTII DESORDIN ADMINISTRATIVE ATAT DE NUMEROASE CAT și INVETETATE șei Supiirus: Watevski. Principatele-a- Uni. REVISTA POLITICA. Bucuresci, 180 Râpci une, Monitorul do Simbub undo nntizi ni no di nin o satiro în nripinija konferintjelor nentri unice. Se Bedo ki toate liniele telegrafii © urin kari se noalo koresnsade k« Konstantinondo sont rente, knl altfel n’am astoa înyelevo kism gsprinsl a nbt«t fi ama de anatikius nemsilor în kit si ns koste îndată a lea informări Bare a astea arita nablikeleî adevir«! într’o gestisne amia do graBă ka őnien definitiv a Itriminatelor, kind a most mai ales o uiliro nartikslarii ansripind ki a'iea Sniro a remas firi ressilat în konferinae. Si oiiikalim dar mi si stierim kă liniele telegrafiii boi fi ro narato Uii ki gsBernsl Ba da kit mai liM’înd Utlirl ofiiinlî kari Bor faie ksnoskste nsblik»l»i iele ie s’a netrekbt în konferințc. Rentele Italiei, r.jeugîn la esnosißiBnoa de la Florenga, aßinst sn ksnînt în care, între altele, a zis ki Italians Ba intra la Roma do kit ks noia Franjiel. Vorbind despre aiest diskers, ziarist le Constitutionnel îî konsakn «in artikle, în care faie din nou deklariri de foarte mare însemnitate nontru Italia, Oksnmdi-se do areî kari ier epakborea Romei el ki fi kare Iskis Ba afla des- 1 ogor ea se a la TIMI8L IRIIN9I0S. Unire a Italiei, uimeazi el, Ba fi tare, fiind kl SINGURA BOINEL A ITALIEI A KREAT-O. Franga n’a firist alt nimik de kit a filist si so resnekte de kitro asterile striino Italia liberați de jugul Austriei. Nici n’a sprijinit, nici n’a îmmodekat Boinjia Italiei. Aiea Boinjii singsri a sunat tron sl Nea no fii, mi resnektsi ni ostoi Boiine ne imnune datoria, nei cans ne re vo a d’a dori ki aiest tron si reminssmat mine ruinele sale si se ridice marele edificii al ITALIEI UNITE. Aceste nose deklariri ale foiei oficioase a gspernilsi frankes, as ksm ziserăm, o mare însemnătate noi,tiki. Italia le va întrebge, sintem komprimi, melism a înțeles toate memtlingirile indirente ne-î-ai dat împăratul Nanoleone. flentis noi Romiuiî însă, kari u am Boita inßeiepe nici o dată nimic, iiui konsilie dirente, nici nrețuiiiutrări indirente, aieste linie sunt o nosă lelipisne; ele ne susn ănka o dată kă nsmai fantele făliste de Boinga nationale, de napisne însă mi ssut tari mi dsrabili mi bă nsmai asemeni fante, nimai o asemenea Boinu,ă tare naționale imns ne gelor-laligi resuektsl őnire a Italiei, ziye ziarist oficios, Ba fi tare, fiindcă SINGURA 3QRitt'b A ITALIEI A KREAT-O. Mai trebie oare să mai esniikăm aieste kiBinte? ns nede ori nine kit deliaiă e ideia ziaristsî inspirat de gs- Bernsî fraimes, ns pode kă el deoclară listat kă asm ai önirea fă listă n r in singura Bomipa naționale este tare? Să mai adăsgem oare ani kă aneasta am zis-o mi am veneu,it-o mi noî neksrmat, în foaia aneasta, contra istoranelor karisssn,incassnirea uriminatelor ne kalea dinlomatică, adică din grania mi îndurarea străinilii? — O! dam însțelețte o dată mi noî, ka Italia, kă nimaî kalea naționale ds'ie la bine, kă nimaî ne-mi dă singur omul ns poate să-i 1 mai iea niminî! De ne-am lODBinge în fine kă uel 'ie austeantă să învie nara în gură d’a gata ka să mănînne, moare de foame, kă ieine ns dă din măne el însimi ka să skane din ană, se înealăl — Să luăm aminte, o Romănî, se asksirăm konsilieri-amililor noștri mi se iskrăm nină mai este timn, să ne demtentăm kăt maî kstănd, kăii nine miie dakă mine ns Ba fi urea tărzie ! Turin, 22 Sentembre. On arti kl« do fond, nsbbkat în ziari«! .,Opiniono“, do astizî mi s»b skris dy kavalarÎ Kl Buopcampagni, demonstri ki ns nimaî Franjia singari no ale denide momental iirnir» retragerea trapelor sale go la Roma, fiind ki un asemenea drept neminsimnit d’a oksua Homa este nekonmatibile este in kontradikyisne ki minuinisi de neintervenire, ini termini ki sentința ki a sosit momentul, in care trebie si inseteze Franjia d’a moteije nsterea limeaski a Hanoi la Roma, ki este datoarii si fakia,ui asta nu nimaî in interesul Italiei, si miliiar în al katoliuismalaî mi al nanismilsi. On alt artikol deklan ki baronsl Teodo remme niki la nostul sef la Madrid inși numai fiind ki n’a nrimit niki nici sa respins din partea kabinetslui spaniol la predarea arxivelor. Haris, 22 Sentembre. Hitim în ziarul „Pays“ ki este probabile ki nostul generalisi si Cialdini la Neanole va fi oksuat de dosi, adiki generalist Fanți ka guvernator militar uit Villamarina ka guvernator livile. Viena, 23. D’alallx eri sean s’a lesnindit aiiî vorba desnre relrayereit minislerialsi Aieste vorbe, de mi ns ssnl ks totul fin temei», sunt îns» nremalsrate. ön alt skomot — aieia desnre ín trayerea kanin lands! ksrgii öugaricí, komitelsî Forgach — dobindemte mal mslti konsistingi. be asiksn ki’u zilele trekste nostsl se» a lost oferit i'ostöisi minislr» de jssliyii, komitelsî Nadüsdi, kare Tusi ’i-ar ü retusát, Agram, 20 Söilembie, iledinüa dietei. Dikasturisi ksristi faie ksnoskst ki Maiestatea sa a imnuternistt ne dieti, dsne jererea iela n’mi sn motomudik mi su Rnemrolomedik nentr» Kronyia mi Slavonia k« keltsiaia gerel. Atingitor de neligisnea kommtatsisi Virovitic ka dieta si sisuii dorintele nagismi serve, anume re’naiugarea Voevodinei serbesti, s’a isat densiunea a nimisn komitat ad-hoc uenlis ’lemetaiva aiestei leslism. Se suneazi diskosiunea assara miroalelor nouorarie mi se stmileazi, ka o esienii,i»ne, ki la do»i mkoale iiriminali de la Fiume instruküiunea diferitelor obiekte si se vredea în imgî egali în limba kroati mi’niea italiani, ear la Baccari si se deklare limba italiani ka un obiekt obligitoriu de imingitori. Naragrafele 17 miai 22 asbura profesorilor s’as adoutat kis oarekari modilikirl. Paniansimisi komitatsisi an boc rrsnektivki a terminat moiekil de adreai, a dens dieta a ípnea miine a medinjii sekrels. Triest, 20 Sentembre. Bancarea Romnaniei Lloid, „Arkid siele Ferdinand Maks" a sosit de la Bombaiks nuvele nini la 27 August. Guvernul Indita a iisst n mrort de 10,000 rsnif nentri cele mai lesne mrobe de bombak din an si aiesiati din ier viitor. DIETA ARDEALULUI. De mult sa inienst a se vorbi in diferite jurnale despre dieta Transilvaniei in diferite moduri firi a fi vizst nini akisrna vreun ressilat al ninerilor, ie sa» esnrimat în nrivinija aieasta. i»ni se mi noî nrvintirxm oare kare mult mai amouno despre ninerea dietei Transilvane, înnirixinim lelitorilor noștri simitoarele. 1. Resolsuisnea imnirilenski a emit în 7/ia Septembrie mi dieta se va jjinea în Alba-Iulia dsai A6 sentiminî de la emirea resolsijisnei. 2. In sensul de 8 f. se va numera tot feliul de dare dreanu. 3. de la 30,000 de suflete se va alinje un dentist. Uronosiijisnele reveritî sxnt urmitoarele: a.) marlikslarea Naijisneî romíne, ka naiji»uc nobtiki, mi a religiei gro•• ko-orientali ka religiune inimiti mi asemenea indrenliijifc ka celelalte, b.) alegerile ofiialilor kordinați , a kamkclariului, guvernatorului, a konsiliarilor de guvern, m.a. c.) trimiterea la Senatul impierial, m. d.) Darea în nerraktire a întocmirilor de linși în miving a drent«l»îi vii mi kriminalierste de schimbarea iînnregiuririlor. — Eari monosiljia neutru «nimnea Ardealsisi ks bagaria este mtearsi. — Din aieste vederi ki Maiestatea Sa îmniralul a fikut tot, ie sa listat, ka si îndestuleze mine romiul ne kala konskleijionali, mi datorinjia noastri a rominilor este si kistim a ne folosi de ieleieni sau koines carimî ne kalea konstituyionali, uii si skoalem de nutagi nentru diets lui din fondul usmaniului. Toi» inssls teb»e si se simte. Sintem de cea mai mare konvingere ki Ilre oyiinea noasta de ambele konfesiunî, kare tot deeuna’a sprijinit mimicirile noastre nassisnale ne terenul legal, n».va riminea nici aksma înderint kind e vorba de merea nme! — akum as niii odati, (Telegraful Romín), ... — •i.0.m^3Eeamroc."iSS £ 38P*&*$ra!mrD. GARIBALDI mi KLAUÍIA, k 11re Romnini. Dintre Karnajii. Ziariele slriine, mi maî k» seami iele »ítgeremti, se oksni m»ll k8 o skrisoare a Isi Garibaldi, nrin kare iitBili ne Ronnnl ka si se 8~ neaski ks öngsrii, nreksm uit ks o skiisoare a Isi Klanka kiln erosl italianț urin kare msljjimeuite aieslsia ki s’a adresat kitre Romtni. őn korestiondinte din Tsrin al ziorislsi sngsresk Posli Niplo, srtsne ksmki skrisoaria Li Goribaldi e datată din Kaurera 16 Isii», e adresați ki tre kontesa Dota d’Istria nisksti Gika, tui ksm ki el, korestiondinte!©, a nrimit de la înssuii Garibaldi »rtnitorisl esirakt din aiea skrisoare. Eati estraktsl tradss din «ngsremte: „Alătea motive de simuatiere „luroki esisti între nonorsi romín „mi italian, înkit Beßi gisi Iskrs „mea firesk, doamna mea, daki în„drentez min mi Golirea d -Boastri, „sn konsilis kiln braBil d-Boastrx „komuatriog”, sa konsins kare, amia „krede», este în interesul nosîrs „al tstsrora. „Ungaria, în acest moment se „gisemte într’o nosigisne foarte di„fitili. Aieasti napisne a kirefri„pie ks noi s’a înkregat ne kîmtis„zile de ostili ale libertatii italiane, „meriți k» deosebire conLkrarea no„noarelor Esrotiei risxriiene, nentii „kx kassa lor este kontsni. Sirbii „Krodpii, Dalmații, pun la dorințele „naționali ale Ongariiei; Rominii1 „ka»tă si lakreze tot amia, mie» „mi înkred milt în înalta insisina „io öBepi assuna komnakiopilor d-B. „nentr» ka aieasli fripeaski regb„l8ri și se înlireaskă, kare de aur ,,înainte sa lega ne seminßieleri „siritene ks frapii lor din leninul „ansssl Esronei. „Honoarele, îngrijiite între sine „de cătri tirani, întemeiari nșterea „acestora. Plonoarele, între legăndise „între sine mi isbindsse dsnn Ieifile „Is! Krisi mi ale smanitapilor re„alisa aiele Bissrî ale forisireî în „kare no leginarim tot deasna. „(Ssbskris) Iosif Garibaldi.“ Ziarisl fingsresk ziie: „Recoman dăm acestă dojeană a eroului de la Ga„prera seriosei luări aminte a frajiloru „noștri de falcă romănescă celor de peste Dealul CraiuluiA Dealul Craiului desparte Transilvania de Ungaria, mi sngsrit nentri la sins zikă Transilvania, Transilvani, nimiri kare ei ar dori si le mteargă de lot, zik maî biksros uămintil sau loksitorii de neste dealil Kraislsi, mrelism de esemnis Rominii, în Iok Transilvani sau Moldovenî, zik, frapii de neste Karriagî, sa» de neste MilkoB. Skrisoaria Isl Garibaldi, în formă, e la adresa Rominilor din Urinlîitate, dori în fantă e destinată k» deosebire nentri Rominii din Transilvania. 9 ei aspi<J, őngsril amia o tngeleg. Din această scrisoare se vede ki m őngsrit fiksri ne Erosi Italian si kread:. ki Sirbii mi Kroapii s’ar îmnika k» toate dorințele ongsrilor; aleea ie iulie toată lsmea că n» este adevira!; de altă parte îl fiksri ai kreadi ki ns ongsril ar fi kassa desbinirii Slavilor mi a Rominilor si numai tiranii kariiar fi în Bnjbii ks őngsril. ks alte ksBinte ki ns eng gerii si Rominii mi Slapii ar fi instrumentele reakpisnil. Cu toate acestea, biksria noastră este nesu»să că Garibaldi se interesează mi de Italianii din Dalia lui Traian, floare kriar prin aceasta ni se ca da okasisne aî esniika o dată mai ks deamirsnisi kas3a noastră mi ranortirile noastre ks őngsrii, mi Italian»! Ba fi ks nenstiftßi să ns înjeleagi ne Roman. Eati aksm mi skrisoaria lsi Klanka kătri Garibaldi: „Renorare! Am leat mo klama pis nea d-taie ") " In "alle"ziși se striinesti Moldo-Rominii, „nea frumoasi kare o ai îndrentat „kilre Romini, îndemnîndai la kon„kordio mi aniro kaligarii. „Si dea D-zes ka anest între„leui sfat si fii ultimii, ini mrjiile „desbinate si rekanoaski kam ki a „sosit momental fiind toate naterile „trebie să fii întranite la aniok. , Anesta e singurul mîzlok sarea în„Binye intriga reakijianei Barouene „nea ka alila miestrii gesati. Ilii „întra adevir ki na l&aea, na lem„niga, na fanile sant anesea de ie „trebae si ne temem, ii mai pîrtos „anea nefericiti desbinare al kireî „liniani, instrumentele reekistaîiei „ka alita dibinie mtia si-I arame „între nonoarele a kbror kemare ar fi „să fii în bani înțelegere; a"iele „kalomnii min kare înegresk ori ie „minikare liberale iui naționale; aunele mieștrii dinBolevul de care se „folosesk sure a koramne mia adane „în rilinire si milQi mintele lui dorințele iele ferbinții ale nonoarelor. „In Italia, religiunea lui legili„miratea este ka kare amiyesh ne „neiutialorî iui ne 'iei slabi de minte „în sjeara «ngareaski diversitatea „nauionalitijilor mi dreanta temere „a acestora este aneea ne iese ra„zimi spre a asinja ara iea amoruili „a semințelor între sine. „In Italia, mimkarea naționali „nea mireagi karo a stors admira„Uranea lamei, astfel s- o înfigmeazi „înaintea nablikalal, kaiui kam ar fi „în kontra religianoi mi ar rnstarna „ordinea soniali. în aripirea 8nga„riel, ristilminesk karakterei nel liberatori» al mimkiriî, mi o kalom„meazi ka kam aneasti mimkare na „s’ar îmrika ka libertatea mi despot„larea celorlalte național ilijil de la „Danire. „Karimi risani kaprile annyi„toarie din Viena ande akama de o „dali îmi adak aminte de dalorin„ya de a amra me Slapi mi nre „Romini în contra ama numitelor me„tensiani angaremlî, akam adeki Bor „ka toul de o notrÎpi si se îmaii„limeaski din bani lalea instituiiia„nilor nelor de nea oktroiate. „însi aneste komnesiani, filiate „într’un moment de strimtorare, na „Boradane are nimene în rilinire. „Esneminga anilor trekajjl a înșigat „are nonoare a jadeka adeBirata Ba„loare a anelor komesiani...— în»r „gării, Kronyii, Rommil mi Sîrbii „de o notîiBioiiadsk aminte de „jigal nel de fer kare dani 1849, „a însemnat triantul realiyianei, ei „n’au uitat suferințele mi grealigile „ne i-au antekat. Egalitatea de „drentari a tataror nat]ionalitiiilor „kare se moklami ín Viena prin „konstitatíianen de 4 Maryia 1849, „întră adepți ki se întinse asana „tatarora în ioali rigiditatea sa. Toy! „de o noiriub se desuoîari de dren*