Romănulŭ, octombrie 1862 (Anul 6, nr. 274-303)

1862-10-10 / nr. 283

028 ROMANUMI 10/?2 0CTOMBRE. trebue dar s’avem o Patrie, o N­a­t­i­o­n­a­l­i­t­a­t­e , ku s’avem fi și templulu iei; și nu e Patrie, nu e Najjionalitate, kind Templulu sta, s­i x r x­m­a­t­u­ si lern du idolii a jjină lokulu kredinyei telei adevărate! Ai mare kuvîntu, domnul­ui meu, si ku atxtu mai multă , ku kxtă viză astăzi, de și june xnkx , tote studiile mele perdute, tote visele mele stinse, Iu­te spe minele mele viitóre , sfîșiate im șiî fișil de vxiHutu desuepciunii. Este frumoșii, st» șuii' ni ’gî-aî împli­nită datoria, dar este tristă fiu le se a­­testea, se ku legi amară și spini în urma sacrificiului ș’a devotamentului , și lxsîndă în urma’ui june­ rea și viața, s’ ajungi bi,timii și sfîrșită plxngXindă, rezemată de o brute delemnă, iluziile laie perețile!­­— Nu este are atesta sortea autorilor­ noștri? Montrebi domnulă meă pentru te pxrosesiră Teatrulă din B­ucu­rești, pentru kare m lukramn , continuă 14 ani ? . . . atestă Teatru kare m’a prii] mită kopilă, m’a vezutu jine, și’m’ în­­chide pergile sale fundă bărbatu ? . . . pentru ne lasă astăzi publikulă din Bukurești, kare de lA ani mx’nkura­­jezx, și’mi recompensx tote suferin­­țele artei cu indulginta sa bunl>-vo­­ingix ? . . . dar în mie stă Teatru, în a­­testă publikă românesku, ’mi-amă în­­chisu tóte bukuriile kopilarieî, tóte spe­­rangiele jm­egiî , tote visele și toti­ vinga mea.­ .... și krezi kx ’Irama pu­iuții pxrnși de propria mea voingi !... Dar toate ateste bukurii și su fie rim­e se am gustată în atesti 14 osii din vinga mea artiștilor stau kulkate pe șkîndurile s­icnei din Bukurești ; stau kulkate pe mormîntulă prii­ij.floră mei de kurîndu închiși și de care trebue să im, despartă? dar atestă Teatru, a­­testu publiku, și perina mâinii m­e­ e , șutită pentru mine kumașa lui Nesu , lipit'­, de oasele și de sufletulu meu ; și ku tote acestea am fostă silită și, pleică, pentru kt rin,nu unui amilul, unui artistă, a venită se’mi sfîșie astx Itxmașa ku karnea și ku sufletulu meu! — ’Si vx numeșiul, și vx are tu Óre pe atestă cină?... Nu. Datoria mea este sx­talul și se nu ureskii. — S’akumu kx ’mi-amă stersu o lakrimă de durere, de slăbitiune, akum ve voiă respunde la te ca te ar fi bine-voi tu a me’ntreba. „Pe bandă eu și femeea mea, ne cheltuiam, în aceste patru luni de vară fanii copiilor­ noștri in strainătate, sa sx ne putem­ă fate mai demni de misiunea nóstră, și ka sx respundemd mai multă la așteptarea publikului ro­­mânu, kare aplau­dxndune , ne strigi nekonteniu­l : „Dagi ne artiști, și vx romă da dox kumme“; totă în atelă nomentu, direktorele Teatrului Nagio­­iale, kxruia géra­ií dx bani și ură okale, ka să ne chea­m­ă bună teatra, e gândea preit pagină, sau unti de kum­u la noi; și regula Teatrulă și estibrulu perii, kum i se părea dom­­in­-sale kx’i kouvine mai bine. Șo­imii ín pen. . . . te sperange ! . .. te luzii ! ... și te destepgiune ! direkto­­ele își formase în înalta sa înțelep­­iune o kompanie dramaEiîix ... partea titeresaix se fi.ku și judekxtorn ! . . e unu înkru, streină , pe unu drenză treimi ! . . . pe tine konsultase ? . . . pe smînî.. mîngîe, lovește, krezx grade, al­­tu­l se înalge și se abată dupe buna sa so­ot­in­gx. Teatrală Ronixmi începe, în ne, după două septimîni de propuneri ai mulții san mai pupi nu efemere, du­­r mai multe scrisorî, și răspunsuri ai multe și mai pupimi dutti. 1­. 0­ ,siamu umilă din atei Rbmxni ku­x­’i urii. kondemnapi a pleda kauza­telor abi, intervine fărx știrea mea și pre­­i­x o intrevorbire între mine și cti­­torele Teatrului. Eatx propunerea ara făcută pentru angajarea mea: „D-lă­meă amu avută alarmă unu­ni, EU 70 galbeni pe lunx pentru „optu luni și o represintare piesx noux „ku benefitiu întregu. „A avută femeea mea 50 galbeni „pe lunx, și o represintare, piesx noux „ku benefitiu; vomă remânea totă ku „ateste kondipiunî, ku tote ku aveam­ă „­keptură să ne așteptxmă la o rekom­­„pens” și la o încuragiare, nu din par­­­­tea persónei direktoratul­­ui dela repre­­„sintantele , sau îndatoritul Guvernului, „kare trebue, se aflex mai nainte de tó­­„te unu" bună Teatru. Extă pentru ce­­­lelalte îndatoriri, kare leagă pe unu „artistă ka unu direktora Domnulă meă „ai fostă artistă și d-ta pînă a nu fi „direktor”. Dakx ne konsiderî ka ar­­„ tis­ti și pe noi vomă priimi ateie­ași „kondipiunî te ai avut și d-ta ka ar­­„t­i­s­t­a la ori kare­­ kirekpiune ai fostă „angazalii.“ Bakx respunsurii d-lui Direktere: (și la atesix între vorbire era fapx d-l. N. Orxșenii). „Domnule Paskaly îmi „respunse d. Direktere, lui unu surîsă „fermekxtoriă, este adevăratu kx akum ,,ună ană d-ta ai avută 70 galb. pe „lunx și o represintare ka beneficiu ; „este adevăratu kx d-na Paskalî, akum „m­ă ană a avută 50 galb. pe fie­ca­­„re lunx după învoirea te­amu fakutu „împreună, și o representare ka be­­„nefiită, (și din tote ateste cuvinte ”. „Orxșenii n’a uitată ni­ci unul ”) ; „însă, deși recunostă meritele și ta­’­­i „lentulă (1-vestrx artistikă, deși ar tre­­­bui se fakd­ mai multă pentru d-vós­­„frx, deși ași fi­telă d’anteiă kare „a-și reklama ori kxrii altei direkpiuni, „kx dupe meritele d-vóstre, rekom­­,,pensa ară trebui să fix îndoită de kxt „teea­te a­ pi avută prnx akumă,­­și „tóte ateste c­u­v­i­n­t­e f­r­u­m­­ó­s­e, „d. Orxșenii se număra u­n­u­l­u kxte „unulu), dar, fiind îi kx amil fxkutu „kontrakie ku alpi artiști kxrora ie am „datu m­­a­i m­ult de kxt­u trebuea; „mai multă de kixtă a-și fi roit,­­ „nu polii se vx atepti” în anulă atesta ! „kondipiunele d-yestix. - Te skadu­­­t ,,dară d. Paskaly ku 20 galb. pe lunx „din teea te aveai d-ta, și dalta ypesti ,,potă să­ pî dau 50 galb. pe lunx.“ Brezi dom­n­uju meă kx este înle­­l’esu material, kxndă n’am grupată nici ună sakrilin­ă putinciosă pentru atestă Teatru pentru asta arie kxria amu dat totă­ zilele și nopțile mele? Nu d-nul meă! dar amu fostă desdemnatu kând mama văzutu maltratată, jos ori tu­­ si de tine ? de ateia kxruia Guvernulu și Napiunea i-a zisă: „se ne dai unu „bun T­é­t­r­u­, k­u buni artiști, ku „ku bune piese. Eatu pentru te­ pi­niera Tétrulu­­i, ș’ună venită a­­„mualii de una sutx mii lei.“— Dar nitî Guvernulă, nici Napiunea n’a în­­țelesu kx în 1­o ká I­u 1­u­l­­e­r­i­i și k­u banii Pop­o­rul­ui, trebue să se spe­­bule unu partikolaru ori și tine ar ■ Nn a fostă interesulu, domnulă meă, (pentru kx interesulă materială ’mi era abordatu și vepi vedea kumu) dar au fostîi insulta și durerea, kxnd m­’amă văzutu presupepită și mikșorată, în lobă de sirinx și konsiderare! tre­ime se­ iii li vezută roșapa pe frunte, ka sx krezi kxtă astlu suferită în azelă momentă. A­tu si­ti amitia d-lui Orxșenu mer­se mai departe: elă se oferi la totă ser­vi­ti­ii, propuse tóte sakrin­tiile ma­teriale, pentru kx știa kx o astăfelă de maltratare, adute deskuragiarea, si ku dînsa uciderea morală a unui ar­tistă­­ . . In fine, d. direktere se piékx, se umilește, și-mi ateptx kondipiu­­nele mele ; îiisx îmi spune kx nu póte se le rekunóskx pubiiku. Nn ssiamu pentru te. — A doua­ zi in’amu dusă sx-să văză a kasx, totă ku d. Orxșianu, și i-amu spusă positivu kx nu pot­i atepta astufelii de tran­sak­­pianî. kx dakx merită acele kondiniuni te i-amu terută, fiu domniei sale, ti Teatrului pentru care amu lukra tău se­­ mi se rekuneskx expisu. — Atunci îmi spuse kx kausa te­ lu oprește, este tea următorie, și se esprimă mai cu aces­te cuvinte : (d. Orxsenu suntu sigură se pune prea bine minte). „D-le Pas­­kaly, nu potu se ateptu expișu, ba se ai d-ta în contraktură d-tale 70 galb. pe lunx, și condipiunile te mi le ai propusă, fiindă kx. UNU ARTISTU și o artistă (i-a si numită) împreună cu alpii, (totă artiști) au zisă kx vom­ fate skandalu dakx d-ta vei avea în contraktură d-tale 70 galb. și kondipiî esteppionale d’ale d-loru. D. Orxsénu a remasu mărmuritu ! de atestă­tori de stenx. Domnulă meă j­i-amu respunsu, că m’amu silită se-mi­­ faltă posițiunea mea în Teatru, prin lu­ i kru, prin artă; m’amă silită ka­lokulă j meă se mi-lă însemne buna voinpx a , publikului Română, eră nitî de kumu buna d-tale voinox, nitî favorea saă a­­m­ista artiștiloru atelora ku astăfelu de frumóse bugetxri; preferă, d-lă meă, se fiu maî bine, viktima unei kom­bi­n­ă­r­i î­n­d­e­m­î­n­a­t­i­t­e, de kxtă ka­u­za unui skandalu. Zikă, d-le Redaktore, o kombi­nar­­e îndemânate kx; kxti kumu voipi se sredă kx astx makinare a fost pesută de doi Akt­ori; kxndu akum doi ani, mi-amu făkută o datorie, și amu oprită pe d. Direktore se nu­mik­­șiereze gajulă artiștiloru din teea te le abordase Guvernulă; și kxndu apoi la finalul« atelui sesonu, mi s’a impu­tată de direkpiune, de zece ori, ka s’a supusă influnipii și konsiliului meă, și atesta este kausa deficitului din ateli­ană­­ . .­­ș’atesta a mărturisit-o akumu d. Direktore, și a repetat-o d.lui Ore­­șanu ka se n’o uite). Exndu amu fă­kută atesta nu mi-amu consultată ni­î interesulă, nici pasiunile.... mi-amă împlinită datoria ! Ruină n’a protestată Aktoriî?... A­ d-să meu, suntu convinsu de ami­tia și de frapia loră; stiă kx x­ NI­im­a loră singeră, văzînduse lo­­viui prin mine, în demnitatea și în me­­ritul ă soră viitoră; te voi jji însă se fa­­ kx ? . . maî întîi kx n’au știută ade­­veratulu adevăru. ‘Ș’apoi Arta, meri­­ritulu, și pănea familiilor, depinde de numai de la buna voinpă a unui Di­rektoré. — Direktorile la Teatrul­ Na­­țiunii, ia Banii Națiunii, și de merită, talentă, numai kuî voeste, și kumă voeste, interte­m­ă aktoră se afbx o altă voinpx de kxtă a sa!.. Unui ak­­tor­ă, în perx la noi, și în trista posi­­țiune în care este pusă Teatrulă, îi trebue înainte de talentu, înainte de artă, sx aibx neapărat o dualitate; tre­bue se fie AMICU unui Direktore. Publikulă ? o protestare ? Dar va va tratatx de Silikx, voru fi tratați de Perturbatori, de Publiku DE­PENDINȚE, și în lobă de bine, va mări urgia Direktoraim asupra aceluia, pe care din nenorotire va voi să-1 apere. Vorbiți de Publikă? Dar sclavia tea trebuie și lungi ne­a deprinsă a ne uita cu durere, a versa lakrime pe ruinele drepturiloră nóstre și ku tóte atestea, a txtea. — Aktoriî vxdă viața lorii, stingînduse, fxrx pijutx, fx­rx unii skopă, fxrx viitorii. . . suferx însx suntă silipî se takx. lie se vorbimu de Al­tară kundu n’avem unu Templu konsolidarcă ? Și kum se va fa­ce consolidarea acestui Templu, ală Nationalităyii ș’al Patriei, prnx kundu nu va veni K­r­i­s­t­u se g­o­n ó­s k­x, p­r­e kir po­­li«î p­a­s­i­u­n­e I­o­r­u din j­o­k­u­r­i J­e s­f x­n­t­e. Akumu­, domnulă meă, dupe tre v’im­iu Pespniisu kumu am putută la toa te a­ jtî bine­voită a m­e ’ntreba, per­mite mi se ve­niuljix meskii de intere­­sulă te-mi ar fi are tatăl... Desteppiu­­nea și persekutarea ’mi sixremaserx totă kuragiulă, ’mi krurmaserx tatx tx­ 1 ria, ună cuvintă din gura dumitaie și kuragiulu ’mi a revenită, sufletulă meu s’a deșteptată! . . . înkx speră, în kx credă în Viitoriulu Teatrului, în Vii­­toriulu Iferei mele! Plekundă de aitî dulul ku mine tele mai dulci suvenire, și speranita­tea mai dulce, singura dx­­txtorie de viajjx kx Publikulă ftomxnă, atâtă de generosă pentru mine, nu-mi va ridica ku totul că bine voi­ ioria sa înkuragiare; pleku i,nkx ku îni­uragea­­rea dumitaie asia de nobilx, asta de mare pentru m­ă bietu artistă,!... Eu ateste doux mari kredinije,­­speră ’n viitoriiulă meă, asteptândă însă niste zile mai senine, și realizarea Teatrului Naț­ională în România, te rogă se bine­voestî a primi, domnul meu, mărturi­­sirea recunoștinjjii și respectulă te ve păstreză. Ală­p-tare devotată, M. P­a­s­c­a­l­y. PROPRIETATEA DE PAMFISTII ȘI NAȚIONALITATEA. (Urmare.) In minele proprietarilor­ de pã­­mîntu sta puterea legislațjiunei și prin atesta și influinsia asupra guvernului iferei. De te dar, întârzia de trei ani a liniști ijera satisfxkxnda trebuințțe­­lor­ interne și rxdikxndi onarea ei prin o demux representagiune în afară ? Dalia xnkx nu suntemű în stare de a fate ațele lucrxri și instituțiuni karii desvoltezi o nagiune „și o pu­ne după kum zite Independinga — pe calea progresului, a tivilifagiunei și o fate puternikx și mare“ tine e­­ste de vinx? Negreșitii ateia karii suntű kix magi a fate tóte ateste, și nu numai kx nu fakű, dar prin înviruirile lorü tendengióse s’au silitű a ne diskredi­­ta ín strxinxtate. Punegi mâna pe a­­­testi inimiti ai onorei și al averei na­­gionale, și luxndu i la respundere, pe tine kredegi kx vogi deskoperi? Mai togi atesk­a suntu proprietari mari! K­ertetagi tine suntű tei karii prekum ama văzuta, au sekatű prin absentisma averea nagiunei? Nimeni kx nitî nu pote absenta altulü de kxta din pro­prietarii mari! dIe testiune a deskisü totü-déuna ka și akum porta amestekului strxinü ín trebile gereí, din kare kausx nu putemü „li mari și tari“ dupx kum voeste Independinga? —Atea testiu­ne este a okupxreí tronurilorü. — lIine suntű kandidagií karií se batü de la ele, și okupate fiindű se aliézx pen­tru ka se restórne pe telü te se afla tronxndű ? —Sunt totű proprietari mari! ’line suntű atei Katilinari, barii dupa­te prin o neproduktivitate eko­­nomíkx și prin intrigi politite kosta­­tóre și-au ruina­ta starea moștenitx sau adunatx adesea fxrx binecuvíntarea dreptului, astăzi striga tare kx nu e sigurangx de avere și de persónx pen­tru kx ii strimtorezx datorașii? — Sunt totu din proprietarii mari! De vreme ce aceștia au fostu și suntu legislatori și guvernatorii gerei, și din aceștii dreptu nu au voitu se împărtxșestx una terkia mai mare a națiunei: prin atestx faptx kiara, s’au fxkutü și sunt­ singuri responsabili pentru nenorotirea ei. Ku totu drep­­tul, dar putemu întreba: de te neno­rotire pritinuitx de ómeni a pxtimitü géra, karea se nu potx fix impulatx lor? Astăzi kiarai vora se vxnzx mo­șiile la străini. Se credemü kx nu­mai pentru ateia, ka in kasula kxndü ar putea kumpara și străinii, valórea moșiiloru loru s’ar muri. Datori vxn­­dugi, kum suntu, doilor totu nu potu skapa prin o asemenea måsurx de datorași, daka nu bare kum­va se vor diafenderisi din ver’o altă parte de tóte datoriile — precum au mai rerulü în kx în atesta sekolü de la Rusia. Dar daka voru se vxnzx moșiile la străini, nu se gandesku la următorii lorü? Ku kxtü se va urma pregulü moșiiloru prin intervenirea străinilor­, ku atxtü pentru fii și nepoții lorű se ingreu­­nezx putinga de a mai redeveni pro­prietari. Și are acest si blestemu lă­­sata urmașilor si, nu este mai greu de kxtű o kxștigului momentanii din banii străinului? In adevăru nagiunea, marea ma­joritate a nagiunei, n’ar avea de te plânge kx­tn lokulű aktualilorü pro­prietari mari ar veni argii, kxtí pre­­kam vxzurxmü, nu va perde­ín ei ver’una tesaura. Destui strxint are in­tre ei, din tei karií inkx nu s’a ro­­manita destulű pentru a sungi roma­­neste, și karií ’și pxstrézx înkx na­­turalulu originei lorű. Ne este temx de planulü urzita de a ű desnagio­­nalisagi pe kalea ekonomikx; kxtí alt­mintrelea, — amu da kxte o duzinx de proprietari predatori de al­gereí pe uni ekonomű străina, și kxte sap­­te dintre handidagii noștri la legisla­tura, pe simpla sperangx de a do­­bândi ín lokuile m­ulți mai ku kapű. Kredegi „că cu cătți străinii voru avea mai multe interese în Principate, cu atăta esistența nóstră politică va fi mai asigurată. Se presupunemű kx s’a data libertate străinilor­ de a kum­păra pxmxnta sau imobile în gerx. O kompanix puternikx six gata și pxn­­deste atestx okasix. Se presupunem— teia te se stix din altx parte kx e­­ste adevăra — kum kx guvernulű pu­­terea vetine se silește prin tóte mo­durile a-și mări interesele în Prinți­­pate. Sotietatea ei de navigagix are instrucția de a ocupa pe kxta póte mai multa terímo pe maluri Dunărei. Are și o populagiune flotantă de ver’o 80 de mii în Muntenia numai; até­­stx populagix este înprxstiată prin p­­rașie, și prin meserii în munkx, ea este cea mai kxștigxtore dintre totx populatia gerei, fiindu kx proprietarii nostrii sunt­ numai konsumengî ai pro­­dukteloru industriei altora, ei inșii nu produkű; gxvanula, singura klasx indi­­genx karea e produkxtore, de abia are kondigia esistingei sale, benefîtiuri nu fate, și mai pugina se pricepe la pă­­strare, klase de mijloku romană înkx nu averiu. Așa­dar klasa de mijloku a orașeloru, klasa spekulangitoru și a meseriașilor și fiindu supuși străini a a­­cestei puteri, nu­­ mai trebue alta de kxta se afbx și o klasă de omeni ka­rii ka proprietari prinzîndu r xdxtinx în pxmîntulu gérei și atxrnagi de pro­­teligia acestei puteri te i- a ajutată prin bani a deveni proprietari, se nu potx zite la semnalulu puterei te îi inspi­ra: „te vorbigi altî de géra romxnx, de nagiune romxnx, géra Munteniei și nagiunea romxnx sunt a două lu­­krurî diferite; în atea provingix mai frxeskii și alte nagionalitxți karii prin proprietate și prin meserii, va­se zi­­kx ekonomiteste sunt­ preponderante. Noi tereme ka se ni se respecte se­paratele nóstre interese karii nu sunt identite cu ale nagiunei romane.“ — fie voru­zite la ateste reklamări es­­propiagii romani, și partea ateia ka­rea a mai remasa în posesiunea pã­­mântului strămoșeskil ? Dreptul­ de a esista nu le va putea nega, nici drep­tul­ de a esista la nagiune kum a lisat-o providenga, de vreme te voin­­ga nóstru a fostu a-i admite între noi, și kiara kundü ar înterba a le sugru­ma graiulu, au nu vomu avea atunci în fagx-ne pe guvernul­ atestora ka­pitalist­, karele ne va striga: „Stagii eu nu potu se lasa la diskregia vai stri pe protegiagii mei, în ei și prin ei eu am interese mari In­gera te vor o pretindegi kx e a vóstrx, dar pe karea voi înșirx agi vândut-o pe ka­­pitalurile supușilor­ mei?“ Pentru ka se potx kxștiga o a­­semenea okasiune și o kausx de in­­travenire una statu karele de sekoli lxkomeste după ateste geri, kredegi kx nu e kapabila de a jertfi ver’o ki­­te­ va milione ku­karii póte espropria pe toți amatorii noștri de a-și vinde moșiile pentru a se plăti de datorași seii de a se retrage la Paris ka­ren­tiemi pe viagx? Konsultagi istoria pro­­­vingiei Posen în Prusia, a Bohemiei și a altora provingii austriace. Dar și nu trebue se mergemai așa departe, — nu avemu noi dureróse esemple in istoria gestiunei monastirilor­ închinate, de calea amestecului străinü în trebi­le gerei­te a deschisa Rusiei Turciei

Next