Romănulŭ, noiembrie 1862 (Anul 6, nr. 304-334)

1862-11-01 / nr. 304

1000 ROMANIULU i­n NOEMBRE. lei 200 cheltuiele de judeLfo ín kare intri. și tabla de galbeni 4. „Judekata în lipsi­, d-eî Konstan­tin Bendelmaier, are, dupe art. 35 din prosedura ko­du­l­ui komersiale, dreptulu de oposițiune la asestu trib. în ter­menii de optö zile sokotitu de la prii­­mirea asestei otirîri aduki­ndu ajunsî în urmarea art. 38 din zisa proseduri valabile dovada de kausa bine­cuvîn­­tată se a îm­piedikatu-o d’a veni as­tăzi la înfigișiare. Asemene este în dreptu a interjecta, și apelă la onor. Kurte apelativi de komersia în ter­­mina de trei luni, to­tu de l a priimirea pu­rîrii, conforma asesta cu art. 45 din susa mentionala proceduri.“ Articlele 89 și 90, pe kari­a ba­­sata Tribunalele de komersiű ale Ilfo­­vului sentința sa, au următoria ko­­prindere: „Art. 89. Totu komisionariulu se „a fakutu inaintorî de bani pe sema „de mirfuri pornite libtrb dinsulu din „vr’ub aici piaijb spre a se vinde in „sobotela viilor sinbtoriului, are privi­legiu de a-și trage, înaintea ori cărui „altă creditoriu, banii ce a înaintatu, „dobînzile și cheltuelele, din prețulă măr­­„furitorui, de suntu în mîna sa, în ma­gaziile sale, sau depuse în dre­nă ma­gazie publică, sau dak’s, mai ’nainte „d’a fi sositu mirfurile, póte dovedi, „printr’ub kbriiurile de înkiribre în „korabile, sau printr’ub karte de kbratu „kb mirfurile s’au fostű pornitu kbtib „dinsula.“ „Art. 90. De s’au vindutu și s’au „predatu mbrfurile în sokotela însbr­­„sinditoriuluĭ, komisionariulu are pre­cădere de a lua din prețura vîn<jăreî „mărfuriloru, înainte de sei-lalip kre­­­ ditorî ai inilor sinditoriuluĭ, suma se va „fi înaintatu dobînzile și cheltuielele.“ Din restulű aseloru artikole ré­sul tb învederată kb nisi unu altü kre­­ditoriu nu póte ave ub prekbdere asupra acestora 16 kolete de mărfuri înaintea Domnului Cocmzopolu și kb. dakb d- na Constanta Bendelmaier are vre-ub pretengiune valabile asupra loru, lucru se nu-lu­a konstatata, pretemgi­­unea sa, sau a verii librul allü, nu póte veni de kbru în urma despăgubirei d-lui Coemzopolu. Darű se kontinubmü istorikulu a sestei kause: Dómna Bendelmaier din Viena prii­­messe kopia sentinței, nu s’arbfo nisî ku oposiniune nisi nu apelézb în ter­­minulü preskrisu de lege. Domnulu Coemzopolu prin pen­­siunea sa de la 13 Iuliu anulu 1861 se re­adusese la îndeplinire a sentinței remase defini­­tive. Tribunalele Intreble pe onor. Kurte apelativb și priimesse la 25 Septembre respunsu­rile nu s’a datu apelagiune ín contra zisei sentințe, care prin ur­mare a devenitű­esekutorib. La 9 Noembre Tribunalele Insbr sinczb pe kapulu aproziloru a pune ïn vínzare ku­li’fu­agiune 16 kolete de marfir, trimise de domnu G. B. Gika, și care se afla la vamb, prin paza formeloru legali și’n presinga unui delegată din partea onor. Kunsulatii generale alü Austriei, totu în asea zi se dă ordine Tellalului a fase kuvenitele patru stri­gări în pianele și lokurile kompetimije pentru vînzarea zilelorü 16 kolete de mărfuri se fustrase de d­er Bendelmaier. Asele strigări se faku, dară Konsula­­tulu generale alü Austriei nu numai jefusb d’a trimite una delegată din parte­ i, dar a se și opune la liberarea și vînzarea mărfurilor­, mbnjuiindu se­se strula înfiinițată. Duple­uri lungi și nefolositurile corespondinte. Tribunalele de komersin priimeșse în sfîrșitO la 20 Octombre următória adresă a Kon­­sulatul generale ale Austriei: Copiă dupe adresa Consulatul generale al­ Austriei de la 1 I6/28 Octobre 1862 No. 13,247 cătră Tribunalele de Comerciu din Bucuresci. „La adresa onor. Tribunalu supta No. 10,320 ku onore i se respunde, ki mai ’nainte de tóte și în genere a­­sesta Generale Konsulatu trebue se se uiile de puntulu de vedere alu tratate­­lori­, dapi care dreptulu de esekutare în contra vre­unui suppusu austriaka sau asupra averii austriace este de kom­­petinya autoritiyiî konsularie, de unde resultb­ele autorităgile lo­kali pot­ fi invitate a asista la asemeni o­­perațiuni, însă autoritatea eseku­­tivi kuratu­risb este numai Ken­­s­u­r­a­t­u­r­a. „Pe lîngă asestea ku onóre se mai adaogb kb d. Koemzopolu abia la No­embre anulu 1858 a serutu și a do­­bíuditu însă și atunsî numai ab­sese s­­tragiune provisorib a koleteloru, era nu m­ici vre unu dreptu de ipoteki, de vreme se kasele din Viena, Con­­stanța Weindelmaier însuși și I. B. Chilberger nu numai avurd la mini bakb de multa sentinite valabili, si deja în luna lui Maiu 1858 dobîndind și drep­turi de esekutare asupra holetelorü, drepturi de esekutare, kari de multa s’arü fi realisatü prin vînzarea ku li­­sitagiune, dakb­onor. Tribunala ar fi îndeplinită dreptele severî ale asestuî Generale Konsulatu, fbkute în anulu 1858. De auesti kausb trbtézb atbtü adressa onor. Tribunale suptü No. 6253 de la 1 Septembre 1858 kbtü și no­tele asestei k. r. Aginyie suptü No. 8190 de l­ 1 4/16 Iulie și 15195 de la 3/1# Noembre anulü 1858, la care nu s’a priimitu niii nisi unu respunsu, ku tóté kb suntu patru ani d’atunsi. „Lucrurile fiindü astüfelu si fin a vor­ba dreptulu de esekutare alü d­­lui Coemzopolu basata pe definitivi sentingi a onor. Tribunale se fib în sine kbtuși de pusina nerekunoskutu, pate a fi i si vorba de sestiune, kuma trebue se se urmeze, avîndu în vedere kon­isiunea drepturilorti kredi­­toriloru austriasî și a reklamantului pimîntianfl. „Respunsulu la asestă întrebare, asestü Generale-Konsulatu flekbndü ab­­strakyiune de ori se spesiale legisla­­yiune, îlu gloseșse în obșteskulă prin­­sipiu de dreptu ale prioritigii. „După asestb urmezb ka din ba­nii se se vor a­prinde din vînzarea prin lisitagiune a aselorü koleturi se se desfakb pe deplinii mai lenteiu ambele kase Vienesi, și apoi d. Koemzopolu, pentru care s’arű puté popri partea juvenilb la d-a Konstanya Wendelmaier. „Luptă espresa reservă daru, că din banii prinși din acea vínzare se vor­ de­sface pe deplină mai ănteiu creditorii vie­ri­esi, este gata asesta Konsulatii gene­rale, a publika esecutiva vínzare prin e­­dikta, ofbrîndu-se doue termine de lisi­­tatiune, și prețuindu-se mărfurile prin prețuitori furați, și apoi a o efectua prin intervenirea autoritățiloru locali *, ku adbogire kb daka la bnteiula termină nu se vorü pute vinde asele mărfuri ku unu pregiu mai mare, apoi la alți doile termină se vor­ vinde ku unu pregiü și mai josu de kbtü a selu­a alți prețuirii. Supskrisu E­d­e­r. Nu voimű a esamma kari suntű tratatele, la kari se refere ono­rabilele Konsulatü generale alü Au strieí, se-lü konstitue în Bombnia. kumű zise elü, o autoritate esecutivă', nu voimű a serseta sestiunea dakb nisse 1 tratate încrăiate între doue puteri străi­­ne, potü fi obligatórie pentr’unu alü treile Statu, kare n’a datü konsimpili­­mĭntulü seu la stipulațiunile lorü; nisí nu voimu a desbate, darb o aseme­ne dualitate a puterii esekutive póte fi toleratb intr’unu Statü; nu voimu a serseta kumü onorabile a direkisiune vamale — de­și atunsî nu se admini­stra d’a dreptulu de Statu venitulu vremiloru si era data in intreprisb — a pututu prim­­i infiinttarea unui sese­­stru din partea Konsulatului generale alü Austriei, far6 intervenirea unei au­­toritaiii judisiarie lokale, nisí kumu pute­a­mbngine aselu sesestru in vi­­góre pinb astb-zi, klendu domnu Koem­zopolu a dobinditu o sentinnile judi siarile esekutorile, daru ne mirbmi de siudata argumentagiune a Konsulatului generale, kare glosesse in sestiune de fasile „o colisiune a drepturiloru credi­­toriloru austriaci și a reclamantelui pă­­míntenu, și făcîndă apstrațiune DE ORI­NIE SPEZIALE LEGISLATIUNE găsesce acesta respunsu în opstesculu principia de dreptu alü prioritățeî.u Daru, spre a pute fi vorba de prioritate, trebue se esiste mai ’nainte mai multe pre­­tensiuni legalmente constatate, sea­ a se nu este asi kasulu, kbsl numai drep­tulu d-lui Koemzopolu este singură konstatata. Onor. Konsulatii generale zise kb d na Konstansa Vendelmaier și un domnu I. B. Chitberger, (despre care prid asi nist n’a fostu vorbir,) ar fi infiinitata înaintea d-lui Koem­zopolu sesestru pe asele 16 kolete de marfa, dar a admifondű kiaru kb numirii ar fi fostu vr’o dată proprie­tari ai aselorü mărfuri, ele trebuieră prin transakgiuni în a treia și a pa­tra mbnb, adikb nu mai erau pro­prietatea debitoriului lorű și este ună prinsipiu generale, în tóte legiunile lu­­mei, kb nimene nu póte senestra o avere strbind, kare nu este a debito­riului seu. Pretenssiunea Onor. Kon­sulatii generale ală Austriei, kb mai bnteiu se se despbgubeskb din banii se se voră prinde din vînzarea ase­lorü­mărfuri creditorii vienesi pe de­plină, și apoi, de va maî prisosi seva, se intri și domnu Koenzopolu, ni se pare atletă de neauzire în analile ju­­diciare, atletă de nekalifiabili în bbtă nu ssimă se numire se­i dbmă. N’a­­vemă la îndembnb modulă de komersiu ală Austriei, dară desfidemă pe onor. Konsulatii generale ală Austriei d’a ne­suta ună singură artiklu în legea au­­striakă, kare se acordă dreptulu unui kreditoriu a se despăgubi dintr’o ave­re strbind, numai fiindă kb a fostă vr’o datb a debitoriului seă și a tre­­cută prin mai multe transakgiuni în­­­tr’o a treia sau a patra mbnb. Datb s’arti admite ună asemene prinsipiu, n’arti mai fi ku putingb nisi o tran­­sangiune komersiale, nisi o vínzare nu s’ari mai pute efectua, fiindă kb kumperatorium­ n’ar pute fi sikura nisi o datb, dakb nu se va arăta vr’ună posesoară anterioară ală obiectului ku pretinsulă dreptă de prioritate. Legea este positivă și consideră pe komisio­­nariulă — speditoriu ka singurulă po­sesoriă legale ală mbrfei, d’asen­a îi acordb ună privilegiă, ună dreptă de preferinge înaintea tutoră­șeloră lalili creditori. 1 * Ne apsinemă d’a kalifika argu­­menturile Onor. Konsulatii generale și pretenisiunea lui „d’a publica, ela, ese­cutiva vînzare prin edictu, d'a lipsa ELU, doue termine de licitatiune, d'a prețui ELU, prin prețuitori jurați, AÍ LUI, acele mărfuri, prezumă și kon­­fesiunea, lib bine voiesse a fase AU­­TORIT­ BIgLLORU LOKALI, d’a inter­veni la efectuarea vînzării. Lucrurile stau asi, nu ssimă kumu se va termina asestă konfliktu, dară ne reservbmă a reveni la dinsula și a face cunoscută sititorilor ă noștri re­­sultatulă se va lua asestă kausb. Unulü din revisorii fără lofa. 1 Cele subliniate sunt­ subliniate în originale. Totalulu sumei adunate în Craio­­va este de lei septa sute m­nii-zeii, par. 20. B. Radianu. — M. Kitzu 6 30 — K. Diniku Otoleleșianu 15 30 — I. Trijiesku 6 30 — Rafael Hagiad 15 30 — Crist. Boinesku 12 — — B. Bshesku 27 — — I. Georgesku 22 20 ^ ‘750 20 Domnule Redactore. D. Petrache Lomgianu, îndati se afli ki Pat­skosu din președinția tri­­bunalelui Dîmbovigei uitindu kin­a de la kasa ku banii în posunariulu d-sale veni la Bukuressi. Noulu Președinte, priimindü multe reklamayiuni, de la sei se avea se de­­puii și se priiméski banii din asea kasi, aü raportată onor. ministeriü alü justiyiei, aretindü d. Lomgianu este férte trebuinsiosü a se duse akolo în persóni, atbtü ka^se predea kasa ku bani, kitü și ka se supskrie kondiyile și otirîrile fikute pe kindű era pre­ședinte. D. Lomgianu ku tóte invitirile fikute de d. ministru formale, ka se piese la Tirgoviște în termenii de 24 ore, nu sau dus nici dupi e luni de zile! Și astafelü tribunalele Dimboviyei, ne avíndu kasi, nu pote priimi hirtie cu bani, ne avîndu ou­rîrile supscrise de d. Lemgianu pe timpulu kindü se afli președinte, nu le póte impligi pe la prigonitori! Și In fiine, se e mai reu din tóte, ki nu póte libera banii din kasi aselora se au drepturi, și kare strigi ne însetată ki au suferită mari pagube, și cheltuiele. Speră, d-le Redaktoră, ki aseste toté mergmdă la auzură seleră kom­­petingi, va gribi ori trimiterea d-lui Lomgianu acolo, sau a unei ordine în puterea kiruia, noulă președinte, se poti deschide kasa ku bani, și în lipsa d-lui Petrache Lomgianu. Primițî, d-le Redaktoriă, înkredin­­girile unei frigești amisii. N. Flori­a­nu. 1862 Oktom. 30, Bukuressi. LIST’D de kontribuyiune în favorea neferisi­­yiloru yerani arestayi la 24 Ianuarie și deskulați de curtea kriminale de a­­linșarea de restulitori. D. Petre Opra­ 108 — — George D. Amar 15 30 — A. F. Robesku 20 10 — Giorge Magiern 31 20 — AI. Christofi 27 — — Take Stinesku 9 — — B. Radianu 20 10 — I. K. Dimitresku 31 20 — N. Rernfctesku 15 30 — T. Teodorini 31 20 — E. K. Kornetti 15 30 — Krist. D. Filip 9 — — K. Dimitriu 15 30 — I. Krtsnaru 13 20 — V. Kiiiulitesku 9 — — George I. Olmesku 20 — — George Filkoienu 31 20 — Stefan Zxgmesku 31 20 — G. M. Fontaninu 15 30 — George Kitzu 15 30 — An. Stolojanu 6 30 — V. Kaloianu 9 — — I. Greiesku 15 30 — D. Valerianu 9 — — N. Dobriceanu 27 — — N. Panu 27 — — K. Broskivesku 27 — — Teod. Pavlovici 13 20 — D. Antonesku 12 — — G. Frumusianu 9 — Lei Pr. Iassî, Vaslui, Barlad, Tecuciu si Galatzi. Domnule Redactorul M’am pornită din Galați la Iași, spre a pute lua o moșii în arendi din sele se se ziku Monastiressi închinate, însi au fostă ku neputingi, fiindă kb s’au urkatu kum plitu și d’asta trebue se mulgemimu numai kompaniei kare a spekulată mai tóte moșiele în kbtu puțini dintre românî au putută lua vre­una. Se­ vî descrnă, d-le Redaktoriă, kum stau partitele pe akolo. în zilele d’batbin kindu amu venită în Iași se­­­ vorbia de o petițiune se se supskriea în askunsu, și se zisea kb ar fi klepe­­tată mai m­ulți aderingi dintre sei para­­ponisiyi, însă de­odati nu s’a mai au­zită nimikă. Se vede kli­ssirile se le-au publikată Rombnulă și Reforma au contribuitu multă spre a nimisi a­­sesta plană infernale și mai multü înkb rânduirea d-lui Eugeniu Alkazy, la po­stură de Prefektu alü poliției. Tóte nemuluumirile provină mai multü, ki­skólele superioaie stau închise și nimică nu s’au vezutü, și nu se vede de la ministeriu pentru reî nființarea lorü. în adeveru, se vré guvernulu se fakle bie­­yii pbrinyi kari n’au stbri? Eu se se trimite ei kopiii în strbinetate spre studiu, în lipsă de skóle și profesori la noi? Neputindu la Iași lua în arendi nisi o moșii, m’am pornită crisi la Galați, am trekută prin Vasluiă, odati vekia kapitale; akolo am gisitu mai rauluî amisi, însi dreptă se ve spună nisi o viégi politiki alta nu auzi, de mită despre eternulă profesă se­ lă­să tirgovegii cu proprietarii moșiei. Am gisită și pe venerabilele d. Grigorie Kuza, care a­ fostă indignată de a­­rendarea moșieloru zise monastiressi în contra votului Kamerii. Iam spusă ki are o frumosi o pasiune la deschi­­derea camerei, de a protesta. [Am vi­zitată skóla, care face progresă suptă direkțiunea profesoriului Krisoskoleo, se iiși astizî nu póte uita pe demna sa soție Sofia, atită de bine cunoscuti prin operile se­nă publikată. Dimineța am pornită spre Birlada, ajungîndă aisea am gisită o rașială multă schimbată, mai multe strate s’au pavată, pe kari alti dați era una noroiu kum­­plită, In kita komunikațiunea se în­trerupea. Am visitatü Munisipalitatea pe care am gisit’o în stare bumi, mai alesă de kindu în capulu­i ei se afli de Tom­a Giușki și Ionesku. Séra am petrekutu ku mai multi amist, între care erau și din profesorii skóleloru. Toyi assepti resultatulu petiyiunii se aű trimisă Domnitoriului, pentru averea reposatului Kodrianu, kare este prin testamentul­ donatoriului destinați pen­tru skóle și kare testamentu fiindă a se pune în lucrare din 1861, nisi o urmare nu s’au vezută. Guvernul a fase­rea ki nu esekuti pe epitropi. Daki o asemenea nobili dinuire nu se pune în aplikatiune, apoi sine va mai lista averea sa pentru asemeni laseri de bine. Profesorii suferă de neplitirea sala­riului, în fine Birlidianii însepă a­­ da semne de vieyi, ar fi de dorită numai ka în alegeri se fii mai independingi; ki și Birlidianii au fostă vestigi odati. Meritulu Birlidianilor­ este ki se in­­teresezi forte multă de skóle; nisi în­­tr’ună oraș să n’aă înzestrată setigiunii skólele ku atitea averi ka akolo; am

Next