Romănulŭ, mai 1863 (Anul 7)
1863-05-04
pmammasrnm SAMBATA. ANTJLU VII. VOIB8CE •U VrEl PTJTK, 'neși in tote filele afară de Luuia și a douași după Serbăldiță. Abonația pentru Bucuresci pe ană . 128 lei Șase Urne.............................. 64 — Trei lune....................................32 — Pe lunii.........................................ii — Unii exemplarii 1 . 34 par Iosciumbile linia de 30 litere ... I lefi IncertunT ți reclame linia .... 3 lei l'HAMÎj POLITICO, COMERCIALE, LITERARO (ARTICLELE TRIMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR U ARDE.) Dirept multi pariaiul: C. A. Rosescui.Gerantă respincratoriu: M. Caladescu. Pentru abonare și reclarpăci se voru adresa la Administratoriuluia,runiat D. D. D. Aricescu, Pas. Română No 13. 4 MAIU 1863. AXUII.Uii. LUMINEZA-TE ȘI VEI FI, Abionarea pentru districte de . . . 152 lei Șase lude..............................................76 — Trei lune . ... ......................38 — Abonamentele încep la 1 ți 16 ale fiecării lone. Ele se facă în districte la corespondinții pianului și prin poște. La Paria la d. Hallegrain, rue de l’ancient comédie, 5, pe trimestru 20 franci. In Austria la direcțiile poștale și la agintele de abonare, pe trimestru 10 fiorini argintű valută austriacă. REVISTA POLITICA. BUCURESCI, 3/15 Florariu. Aflămu că s’arată uă ordinanțiă, prin care se recunosce, în sfîrșitu, și de către guvernă că delictele de presă nu se potă pune în categoria celorălalte delicte, lovite de codica nóstru penale, și seotărasce ca Monastirea Văcărescu se servesca în viitoriă ca casă de arestă pentru delictele politice. Deși acest drept este una dreptă recunoscute de toată lumea , deși nu s’a făcut acestă lucrare, dreptă din tóte ponturile de privire, de cătă în urma atător protestări în facia curții apelative criminale și ’n presă, suntem siliți, în facia posomorției și pe deplină întortochiatei situațiunî în care ne aflăm â, se mulțămimă guvernului ce ne arată ce era ală nostru, ce nu putea se neié, adică osebirea arestaților pentru delicte de presă de arestații pentru furtișaguri, ucideri, etc. etc. în urma acestei ordonanție, dd. Albescu și Aricescu au fostă transportați astăzi la Văcărescu, unde sperămă că vor f & tratați cumă suntă în tóte lumea civilisată cei arestați pentru delicte de presă. Cu acesta ocasiune însă se ne implinimă datoria d’a mai aduce aminte publicului, d-loră legiști ai României — se zice c’avemă mulți și forte însemnați — și d-loră Procurori și Președinți de la curtea de casațiune, că d. Procuratorii de lingă curtea apelativă criminale a cerută prin hărtiă oficiale că d. Aricescu sa se pură, pentru delictă de presă, la inchisoria preventivă și că cererea sa a fostă și este ună faptu împlinită. Se mai aducem âncă aminte că tot acestă mare Procuratorii] ale guvernului de lingă curtea apeloriminare din Bucuresci, trămite adrese ori cui îi place, și-î chiamă „la biuroulu Procuroriei“ fără altă explicare de cătă „liindă trebuincioși“. Astă feliia chiamată era pe d. Radu Ionescu, și la „supusu“ — acesta este termenulu célu elegante și liberale cu care se servesce d. C. Borănescu — i’a supusă la interogatoriu pentru scrieri nesupscrise de d. lonescu, și pentru cari prin urmare nu putea se in chiăme d. Procuratoriu, totu atătu, precumu nu póte se chiăme, cumă mai diserămu și eri, pe d. C. Heraclide, direptoriulu de la Ministeriulu Justiției pentru scrieri ce s’ară publica suptu inițialii © O. H. Este dară bine, folositoriu pentru țară ca doi. Procuratori se treca peste legi căndu și cumu voru voi, și se nu mai remără asta feiu nici unu omu care se nuiă espusu d’a ă rădicată de la lucrările sale și supusă de d-iui la ori ce înterogatore și la ori ce aresturi preventive? Astă-felu cere legea ? Și dacă ea nu cere astu-ielu, pentru ce eu nu înțelegeam toți că ceea ce se face astăzi in contra legii in privința d-lorii Aricescu și Radu Ionescu, se va face mine în privința altora și ’nstir șiiu în privința tuturoră ? Și daca ințelegemu pentru ce nu protestămu cei mai mulți, și pentru ce mai cu semn nu se rădică în favorea legii vocile cele mai competing? Saă vocea s’a dată omului numai spre a miorlăi lingușiri și talentulă pentru a lă îngropa, cu mă zice scriptura, sau pentru a ne servi cu dănsulă numai în propriulă nostru interesă? în sfîrșită noi ne facemă datoria d’a protesta necontenită, chiară căndu remănemu singuri, facă cerulă ca cei cari tacă ș’alunecă acumă ușiură pe ghiada viețeî se nu se descopte mănecăduți cu totă într’uă epocă de unde nici nă cange se nu ne mai putá scote, căci va fi pre tărită! Președintele Camerei legislative din Paris, mai ’nainte d’a se despărți de colegii sei, le-a ținută ună cuvîntă în care între altele a lisă: „Altă guvernă fără control” și „fără critică este ca o corabia fără „lest Lipsa de contradicere Orléséé și rătăsesce uneori puterea „și n’asigură țara. Desbaterile nóstre „nă asiguratu mai multă țăra de cătă ,,ar fi făcută uă tăcere amăgitoriă.“ Nu este are ciudată a vede pe amiculă, pe ruda Imperatului Napoleon«, pe ducele de Morny, sisținăndă controlulă Camerei în privința guvernului, și jficăndu că unu guvernă fără controlu, potde ecilibrulu și cade peste capo, cumu cade corabia care n’are test? Nu este ciudatu a audi pe celu mai putericu Imperatoriu, p’acela a căruia familiă a acoperitu de gloria chiaru națiunea cea mai miliară, cerîndu controlulă spre a nu-și perde ecilibrulu, cerîndu contrajiceriie, combaterile, spere a nu se orbi și rătăci, ș’a vedé că guvernulu nostru închide Camera, căndu voiesce a să controla și închide, și încă în Pușcăriă și’n arestu preventivă pe d. Aricescu, nu numai fiindu că’li contrazice, ci fiindu că combate pe cei cari proclamă — și între cari s’a dovedită că este și d. Procuratoriu ai Guvernului C. Borănescu — revoluțiunile bine f ăcâtorie, făcute de guvernă, adică resturnarea Constituțiunii, a Convențiunii, și domnirea unui regime de ordinanție ? Și pentru ce acesta osebire ? Voiau trata în curindă despre acesta mare cestiune, păn’atunci voiau jice inima că după noi causa acestei ciudate osebiri, nu pute fi alta decâtă că unii ințelegă și ceilalți au, că unii au cunoscința și seiînța specula unorii politice și ceilalți nu, că unii voru mărirea națiunii și cei ialți și de voru ii voindu-ou’o ’nțelegu, că unii iu sursilă au ideie, și ideie mari iu capulu ioru și cei ialți n’au de cătu aburi, că unu sciu că prin faptele ioru au cu dinșii, intrega națiune și cei ialți presiuiptu se vede că suntu singuri. Vedurămu in No. de eri msemuetatea cuvinteloru rostite in Camera sorjitoru de ministru lucruriloru străine din Enginera. Elu declară curatu că umanitatea imperutului Rusieioru „n’a făcutu inuncu pentru fericirea Poloniei" și espucă, ințelege, aprobă prin urmare „neacrederea ce este in Polonia și Rusia prin sistema tiranică „ce a fostă adoptată.“ Daily News, organă ală Lordului Russell zice „că trei deci de ani opiniunea publică condamnă administrațiunea rusă în Polonia și că cu tote acestea împeratul Alesandru a amenințată Warszawa d’a o reduce în cenușiă, și Nicolae a făcută aceaași amenințare Poloniei întrege.“ Totă d’uă dată însă Lordul Russell zice că Engliteza nu pate acumă secera despărțirea Poloniei, căci acesta nu se pote face fără resbela, resbelă care ar pune în periclu pacea Europei, dară că speră că puterea opiniunii publice „va sili pe însuși Craru să a țină sema de densa, în tote acestea sunt contraziceri învederate. Spre a arăta și mai bine situațiunea, se facemu cunoscută că fdiele guvernului francesc, combată mereă politica engleză, vă iau în dezidere și dică că Polonia nu se va libera cu vorbele Lordilor, ci cu sabia, și că sabia aceaa nu va fi cea englesă. Ce are daru de gradă se facă guvernulă francese ? „Nu se scie ca de pace.“ D’uă camă-dată se vorbesce de ună congresă prin care se se reguleze, fiă și provisoriă, cestiunea Polonă. 1 Greutățile ce se pună la funduia anei corabie, sau stă ce spre a o ține la ecilibru. 1863. 30 Priarii. Domnule Repaăore ! Credu, în interesulu publică, a areta în ce desordine se percepu contribuțiunile personali și acele pentru poduri și șiosele de la sătrăni, masa poporului română. Aceaa ce se face prin celelalte părți ale României nu potă afirma, nu credă însă ca să facă escepțiune din regula generale sătianii așezați în comun la Filipesci de pădure, din districtul Praova, în care am și că a mea proprietate; în acestă locă potă afirma că pe doue trimestre din anulă trecută cu tóte că contribuțiunile s’aă împlinită forte regulată, dară pînă acumă nici uă dovadă, nici uă citanță nu li s’a dată. Părcălabulă a împlinită , aversată banii în casa sub-prefecturei; acesta’i-a înaintată in casa On. Ministeriă al Fmanțelor, și acelora care a enumerată sumele nu li s’a dată nici ună actă, mei uă dovadă că a îl B y: 1 CI ^ J L * vii 10 iii I Í U lOiv 11» b t IU ; n î răspunsă sumele acelea, nici uă bucată din acela reastru äsou de care se zice cb s’a introdusă de uädată cu reformarea ținerii comptanilitâții, dupe faimasa nouă sistemă. Pe lingă acestea, in trimestru anul u comite de iauuanți, cindú in contra Gonvențiunii din 1868 s’a ordinată perceperea pe a treia lună, perceperea pe câte trele lunile s’a făcută in contra regilorü esistenți, pentru contauuți un tip de natură prin dorobanți cari au asemenea esecutatu răspunderea uniilord. De la toți acei maiori și căsătoriți satiani s’a împlinită căti; lei 14 și 29 parale de la fiecare contribuțiune personale 9 lei; aceaa pentru poduri și șiosele o lei; peste acești 12 lei încă mai multă 2 lei și 29 parale. Cercetăndă despre acestă escedinte mi s’a răspunsă că mă bă este lofa logofătului satului, 20 parale a pârcălabului, 12 parale a raportatoriului și 37 parale ună prisosă, pentru care mi s’a Z*su d-lu sub-prefectă respectivă ar fi dată ordine sé le intorca sătrăniloră. Ordini însă, d-le Redactorii, de acelea cari se daă fără case se esecute. Nici ună sătiană nu scie dacă acele Zecimi este obligată se le plătescă menționaților funcționari ai Comunii; daca este uă impunere legale ori facultativă pentru fiecare contribuitoriă, destulă că ei sătiămi prin esecutare de dorobanță (căci încă ei nu aă aflată, că după legea de urmăriri, dorobanții nu le mai potă turbura vetrele loră) aă plătită flăcare acești 2 lei și 29 parale , iai multă, din care se z‘ce 37 parale o se li se întorcá; îmulțițî acumă, domnule redactoriă, acești 2 lei și 29 parale cu 160 sătrăni ce se află așezați în aceste comune și din productură de 436 lei pentru mă trimestru, ce li s’a luată mai multă sătrăniloră din comunea Filipesti de pădure, rogă pe personele competing a’mi dovedi cătă este suma bine dată pentru funcționarii comunii și cătă cate aceia care abusivă li s’a luată. Bă unulă m’amă muncită se descoperă lumina în acestă abisă și n’am fostă în stare. Asemeni abusuri, domnule redactoriă, căndă chiară nu se voră fi urmată și în celelalte comuni ale României, puteți fi sigură că în Filipescii de pădure s’aă comisă și cu prisasă. Dar unde s’aversată asemeni sume, unde se trecă acești bani între rețetele Statului ?!... Nici în acelă ilegale bugetă decretată de părint.Sculă nostru guvernă de azi, nu se vădă alocate asemeni sume. Domnule Redactorii, se ve mai adaogă că de la holtei în trimestrul lui Ianuariu li s’a luată uâdată cate 4 lei și 2 parale și acumă câteva zi. ian spunea unii că fi s’a mai cerută de părcălabă ăncă cate 6 lei și 60 parale, ceia ce ar face, de’i va fi luată, 10 lei și 22 parale, éra uu 7 lei și 20 parale, precumu legalmente ar fi guvernulă in dreptă sé impluiésca, căndu Camera Legislativă, represintante legale a țării, ar fi dată bugetele acestui guvernă anticonstituționale, care nu ține in semnă nici voturile Camerei, nici art. 2a alu Convențiunii, nici opuiunea publică. Fărcălabuiu comunii, d-le Redactoriă, este în aceaași desordine ca o ministerială de financie, împlinesce de la sătiăni cătă îi place sau, după cumu îmi zicea, cătă i se ordină, din contribuțiunea sătiăniloră plătesce contribuțiunea fondiară pentru mine proprietarială care me opusă d’a plăti unui guvernă căruia i s’a refusată bugetele de Adunare, părcălabulă îmi zicea că da de la sine, din propria lui avere; dară de unde are acésta avere, și de căndă mă sătiană este datoriă a plăti și datoria proprietariului ? !... sciți, d-le Redactoriă, că cea mai mare parte dintre sătiăni, in condițiunile cari suntă azi, d’abia printr’uă muncă forte obositoria potă întreține esistința familieloră soră. Am însemnată, domnule Redactoriă, ceia ce plătescă azi sătrănii din acésta comune Filipesci de pădure iu fiăcare trimestru, și rogă pe guvernă ca ăncai într’acestă punctă sö asculte și să îndrepteze asemeni abusuri. preia Contribuțiunea personale a lei Poduri și șiosele. . . 3 „ Raportatoriulă. ... 12”. Părcălabulă .... 10 „ Logofătură Satului . . 1 Ală 2-lea raportat, călare 2 „ 3 „ Candidatului seulet . . 20 „ Strejariului......................... 13 „ Ajutoriu dorobanțului . i 1 Paracliserului , 13 ., Pentru mă trimestru ?6 lu Sciți, domnule Redactoriă, că in lei 36 ai contribuțiunii, intră plata pentru scule, pentru spitală, și pentru îmbrăcămintea dorobanțului VeZi * cumă că peste 36 lei, după legea sancționată de guvernă, se mai adaugă între sumele ce respundă săltăuu și alte 33 parale pe trimestru, afară din celelalte sume care nu schu pmă la ce grabă, guvernul pute tolera împlinirea loră. Credă că ar trebui că monitorule oficiale se voroescâ în acestă cestiune pentru luminarea sătrănilor și a optnunii publice. După tote aceste fapte relatate să-mi permisă, d-le Redactoriă, a întreba: unde o se ajungemă cu atâtea anomalie, cu atăta desordine ? Scóiele comunale sunt clădite dară stau închise cu toți banii ce fiecare sătiană plătesce candidatului comunii. Facă cerulă ca guvernulă se ia nota de cele ce mi-amă permisă a-i pune în vedere prin organuzu presei și se intre cătă mai curindu pe calea legale, ca astafelu puterea legislativă și esecutivă, dănduși sinceramente ună concursă ieaie de care aă împreună trebuință, se organiseze acestă frumosă și imbilșiu gata țerâ. Primiți, d-le Redictore, încredințarea osebitei stime ce reportă. Antoniu I. Arion.