Romănulŭ, noiembrie 1862 (Anul 6, nr. 304-334)
1862-11-01 / nr. 304
1000 ROMANIULU in NOEMBRE. lei 200 cheltuiele de judeLfo ín kare intri. și tabla de galbeni 4. „Judekata în lipsi, d-eî Konstantin Bendelmaier, are, dupe art. 35 din prosedura kodului komersiale, dreptulu de oposițiune la asestu trib. în termenii de optö zile sokotitu de la priimirea asestei otirîri adukindu ajunsî în urmarea art. 38 din zisa proseduri valabile dovada de kausa binecuvîntată se a împiedikatu-o d’a veni astăzi la înfigișiare. Asemene este în dreptu a interjecta, și apelă la onor. Kurte apelativi de komersia în termina de trei luni, totu de l a priimirea purîrii, conforma asesta cu art. 45 din susa mentionala proceduri.“ Articlele 89 și 90, pe karia basata Tribunalele de komersiű ale Ilfovului sentința sa, au următoria koprindere: „Art. 89. Totu komisionariulu se „a fakutu inaintorî de bani pe sema „de mirfuri pornite libtrb dinsulu din „vr’ub aici piaijb spre a se vinde in „sobotela viilor sinbtoriului, are privilegiu de a-și trage, înaintea ori cărui „altă creditoriu, banii ce a înaintatu, „dobînzile și cheltuelele, din prețulă măr„furitorui, de suntu în mîna sa, în magaziile sale, sau depuse în drenă magazie publică, sau dak’s, mai ’nainte „d’a fi sositu mirfurile, póte dovedi, „printr’ub kbriiurile de înkiribre în „korabile, sau printr’ub karte de kbratu „kb mirfurile s’au fostű pornitu kbtib „dinsula.“ „Art. 90. De s’au vindutu și s’au „predatu mbrfurile în sokotela însbr„sinditoriuluĭ, komisionariulu are precădere de a lua din prețura vîn<jăreî „mărfuriloru, înainte de sei-lalip kre ditorî ai inilor sinditoriuluĭ, suma se va „fi înaintatu dobînzile și cheltuielele.“ Din restulű aseloru artikole résul tb învederată kb nisi unu altü kreditoriu nu póte ave ub prekbdere asupra acestora 16 kolete de mărfuri înaintea Domnului Cocmzopolu și kb. dakb d- na Constanta Bendelmaier are vre-ub pretengiune valabile asupra loru, lucru se nu-lua konstatata, pretemgiunea sa, sau a verii librul allü, nu póte veni de kbru în urma despăgubirei d-lui Coemzopolu. Darű se kontinubmü istorikulu a sestei kause: Dómna Bendelmaier din Viena priimesse kopia sentinței, nu s’arbfo nisî ku oposiniune nisi nu apelézb în terminulü preskrisu de lege. Domnulu Coemzopolu prin pensiunea sa de la 13 Iuliu anulu 1861 se readusese la îndeplinire a sentinței remase definitive. Tribunalele Intreble pe onor. Kurte apelativb și priimesse la 25 Septembre respunsurile nu s’a datu apelagiune ín contra zisei sentințe, care prin urmare a devenitűesekutorib. La 9 Noembre Tribunalele Insbr sinczb pe kapulu aproziloru a pune ïn vínzare kuli’fuagiune 16 kolete de marfir, trimise de domnu G. B. Gika, și care se afla la vamb, prin paza formeloru legali și’n presinga unui delegată din partea onor. Kunsulatii generale alü Austriei, totu în asea zi se dă ordine Tellalului a fase kuvenitele patru strigări în pianele și lokurile kompetimije pentru vînzarea zilelorü 16 kolete de mărfuri se fustrase de der Bendelmaier. Asele strigări se faku, dară Konsulatulu generale alü Austriei nu numai jefusb d’a trimite una delegată din parte i, dar a se și opune la liberarea și vînzarea mărfurilor, mbnjuiindu sese strula înfiinițată. Dupleuri lungi și nefolositurile corespondinte. Tribunalele de komersin priimeșse în sfîrșitO la 20 Octombre următória adresă a Konsulatul generale ale Austriei: Copiă dupe adresa Consulatul generale al Austriei de la 1 I6/28 Octobre 1862 No. 13,247 cătră Tribunalele de Comerciu din Bucuresci. „La adresa onor. Tribunalu supta No. 10,320 ku onore i se respunde, ki mai ’nainte de tóte și în genere asesta Generale Konsulatu trebue se se uiile de puntulu de vedere alu tratatelori, dapi care dreptulu de esekutare în contra vreunui suppusu austriaka sau asupra averii austriace este de kompetinya autoritiyiî konsularie, de unde resultbele autorităgile lokali pot fi invitate a asista la asemeni operațiuni, însă autoritatea esekutivi kuraturisb este numai Kensuratura. „Pe lîngă asestea ku onóre se mai adaogb kb d. Koemzopolu abia la Noembre anulu 1858 a serutu și a dobíuditu însă și atunsî numai absese stragiune provisorib a koleteloru, era nu mici vre unu dreptu de ipoteki, de vreme se kasele din Viena, Constanța Weindelmaier însuși și I. B. Chilberger nu numai avurd la mini bakb de multa sentinite valabili, si deja în luna lui Maiu 1858 dobîndind și drepturi de esekutare asupra holetelorü, drepturi de esekutare, kari de multa s’arü fi realisatü prin vînzarea ku lisitagiune, dakbonor. Tribunala ar fi îndeplinită dreptele severî ale asestuî Generale Konsulatu, fbkute în anulu 1858. De auesti kausb trbtézb atbtü adressa onor. Tribunale suptü No. 6253 de la 1 Septembre 1858 kbtü și notele asestei k. r. Aginyie suptü No. 8190 de l 1 4/16 Iulie și 15195 de la 3/1# Noembre anulü 1858, la care nu s’a priimitu niii nisi unu respunsu, ku tóté kb suntu patru ani d’atunsi. „Lucrurile fiindü astüfelu si fin a vorba dreptulu de esekutare alü dlui Coemzopolu basata pe definitivi sentingi a onor. Tribunale se fib în sine kbtuși de pusina nerekunoskutu, pate a fi i si vorba de sestiune, kuma trebue se se urmeze, avîndu în vedere konisiunea drepturilorti kreditoriloru austriasî și a reklamantului pimîntianfl. „Respunsulu la asestă întrebare, asestü Generale-Konsulatu flekbndü abstrakyiune de ori se spesiale legislayiune, îlu gloseșse în obșteskulă prinsipiu de dreptu ale prioritigii. „După asestb urmezb ka din banii se se vor aprinde din vînzarea prin lisitagiune a aselorü koleturi se se desfakb pe deplinii mai lenteiu ambele kase Vienesi, și apoi d. Koemzopolu, pentru care s’arű puté popri partea juvenilb la d-a Konstanya Wendelmaier. „Luptă espresa reservă daru, că din banii prinși din acea vínzare se vor desface pe deplină mai ănteiu creditorii vieriesi, este gata asesta Konsulatii generale, a publika esecutiva vínzare prin edikta, ofbrîndu-se doue termine de lisitatiune, și prețuindu-se mărfurile prin prețuitori furați, și apoi a o efectua prin intervenirea autoritățiloru locali *, ku adbogire kb daka la bnteiula termină nu se vorü pute vinde asele mărfuri ku unu pregiu mai mare, apoi la alți doile termină se vor vinde ku unu pregiü și mai josu de kbtü a selua alți prețuirii. Supskrisu Eder. Nu voimű a esamma kari suntű tratatele, la kari se refere onorabilele Konsulatü generale alü Au strieí, se-lü konstitue în Bombnia. kumű zise elü, o autoritate esecutivă', nu voimű a serseta sestiunea dakb nisse 1 tratate încrăiate între doue puteri străine, potü fi obligatórie pentr’unu alü treile Statu, kare n’a datü konsimpilimĭntulü seu la stipulațiunile lorü; nisí nu voimu a desbate, darb o asemene dualitate a puterii esekutive póte fi toleratb intr’unu Statü; nu voimu a serseta kumü onorabile a direkisiune vamale — deși atunsî nu se administra d’a dreptulu de Statu venitulu vremiloru si era data in intreprisb — a pututu primi infiinttarea unui sesestru din partea Konsulatului generale alü Austriei, far6 intervenirea unei autoritaiii judisiarie lokale, nisí kumu puteambngine aselu sesestru in vigóre pinb astb-zi, klendu domnu Koemzopolu a dobinditu o sentinnile judi siarile esekutorile, daru ne mirbmi de siudata argumentagiune a Konsulatului generale, kare glosesse in sestiune de fasile „o colisiune a drepturiloru creditoriloru austriaci și a reclamantelui pămíntenu, și făcîndă apstrațiune DE ORINIE SPEZIALE LEGISLATIUNE găsesce acesta respunsu în opstesculu principia de dreptu alü prioritățeî.u Daru, spre a pute fi vorba de prioritate, trebue se esiste mai ’nainte mai multe pretensiuni legalmente constatate, sea a se nu este asi kasulu, kbsl numai dreptulu d-lui Koemzopolu este singură konstatata. Onor. Konsulatii generale zise kb d na Konstansa Vendelmaier și un domnu I. B. Chitberger, (despre care prid asi nist n’a fostu vorbir,) ar fi infiinitata înaintea d-lui Koemzopolu sesestru pe asele 16 kolete de marfa, dar a admifondű kiaru kb numirii ar fi fostu vr’o dată proprietari ai aselorü mărfuri, ele trebuieră prin transakgiuni în a treia și a patra mbnb, adikb nu mai erau proprietatea debitoriului lorű și este ună prinsipiu generale, în tóte legiunile lumei, kb nimene nu póte senestra o avere strbind, kare nu este a debitoriului seu. Pretenssiunea Onor. Konsulatii generale ală Austriei, kb mai bnteiu se se despbgubeskb din banii se se voră prinde din vînzarea aselorümărfuri creditorii vienesi pe deplină, și apoi, de va maî prisosi seva, se intri și domnu Koenzopolu, ni se pare atletă de neauzire în analile judiciare, atletă de nekalifiabili în bbtă nu ssimă se numire sei dbmă. N’avemă la îndembnb modulă de komersiu ală Austriei, dară desfidemă pe onor. Konsulatii generale ală Austriei d’a nesuta ună singură artiklu în legea austriakă, kare se acordă dreptulu unui kreditoriu a se despăgubi dintr’o avere strbind, numai fiindă kb a fostă vr’o datb a debitoriului seă și a trecută prin mai multe transakgiuni într’o a treia sau a patra mbnb. Datb s’arti admite ună asemene prinsipiu, n’arti mai fi ku putingb nisi o transangiune komersiale, nisi o vínzare nu s’ari mai pute efectua, fiindă kb kumperatorium n’ar pute fi sikura nisi o datb, dakb nu se va arăta vr’ună posesoară anterioară ală obiectului ku pretinsulă dreptă de prioritate. Legea este positivă și consideră pe komisionariulă — speditoriu ka singurulă posesoriă legale ală mbrfei, d’asena îi acordb ună privilegiă, ună dreptă de preferinge înaintea tutorășeloră lalili creditori. 1 * Ne apsinemă d’a kalifika argumenturile Onor. Konsulatii generale și pretenisiunea lui „d’a publica, ela, esecutiva vînzare prin edictu, d'a lipsa ELU, doue termine de licitatiune, d'a prețui ELU, prin prețuitori jurați, AÍ LUI, acele mărfuri, prezumă și konfesiunea, lib bine voiesse a fase AUTORIT BIgLLORU LOKALI, d’a interveni la efectuarea vînzării. Lucrurile stau asi, nu ssimă kumu se va termina asestă konfliktu, dară ne reservbmă a reveni la dinsula și a face cunoscută sititorilor ă noștri resultatulă se va lua asestă kausb. Unulü din revisorii fără lofa. 1 Cele subliniate sunt subliniate în originale. Totalulu sumei adunate în Craiova este de lei septa sute mnii-zeii, par. 20. B. Radianu. — M. Kitzu 6 30 — K. Diniku Otoleleșianu 15 30 — I. Trijiesku 6 30 — Rafael Hagiad 15 30 — Crist. Boinesku 12 — — B. Bshesku 27 — — I. Georgesku 22 20 ^ ‘750 20 Domnule Redactore. D. Petrache Lomgianu, îndati se afli ki Patskosu din președinția tribunalelui Dîmbovigei uitindu kina de la kasa ku banii în posunariulu d-sale veni la Bukuressi. Noulu Președinte, priimindü multe reklamayiuni, de la sei se avea se depuii și se priiméski banii din asea kasi, aü raportată onor. ministeriü alü justiyiei, aretindü d. Lomgianu este férte trebuinsiosü a se duse akolo în persóni, atbtü ka^se predea kasa ku bani, kitü și ka se supskrie kondiyile și otirîrile fikute pe kindű era președinte. D. Lomgianu ku tóte invitirile fikute de d. ministru formale, ka se piese la Tirgoviște în termenii de 24 ore, nu sau dus nici dupi e luni de zile! Și astafelü tribunalele Dimboviyei, ne avíndu kasi, nu pote priimi hirtie cu bani, ne avîndu ourîrile supscrise de d. Lemgianu pe timpulu kindü se afli președinte, nu le póte impligi pe la prigonitori! Și In fiine, se e mai reu din tóte, ki nu póte libera banii din kasi aselora se au drepturi, și kare strigi ne însetată ki au suferită mari pagube, și cheltuiele. Speră, d-le Redaktoră, ki aseste toté mergmdă la auzură seleră kompetingi, va gribi ori trimiterea d-lui Lomgianu acolo, sau a unei ordine în puterea kiruia, noulă președinte, se poti deschide kasa ku bani, și în lipsa d-lui Petrache Lomgianu. Primițî, d-le Redaktoriă, înkredingirile unei frigești amisii. N. Florianu. 1862 Oktom. 30, Bukuressi. LIST’D de kontribuyiune în favorea neferisiyiloru yerani arestayi la 24 Ianuarie și deskulați de curtea kriminale de alinșarea de restulitori. D. Petre Opra 108 — — George D. Amar 15 30 — A. F. Robesku 20 10 — Giorge Magiern 31 20 — AI. Christofi 27 — — Take Stinesku 9 — — B. Radianu 20 10 — I. K. Dimitresku 31 20 — N. Rernfctesku 15 30 — T. Teodorini 31 20 — E. K. Kornetti 15 30 — Krist. D. Filip 9 — — K. Dimitriu 15 30 — I. Krtsnaru 13 20 — V. Kiiiulitesku 9 — — George I. Olmesku 20 — — George Filkoienu 31 20 — Stefan Zxgmesku 31 20 — G. M. Fontaninu 15 30 — George Kitzu 15 30 — An. Stolojanu 6 30 — V. Kaloianu 9 — — I. Greiesku 15 30 — D. Valerianu 9 — — N. Dobriceanu 27 — — N. Panu 27 — — K. Broskivesku 27 — — Teod. Pavlovici 13 20 — D. Antonesku 12 — — G. Frumusianu 9 — Lei Pr. Iassî, Vaslui, Barlad, Tecuciu si Galatzi. Domnule Redactorul M’am pornită din Galați la Iași, spre a pute lua o moșii în arendi din sele se se ziku Monastiressi închinate, însi au fostă ku neputingi, fiindă kb s’au urkatu kum plitu și d’asta trebue se mulgemimu numai kompaniei kare a spekulată mai tóte moșiele în kbtu puțini dintre românî au putută lua vreuna. Se vî descrnă, d-le Redaktoriă, kum stau partitele pe akolo. în zilele d’batbin kindu amu venită în Iași se vorbia de o petițiune se se supskriea în askunsu, și se zisea kb ar fi klepetată mai mulți aderingi dintre sei paraponisiyi, însă deodati nu s’a mai auzită nimikă. Se vede klissirile se le-au publikată Rombnulă și Reforma au contribuitu multă spre a nimisi asesta plană infernale și mai multü înkb rânduirea d-lui Eugeniu Alkazy, la postură de Prefektu alü poliției. Tóte nemuluumirile provină mai multü, kiskólele superioaie stau închise și nimică nu s’au vezutü, și nu se vede de la ministeriu pentru reî nființarea lorü. în adeveru, se vré guvernulu se fakle bieyii pbrinyi kari n’au stbri? Eu se se trimite ei kopiii în strbinetate spre studiu, în lipsă de skóle și profesori la noi? Neputindu la Iași lua în arendi nisi o moșii, m’am pornită crisi la Galați, am trekută prin Vasluiă, odati vekia kapitale; akolo am gisitu mai rauluî amisi, însi dreptă se ve spună nisi o viégi politiki alta nu auzi, de mită despre eternulă profesă se lăsă tirgovegii cu proprietarii moșiei. Am gisită și pe venerabilele d. Grigorie Kuza, care a fostă indignată de arendarea moșieloru zise monastiressi în contra votului Kamerii. Iam spusă ki are o frumosi o pasiune la deschiderea camerei, de a protesta. [Am vizitată skóla, care face progresă suptă direkțiunea profesoriului Krisoskoleo, se iiși astizî nu póte uita pe demna sa soție Sofia, atită de bine cunoscuti prin operile senă publikată. Dimineța am pornită spre Birlada, ajungîndă aisea am gisită o rașială multă schimbată, mai multe strate s’au pavată, pe kari alti dați era una noroiu kumplită, In kita komunikațiunea se întrerupea. Am visitatü Munisipalitatea pe care am gisit’o în stare bumi, mai alesă de kindu în capului ei se afli de Toma Giușki și Ionesku. Séra am petrekutu ku mai multi amist, între care erau și din profesorii skóleloru. Toyi assepti resultatulu petiyiunii se aű trimisă Domnitoriului, pentru averea reposatului Kodrianu, kare este prin testamentul donatoriului destinați pentru skóle și kare testamentu fiindă a se pune în lucrare din 1861, nisi o urmare nu s’au vezută. Guvernul a faserea ki nu esekuti pe epitropi. Daki o asemenea nobili dinuire nu se pune în aplikatiune, apoi sine va mai lista averea sa pentru asemeni laseri de bine. Profesorii suferă de neplitirea salariului, în fine Birlidianii însepă a da semne de vieyi, ar fi de dorită numai ka în alegeri se fii mai independingi; ki și Birlidianii au fostă vestigi odati. Meritulu Birlidianilor este ki se interesezi forte multă de skóle; nisi într’ună oraș să n’aă înzestrată setigiunii skólele ku atitea averi ka akolo; am