Romănulŭ, ianuarie 1863 (Anul 7)
1863-01-14
DEPEȘTE TELEGRAFICE. (Servitiu partikulariu ala Rommului) Paris, 24 ianuarie. „Patria41, deminte știrea respinditi, ki Russia ar fi conzentratü trupe în Bassarabia. Berlin. Kreuzzeitung zute kt Rusia protest!) kontra kandidaturei Ducelui de Kobourg la tronulü Gretieî, și kontra primirii acestei candidature de kitri Ducele de Cobourg. Korespondința generale spune k’afaterea cupolei de la Ierusalimü s’a terminatu. Viena, 26 ianuarie. Porta a pirisiti intențiunea d’a trimite comisarii în Prințipate pentru afaterea armelorü. Petersburg. Insurecțiunea a isbuknito în tota regatulu Poloniei la 22 și 23 ianuarie. Resiculații au surprinsu și omorît pe soldați în orașie, și ’n sate, în Warszawa, a fost 30 soldați uciși, și 90 riniți. Insurginții a fost pretutindine respinși cu mari perderi. Trupele s’au concentratü. Legea marțiale și starea de asediare s’a proklamatu în totü regatulu. REVISTA POLITICĂ, KlCURESCÎ, 14/26 GALINDARIU. Astizi Adunarea a ’nteputu însemnatele luknrî te are a te, și te sperimu ki. va sate, fași prin urmare, zitemü ș’akumu ka’n luna trekuti, ki Represintanții națiunii fiindu în aktivitate noi ne ’nlituimü, le aisimă intîietatea d’a vorbi și d’a fate, și devenimu Monitoriulu kuvinteloru și fapteloru dumniatorteloru bune și mari. Guvernulu a ’nfițișiază kite-va proiecte de lege, între kaiitele mai de kipetenie suntu pentru instituirea Consiliului de Statu, pentru desvoltarea instituțiuniloru municipali și rurale, pentru reformarea legii asupra acteloru tivile, botezii și kununie, pentru judekitorii de pace, pentru desființarea magasiiloru de reservi, pentru constrîngerea korporale pentru datorie și’a sfirsitu doue proiecte, pentru organisarea cadreloru armatei ș’a milițielor, fiindü servitiulu unui soldații de 18 ani: 6 înarmați, 6 în miliție, și 6 în reservi. Dup’atesta au urmatu o dezbatere asupra votirii veniturilor, și dupe tererea komisiunii s’a aminatu votarea pentru o zi sau doue. Veni apoi desbaterea asupra proieptului de lege prin care se terea unu krepitü ka se se plileski pretentele împrumuturi orii. Se tine minte si adunarea a adrogata la atelit proieptu unu artiklu prin care numește și o comisiune finantiarii spre a terteta starea in care se afli finantiere terei. Ministeriulu a protestat contra modului prin care se numia atea komisiune aretindu ki ea, numiti asta feluese din drepturile Adunirii. Acesti testiune a deschisa desbateri kildurose, a data opasiune a se mai areta desordinea in care suntu finantiele si niii a se zite de kitre d. Pana ki guvernulu actuale este in contra formeloru konstituționali, s’a se deklara de d. I. Britianu ki stínga nu va da nici o para unui guvernu kare, in lokü d’a se pune pe lucru pentru a fate se se kurme desordinile in finantie nu fate de kit a le miri prin modulü seu de protectere. Atesti desbatere, alti kirii-a protesü verbale ilu vomü publika, a remasü nesfirșiti și se vor urma mine. Marți. Afari din știrile nóstre telegrafite, telelaite sunt puține și neînsemanate. Din știrile telegrafite dupe revoluțiunea nenorotitei Polonii tea mai serioși este primirea candidaturei tronului a Ducelui de Cobourg și protestarea Russiei care nu putemu înțelege pe te temeia o fate. Fiindu k’atesta Dute este rudi ku fostulu sotiü alu Reginei Engliterei? Apoi d’ar fi astüfelü escluderea ar trebui se se’ntinzi peste tóte familiile regest ki tóté suntü, mai multa sau mai puțină rudite. Atesti protestare însi are insemnetate, kitariti ki nu plate Russiei atesta kandidatü și ki împrotivirile iei de vorü fi susținute și de Frantia, potai adute komplikiri și póte și mari skudiuiri. Asteptindü dar ka lumina se se faki, s’adutemü aminte ki dutele de Cobourg este capul asotiațiunii naționale din Germania, asotiațiunea tea mai navitati în ideie, tea mai liberale din Germania, ki este in sfirsitu kapulupartitei naționale și liberale din toti Germania. Pentru kupola de la Ierusalimu, spre înțelegerea gestiuniĭ, se puriemü ati kite-va linie din ziariulu la France. „Se stie ki dupe o konvențiune fikuti la Konstantinopole, Frantia și Russia au trimisü fii ksre unü arhitektü la Ierusalimu spre a ofirî în comune una plană de restaurare a kupolei sintului mormíntu. „Se asikmn ki represintanții teloru devedere nu s’au pututu înțelege asupra unorü disposițiuni ale planului pe care patriarhulü grekü l’a gisita pré favorabile intereseloru religióse ale latiniloru, și ki gestiunea va fi supusi unei noue konferinție diplomatice. wmsm Paris, 17 ianuarie. Dupe cum s’aude, imperatulü Napoleone ar fi imputernitita pe Papa a emite unu imprumuta de 25 milione la Paris. Sotietatea industriale și komertiale ar contrakita atesta împrumută. Budgetulü pentru anulu 1864 arati cheltuielile in sumi de 4,778,461,501 frânți și veniturile de 1,181,762,986 frânți; prin urmare una defitita de 597 milione franti. Paris, 17 ianuarie. Ziariul,,Templ“ raporti asupra priimirii ambasadorului prusiann la Tuilerii. Komitele v. d. Goltz zise: Ardicarea legațîunilor la Paris și la Berlin în rangă de ambasade dovedeskü, ki relațiunile ambelor guverne ajunga din te inte mai intime. Adiogi, ki tratatulu de komertiü va servi a strînge și mai tare legi tureie tele împreuni. Imperatulü respinse, ki împirtișește desevîrșită simțimintele esprese. De kindü a fikutü kunostinți personale ku rege, de la visita la Compiegne, a avutu totu d’auna tea mai vine dorinți, ka relațiunile loru s’ajungi din te în te mai kordiali; și ela vede în tratatulü de komertiü telü mai bună mijloku a întiri uniunea ambelora țeri. Imperatulü termini pronunțiindu mulțumirea sea asupra komitelui v. d. Goltz. — Paris, 17 ianuariü séra. Astizî la 4 ore dupi amézi s’a subscrisu tratatulu de komertia franko-italiana. — Paris , 18 ianuariü. Ziariulu „la France 44 asikun, ki dupe desbaterea adresei, se va protecte la noue negoțiațiuni ku skopü d’a regula testiunea romani. Basele atestorii negociațiuni voru fi rele urmitórie: Frantea garanți teritoriului aktuale alü Romei, lisindü pe skaunulu papale liberă a fate reservi atingitorie de celelalte provinție. Daci kabinetulu italiană nu priimeste atea base, atunti Frantia va declara una arangumenta ka neputintiosü, fiindü ki opstaklulu provine de la Torino. — Difikcultițile ivite in abaterea kupolei biseritei statului mormíntu se vor supune în tertetarea unei noi conferințe. — De la Roma se anunți, ki printipesa Barberini-Sciarra a fostu puși în libertate. — Paris, 19 ianuarie. Monitoriul: anunții: dobînzile bonurilorü tesaurului s’au urmatu, potrivită cu skadrnța lor”, la 32, 4 și 4/2 la suti. — Paris, 19 ianuariü. Ziariulü „la France 44 de astizî skrie: Se asikun ki Frantia va lua în posesiune Abok în Marea Roșii. Fregata „Hermione44 este însiruinati ku acesti misiune. — Ziariulu „la Patrie44 raporti de la Newyork: 5000 frantesi au bitută 25,000 de Messikani luptă Ortega. Generaliulu Forei a așteptată la Puebla re’nforțarea de 6,000 frantesi te s’au deschirkatu la Tampico. Toti ziariulu „Patrie 44 zite ki întru adevira Bavaria, Wiurtembergulü și Hessen-Darmstadt n’a trimisü note la Paris darü totü au fikutü akolo terkirí atingitórie de tratatulu de komertiü. — Stiri de la Verakruz , 25 Detembre, spunü ki frantesii au luatü Puebla unde astepti noule intiriri, de oștiri înainte d’a merge contra Mesikului. — Torino, 17 ianuarie , Noptea. Ziariulu „Stampa44 deminte nuvela publikati in ziariulu „la Franec 44 și reproduși in parte de Monitoriu. și niste considerațiuni imperióse de finanțe arü fi silită pe guverna a tere imediată împuternicirea pentru contraritarea unui împrumută. — Torino , 19 ianuarie. Hitimü în „Gazeta di Torino:44 Nuvela despre numirea amiralului Dovard ca ministru de resbelü este pregabiti. Ziariul „Stampa“4 zile: netesitatea unui nou împrumută nu este lausati prin situațiunea finantiale, ti prin niste konsiderațiuni superiorie politice, te se pregitesku. —§Una dekretü regeskü numește komisiunile pentru împlrțirea prisonierilorü la Neapole în trei klasi. Atestea sunt: Atei te se punü înaintea autorititiloru juditiarie; atei te se libereazi ku lipsarea lokuinței (internați) și ateste se vorü libera fin nici o condițiune. — Numirea prelatiloru (superiorilorü klerului) este în favorea clerului liberale. — Neapole, 17 ianuarie. Generaliula Montebello a invitată prin telegrafii pe generaliula Lamarmora, a se interesa la liberarea Printipesei Barberini. La marmora respunse si nu va impedica kursulu justiției. — Neapole, 19 lanuariü. Poliția a deskoperitü unü Komitatü Muratistü. S’aü sevirsitü mai multe arestirí si s’a konüskatü dokumente importanți, intre kari se aíli și o epistoli autografi a luí Muratü. — Madrid, 17 lanuariü. Noulü ministeriü este kompusü in kipulü urmitoriü: Președinte O’Donnell; esterne Serrano; interne Vego Arnijo; finanțe Salaveria; iustiție Guillamas Famento Santa Cruz; marini Lujan. — Madrid, 19 ianuaria. Ministeriul a nunnttata kamerei, ki va continua politika unirii liberale și se va sili a uni pe bărbații constituționali, a minținea în vigóre bunele relațiuni cu stninetatea și a păstra neutralitatea în gestiuniie te nu interesionarea Spaniei. La o interpelațiune a domnului Gonzales Bravos a declaratu domnu O’Donnell, ki ministeriulu va urma ateiasü politiki, kiti ne întervenirea în privința Mesikului aru fi o gestiune resoluti de kamen, se va okupa numai ku inti dințile te se potă ivi. Domnu Bustillos a refusată portoliulu ministeriului de marini. Se asikun ki domnu Posada Herrera arü fi fost numita ambasatoriu la Paris. O adunare de dissidinți la Rios Rosas a decisü a sprijini Ministeriulu. — London, 17 ianuarie. Astăzi de deminați a sosită la Liverpol, korabia „Great-Eastern44 și a adusü nuvele de la Newyork cu data de 5 Ianuari. Korabia ku skuta de ferit „Monitor4“ s’a ineltatü în mare și a perdutü 38 ómeni ku doui ofitiiri. — Nuvelele din Amerika anunții , și între voluntarii de la Kentuky domnește o mare nemulțimire pentru proclamațiunea care pronunța emantiparea sklaviloru. In urma acestei nemulțimiri mulți ofitiri ai trupelor de Stată, și fin atesta destulă de demoralitate, au dată demisiunea lorü. — Tirgulu bumbakului la Liverpool este mai puțină agitată din cansa nuveleloră dupi urmi de la Amerika. — Ziariulü „Times 44 de astizî intr’unu artiklu spetiale se pronunții ku desaprobare in contra cuvîntului tronului la deschiderea kamereloru Prussiei și’n contra ministeriului Bismarck. — Newyork, 4 ianuaria. Uniunistii au luatu Murfreesborough — dupi kuma se crede la 2 ianuaria dupi amezizi. — Generaliulu uniunistilorü, Rosenkranz, organisase in ajunü, noptea, puterile sale armate și a gonită pe konfderați. Nuvelele din partea unioniștilor a spuna ki bitika de lingi Vicksburg a ținută în ziua d’intiiü tinti ore. Konfederații au fostü goniți din fortikațiunile lorü prm dincolo de orașiă. A doua zi generaliulu uniunii, Sherman, a renousta lupta și a luatü cu asaltu posițiunea fortifikati a konfederațiloră. — London, 19 ianuarie. Ziariul „Times 44 de astizî kuprinde urmitoarele nuvele de la Newyork, ku dati de 8 ianuarie: Isbinzile unionistilor la Sud-Est sunt mari, darü nu sunt detisive, fiindu ki generaliul. Bragg a evacuatü în buni ordine Murfreesborough. Perderea unionistiloru se urbi, precumü se ztte, la 6560 omeni, 28 tunuri și mai multe mii prisonueri între Kare d. Willch și Fey. Toți negrii e fikați prisoneri au fost îndați împuscați. Confederații au perdut 5400 omeni și 1000 prisonieri. La armia Potomakului a remas tóte neschimbate. Generaliul Morgan a fost omoritü. Mesaginlü domnului Seymour a fost priimitii favorabile. Generaliul Buttler a fost numita komandantele departamentului Sudului. Bitilia de lingi Vicksburg a continuatü la 2 ianuariü. — Atena, 18 ianuariü. Verifikațiunile alegerilor sunt terminate ; mine adunarea naționale va protede la alegerea președintelui sef. Kandidațî la atesta posta sunt: dd. Valbis și Palamides. — Warszawa, 18 lanuariü. Komitatulü tentrale a organisatü lingi Serotsk, aprópe de Warszawa, o adunare de mulți membri cu skopa de a popri recrutarea. Oștirea i-a risipită și a arestată 50 de persone. — Munich, 18 ianuarie. „Gazeta Bavariei 44 deminte nuvela ziariului „la Patrie 44 ki Bavaria, Wiurtembergul și Hessia ar fi tefuta la Paris revizuirea unora article ale tratatului de komertin. — Berlin, 18 ianuarie. Gazeta „Spener44 respunde ziariului vienesc „Botschafter44 și zite: „Botschafter44 pare a uita zi, înainte de contraktarea konfederațiunii Staturile germane au stată unul d in fatia celuilalt”, atitü de suverane și independinți, precumü s’afli, spre exemplu, astizî Frantia și Spania, și ki ku adoptarea konfederațiunii s’a inkinatu una tratată d’o naturi de dreptă internaționale, kare întru adeveră regulezi are kari relațiuni și împregiriri între părțile kontraktanți conforma tratatului, darü kare nu sate de lobü din autoritățile konfederațiunii autorități guvernamentali, sau judiciarie, în sensulü dreptului de Stată, și prin urmare nici nu se pute aplica antitesea de internă și esteria la relațiunile din întru și din afara konfederațiunii. Negreșită astăzî dorințele naționali, ale altora titluri de dreptă nu se potu nega, trebu peste acea mesuri a învoielei; darüu atesta prileju nu póte fi pusa în gestiune de kita dreptul nesistinte. în privința acestui dreptu ziariulu „Botschafter44 atribue majoritiții membriloru konfederațiunii dreptulu d’a pune în aplicare aplicațiunea te fakției konstituțiunei konfederative, fu și ku forți în kontra minoritiții, și prin atesta nimiteste k’o singuri trist tun garanțiele tele di minoritiții netesitatea stipulați a unanimitiții voturilorü; elü fate apelü in contra tratateloru la putere, și atestü apelü, kindü kasulü s’ar ivi, nu va fi refusatü de partea tealalti. — Ministeriulü a detisü definitivü konstruirea unui noü palatü alü parlamentului și a și fipsatú mtiiulü kistiü alü keltuielelorü de konstrukțiune in budgetulü anului 1864. — Frakțiunile liberale ale camerei deputațiloră au detisi în adunuri particulare trimiterea unei adrese. — Berlin, 19 ianuarie. Komisiunea komune pentru discusiunea proiectului de adresi speriai va termina astf seri lucrurile sale. Komisiunea bugetului a ținută astăzî întîia sa ședinți. Grupele budgetului se vor împirți între raportatori. Kamera a decis si președintele Grabow se tem de la guverna neintirziata înfițișiarea a bugetelor, ce nu s’a depusă nici la Adunare. Ședința avea caracteriulu unei diskusiuni pregătitorie. — Citima în gazeta generale a Germaniei Nordului. Afirmați dupe desevîrșită însenetoșire a regelui se va ține o ședinți a consiliului de stat, spre a lua detisiuni definitive asupra proiectelor, de lege atingitorie de responsabilitatea ministrilor și de kurtea de kompturî. înfițișțarea proiectului despre modifikarea legii asupra îndatoririi servițiului militariu (din anul 1814) se astepti în zilele urmitorie.