Romănulŭ, octombrie 1862 (Anul 6, nr. 274-303)
1862-10-10 / nr. 283
028 ROMANUMI 10/?2 0CTOMBRE. trebue dar s’avem o Patrie, o Nationalitate , ku s’avem fi și templulu iei; și nu e Patrie, nu e Najjionalitate, kind Templulu sta, si x r xmatu si lern du idolii a jjină lokulu kredinyei telei adevărate! Ai mare kuvîntu, domnului meu, si ku atxtu mai multă , ku kxtă viză astăzi, de și june xnkx , tote studiile mele perdute, tote visele mele stinse, Iute spe minele mele viitóre , sfîșiate im șiî fișil de vxiHutu desuepciunii. Este frumoșii, st» șuii' ni ’gî-aî împlinită datoria, dar este tristă fiu le se atestea, se ku legi amară și spini în urma sacrificiului ș’a devotamentului , și lxsîndă în urma’ui june rea și viața, s’ ajungi bi,timii și sfîrșită plxngXindă, rezemată de o brute delemnă, iluziile laie perețile!— Nu este are atesta sortea autorilor noștri? Montrebi domnulă meă pentru te pxrosesiră Teatrulă din București, pentru kare m lukramn , continuă 14 ani ? . . . atestă Teatru kare m’a prii] mită kopilă, m’a vezutu jine, și’m’ închide pergile sale fundă bărbatu ? . . . pentru ne lasă astăzi publikulă din Bukurești, kare de lA ani mx’nkurajezx, și’mi recompensx tote suferințele artei cu indulginta sa bunl>-voingix ? . . . dar în mie stă Teatru, în atestă publikă românesku, ’mi-amă închisu tóte bukuriile kopilarieî, tóte sperangiele jmegiî , tote visele și toti vinga mea. .... și krezi kx ’Irama puiuții pxrnși de propria mea voingi !... Dar toate ateste bukurii și su fie rime se am gustată în atesti 14 osii din vinga mea artiștilor stau kulkate pe șkîndurile sicnei din Bukurești ; stau kulkate pe mormîntulă priiij.floră mei de kurîndu închiși și de care trebue să im, despartă? dar atestă Teatru, atestu publiku, și perina mâinii me e , șutită pentru mine kumașa lui Nesu , lipit', de oasele și de sufletulu meu ; și ku tote acestea am fostă silită și, pleică, pentru kt rin,nu unui amilul, unui artistă, a venită se’mi sfîșie astx Itxmașa ku karnea și ku sufletulu meu! — ’Si vx numeșiul, și vx are tu Óre pe atestă cină?... Nu. Datoria mea este sxtalul și se nu ureskii. — S’akumu kx ’mi-amă stersu o lakrimă de durere, de slăbitiune, akum ve voiă respunde la te ca te ar fi bine-voi tu a me’ntreba. „Pe bandă eu și femeea mea, ne cheltuiam, în aceste patru luni de vară fanii copiilor noștri in strainătate, sa sx ne putemă fate mai demni de misiunea nóstră, și ka sx respundemd mai multă la așteptarea publikului românu, kare aplaudxndune , ne strigi nekonteniul : „Dagi ne artiști, și vx romă da dox kumme“; totă în atelă nomentu, direktorele Teatrului Nagioiale, kxruia géraií dx bani și ură okale, ka să ne cheamă bună teatra, e gândea preit pagină, sau unti de kumu la noi; și regula Teatrulă și estibrulu perii, kum i se părea domin-sale kx’i kouvine mai bine. Șoimii ín pen. . . . te sperange ! . .. te luzii ! ... și te destepgiune ! direktoele își formase în înalta sa înțelepiune o kompanie dramaEiîix ... partea titeresaix se fi.ku și judekxtorn ! . . e unu înkru, streină , pe unu drenză treimi ! . . . pe tine konsultase ? . . . pe smînî.. mîngîe, lovește, krezx grade, altul se înalge și se abată dupe buna sa sootingx. Teatrală Ronixmi începe, în ne, după două septimîni de propuneri ai mulții san mai pupi nu efemere, dur mai multe scrisorî, și răspunsuri ai multe și mai pupimi dutti. 1. 0 ,siamu umilă din atei Rbmxni kux’i urii. kondemnapi a pleda kauzatelor abi, intervine fărx știrea mea și preix o intrevorbire între mine și ctitorele Teatrului. Eatx propunerea ara făcută pentru angajarea mea: „D-lămeă amu avută alarmă ununi, EU 70 galbeni pe lunx pentru „optu luni și o represintare piesx noux „ku benefitiu întregu. „A avută femeea mea 50 galbeni „pe lunx, și o represintare, piesx noux „ku benefitiu; vomă remânea totă ku „ateste kondipiunî, ku tote ku aveamă „keptură să ne așteptxmă la o rekom„pens” și la o încuragiare, nu din partea persónei direktoratului dela repre„sintantele , sau îndatoritul Guvernului, „kare trebue, se aflex mai nainte de tó„te unu" bună Teatru. Extă pentru celelalte îndatoriri, kare leagă pe unu „artistă ka unu direktora Domnulă meă „ai fostă artistă și d-ta pînă a nu fi „direktor”. Dakx ne konsiderî ka ar„ tisti și pe noi vomă priimi ateieași „kondipiunî te ai avut și d-ta ka ar„tista la ori kare kirekpiune ai fostă „angazalii.“ Bakx respunsurii d-lui Direktere: (și la atesix între vorbire era fapx d-l. N. Orxșenii). „Domnule Paskaly îmi „respunse d. Direktere, lui unu surîsă „fermekxtoriă, este adevăratu kx akum ,,ună ană d-ta ai avută 70 galb. pe „lunx și o represintare ka beneficiu ; „este adevăratu kx d-na Paskalî, akum „mă ană a avută 50 galb. pe fieca„re lunx după învoirea teamu fakutu „împreună, și o representare ka be„nefiită, (și din tote ateste cuvinte ”. „Orxșenii n’a uitată nici unul ”) ; „însă, deși recunostă meritele și ta’i „lentulă (1-vestrx artistikă, deși ar trebui se fakd mai multă pentru d-vós„frx, deși ași fitelă d’anteiă kare „a-și reklama ori kxrii altei direkpiuni, „kx dupe meritele d-vóstre, rekom,,pensa ară trebui să fix îndoită de kxt „teeate a pi avută prnx akumă,și „tóte ateste cuvinte frumóse, „d. Orxșenii se număra unulu kxte „unulu), dar, fiind îi kx amil fxkutu „kontrakie ku alpi artiști kxrora ie am „datu mai mult de kxtu trebuea; „mai multă de kixtă a-și fi roit, „nu polii se vx atepti” în anulă atesta ! „kondipiunele d-yestix. - Te skadut ,,dară d. Paskaly ku 20 galb. pe lunx „din teea te aveai d-ta, și dalta ypesti ,,potă să pî dau 50 galb. pe lunx.“ Brezi domnuju meă kx este înlel’esu material, kxndă n’am grupată nici ună sakrilină putinciosă pentru atestă Teatru pentru asta arie kxria amu dat totă zilele și nopțile mele? Nu d-nul meă! dar amu fostă desdemnatu kând mama văzutu maltratată, jos ori tu si de tine ? de ateia kxruia Guvernulu și Napiunea i-a zisă: „se ne dai unu „bun Tétru, ku buni artiști, ku „ku bune piese. Eatu pentru te piniera Tétrului, ș’ună venită a„mualii de una sutx mii lei.“— Dar nitî Guvernulă, nici Napiunea n’a înțelesu kx în 1o ká Iu 1ulerii și ku banii Poporului, trebue să se spebule unu partikolaru ori și tine ar ■ Nn a fostă interesulu, domnulă meă, (pentru kx interesulă materială ’mi era abordatu și vepi vedea kumu) dar au fostîi insulta și durerea, kxnd m’amă văzutu presupepită și mikșorată, în lobă de sirinx și konsiderare! treime se iii li vezută roșapa pe frunte, ka sx krezi kxtă astlu suferită în azelă momentă. Atu siti amitia d-lui Orxșenu merse mai departe: elă se oferi la totă servitiii, propuse tóte sakrintiile materiale, pentru kx știa kx o astăfelă de maltratare, adute deskuragiarea, si ku dînsa uciderea morală a unui artistă . . In fine, d. direktere se piékx, se umilește, și-mi ateptx kondipiunele mele ; îiisx îmi spune kx nu póte se le rekunóskx pubiiku. Nn ssiamu pentru te. — A doua zi in’amu dusă sx-să văză a kasx, totă ku d. Orxșianu, și i-amu spusă positivu kx nu poti atepta astufelii de transakpianî. kx dakx merită acele kondiniuni te i-amu terută, fiu domniei sale, ti Teatrului pentru care amu lukra tău se mi se rekuneskx expisu. — Atunci îmi spuse kx kausa te lu oprește, este tea următorie, și se esprimă mai cu aceste cuvinte : (d. Orxsenu suntu sigură se pune prea bine minte). „D-le Paskaly, nu potu se ateptu expișu, ba se ai d-ta în contraktură d-tale 70 galb. pe lunx, și condipiunile te mi le ai propusă, fiindă kx. UNU ARTISTU și o artistă (i-a si numită) împreună cu alpii, (totă artiști) au zisă kx vom fate skandalu dakx d-ta vei avea în contraktură d-tale 70 galb. și kondipiî esteppionale d’ale d-loru. D. Orxsénu a remasu mărmuritu ! de atestători de stenx. Domnulă meă ji-amu respunsu, că m’amu silită se-mi faltă posițiunea mea în Teatru, prin lu i kru, prin artă; m’amă silită kalokulă j meă se mi-lă însemne buna voinpx a , publikului Română, eră nitî de kumu buna d-tale voinox, nitî favorea saă amista artiștiloru atelora ku astăfelu de frumóse bugetxri; preferă, d-lă meă, se fiu maî bine, viktima unei kombinări îndemînatite, de kxtă kauza unui skandalu. Zikă, d-le Redaktore, o kombinare îndemânate kx; kxti kumu voipi se sredă kx astx makinare a fost pesută de doi Aktori; kxndu akum doi ani, mi-amu făkută o datorie, și amu oprită pe d. Direktore se numikșiereze gajulă artiștiloru din teea te le abordase Guvernulă; și kxndu apoi la finalul« atelui sesonu, mi s’a imputată de direkpiune, de zece ori, ka s’a supusă influnipii și konsiliului meă, și atesta este kausa deficitului din ateliană . .ș’atesta a mărturisit-o akumu d. Direktore, și a repetat-o d.lui Oreșanu ka se n’o uite). Exndu amu făkută atesta nu mi-amu consultată niî interesulă, nici pasiunile.... mi-amă împlinită datoria ! Ruină n’a protestată Aktoriî?... A d-să meu, suntu convinsu de amitia și de frapia loră; stiă kx x NIima loră singeră, văzînduse loviui prin mine, în demnitatea și în meritul ă soră viitoră; te voi jji însă se fa kx ? . . maî întîi kx n’au știută adeveratulu adevăru. ‘Ș’apoi Arta, meriritulu, și pănea familiilor, depinde de numai de la buna voinpă a unui Direktoré. — Direktorile la Teatrul Națiunii, ia Banii Națiunii, și de merită, talentă, numai kuî voeste, și kumă voeste, intertemă aktoră se afbx o altă voinpx de kxtă a sa!.. Unui aktoră, în perx la noi, și în trista posițiune în care este pusă Teatrulă, îi trebue înainte de talentu, înainte de artă, sx aibx neapărat o dualitate; trebue se fie AMICU unui Direktore. Publikulă ? o protestare ? Dar va va tratatx de Silikx, voru fi tratați de Perturbatori, de Publiku DEPENDINȚE, și în lobă de bine, va mări urgia Direktoraim asupra aceluia, pe care din nenorotire va voi să-1 apere. Vorbiți de Publikă? Dar sclavia tea trebuie și lungi nea deprinsă a ne uita cu durere, a versa lakrime pe ruinele drepturiloră nóstre și ku tóte atestea, a txtea. — Aktoriî vxdă viața lorii, stingînduse, fxrx pijutx, fxrx unii skopă, fxrx viitorii. . . suferx însx suntă silipî se takx. lie se vorbimu de Altară kundu n’avem unu Templu konsolidarcă ? Și kum se va face consolidarea acestui Templu, ală Nationalităyii ș’al Patriei, prnx kundu nu va veni Kristu se gon ós kx, pre kir poli«î pasiune Ioru din jokuri Je sf xnte. Akumu, domnulă meă, dupe tre v’imiu Pespniisu kumu am putută la toa te a jtî binevoită a me ’ntreba, permite mi se veniuljix meskii de interesulă te-mi ar fi are tatăl... Desteppiunea și persekutarea ’mi sixremaserx totă kuragiulă, ’mi krurmaserx tatx tx 1 ria, ună cuvintă din gura dumitaie și kuragiulu ’mi a revenită, sufletulă meu s’a deșteptată! . . . înkx speră, în kx credă în Viitoriulu Teatrului, în Viitoriulu Iferei mele! Plekundă de aitî dulul ku mine tele mai dulci suvenire, și speranitatea mai dulce, singura dxtxtorie de viajjx kx Publikulă ftomxnă, atâtă de generosă pentru mine, nu-mi va ridica ku totul că bine voi ioria sa înkuragiare; pleku i,nkx ku îniuragearea dumitaie asia de nobilx, asta de mare pentru mă bietu artistă,!... Eu ateste doux mari kredinije,speră ’n viitoriiulă meă, asteptândă însă niste zile mai senine, și realizarea Teatrului Națională în România, te rogă se binevoestî a primi, domnul meu, mărturisirea recunoștinjjii și respectulă te ve păstreză. Alăp-tare devotată, M. Pascaly. PROPRIETATEA DE PAMFISTII ȘI NAȚIONALITATEA. (Urmare.) In minele proprietarilor de pãmîntu sta puterea legislațjiunei și prin atesta și influinsia asupra guvernului iferei. De te dar, întârzia de trei ani a liniști ijera satisfxkxnda trebuințțelor interne și rxdikxndi onarea ei prin o demux representagiune în afară ? Dalia xnkx nu suntemű în stare de a fate ațele lucrxri și instituțiuni karii desvoltezi o nagiune „și o pune după kum zite Independinga — pe calea progresului, a tivilifagiunei și o fate puternikx și mare“ tine este de vinx? Negreșitii ateia karii suntű kix magi a fate tóte ateste, și nu numai kx nu fakű, dar prin înviruirile lorü tendengióse s’au silitű a ne diskredita ín strxinxtate. Punegi mâna pe atesti inimiti ai onorei și al averei nagionale, și luxndu i la respundere, pe tine kredegi kx vogi deskoperi? Mai togi ateska suntu proprietari mari! Kertetagi tine suntű tei karii prekum ama văzuta, au sekatű prin absentisma averea nagiunei? Nimeni kx nitî nu pote absenta altulü de kxta din proprietarii mari! dIe testiune a deskisü totü-déuna ka și akum porta amestekului strxinü ín trebile gereí, din kare kausx nu putemü „li mari și tari“ dupx kum voeste Independinga? —Atea testiune este a okupxreí tronurilorü. — lIine suntű kandidagií karií se batü de la ele, și okupate fiindű se aliézx pentru ka se restórne pe telü te se afla tronxndű ? —Sunt totű proprietari mari! ’line suntű atei Katilinari, barii dupate prin o neproduktivitate ekonomíkx și prin intrigi politite kostatóre și-au ruinata starea moștenitx sau adunatx adesea fxrx binecuvíntarea dreptului, astăzi striga tare kx nu e sigurangx de avere și de persónx pentru kx ii strimtorezx datorașii? — Sunt totu din proprietarii mari! De vreme ce aceștia au fostu și suntu legislatori și guvernatorii gerei, și din aceștii dreptu nu au voitu se împărtxșestx una terkia mai mare a națiunei: prin atestx faptx kiara, s’au fxkutü și sunt singuri responsabili pentru nenorotirea ei. Ku totu dreptul, dar putemu întreba: de te nenorotire pritinuitx de ómeni a pxtimitü géra, karea se nu potx fix impulatx lor? Astăzi kiarai vora se vxnzx moșiile la străini. Se credemü kx numai pentru ateia, ka in kasula kxndü ar putea kumpara și străinii, valórea moșiiloru loru s’ar muri. Datori vxndugi, kum suntu, doilor totu nu potu skapa prin o asemenea måsurx de datorași, daka nu bare kumva se vor diafenderisi din ver’o altă parte de tóte datoriile — precum au mai rerulü în kx în atesta sekolü de la Rusia. Dar daka voru se vxnzx moșiile la străini, nu se gandesku la următorii lorü? Ku kxtü se va urma pregulü moșiiloru prin intervenirea străinilor, ku atxtü pentru fii și nepoții lorű se ingreunezx putinga de a mai redeveni proprietari. Și are acest si blestemu lăsata urmașilor si, nu este mai greu de kxtű o kxștigului momentanii din banii străinului? In adevăru nagiunea, marea majoritate a nagiunei, n’ar avea de te plânge kxtn lokulű aktualilorü proprietari mari ar veni argii, kxtí prekam vxzurxmü, nu va perdeín ei ver’una tesaura. Destui strxint are intre ei, din tei karií inkx nu s’a romanita destulű pentru a sungi romaneste, și karií ’și pxstrézx înkx naturalulu originei lorű. Ne este temx de planulü urzita de a ű desnagionalisagi pe kalea ekonomikx; kxtí altmintrelea, — amu da kxte o duzinx de proprietari predatori de algereí pe uni ekonomű străina, și kxte sapte dintre handidagii noștri la legislatura, pe simpla sperangx de a dobândi ín lokuile mulți mai ku kapű. Kredegi „că cu cătți străinii voru avea mai multe interese în Principate, cu atăta esistența nóstră politică va fi mai asigurată. Se presupunemű kx s’a data libertate străinilor de a kumpăra pxmxnta sau imobile în gerx. O kompanix puternikx six gata și pxndeste atestx okasix. Se presupunem— teia te se stix din altx parte kx este adevăra — kum kx guvernulű puterea vetine se silește prin tóte modurile a-și mări interesele în Prințipate. Sotietatea ei de navigagix are instrucția de a ocupa pe kxta póte mai multa terímo pe maluri Dunărei. Are și o populagiune flotantă de ver’o 80 de mii în Muntenia numai; atéstx populagix este înprxstiată prin prașie, și prin meserii în munkx, ea este cea mai kxștigxtore dintre totx populatia gerei, fiindu kx proprietarii nostrii sunt numai konsumengî ai produkteloru industriei altora, ei inșii nu produkű; gxvanula, singura klasx indigenx karea e produkxtore, de abia are kondigia esistingei sale, benefîtiuri nu fate, și mai pugina se pricepe la păstrare, klase de mijloku romană înkx nu averiu. Așadar klasa de mijloku a orașeloru, klasa spekulangitoru și a meseriașilor și fiindu supuși străini a acestei puteri, nu mai trebue alta de kxta se afbx și o klasă de omeni karii ka proprietari prinzîndu r xdxtinx în pxmîntulu gérei și atxrnagi de proteligia acestei puteri te i- a ajutată prin bani a deveni proprietari, se nu potx zite la semnalulu puterei te îi inspira: „te vorbigi altî de géra romxnx, de nagiune romxnx, géra Munteniei și nagiunea romxnx sunt a două lukrurî diferite; în atea provingix mai frxeskii și alte nagionalitxți karii prin proprietate și prin meserii, vase zikx ekonomiteste sunt preponderante. Noi tereme ka se ni se respecte separatele nóstre interese karii nu sunt identite cu ale nagiunei romane.“ — fie voruzite la ateste reklamări espropiagii romani, și partea ateia karea a mai remasa în posesiunea pãmântului strămoșeskil ? Dreptul de a esista nu le va putea nega, nici dreptul de a esista la nagiune kum a lisat-o providenga, de vreme te voinga nóstru a fostu a-i admite între noi, și kiara kundü ar înterba a le sugruma graiulu, au nu vomu avea atunci în fagx-ne pe guvernul atestora kapitalist, karele ne va striga: „Stagii eu nu potu se lasa la diskregia vai stri pe protegiagii mei, în ei și prin ei eu am interese mari Ingera te vor o pretindegi kx e a vóstrx, dar pe karea voi înșirx agi vândut-o pe kapitalurile supușilor mei?“ Pentru ka se potx kxștiga o asemenea okasiune și o kausx de intravenire una statu karele de sekoli lxkomeste după ateste geri, kredegi kx nu e kapabila de a jertfi ver’o kite va milione kukarii póte espropria pe toți amatorii noștri de a-și vinde moșiile pentru a se plăti de datorași seii de a se retrage la Paris karentiemi pe viagx? Konsultagi istoria provingiei Posen în Prusia, a Bohemiei și a altora provingii austriace. Dar și nu trebue se mergemai așa departe, — nu avemu noi dureróse esemple in istoria gestiunei monastirilor închinate, de calea amestecului străinü în trebile gereite a deschisa Rusiei Turciei