Romănulŭ, iunie 1863 (Anul 7)

1863-06-06

)r y #nș* y im——B— REVISTA ROMÂNĂ. Sunt doui ani acuma de crinde mai mulți tineri convinși de resultatele mîntuitorie ce se pote dobândi prin respăndirea ideieloră, s’aă unită spre a da la lumină o publicațiune literariă Revista Română puindu-și silințele s’o urmese neîntreruptă până acuma și s’o facă folositoară și interesante, în tóte ponturile de vedere. Voindă a face mai multă unö adeverată centru de propagare in care toți scriitorii Români se potu aduce cunoșcințele și luminele lorú in litere artî și sciințe, fondatorii Revistei Române s’aă ferită de a’i da un caracteriu individuale, neîncredînțănd în redacțiunea unei singure persone, de unde ar fi resultate póterne esclusivisme vătâmâtoriu pentru scopul ce șî-aă propune. Astfel, acesta revistă, nefiind nici proprietatea, nici espresiunea unei persone, a făcutu une patriotică apelă la toți Românii, avându încredințarea că luminatură loră concursă ș i patriotica loru bunăvoință, voră fi cele mai sfenre și nobilimi^aloce d’a pută merge înainte, d’a se întide și d’a deveni cu timpulă intre Românii din tóte părțile României unu centru pu~ 1 Filangied, op=citată. ROMANCLURi8 IÜtflu me ale moralii guvernamenteloru, ce se dliceme despre starea actuale a impositeloru. Noi nu vedemu acea proporțiune atătŭ de necesariă între ce dă poporulu și ce primesce, între impositulu ce se cere și averea acelui ce o plătesce? Mii că araű putea zice că ómenii dai societății multu mai multu decătQ primescu. Și ce primescu nu schimbu ? Iu cele mai multe coșuri, bătaie, nedreptăți, pușcării. Și tóte aceste storceri se facu în numele trebuințeloru Statului. Acésta au date unui cunoscutu jurisconsulta motivul unei adânci indignări. Voinda atrage oă brazcă bine determinată între adeveratele trebuințe ale Statului și setea de răpire a unora și altora, el esclamă: „Popora, nu vé spăriați f Ați aurită numindu- se adese, cu epitetule de trebuinție ale Statului, fantasicie unui favoritú, poftele ambițiose ale unui cuceritoriu, scopurile jefuitorie ale unui ministru, risipi tória patimă a unui suverană, lăcomia curtesaniloru, fastele inspirați și desfrînatele vicie ale celor fi ce s'au așeḑ datu d'atea ori pe treptele Tronului!... Căndu Titu, Traianú și Marcu-Aureliu domniau in Roma, acestea nu se chiăma trebuinție ale Statului- Dacă sistema asurdă a armatelor, permanențî, ale carora unici obiecții pare a 8 de a ține atâte mii de brace rădicate asupra capetelorű poporelor, supun proteste d’a le apăra, dacă acesta sistemă s-ar oborî în totă Europa, acesta reformă salutană, ar împucina întruna moda simplltoriO suma trebuințeloru Statului. Aceste trebuințțe nu trebuie se tracă nicî uădată preste midílecere ce are cineva pentru a le satisface. Dacă este că, pentru a câștiga saă păstra fericirea, «mű popor» este obligate a contribui la sarcinele societății, este evidinte că motivul acestei contribuțiuni nu mai esisfce, căndQ mitfloculu celu întrebuințiămQ ílu face nefericire; atunci trebuinția Statului nu e decătu uă chimeza. Așia dara trebuinție ale Statului nu sunt decâtu acele ce potű fi satisfăcute fără a fi^ni societatea, ternică ,de strinsă unire în ideie, în dorințe s’in aspirațiunî pentru întemeierea, întărirea și cultura naționalității române, c’utm începulă afătă de ve~chiu și strelucită și c’muriitorii etatii , de mare si de frumosă. Națiunea romănă acuma intră mai cu siguranță pe calea cea mare a progresului. Pre cătă suntude trebuincióse silințele nóstre staruitorie d'a se stabili înființă, în adevăr, principiele cele mari politice de la 1789, care simtă cele mai însemnate baze pe care se póte înălța edificiulă nostru sociale, pre atâtă suntu de folositórie și salutarie nobilele încercări d’a se respăndi în națiune tóte ideiele și cunoșcințele cari, prin înflorirea ariiloră, litereloru și seiințeloru, se înalțe spiritele, se formeze animele și se le inspire acele frumóse sentimente de amorfi și devotamentă pentru libertățile publice și pentru independința și mărirea patriei. Printr’acestă îndoită și comună acțiune prin acesta mișcare politică și intelectuale, o națiune póte dobândi tóte midele cere d’a se forma, d’a se desvolta și d’a fi chiămată în concertulă fihuduilării celor mari pentru serviciele ce póte aduce omenirii și civilisațiunii. Acesta este schopula pe care totă de una trebue se-16 avemă în vedere ; acesta este scopul la care trebuie se ne punemu tóte silințele d’a ajunge cu onore prin necontenite și diferite lucrări. Este timpulu se ne punemü la lucru cu credință și devotamentă, flăcare în cerculu mi^ul acelora nóstre; este timpul ă se ne scuturămă d’acea tristă nepăsare care ne împinge la o vietă de plăceri nefolositoriă și vătămatoria; este timpul ă se ridicămă capul în susă, se privim stepa resărîtă a țerei nóstre, aretăndu ne calea cătră viitoriu, se ne însuflețimă d’a sa lumină înviătoriă, și se dămă fiecare concursulă nostru, se pune să fiă cam silințele nóstre și se luerămu toți împreună pentru regenerarea și măriria României, încercarea făcută de fondatorii Revistei Române va fi susținută de toți Romănii. De la începută erau salutată cu uăină mulțumire acestă sublicațiune care se recomanda cu atâtea marile suptă tóte ponturile de vedere și care ne făcea se credemu că va respunde cu succesă așteptăriiorü nóstre. Suntemă fericiți a spune că n’amă fostă înșelați în acastă credință. Revista Română a intrată în ală treilea ană și n’a cruțată nici unu sacrificiu spre a continui tată în condițiunile arătă de avantagiose cu caria începută ca, una din cele mai frumóse publicațiuni atăt prin varietatea de article interesente și bine studiate în felurite cestiuni de literatură, de arte și și de sciințe, cătă și prin forma sa cu deosebire îngrijită și alesă în stamps, în tipărire și în hărtiă. Fără cea mai mică exagerare, putem s suce că Revista Română este uă publicațiune care ne recomandă în străinătate. Astăfel iu. amă văzută cu plăcere mai multe diamie Raliane, și mai cu semn pe ilustrulu amică a Romănilor, pe D. Vegezzi Ruscalla, vorbindă cu multe laude despre acesta Revistă, care asciută se ridică împreună utilele și frumosulă. Cunoscăndă tóte greutățile cu care se susține Revista Română și curajiasele silințe ale redactorilor, se d’a continuă acésta interesante lucrare, ne credemă datori d’a face apelă la Românii cari dorescă înaintarea țerei loră spre a se abona fiecare ș’a înlesni astăfelă prosperitatea unei publicațiuni începute și urmate cu atăta credință și sacrificie pentru mă’scapă folositorii desvoltări naționali. Se ne inversămă a susține ș’a incaragia orice lucrare bună care pate să aducă unu serviciu țerei nóstre. Asemeni încercări particularie suntö unü semne de viață și de nobili aspirațiunî către progresu; darü progresulu se dobăndesce în adevăru căndu acese încercări suntu aprețuite și încuragiate de iată publiculu inteligint. Spre a pute fiăm care se vede cată de interesante a soiutit a se face Revista Română, publicămu materiele coprinse în nuracrle .pe Aprile și Maiu anulu acesta și în altă foiă vomu publica asemine materiele coprinse în anulu 1861 și 1862. APRILIE Cornițele Cavur................... de 0, Cretzianu pag. 1 Eclipsele din anulu 1853 de 1 Falcsianu 40 Ciocoii vechi și noul (urmarej de MFiiimon 56 Istoria Româniloră sub Mihaiu Vodă Vitezul (urmare) Cartea III. Robirea țeranului de N. Bălcescu 81 M Aite îmbunătățirile de introdusă în agricultura română. Studii agricole. de F. £. AuriliaBtt pag. 150 Alexandru Donici Studii assupra vieței și poesiilor sale. Parte I. Radu îoxiescu 130 Evenimentele de la 1821. Articlă 111 de I. Missail 158 Nu me uita ! Nuvellă. de. Fantazi 191 Bulletin și bibliografică. Publicamä urmatoria adresă a domnului Ministru de financie, mănținîndu cele diste de noi. Atătu din adresa «posta câtă și din a d-luî Superfect» nu se sultă deloca că contribuitorii a plătită și că părcalabii n'aă dusă bani destinați, din contr.r se vorbesce curată chiară de remășiție din contribuțiu nea fendianiă. Prin urmare contribuitorii n’aă plătită, și or! ce n’ar $ pe isplu.ă remăneaște- fidă precumă l’amu relatată noi. 1 Copia dupe adresa d-lui ministru de, finance fio, 18678 din 1 Iunie 1863 către prefectură. țliaruîă ,,Românulüu prin fói a sa I de la 31 Mai fi aspiratu, sub rubrica. 1 ,,Reviste* politău reproducändu unu or i din si ce dice că s’or fi fi date de sub I prefectura plasei Triforulu, comentésti I aceste ordinü intr’ uă modă aste-felfi ! ín cătă desnaturesti litera .ș! spiritulu său, căci chiarü asta dupe cumfi se ver de reprodusă de citatulö dhiarü, ordinulu nu conține nici unu cuvântu, care ar proba că contribuabilii ar fi refusatün plata Contribuțiunilor si fiscale. Procedarea subprefectului, cumă resultă din litera acelui ordinü, este o măsură de îndatorire prin esecutora străinnă, asupra împlinitorilor, care an j neglijrează a aduce contribuțiunile vărsate de contribuabili. Acastă procedure prin urmare nu póte fi calificată nici ca eșta din legea pentru urmăriri, căci acesta lege este aplicabilă asupra contribuabiloră ce neglige a răspunde datoriile către : Statu la epocele fie sate, iar nu și asupra fierceptoriilor și. Prin urmare d-le prefectă, binevoiți a invita îndată pe d. redactoru al» espusului ca să rectifice cele ce a disa asupra menționiată lui ordine-------— ----------Serviciulă poștei senioriloru în Enghiera. Oficială poștale „Post Office“ ală Enghlerei a publicată raportulü sea pe anului trecută. Din acestă raporte es | tragemu următoarele notiție, cari ne-au părută Interesa nji și încă puține cunoscute: Loculă cele mai depărtații ale activității poștale a fost Auckland la Newseeland, aprope 15,000 mile engleze departe de Southampton, loculă cela mai aprope Calais, 26 mile de la Dover. Raportulu cuprinde nu mulțimea de exemple remarcabili de mare efac titate în predarea pachetelor și serii seretară într’uă mare distanță, deși acea punctualitate a fost atîrnată de sosirea diferitelor vapori la ună punctă de concentrare ală diferitelor națiuni. Postile de la Sidney la New South Walfs din 22 Septembre, de la Calcuta din 10 Octobre, de la Shanghai din 19 Septembre, de la Hongkong din 27 Septembre au sosit tóte împreună la 13 Noembre la mie^ură nopții timpulă lipsată pentru sosirea lui de și pe diferite căi trecuseră distanțe de 13,000, 8,000, 11,000 și 10,000 mile. Postea care plecase la 17 Septembre de la Southampton a ajuns la insula St. Thomas, într’uă depărtare de 4000 mile la 2 Octobre, 6 ore dimineța, tocmai la momentulă lipsată în planuri. la Colon, într'uă distanță de 5400 mile c’uă îmănjiare d’uă jumătate de oră; și, după ce poștia pentru Chili s’a tranportatu peste istmulă de Panama și mai făcuse încă uă cale de 3000 mile, a sosită cu done ore înaintea terminului lipsată la Valparaiso. — Anulă trecută s’aă întimplată multe frângeri de corăbia în servițiuri poștale; cinci corăbie (paquet boot) au perită cu totulă; din norocire perdere de vidră de cină s’a ’ntimplutit numai la „Cleopatra,“ la a cării frângere s’aă înecată cine ómeni. Din corespondențe s’a perdută, în comparațiune cu faurierulă scrisoriloră speciile, numai că fracțiune neî nsemnată. Acuma se facă cercări d’a Împacheta scrisorele, cehă puțină cele înregistrate, în gente [impermeabili, fără ca prin acesta se sufere înțâla servițiului și fără a întărea plecarea corăbielor poștali. — în servițiură internă merită uă deosebită atențiune manipulațiunea scrisoriloră cu adrese nesuficiinte sau nedeslușite. Dacă se ivesce că scrisoriu a cării adresă este inexactă sau necildtă, se predă în dată unui într’adinsă funcționariă „blind officer,41 care este însârcinatu a descifra adresa sau a coregeză lipsă saă erore învederată și a pune scrisoria în circulațiune. Acești funcționari dobîndescă cu timpulă mare abilitate, o mă minunată latentă de divinațiune și cele mai multe scrisorie le speduiescu de la ăntia vedere. Nici uă scrisori nu se trimite biurdului de returnare, pînă nu s’a făcută mai ’nainte tóté putinciósele cercări d’a o spedi la adresă; aceste cercări se facă tóté succesivă în celă mai scurtă termină, ca în casă de necesitatea resturnării se potu dobîndi pornitor'ială cătă mai curîndu solință despre sartea scrisóriei sale. La bíuroulu de resturnare una funcționariă speciale și sperimentatü are a examina cu esactitate fiecare scrisoriu, și daca osservațiunile factorilora dovedi scu că s’a întrebuințată tóte mijlocele putinciose pentru predarea iei, atunci se înapoiez fi pornitoriu săi, dacă se pate fără ruperea sigiliului Ar fi de dorită ca fiecare corespondinte se scriă în doială adresei numele și domiciliul- seu. Dacă tóte silințele nu dacuă deslușire de ajunsă spre a putereturna scrisoria, atunci scrisoria, dacă provine din era, se anuliză; dacă provine din străinătate, se păstrază, după depărtarea locului uă lună sau douo și apoi ce trimite la acea țară din care a provenit. Pe fiecare tir „blind officer“ speciesce la destinații de peste 300 scrisori, cu adrese greșite sau nesuficinți și se cruță de sortea returnării. Manipulațiunea gazetelor și cărțiloru este totă ca a scrisorilor, afară numai de unele modificațiuni și escepțiuni Cu tóte că, la 27 Main, d. Vaillant a anunțată ‘suspenderea secțiunilorn sale, însă Dumineca trecuta, 31 Main, auditorii sei au fostă venită la cursă, sîntemn dar rugați de d. Vaillant se anunțămă că elfi și-a suspendată secțiunile pînă la 15 Septembre, alătu din pricina călduriloru căt«« case profitere de vară, singurulă timpă întri care redusă seă îlă iărtă se lucreze. Mai anunțămă cu plăcere că d'nt Vaillant se predispune a publica secțiunile sale despre originile lucrurilor omenesci cu tóte figurile cari înlesnesc înțelegerea loră. TEZAURU de Monumente Istorce pentru ROMANIA. »( AL. PAPIV ILAMAiro. COPRINSUL FĂLCIOREL XII, PE LUNA LUNII 1) . (încheiare). Mitr. Mateiu, toria Țierei Românesc!. 2) . Chrisove domnesc! acumu ma întîiă publicate: 1. Cartea de daniă : lui Ion Nicolae Petrașcu Voevodă cătri biserica S. Nicolae din Schiai de lingi Brașiovă, la 1602. 2. Cartea de judecată a lui Ion Constantină Șerbană Voivodă, prin care desființăză dania lu Petrașcu Voevodă. 3. Cartea de danii a călugăriței Theofanei, muma lui Michaiu V. către monastirea Cozia, 1603 4. Chrisovulă lui Ion Radulă Vodă, întăritoriă daniei făcute de Alibată Vodă monastîrei Bistrița, la 1604, 3) . Petre mormîntare: 1) Petra fostă pusă la capelă lui Michaiă Vodă în biserica monastirei Delulu. 2) Peri mormîntalu a călugăriței Theofan», maica lui Mihaiu Vodă. 4) . Tabla Tomului I. Abonamentu pe anulă II (Toma II) al lesaurului de monumente istorice. Mulțiumită ceruluĭ și pre onorabililor sî noștri do. abonați, cu acesta a XI fasciorä, pe luna lui lunii, se încheie prima lu ană și primulu temă ală Tesaurului de monumente istorice. Făsciorele eșite în aceste 12 luni se pott acumu lega intr’ună volumă. Tesaurilă va urma înainte și în anula victoriă tată cu esactitudinea , regularitatea de pînă acuma. Invităm deci pe toți amicii Istoriei Naționale se binevoiască a spriginî și în viitorii acésta intreprindere, căci, afară de abonați, Tesaatulü nu are nici Ună alții sprigină, ln tomulț NI vomă întrerumpe publicarea monumentelor lui Alichaiă W, spre a ne ocupă mai multă de Moldavia și de Transilvania. Intre altele, vom publica pe Joppecourt, Gorcoius, Gratianus, Del Chiaro, documente din Archivale secrato din Berlin, ș. a., apoi despre Horia, Cloșca și Crișianu, împreună și portretele acestora, care sunt deja și litografiate, ș. a. ș. a. Ilustrulă literară Italiană, astăzi concetățianul» nostru, d. Vereizi-Ruscala din Turină, într’o epistolă din 17 aprile a. c., ’mi scrie: „Speiü, scumpulu meu domnii, „a visus în acésta tomno archive!”! „Banco di San Giorgio în Genova, și de „a ve trămite pentru Tesauru docu,mente istorice needite asupra vechiei lorărdaiunî dintre Genova și România Tomuiu îl se tipăresce pe hârtia velină; condițiunile de abonamentu însă, remănă totă cele de pînă acumu. Abonamentele in București se pot face la librăria Socecu unde se póte ave și tomală completă, cu prețință cunoscuta. Era în Transilvania, abonamentele se facă la librăria Filthh, în« Sibii». Nu se mai primescu abonamente pe o jumătate de anÜ, ci numai pe ună ană întregu. Fasciora I a Tomului II, pe luna lună, va eși peste puțină; era făsciora li, pe luna Augustă, va eși de odată cu a treia, din causă că Redactoriulă în lunile iuliij și August», va lipsi din Bucuresci. DE VIN^ARE. 1. Curiosa istorie a țiganilorti mă voi. in 8 ° cu 15 figuri. . .1 g.... 2. Imperială este pacea. . 2 sf. 3. Naționalitate și patriotism sau autonomia Română. . . 2 sf. 4. dăte-va poesiî tălmăcite din limba Romănă. • .. . , 2 sf. La d. Vaillant ulița Riurianu Hotelulă Neubaur odaia No. 11 și la administrațiunea acestui litru.