Romănulŭ, aprilie 1862 (Anul 6, nr. 90-121)
1862-04-08 / nr. 97
DUMINICA, Voieșce și vei puie. Va eși în tote filele afară de Lmra și doua-iji după Serbătoriă. Abonarea pe urmarii.............................128 loî. íjese luni..................................................... *11 — l ieî luni............................................ 2 — Pe lună..................................................... 11 — Una esemplaria............. .......................... 24 par înaciițările linia....................................... 1 leu S1. 91. Anii VI pIARIÜ POLITICE, COMERCIALE, LITERARI Ír. .nr— ^SISSSR***“*****“'"'■ (ARTICOLELE TRIMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) Directoriulü cjiariului Românului G. A. Rosetti. — Tipografia C. A. Rosetti, (Gaimata) calea Fortunei No. 15. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriul ciariiril d. C. D. Aricescu, Pas. Roman No. 18. 8 APRILIU 1862. Lumine dă-te și vei fi. Abonarea se face în Bucuresci, la Administrațiunea Românului, Pasagiul Român No. 12. In districtele de dincolo și de dincolo de Oltu și de Milcovu la corespondenții ^iariului și prin poște. La Paris la D.Hallegravimue de l’ancienne comedie 5, pe trimestru 20 franci. In Austria la direcțiunile poștale și la agrnfele de abonare. Pentru județe se adauge costulâ portului câte 2 parale de taift, era pentru strainătate câte 24 par. de teift. Din causa serbitoriloră înviuirii ziarială nu va etui Marul lui Merkart. »EVISTĂ POLITICA BUCURESCÎ, yi9 Punăru. Mine kreștiinii se vor saluta unii pe alijii prin :,Hristosu a ’nvinatu,44 iui prin urmare mi not vomă saluta pe toți cititorii nostriî anunțindule învinarea, în adeverii, in auestă minutu kmdă skriemu aueste linie, Dumnezeulă dreptuții este restignitu mi immormintatu, pentru k’a propagată adeverulu lui dreptatea, iui pe mormîntulu lui pétri grea s’a previlitu mi penetie s a pusă mi ku gendarmi s’a înkongiuratu. „En a doua zi, care este dupo vineri, sau adunată arhierei mi farisei la Pilatu mi aă zisă: Adusu neamă aminte ki avelă AMIGITORIU a zisă, niki fundă viu, dupe trei zile nie voiă skula. De ui porumueste se se pizeski mormintulu prii a treia zi, ka nu kuniva venindă uuenirii lui noptea se lu fure mi se ziki norodului ki s’a skulată din morți: si va fi retăcirea cea de apoi mai rea de cătu cea d'atită. Zisaă sorii Pilatu: aveți pizitori, mergeți de piziți kum shíiji. Eri ei mergindă au întiritu mormîntulu ku păzi peuetluindu pétra.44 Iiii bourii nostrii au pizitori, prokurori, gendarmi, mi lege de Presiun Domnulă le zine: mergeți de piziți. Hei krediri Hi puit inși sură, de astizi, ki retiuirea nea de apoi va fi mai rea de kită nea d’intîiă, aii d’aneea le spune că ki dreptatea va reinviua, mi d’aneea de astizi niici, întru credința noștri, salutimă poporul« Reuiim prin suitele cuvinte „Hristosă a ’nvivatu.44 Eiui la 13 Septembre 1848 junghiari prin baionete turko-ruse înviuarea poporului Romună; m’atunui se ’ntemnițari k’aiu’akumă, mai reă de kită akuma, mi sitenii mi toți anei kari aă crezută în învioarea națiunii Române; m’atunui se sugrumi kuvintură, se îmmormînti kuvîntură, se privili petra mormintale peste națiunea Romini, se peuetlui, mi Turuii mi Muskalii pizin mormîntulă, aui toți boiirii mi ku boiiainele loră începuri a danța kankanuiă în grniulă mormîntului națiunii romine! Uli ku tóte auestea Națiunea Romini restigniti în 1848 ha iui la 1821, re’nviui mi la 1857, mi la 1859, uu drepțui restutuare ea zise auiditoriloră sei îngennkiațî ’naintea iei, „luați minicați acesta este trupulu meă kare se fringe pentru voi, luați lui beți, acesta este singele meă kare se varsi pentru voi.44 Ali ei nu ’nțelesen avea minunimi mi’ndati ue se revezuri la putere innepuri din nou a trata poporulu de nedegromitu, alu kaiomnia în tóte mi ’litru tóte, alu anta în starea Drusiloră mi Maronițiloru, aliî iovi, ală întemnița, m’a se ’merka alu îmmorminta din nou, speridu ki d’astri dali gendarmeria va ii mai puternici pentru a pizi mormîntul ă. larti-le soră pirvite, ki nu suin ue faku ! Uli voi toți kiți credeți, primiți astizi sirutarea frudski mi buna vestire ki Hristosu va învina mine, mi ki d’akumu învioarea sa va fi pentru totii d’auna. Eki miouele romii... . Oprestie, oprestie, prea onorate im prea invețate prokuratorii, kiui nu este kulpa nostri daki inviuirea mîntuitorului se serbeazi prin oitele romii! Ori kită de dibauiă se fii in a kusiri mi ori kită de setosu se fii pentru a ne inkulpa, nu poți zice ki noi, demagogii, noi inimiuii familiei, atită de multă respectate de voi, amu inventată oitele romii; prin urmare, kati se rekundiueți k’aueasti kolere kontra kireea sbierați ka farisei, mi de kare fugiți ka lupii, este kolerea prin care lumea kresuiii serbeazi invnuirea mi kare, daki voiți ka negre mită ea se represinte singele, apoi represinti singele neloră drepți virsată de cei nedrepți mirare pistesne mi Era veduva și’n vîrstă de treizeci și optă de ani. Era una omü de taliă mică și d’uă aparință mediocră, ferte timidă, dară d'uă fisionomiă plăcută și distinsă. Majordomul merse înaintea lui și lă întrebă cu politeța, cine este. Cavalariulă declară numele și calitățile sale și fu invitată a intra în salonü, așteptăndă ceremonia; dară preferi a se preumbla în grădina, timiditatea lui îl făcuse se târnă de întîlnirea personelor din societate, cu cari ar fi trebuită se conversese. Labréche, veslîndă pe cavalană, coborindu-se din nă căruță trasă d’mă cală slabă și prostă, nu socoti de trebuință a se derangia și nici nu întrebă de numele și de condițiunea unei persóne d’uă aparință arătă de inferioară. Elu reservă cheltuielele sale de toaletă și de elocință pentru nisce omeni mai capabili d’a simpli prețul ă soră. După cavalană sosi, p’ună casă frumosă de bătălia, cornițele Octave de Germandie, nepotul aceluia care perise pe eștafodu, prin urmare nepotul de frate ală reposatului; părinții sei se trăseseră la Vendea, tată-seă găsise acolo mortea într’uă întîlnire săngerosă cu trupele republicei, mamă-sa murise de ’ntristare și de înseriă. Octave, fără resorgmți și fără instrucțiune, daru țundu de la părintele să uă înmdină patriotică bine ințelăsă, nu voi£ă se caute fortună in servițiului străinului. După ne fâctiio, din virată astrei-sjpre-^ieoe va piști nekonte uitii dupe mmile veloră kari l’aă virsată, mi ori mi kită vevețî viuerka a ve spila de dinsulă. Ribdare dară, abdare mi kredin ți poporă Rommă, kiui ori kită de mare este durerea ne te apași, astizi este zioa Simbeteî, minune ku oiele romii iu mmi, nei kiedimuiomi voră serba mvnuirea. Suirile din intru ne avernă astizi suntu demisiunea d-lui Argintoianu, de la postură de direptare la minister'ulă submriloră publice, ne amă fostă anunțiat-o, mi’nlokuirea sa prin d. Alesandru Lupasku, ue okupi auestu postii la anelamî ministeriă din lami. Monitoriulu de ieri publiki o depeiuie din Iauii de la 4 Aprilin a Mirii-Sale Domnitorului kitred. Preuiedinte alu Consiliului Miniștriloră lui kare este cea uimitorie. „Ultimele voturi ale Kamerei pentru coruesiunea drumului de seră mi pentru skiziminturu impositului, au umplutu de bukurii mi de speranții inima Rominiloră din Moldova. Atitu in durerea mea la fami kită mi aui, amu gisitu o mulțumire generale, kiar spintulu publikii este forte mulțumită. Me feliuitu pentru aceasta, împreună ku guvernul meu.44 Totă in aneiă numeră al monitoriului ultima unu ziariă ală consiliului de miniștri prin care se suprimi numele de monitoriu, ne purta foia ofidin lami, mi pini la o reorganisare foia oficiale din iami, va avea titlul de „Foie de publikațiuni oficiale.14 Intrindă aku nu în serbitorile Paștiloru, se ne silima a însuma aui kumă staă în Europa uestiunile cele mai principale. Cititorii nostrii n’aă uitată negremită spedițiunea ue Franția, Enginera mi Spaniană fikură în Mexique pre* kumă misuirile ue se respîndiri, mi kare se susțin că de tóte foile publice, kumă ki aceste puteri voră interveni mi’n organisarea politiki a acelui Stată mi ki avea organisare va fi mă rigată konstituționale în kapulă kiraia sau patru-sprezece ani, ăntîiele sale arme în rândurile bretanilor, se ținu ascunsă, răteeindă și muscăndă frîntă seăin tăcere, ne găsindă și póte nedori du a găsi ocasiunea d'a se instrui, neînțelegîndă și nevisăndă de câtă cariera militariă și așteptăndă cu nerăbdare cu uă putere stabile se pură mă termină revoluțiunii și se-î permită a servi Francia, fără a trăda principiile și simptimintele sale. Acestă momentă sosi, după părerea lui, la 18 Brumariu. Elă redu în Bonaparte archangelul, care atrivi monstrulă anarhiei, și, legănăndu-se, póte, ca multe alte persone din casta sa, de ideia că intitula consula va lucra pentru Burboni, intră in serviciu și se distinse răpede prin bravura sa. In epoca în care să vedem, înfățișrăndu-se, Octave de Germandie era în vîrstă de douășteci și optă de ani, și era căpitană de vânători (chasseurs). A trebuită se 'ncepu cariera sa ca soldată și nu mai era timpul înaintărilor f fabulose în cari visase gradul de generaliă la douășleci și cinci de ani. Totulă se regularisase, tóte individualitățile tindeau a se stinge, cu voiă fără voiă, înaintea ală lui Napoleone, sau a nu se mai însemna decâtă ca nișce roluri dictate și mărginite prin voinția sa suverană. Acesta era uă decepțiune pentru junii de opiniunea și de umerea lui Octave; darii erau reținuțî suptă drapelulu francese prin puntule de ondre și prin ne se credea ki se va pune arxidunele Maximiliană. Acésti spedițiune fikuti în unire d’aceste trei puteri ajunse la închinaria unei konvențiuni. Guvernele englese și spaniole au deklaratu ammndoui în Adunirile loră respektive k’aă aprobată avea konvențiune, era Monitoriulă franuese fiku kunoskulă ki Franuia a desaprobatu pe amiralulă iei kare a supskrisă konvențiunea, m’a trimisă nouî instrucțiuni mi noue osuie. Ke va emi din acești învederați neînțelegere, este întrebarea zilei, la care nimine mici nu póte respunde, ku atită mai ku semi ki ministrulă spaniole a adaosu ki spera ki buna armonii nu se va strika între aceste trei puteri. A doua gestiune însemnația zilei este invențiunea nea mare ne veni din Amerika mi kizu ka o bombi deshuktóre peste tote flotele tutorii puterilorii un prin urmare peste punga tutoră kontribuitoriloră. Amerika Nordului fiku doue fregate ku skuturî de feru mi ku pinteni, mi la ună resbelă navale ne avuri ku flota Amerinei Sudului se dovedi ki aueste kowbii de feru nu numai ki potă destruge kombiile de lemnu dară ki kiară petițile fikute ku atitea kektuele suntu akumu nimiuite fiindă ki tunurile loră nu mai au ului o putere kontra kowbiiloru ki ptumite ku skuturi de feru fiindă ki giulele ka dă pe dînsele ka apa p’o lespede de potri fin se le pdti faue ueli mai mikă reă. Astăfelă dară eki tóte flotele tutoră puteriloră reduse in pulbere mi aki k’akamă mi Englitera, mi Franuia, mi Italia mi Austria, mi Spania suntă silite a keltui minune spre a transforma flota loră de lemnă în konbie dupe noua invențiune. A treia gestiune este Roma. Se suie ki Markisulă de Lavalette a fostă venită la Paris mi mai demi zi rezurmă ki ziariulu te Patrie anunțase ki zisulă ambasadorii se reintornea la postulă seă. D’atunci insi lucrurile s’aă schimbată, mi ku tóte și miniștrii francesi au ținută mai multe ședințecesitatea d’a urma uă carieră fără altă perspectivă de cătu înaintea regulamă, înzestrată c’uă adevărată specialitate militariă, sau rudă cătă de departe cu vreuna din puterile ^ileî, Octave ar fi putută spera mai bine. Era bravă ca mă lă, dară îi lipsia instrucțiunea militară, și, cumü nu se deprinsese de timpuriă a ’nveța, nici nu căută se ’ntindă capacitatea sa, d’acésta era d’ună caracteriă dificile. Afară A criză de nenorocire din mica sa copilăria și avîndă, pate din natură, spiritulă de contradicțiune ală marchisului, unchiul ă seă, era fórte nemulțămită. A doua și după uă victoriă, găsia totădeauna de criticată, ar fi trebuită, după dinsulă, cavaleria se atace sau mai ’nainte, sau mai tărșliu, se trecu alăturea cutării posițiuni și s’atace pe cutare alta; totă lumea făcuse greșele, după părerea lui, și generaliulă primariă mai multe de cătă lumea toto. Daci resultară pentru dinsulu discusiuni, certe, dueluri și inamici. El maltrătase pe mai mulți adversari și căpetase mai multe raine, fără a calcula pe apele priimite pe cămpulă bătăliei, și cu tete calitățile sale eminind și bunele servițiuri, meritase epitetură soldățescă de mauvais coucheur (reă culcătoriu — omă arțăgosă, care este anevoiă a trăi in bună inteligință). Cu tóte acestea Octave era unu june frumosü și onestă, înșlestrătă cu multă spirită naturale și în fundulűorimei forte generații. Dacă i’ar fi putută tămădui d’uă suptă premedința Imperatului diferentulă ce este între acestă ambasadorii mi generaliulă Goyon nu s’a terminată. Ziariulă Ost und West zille ki politika franuese în Roma este mai intunekcsi derită ori kmndă, mi ki lingi Pius IX este ană ală douilea Papi, generalele Goyon. Pe kmdă Pius IX zice la tote propunerile ue i se faku: No?i possumus, papa Goyon respunde Possumus. In scurtă curtea Romei nu voieste nici într’ună kipă a face niui oronesiune ui din kontra konspirațiunea între dinsa ku toti reapțiunea din toti Europa kresue nekontenitu mi osebirea ne este între generaliulă, mi ambasadoriulă franuese pare a fi ki uelă d’mtesă este mai atarjată Papei kmdă nelă d’ală doilea protestezi kontra konspiririi ue se face la Roma, unde aă ajunsă lukrurile prii a arma pe fauie pe bandiții mari se porneskă d’acolo în rigatulu Neapolei spre a provoca uciderile mireskala. La ue kapita dară vară ajunge lukrurile în Roma, este kumă zis prima a treia gestiune, la care nimine x nici nu póte respunde ku sikuranți. A patra gestiune este revoluțiunea în Grecia, resbelusü din Brțegovina mi pregitirie ne faue Turuia amenințindu kiară pe Servia. A uiunea este en rusiasmută de ridiki pretutindine in Italia preumblarea lui Garibaldi, kare prezino ki în kurundă va începe akțiunea, kiui într’altă felă Garibaldi n’ară provoka auela intusiasmă ka se la lase a se toui firi mui mă resultatu. Acesta este în scurtă starea Europei, la prezioa Inviuirii, pe care raportindu-o nu ne mai remme pentru astizi de kitu, suspinândă de trista stare in care ne afirma noi, a sfirmi kumă amu fostă înneputu. Xristosă a inviuată! flip ME»klÜÍI +****--****--FAMILIA DE RERMAIXDRE. de ghiom.ce.s GAPITOLU 1.1) (Urmare:) Căndă sosir lua cea mare, d. Labréphe se sculă mai de diminea de câtă după obiceiö. Ele procese lasă toaletă de dűliu d’uă eleganță Îngrijită, s’acopen de parfumuri, înodă unu ^abranică negru d’uă mare dimensiune pe bracmlu se a fi luă una acră de stăpînă cu cele-lalte sluge; pismuindă în acea zi funcțiunile domnului Guillot, maior domulu, care purta spata și trebuia se priimescu pe invitați, d. Labrèche se sili a ușurpa uă parte din funcțiunile d-lui Guillot și-și făgăduia pronunția unu mică cuvîntă, potrivită cu ocasiunea, dacă maior-domulă n’ar soi ce se frică, lucru ce-i se 'ntîmpla camă desă. Celu d’ăntîiă, care se ’nfăcișia fu cavalarulă Sylvăin de Germandre, cu doui copii ai lui, ună băiată de vre douî spre fiece ani și uă fetiță de opt, însoțiți d’uă țerancă mare îmbrăcată în doliu. Cavalariulă traumulă din rudele cele mai d’aprope ale reposatului, fii al fratelui său. Ca și tată-soă, se căsătorise după înclinarea sa. i Yeiî £io« di aiaitîwl. susceptibilitate estremă și d’uă necontenit poftă d’a cărți și d’a-și bate jocă, s’ar găsită într’însulă ună mare fundă de franceză și de bunetate. Dacă avea inamic ne’mpăcați, avea și amici devotați, dar fundă că cei d’ăntîi erau mai numeroși , mai puterici, risica multă a nu ajunge nic uă dată nici puterică, nici adeverată fericiți Femeiele, cărora le plăcea la intîia veder prin frumósa sa figură, ajunseră curînd a se feri de limba sa cea rească de sarcalmele sale amare, exagerate încă de oficiării regimentului seă, naturalii săi riva lingă sesulă frumosă. Labréche, care pusese în program Zilei sale proiectulu d’a câștiga buna voință a tutoră pretendinților, la moștenire cu speranță d’a fi recompensată de atemțiunile sale prin fericitulu moștenitoriu, nu lăsa se trecu nebăgată în semă sosirea strălucitului oficiării. Ii oferi servițțele sale c’um amestecă de platitudine și de familiaritate prin care credu că va câștiga animala Dar junele comite îlă recompensă prin niște sarcasme și batjocure asupra lonuri și figurei sale, în cătă Labrache înțeles că-și bate jocă de dinsulă, și disimulăndi resimpțimîntulu seu, nutri proiecte de res bunare. Octave era multă mai grăbită a vecii strălucinda ciobotele sale și a îmbrăca frumosa sa uniformă de cătă să asculte frasele acestui subalternă pretențiosă. După ce vinătoriulu ieö în ajuți a aș face frumoși