Romănulŭ, octombrie 1862 (Anul 6, nr. 274-303)
1862-10-24 / nr. 296
976 ROMANIULU “ «»*” — Kassel, 27 Oktobre. Astăzi dimineața s’a jjinutü dintíia ședințele a parlamentului, la care au fostu admiși 46 deputați. Séra s’a procesa la alegerea președintelui și vice-președintelui; au fostu aleși în unanimitate domnii Neberthau și Ziegler. Amîndoî au declaratü kb Adunarea aktuale este în dreptu a resolve tóte gestiunile parlamentarie. Komisariulu dietei a asiguratü ki va face totu, ce atîrnb de dínsula, ka operea pentru care suntu adunații s’ajung b o opere de pace. — Frankfurt, 27 Oktobre. Lucririle konstrucțiunii sblei s’au terminată astăzi. După amezx-zi se va ginea într’însa ăntîia ședință pregătitorii. Se crederil se voru aduna peste 400 membrii, între marimulgi din Germania septentrionale, anume 30 Hanovrani. Domnul Moritz Mohi pregătesc o propunere în contra tratatului de comerciu și’n favorea intrării Austriei în asociațiunea duanianiă, rânduri probabile în care vor veni gestiunile în disknsiune este următoriului: M bine, cessiunea integrității Germaniei; poimăine cestiunea comerciului și tot fondagiunea asociațiunii principale a marii Germaniei. — Newyork, 13 Oktorbre. Trupele uniunii au trecutű rulü Potomac în Virginia, duklendü ku dînsele 1000 kai, mari ibrăgiuni de koșuri și îmbrbkbi ninte, luate din Pensylvania. în bbiblia la Kentucky trupele uniunii au fbbutit 1000 prisonieri; konfederații s’au retrasü. — Newyork, 14 Oktobre. Un meeting de demokragi a desaprobatü problamațiunea președintelui Lincoln atingbturile de emanciparea sclavilor, de desființarea actului Habeas-Corpus, și a declaratü partita republikană de revoluționarib. (Mititorii noștri se nu uite ex ceia pe kari Amerikanií íí numeskü demokragi , se numesküín Europa Aristokragi saü realigionari). Konskripțiunea la Newyork a fostü bnklentatb după alegeri. Generaliulü Mac Clellan a trebuiü Potomakulü și a început operațiunile. — Newyork, 17 Oktobre. Generariulü Mac Clellan a okupatü Charleston ín Virginia. Konfederagií, dupe lupte usióre, s’aü retrasü. Generariulü Buell a avutü o luptb ku konfederajjií și se pregbteșce a înainta la Kentucky. Konfederagií s’aflb ku puteri mari aprópe de Nashville și cerü supunerea. Orasiulü refusb; se krede kb unionistii vorü apera Nashville. — New York, 18 Oktobre. A doua despărțire a armiei generaliului Mac Clellan a trebutü asemenea peste rula Potomac și s’a împreunată cu Mac Clellan lîngă Charleston. în Kentucky nu s’a mai intimplatü, în urma bbtbliei de lîngă Perrysville, nici o întîlnire seriogb. Generaliul Buell restrînge necontenitü pe konfederați. Ziariele germane reproduka o korespondingă de la Paris de la un diplomată, care pretinde a fi forte bine informată. Zisula korespondinte ziceri koraitele Persigny ar fi avutu acumü kbteva zile o lungă și însemnata konversagiune ku imperatulu francesiloru. Ministrulu de interne ar fi desvelitti inma sa înaintea amikului seă imperiale și l-ar fi represintatu în kipulu celü mai energika, kuma politika lui aktuale ar trebui s’adukle dinastiei sale cele mai mari perikle. S’a vorbitu de lucrurĭ și de persóne kari nu pote fi de ajunsa a face mengiune de acesta fapta. Imperatulü askultb lunga desvoltare a komitelui, fbi*b a-i respunde una singură kuvínta. Darü doue zile dupb acesta imparatulu Napoleone, aflânduse lavbnbturib, kibmb pe ministrulu sen si’lü priimi ku multi kordialitate. .,Am meditată, iubite Persigny, și am reflektatü multu asupra celorü ce mi-ai zisü. Ai vorbită ku mai multb linisce de kbtü fakü de ordinariü, și d’aueia kuvintele dumitale mi-au fikutü o mai adínkb íntipsrire. Nu voiu uita ceia ce mi ai zisti, pogi fi sikurü d’ acésta. Această întimplare a librii esaktitate o potü garanta, adaogb raportatoriulü , a rbdikatu drbsi kuragiulu partitei liberale la kurtea imperiale. — Apelu către poporulü prusiana. Abia s’a ínchisit kamerele luptă împrejurări straordinarie și ékb kbarlbmü despre funcționari strămutați în alte posturi sau puși în disponibilitate. Komitatulu partitei liberale la Berlin a frikutit unü apelă spre a aduna unu fondu pentru despăgubirea aceloră deputagî, kari au suferitü pagube în împlinirea datoriei lor. Acestă apelă are următoria doprindere: Kbtrb poporulu prussiana. Lupta nóstră pentru konstitugiune începe a reclama viktimele sale. în rânduru d’barbiü s’aflb deputagii, kari fideli mandatului loru, au apelatu drepturi konstitugionale. Unii funcgionariu alți Statului, care făcea parte din majoritatea Kamerei deputagiloru, a fostă destituită. Este de temutü kh bntíiulü pasü p’acestü plana inklinatu va fi urmată de algî pași. Unii bărbați aperb kausa poporului, și d’aceia este datoria indispensabile a poporului a interveni pentru dînșii, kxndu fidelitatea konvilgiuniloru loru îi espune la nisce mesuje ce ameningb esistinga și îndependinga loru politikb. Unii popora, kare avu kuragiulu și suatornicia d’a alege deputagi după simgură lui, fbri a se turbura de mulgimea înrîuririloră cerbate, va ave și puterea și perseveranga d’a aborda luptătoriloru pentru konstitugiunea saub indemnisare pentru paguba ce sufere prin împlinirea datoriei lorü; kbcî e vorba de indemnisare printr’ub kontribugiune voluntarib, eară nu de ajutoră sau daruri. Unanimitatea mbregh, cea arătată poporulu prussiana pentru aperarea konstitugiunii se va dovedi și akuma, blenda faptulu este a lua locul cuvîntului. Floric a voi a preveni aktivitatea partikularib a diferitelor kolegiuri elektorale, supsccrișii membri ai Komitetuluî centrale se deklară gata a priimi și a întrebuinga kontribugiuni in favorea acelora kari prin lupta aktuale vor fi espuși persekugiunilor. Berlin, 24 Octobre 1862. — Ziarul „Wanderer“ publikb uch korespondingle de la Berlin despre situagiunea aktuale in Prussia, din care estragemu urmlitórele pasagie: „Și’n algî timpi ș’în alte lokuri s’au vezutu persekugiuni și sisteme rele guvernementalî; darb ele avurbori kumi una motivă morale, tirania avu unu órecare drepta, necesitatea d’a-șî păsstra esistinga; darii ce se petrece astăzi în Prussia nu póte fi comparatü de kbtü cu starea lucrurilor d in Neapole suptă Burboni. Unai tribunale prussiana nu se rușindzb d’a deduce dintr’unu paragrafü íntunekosu alü Irodului penale kb redaktorulu Hagen trebue se se arunce érust la ínkisórib și se rembib ïntemnitatii pe kbt timp nu va face marturirea cerutb si refusatb de d ĭnsulü. Asia dara este ku putingb kb’n Prussia se file cineva kondamnatü la ínkisórib pa viégb, numai fiindu-kb refusi d’a face o deposigiune ce’i s’a cerută. Acésta este tortura, kumü n’a mai esistatü; unii cetlegianü se constrînge prin ínkiscrib a mbrturi ce doresce autoritatea ; mai multa n’a fbbutü nici Ferdinand la Neapole. Ori kumü, va fi ub ilustrațiune pentru guvernulu lui Wilhelmu I. Eb a bine voită o tbimbci acesta din legile gerei. Nu mai pucina revoltante suntu persokațiunile funcționariloru prin remonstrări, destituiri și dislokbri. Pressa e privită cu vînatură mare și persekutarea iei a dobínditu prin întinderea generale unü felu de îndreptungire. Darb nu se póte lega guvernulă de altă cineva, s’apukb de pressb, kare jakb rolulü pagiului bbttieî ' acésta o scie și se mînghib, kbci astfelü este în tóte gerele unde Konstituționalismulü nu este de kbtü unü semnü, ub markb este Karib. Darü persekutoorile de funcgionari din motive politice suntu revoltangi dakb nu suntu cerute prin înpregurbri morali. Asemeni persekutbri se potü motiva dupl ub revoltb kbndu biruitorala pedepsesce pe funcgionari ai Statului pentru kb au luat parte la revolte; dar ín Prussia n’a fost revolta, ci numai poporul, nu voiesce se i se amulge dreptul din mbnbi. Regele, Intr’adever numesce acest popor „amigitu,“ pentru d ĭnsula numai deputagiunile și supscriitorii de adrese de lealitate sunt supuși fideli și bine intenționați. Din nenorocire însă va trebui se numere din 19 milióne prussiani mai multu de kbtü trei plrgi din patru, între cei „ambgigi,“ și’n tóte cealaltă Europa proporgiunea este aceiași și nu se face nimik, spre a-i conduce p’uri kale mai bunb. Fib însă kumu va fi, konfliktulü între guvernfi și poporü are o natură legale și n’a pleșită nici o dată peste limitele legii, celu puginii nu din partea Camerei Deputagiloră. Dakb nisce funkgionari, kari si-au împlinită datoria loru ka dsputagi, suntu vetemagi pentru acésta intr’unü kipu atletü de miserabile, ei, kari nu servesku kutbruí sau kutbruí altü ministeriu, ci statului, atunci acesta este o afrunte pentru gerb. Una libratüka Bockum- Dolffs, pe care le-a destituită Manteufel, pe care apoi le-a înaintată Schwerin, se vede akumu dislokatü de la Koblenz la finitulu lumii, la Gumbinnen. In timpu de patru ani a desplekutü la doue ministerie și prin acesta a câstigatit stima poporului întregă. Prokuratoriul de statu Oppermann este pusă în disponibilitate, fiindu kb în kamerba dovedită komitelui Lippe nevaliditatea a preguiriloru sale juridice; algii au fostă siligi prin ameninglri a depune mandatululoru. Kolekgiunile pentru familiele kondamnagilorü din regimentulü Graudenz se opreskü din partea guvernului s’au se voru opri. Kbtü este de mikü acestü spiritu de resbunare; kbtü suntü de imorali mizila cele ce le intrebuin gézb; kbtü este de ineprisabile situagiunea suptu care se póte întâmpla asemeni lucrurĭ! Ku atbtü mai fleketurile de bine este konduita poporului ín facia acestei imoralitbgĭ și acestei vulgaritbgî a persekutooriloru. Ku tbrib, ku statornicile și flori temere adoptb noua restriște, pregătesce deputagiloră lui ovagiuni demne, serbari strălucite, o adeveratb serbare nagionale, nu skomotósh kuma suntu simpgim întele trecetórie kari nu ginü de kirtn o zi, ci liniscite, Ilosxndu o întiplrire permaninte. Pentru acei ce trebue se sufere pentru kausa poporului, poporulu prusiana a kontribuitü voluntariü, fib-kare dinariulü senavugii și seracií au íntokmitü o kasle nagionale, din care priimeskü cei vetemagi prin korupgiunea politikb remuneragiunea loru nagionale. Asemene fonduri s’au kreatü pentru redaktoriul Hagen, pentru soldații regimentului de la Graudenz, asemenea fonduri se vor íntokmi akumu pentru funcționarii destituiți. Și din fericire esisteín poporü unu adínkü simpgimíntü kb este datoria lui d’a dovedi opiniunea și bbrblogia sa nu numai prin cuvinte, din kari nu resul de nici unu periklu, ci și prin fapte prin Sakrifilie materiali. Atunci numai unii popora este într’adeverit putinte și demnă de libertatea lui, klndu s de a împotrivi persekutorii saște superioritatea sa morale printr’o demnitate liniscită, klndu s de a manifesta acea superioritate printr’o asemenea aperare praktikl și legale.“ 1) în timpii feudali la kurgile suveranilorü, fib-kare principe avea kbte unü pagiü, care era birtuta pentru tóte greșelele comise de principe. Corespondința particulariă a ROMANULUI Iași 1862 Oktobre 14. Domnii regulamentari klndu priimiau vreo reclamare de la unii par tikulariü asupra lukrbrilorű unui ministru, se grbbiaű de a apostila acea reklámáré, în așia termeni: „Se recomandă d. Vel Logof... spre legiuita îndestulare.“ Darb după asemene Bu iurdiű petigionarium, nesatisfăbata de ministru, își repegia petisiunea la Domn, acesta o lua pe o skarb mai susü, pe o notă mai de înăelgime, apostilindu-o de astb data astofeliű: “Se rekoman db d. vel... KU TÖTU DINADINSUL, etc.,, Kbndü M. Sa regulamentarib își pronunța acestü guos-ego... acestü ku totu dinadinsulu principiariu, petnsionariulu mai totudeuna era sigura de viktorib, de satisfacere. Korespondinga mea din Septembre, reklamatórib in kontra a o a mia parte din mișeliele de pe la Iași, a priimitu în Revista politică a Românului, de la 28 Septembre, prima recomandare a opiniunii publice libtile konstitugionalele nostru ministeriu. La 30 Septembre, Românulu șî-a zisu, totu impreună cu opiniunea publikb, și a zisu și ,,o ii dinadinsuma seűu în privinga reklambriloru Iașilor. Ne remase deci, de atunci și prinbastbul, timpi de ajunsu spre a aștepta, în kuvenita smereniă, efectele mântuitorie ale „totu dinadinsului“ opiniunii publice și ale „Românului.“ Multu e tombînsă pe alce kle vomu aștepta multu și bine acea zi de mîntuire ce s’au totu promisu de Guvernamentu fostei Moldove și fostei iei kapitale, sau „Leginulu unirii“ kumü poetikű o desemnb d. es-ministru de resbelű, ín kuvíntulü rostitű de M. Sa la okasiunea inaugurării skóleí militarie. íe e dreptulű e și logikű kb légbnulű se se puib ín podű, kbndü kopilulu începe a bmbla ín picióre... In picióre a ínceputü a bmbla și noua nóstră lege de recrutare ku sorgi, darü pe picióre ce a duku la nomolulu abusurilor vekne ale legii ce o au inlokuita. In zilele din urma se fbku în pbrgile acestea recrutarea pe anula kurinte. Acesta dede o pasiune de buna p 1esi b multor impiegagi. Abusurile mai au semb furie mari pe la unele judenie. La Huși, ni se spune kb unü evreű ar fi și reklamatü la prokuratoriu înapoierea unei sume de galbeni datb spre a skbpa de rekrutare. Nu seimü ce efectu va fi avutü o asemene reklamare, pentru d. pro kuratoriű ; se sperbmű kb vorü fi mai bune de kbtü ale atbtorű altorü pro kuratorí, pre karií de okamdatb nu voimű a-i numi pe togi. Totuși se începe cu ku unula sau dour. Ve alătura piesele unei furiase afaceri urmate la Tribunalele de Iași selig. I.— D. Kornea, ministrul de dreptate, ceru acelei seligiuni a-lu împrumuta, după kumu se obiciuesce, și este legiuita cu o sumă de bani. Direptoriulu cancelariei referend. judekhtori kb nu sunt disponibili algi bani de kbtü acei de deposite. Deposited, după legile ín vigore, nu pot ieși din tribunale, totuși majori ■tatea judekhtorilorűau aprobarea d-luî procuratoriu Inkuriingezb împrumutarea d-luî Kornea, din banii depositați de partikularí, și karií trebue se stea în tribunalu, supta sigiliulu depunătoriloru și totu deuna gata spre a pute fi înapoiați lor. D. Președinte alu tribunalului, vezîndu otbrîrea luată de majoritate, o aduce pe deoparte ku forma de proteste (vezi piesa ku Nr. 13518) la kunoscinga d-luî ministru de dreptate (d. Kornea,) denungbndu și aprobarea d-luî prokuratoriu la o libikare de lege, și de alta parte, formându kbteva zile dupe aceea altulu Nr. 1 o alta majoritate ku unu kandidata alü judekhtoriei, face o închibiare kontrazibbtóril și anulatórile celei din urmă a doui domni membri. Lukrulű, kumü vedegí, e kuriosü; ce va zice d-lui ministru pentru lidikarea de legi ilekutb de doi membri în fa vórea d-lu Korneal Kumü rembne purtarea d-luî Prokuratoriu? Kare din doue ofbrîri luate de aceluași tribunale este are esekutórib? Unü altü prokuratoriu de aice inchide o akgiune kriminale, intentată de o damb kontra unui doktoru rombin, pe lipsă de dovezi și în urmarea deklarbrii reclamantii kb pretengiunea sa e skornub și pornită din îndemnuri neamice. Akuma umbla vorba prin lume kb aceluași prokuratoriu, după ce prin amici și unu kumnatu, ar fi luatu nu scimü ce sinete sau obligagiuni de la doktoriu, suptu ti tlu de vekilikü A, akumü s’arű fi tre kutu acelea Dómnei reklamante, ku dovezi ku kare se-și reintenteze akgiunea kriminale kontra doktoriuluĭ. Vorbe de tótb kategória cirkulb asupra acesluí tripotagiű, kare dakb s’ar adeveri, puginü ne ar rembne de aș teptată pentru moralisarea nagionale, și de la instituțiunea prokuratoratului. De amu fi ín lokulu d-lui procuratoriu noi înșine amu dori, amu cere ka o altb persónb se urmbréskb acéstb afacere spre a se dovedi de neinteresate vorbele ce umbla prin publika, și a se deskoperi cu adeverata kculpabilitatea d. doktoriu. Noi sperăm, noi kredemu kb și unul și altul, și akusatul și d. prokuratoriu arü eși mai kuragi din o asemene procedere. Vuiete de oompletă modifikare ministeriale au cirkulatu și bnkb cirkulb, nu scimü pe ce temeiu. Fiecine își face ministeriulu ce-i place, darü konstat kmu kb, în genere, vuietele sunt despre unii ministeriü liberale. Se mai sună multu și kumu kb Adunarea nu va fi întrunită la 4 Noembre, de kbtü spre a fi disolută. C-stre le putegí sei tóté aceste mai bine și mai sigurü de kbtü noi bști din provincile; dakb vi le însemnă, este numai ka se putegi ave o ideib de cele ce se șioprescă pe aice. Keva însă de kare nu putegi nici bănui, o noutate, a kbri-a primőré séű trufanda, kum se zicea odată, va avea- o „Românulu“ de la Iași, este kb guvernămîntulă nostru se îngrijesce pentru crearea și edificarea unei închisoaie politice de 60 de inși! Bukura te Sióne și te veselesce!. .. Ne amü bukuratű și ne amu veselită kbndü, suntü kbte-va septembne, Monitoriulu a vestită IașilorO kb guvernamîntală nostru, departe de astri~