Romănulŭ, iunie 1863 (Anul 7)

1863-06-06

)r y #nș* y im——B— REVISTA ROMÂNĂ. Sunt­ doui ani acuma de crinde mai mulți tineri convinși de resultatele mîn­tui­tori­e ce se pote dobândi prin respăndirea ideieloră, s’aă unită spre a da la lumină o publicațiune literariă Revista Română puindu-și silințele s’o urmese neîntreruptă până acuma și s’o facă folositoară și interesante, în tóte ponturile de vedere. Voindă a face mai multă unö a­­deverată centru de propagare in care toți scriitorii Români se potu aduce cunoșcințele și luminele lorú in litere artî și sciințe, fondatorii Revistei Ro­mâne s’aă ferită de a’i da un­ carac­­teriu individuale, neîncredînțănd în re­­dacțiunea unei singure persone, de un­de ar fi resultate póte­rne esclusivisme vătâmâtoriu pentru scopul­ ce șî-aă propune. Ast­­fel, acesta revistă, ne­­fiind­ nici proprietatea, nici espresiu­­nea unei persone, a făcu­tu une patri­otică apelă la toți Românii, avându în­credințarea că luminatură loră concursă ș i patriotica loru bună­voință, voră fi cele mai sfenre și nobili­mi^aloce d’a pută merge înainte, d’a se întide și d’a deveni cu timpulă intre Românii din tóte părțile României unu centru pu~ 1 Filangied, op=citată. ROMANCLU­Ri8 IÜtflu­­ me ale moralii guvernamenteloru, ce se dliceme despre starea actuale a im­­positeloru. Noi nu vedemu acea pro­­porțiune atătŭ de necesariă între ce dă poporulu și ce primesce, între im­­positulu­ ce se cere și averea acelui ce o plătesce? Mii că araű pute­a zice că ómenii dai­ societății multu mai multu decătQ primescu. Și ce pri­­mescu nu schimbu ? Iu cele mai multe coșuri, bătaie, nedreptăți, pușcării. Și tóte aceste storceri se facu în numele trebuințeloru Statului. Acésta au date unui cunoscutu jurisconsulta motivul­ unei adânci indignări. Voinda a­trage oă brazcă bine determinată în­­tre­ adeveratele trebuințe ale Statului și setea de răpire a unora și altora, el­ esclamă: „Popora, nu vé spăriați f Ați aurită numindu- se adese, cu epi­­tetule de trebuinție ale Statului, fan­ta­s­i­c­i­e unui favoritú, poftele am­bițiose ale unui cuceritoriu, scopurile jefuitorie ale unui ministru, risipi­ tória patimă a unui suverană, lăcomia curtesaniloru, fastele inspirați și des­frînatele vicie ale celor fi ce s'au așeḑ datu d'atea ori pe treptele Tronului!... Căndu Titu, Traianú și Marcu-Aureliu domniau in Roma, acestea nu se chiă­­ma trebuinție ale Statului- Dacă sis­tema asurdă a armatelor, permanențî, ale carora unici obiecții pare a 8 de a ține atâte mii de brace rădicate a­­supra capetelorű poporelor­, supun proteste d’a le apăra, dacă acesta sis­temă s-ar oborî în totă Europa, a­­cesta reformă salutană, ar împucina întruna moda simplltoriO suma tre­­buințeloru Statului. Aceste trebuin­­țțe nu trebuie se tracă nicî uădată preste midílecere ce are cineva pen­tru a le satisface. Dacă este că, pen­tru a câștiga saă păstra fericirea, «mű popor» este obligate a contribui la sarcinele societății, este evidinte că motivul­ acestei contribuțiuni nu mai esisfce, căndQ mitfloculu ce­lu întrebu­­ințiămQ ílu face nefericire; atunci tre­­buinția Statului nu e decătu uă chi­­meza. Așia dara trebuinție ale Sta­tu­lui­ nu sunt­ decâtu acele ce potű fi satisfăcute fără a fi^ni societatea,­ ternică ,de strinsă unire în ideie, în dorințe s’in aspirațiunî pentru întem­e­­ierea, întărirea și cultura naționalității­­ române, c’utm începulă afătă de ve~­­­chiu și strelucită și c’m­u­riitorii etatii , de mare si de frumosă. Națiunea romănă acuma intră mai­­ cu siguranță pe calea cea mare a pro­gresului. Pre cătă suntude trebuincióse silințele nóstre staruitorie d'a se stabili înființă, în adevăr, principiele cele mari politice de la 1789, care simtă cele mai însemnate baze pe care se póte înălța edificiulă nostru sociale, pre a­­tâtă suntu de folositórie și salutarie nobilele încercări d’a se respăndi în națiune tóte ideiele și cunoșcințele cari, prin înflorirea ariiloră, litereloru și sei­­ințeloru, se înalțe spiritele, se formeze animele și se le inspire acele frumóse sentimente de amorfi și devotamentă pentru libertățile publice și pentru in­­dependința și mărirea patriei. Printr’acestă îndoită și comună ac­țiune prin acesta mișcare politică și intelectuale, o națiune póte dobândi tóte midele cere d’a se forma, d’a se desvolta și d’a fi chiămată în concer­­tulă fihu­duilării celor­ mari pentru ser­­viciele ce póte aduce omenirii și civi­­lisațiunii. Acesta este schopula pe care totă de­ una trebue se-16 avemă în ve­dere ; acesta este scopul­ la care tre­buie se ne punemu tóte silințele d’a ajunge cu onore prin necontenite și di­ferite lucrări. Este timpulu se ne punemü la lu­cru cu credință și devotamentă, flă­­care în cerculu mi^ul acelora nóstre; este timpul ă se ne scuturămă d’acea tristă nepăsare care ne împinge la o vietă de plăceri nefolositoriă și vătă­­matoria; este timpul ă se ridicămă ca­pul în susă, se privim stepa resărîtă a țerei nóstre, aretăndu ne calea cătră viitoriu, se ne însuflețimă d’a sa lu­mină înviătoriă, și se dămă fie­care concursulă nostru, se pune să fiă cam silințele nóstre și se luerămu toți îm­preună pentru regenerarea și măriri­a României, încercarea făcută de fondatorii Revistei Române va fi susținută de toți Romănii. De la începută erau salutată cu uă­ină mulțumire acestă s­ublicațiune care se recomanda cu atâtea marile suptă tóte ponturile de vedere și care ne făcea se cred­emu că va respunde cu succesă așteptăriiorü nóstre. Suntemă fericiți a spune că n’amă fostă înșelați în acastă credință. Re­vista Română a intrată în ală treilea ană și n’a cruțată nici unu sacrificiu spre a continui tată în condițiunile a­­rătă de avantagiose cu cari­a începută ca, una din cele mai frumóse publica­­țiuni atăt prin varietatea de article in­­teresente și bine studiate în felurite cestiuni de literatură, de arte și și de sciințe, cătă și prin forma sa cu deo­sebire îngrijită și alesă în stamps, în tipărire și în h­ărtiă.­ Fără cea mai mică exagerare, putem s su­ce că Revista Română este uă publicațiune care ne recomandă în străinătate. Astă­fel iu. amă văzută cu plăcere m­ai multe diamie Raliane, și mai cu semn pe ilustrulu amică a­­ Romănilor, pe D. Vegezzi Ruscalla, vorbindă cu multe laude despre acesta Revistă, care a­sciută se ridică îm­preună utilele și frumosulă. Cunoscăndă tóte greutățile cu care se susține Revista Română și curaji­­asele silințe ale redactorilor, se­ d’a continuă acésta interesante lucrare, ne credemă datori d’a face apelă la Ro­mânii cari dorescă înaintarea țerei loră spre a se abona fie­care ș’a înlesni astă­felă prosperitatea unei publicați­­uni începute și urmate cu atăta cre­dință și sacrificie pentru m­ă’scapă fo­lositorii­ desvoltări naționali. Se ne inversămă a susține ș’a in­­caragia ori­ce lucrare bună care pate să aducă unu serviciu țerei nóstre. Ase­meni încercări particularie suntö unü semne de viață și de nobili aspirațiunî către progresu; darü progresulu se do­­băndesce în adevăru căndu aces­e în­cercări suntu aprețuite și încuragiate de iată publiculu inteligint­. Spre a pute fiăm care se vede cată de interesante a soiutit a se face Revista Română, publicămu materiele coprinse în nuracr­le .­pe Aprile și Maiu anulu acesta și în altă foiă vomu publica a­­semine materiele coprinse în anulu 1861 și 1862. APRILIE Cornițele Cavur................... de 0, Cretzianu pag. 1 Eclipsele din anulu 1853­ de 1 Falcsianu 40 Ciocoii vechi și noul (urmarej de M­­Fiiimon 56 Istoria Români­loră sub Mi­h­aiu Vodă Vitezul (urmare) Cartea III. Robirea țeranului de N. Bălcescu 81 M Aite îmbunătățirile de introdusă în agricultura română. Studii agricole. de­ F. £. AuriliaBtt pag. 150 Alexandru Donici Studii as­­supra vieței și poesiilor sale. Parte I. Radu îoxiescu 130 Evenimentele de la 1821. Articlă 111 de I. Missail 158 Nu me uita ! Nuvellă. de. Fantazi 191 Bulletin și bibliografică. Publicamä urmatoria adresă a domnului Ministru de financie, mănținîndu cele diste de noi. Atătu din adresa «posta câtă și din a d-luî Super­fect» nu se sultă de­loca că contribuitorii a plătită și că părcalabii n'aă dusă bani destinați, din contr.r se v­orbesce curată chiară de remășiție din contribuțiu nea­ fendianiă. Prin urmare contribuitorii n’aă plă­tită, și or! ce n’ar $ pe isplu.ă remăneaște- fidă precumă l’amu relatată noi. 1 Copia dupe adresa d-lui ministru de, fi­­­­nance fio, 18678 din 1 Iunie 1863 către prefectură. țliaruîă ,,Românulüu prin fói a sa I de la 31 Mai fi aspiratu, sub rubrica. 1 ,,Reviste* politău reproducändu unu or­ i din si ce dice că s’or fi fi date de sub I prefectura plasei Triforulu, comentésti I aceste ordinü intr’ u­ă modă aste-felfi ! ín cătă desnaturesti litera .ș! spiritulu său, căci chiarü asta dupe cumfi se ve­­r de reprodusă de citatulö dhiarü, ordi­­­­nulu nu conține nici unu cuvântu, care­­ ar proba că contribuabilii ar fi refusatü­n plata Contribuțiunilor si fiscale. Procedarea sub­prefectului, cum­ă resultă din­ litera acelui ordinü, este­ o măsură de îndatorire prin esecutora s­­­trăinn­ă, asupra împlinitorilor­, care an j neglijrează a aduce contribuțiunile văr­sate de contribuabili. Acastă procedure prin urmare nu póte fi calificată nici ca eș­ta din le­­­­gea pentru urmăriri, căci acesta lege este aplicabilă asupra contribuabiloră ce neglige a răspunde datoriile către : Statu la epocele fie sate, iar nu și a­­supra fierceptoriilor și. Prin urmare d-le prefectă, bine­voiți a invita îndată pe d. redactoru al» espusului ca să rectifice cele ce a disa asupra menționiată lui ordine­­-------— ----------­Serviciulă poștei senioriloru în Enghiera.­­ Oficială poștale „Post Office“ ală­­ Engh­lerei a publicată raportulü sea pe­­ anului trecută. Din acestă raporte es­ | tragemu următoarele notiție, cari ne-au­­ părută Interesa nji și încă puține cu­­­­noscute: Loculă cele mai depărtații ale activității poștale a fost­ Auckland la­­ Newseeland, aprope 15,000 mile en­­gleze departe de Southampton, loculă cela mai aprope Calais, 26 mile de la Dover. Raportulu cuprinde nu mulțime­a de exemple remarcabili de mare efac­­­ titate în predarea pachetelor­ și seri­­i ser­etară într’uă mare distanță, de­și acea punctualitate a fost­ atîrnată de­­ sosirea diferitelor­ vapori la ună punctă de concentrare ală diferitelor­ națiuni. Postile de la Sidney la New­ South­ Walf­s din 22 Septem­bre, de la Cal­­cuta din 10 Octobre, de la Shanghai din 19 Septembre, de la Hongkong din 27 Septembre au sosit­ tóte împreu­nă la 13 Noem­bre la mie^ură nopții tim­pulă lipsată pentru sosirea lui de și pe diferite căi trecuseră distanțe de 13,000, 8,000, 11,000 și 10,000 mile. Postea care plecase la 17 Septembre de la Southampton a ajuns­ la insula St. Thomas, într’uă depărtare de 4000 mile la 2 Octobre, 6 ore dimineța, tocmai la momentulă lipsată în planuri. la Colon, într'uă distanță de 5400 mile c’uă îm­­ănjiare d’uă jumătate de oră; și, după ce poștia pentru Chili s’a tran­­portatu peste istmulă de Panama și mai făcuse încă uă cale de 3000 mile, a sosită cu done ore înaintea terminului lipsată la Valparaiso. — Anulă trecută s’aă întimplată multe frângeri de coră­­bia în servițiuri poștale; cinci corăbie (paquet boot) au perită cu totulă; din norocire perdere de vidră de cină s’a ’ntimplutit numai la „Cleopatra,“ la a cării frângere s’aă înecată cine­ ómeni. Din corespondențe s’a perdută, în com­­parațiune cu faurierulă scrisoriloră spe­­ciile, numai că fracțiune neî nsemnată. Acuma se facă cercări d’a Împacheta scrisor­ele, cehă puțină cele înregis­trate, în gente [impermeabili, fără ca prin acesta se sufere înțâla servițiului și fără a întărea plecarea corăbielor­ poștali. — în servițiură internă merită uă deosebită atențiune manipulațiunea scrisoriloră cu adrese nesuficiinte sau nedeslușite. Dacă se ivesce că scri­­soriu a cării adresă este inexactă sau n­ecildtă, se predă în dată unui într’a­­dinsă funcționariă „blind officer,41 care este însârcinatu a descifra adresa sau a corege­ză lipsă saă erore învede­rată și a pune scrisoria în circulațiune. Acești funcționari dobîndescă cu timpu­­lă mare abilitate, o mă minunată latentă de divinațiune și cele mai multe scri­­sorie le speduiescu de la ănt­ia ve­dere. Nici uă scrisori­ nu se trimite biurdului de returnare, pînă nu s’a fă­cută mai ’nainte tóté putinciósele cer­cări d’a o spedi la adresă; aceste cer­cări se facă tóté succesivă în celă mai scurtă termină, ca în casă de necesi­tatea resturnării se potu dobîndi por­­nitor'ială cătă mai cu­rîndu solință des­pre sartea scrisóriei sale. La bíuroulu de resturnare una funcționariă speciale și sperimentatü are a examina cu e­­sactitate fiecare scrisoriu, și daca os­­servațiunile factorilora dovedi scu­ că s’a întrebuințată tóte mij­locele putin­­ciose pentru predarea iei, atunci se înapoiez fi pornitoriu săi, dacă se pate fără ruperea sigiliului Ar fi de do­rită ca fiecare corespondinte se scriă în doială adresei numele și domici­­liul- seu. Dacă tóte silințele nu dac­uă deslușire de ajunsă spre a putere­­turna scrisoria, atunci scrisoria, dacă provine din­­ era, se anuliză; dacă pro­vine din străinătate, se păstrază, după depărtarea locului uă lună sau douo și apoi ce trimite la acea țară din care a provenit. Pe fiecare tir „blind of­ficer“ speciesce la destinații d­e peste 300 scrisori, cu adrese greșite sau nesuficinți și se cruță de sortea retur­­nării. Manipulațiunea gazetelor­ și căr­­țiloru este totă ca a scrisorilor, afară numai de unele m­odificațiuni și es­­cepțiuni Cu tóte că, la 27 Main, d. Vail­­lant a anunțată ‘suspenderea secțiuni­­lorn sale, însă Dumineca trecuta, 31 Main, auditorii sei au fostă venită la cursă, sîntemn dar rugați de d. Vail­­lant se anunțămă că elfi și-a suspendată secțiunile pînă la 15 Septembre, alătu din pricina călduriloru căt«« ca­se pro­­fitere de vară, singurulă timpă întri care redusă seă îlă iărtă se lucreze. Mai anunțămă cu plăcere că d'nt Vaillant se predispune a publica sec­­țiunile sale despre originile lucrurilor­ omenesci cu tóte figurile cari înlesnesc­ înțelegerea loră. TEZAURU de Monumente Istorce pentru ROMANIA. »( AL. PAPIV ILAMAiro. COPRINSU­L FĂLCIOREL XII, PE LUNA LUNII 1) . (încheiare). Mitr. Mateiu, toria Țierei Românesc!. 2) . Chrisove domnesc! acumu ma întîiă publicate: 1. Cartea de daniă : lui Ion Nicolae Petrașcu Voevodă cătri biserica S. Nicolae din Schiai de lingi Brașiovă, la 1602. 2. Cartea de jude­cată a lui Ion Constantină Șerbană Voi­vodă, prin care desființăză dania lu Petrașcu Voevodă. 3. Cartea de danii a călugăriței Theofanei, muma lui Mi­­chaiu V. către monastirea Cozia, 1603 4. Chrisovulă lui Ion Radulă Vodă, în­tăritoriă daniei făcute de Alib­ată Vodă monastîrei Bistrița, la 1604, 3) . Petre mormîntare: 1) Petr­a fostă pusă la capelă lui Michaiă Vodă în biserica monastirei Delulu. 2) Peri mormîntalu a călugăriței Theofan», maica lui Mih­aiu Vodă. 4) . Tabla Tomului I. Abonamentu pe anulă II (Toma II) al lesaurului de monumente istorice. Mulțiumită ceruluĭ și pre­ onorabili­­lor sî noștri do. abonați, cu acesta a XI fasciorä, pe luna lui lunii, se încheie prima lu ană și primulu temă ală Te­­saurului de monumente istorice. Făs­ciorele eșite în aceste 12 luni se pott acumu lega intr’ună volumă. Tesaurilă va urma înainte și în a­nula victoriă tată cu esactitudinea , regularitatea de pînă acuma. Invităm­ deci pe toți amicii Istoriei Naționale se binevoiască a spriginî și în viitorii acésta intreprindere, căci, afară de a­­bonați, Tesaatulü nu are nici Ună alții sprigină, ln tomulț NI vomă întrerumpe pu­blicarea monumentelor­ lui Alichaiă W, spre a ne ocupă mai multă de Molda­via și de Transilvania. Intre altele, vom­ publica pe Joppecourt, Gorcoius, Gra­tianus, Del Chiaro, documente din Ar­chivale secrato din Berlin, ș. a., apoi despre Horia, Cloșca și Crișianu, îm­preună și portretele acestora, care sunt deja și litografiate, ș. a. ș. a. Ilustrulă literară Italiană, astăzi concetățianul» nostru, d. Vereizi-Ruscala din Turină, într’o epistolă din 17 aprile a. c., ’mi scrie: „Speiü, scumpulu meu­ domnii, „a visu­s în acésta tomno archive!”! „Banco di San Giorgio în Genova, și de „a ve trămite pentru Tesauru docu­­,­mente istorice needite asupra vechie­­i loră­rda­iunî dintre Genova și România Tomuiu îl se tipăresce pe h­ârtia velină; condițiunile de abonamentu însă, remănă totă cele de pînă acumu. Abonamentele in București se pot­ face la librăria Socecu unde se póte ave și tomală­­ completă, cu prețință cuno­scuta. Era în Transilvania, abonamen­tele se facă la librăria Filthh, în« Sibii». Nu se mai primescu abonamente pe o jumătate de anÜ, ci numai pe ună ană întregu. Fasciora I a Tomului II, pe luna lun­ă, va eși peste puțină; era făs­­ciora li, pe luna Augustă, va eși de odată cu a treia, din causă că Redac­­toriulă în lunile iuliij și August», va lipsi din Bucuresci. DE VIN^ARE. 1. Curiosa istorie a țiganilorti m­ă voi. in 8 ° cu 15 figuri. . .1 g.... 2. Imperială este pacea. . 2 sf. 3. Naționalitate și patriotism sau autonomia Română. . . 2 sf. 4. dăte-va poesiî tălmăcite din limba Romănă. • .. . , 2 sf. La d. Vaillant ulița Riurianu Ho­­telulă Neubaur odaia No. 11 și la ad­­ministrațiunea acestui l­i­tru.

Next