Romănulŭ, august 1863 (Anul 7)
1863-08-15
Onor. Consiliu Municipale. La adresele cu No. 5887, 5303, 5314, 5305, 5473, 5311, 5310, 3312, 5316, 5411, 5412, avemă auerea respunde că, pe cătă vreme este numită o comisie la 2 iunie trecută de cătră opștea deputaților, pe care uă cunoștemă în ființă, ca se lucrede asemenea proiecte de care trăiddă citatele adrese. Prin urmare adestămă a fi convocați după cererea onor. Comisii, (precumă ne a înștiințată că ș’a terminată lucrarea,) ca se desbatemă asupra lucrăriloră ei conformă mandadatului opștii deputaților, coprinsu în jurnalu încheeată in aretata ei, și atunci se va lua în vedere și propunerile onor. Municipalități ca ale fiecăruia deputată în parte precătă se voră vedea a fi folositorie pentru publică. C. Vasilescu. Tănase Pascu. G. Gărdescu. Christache Polihroniad. Vasile Ion. Z. Hristopolu. Vasilie Popă, Gavrilă Constandinu. Dimitrie Maroeanu. Atanasie Gheorghiu. loan Dumitru Radovici. -------------*•....... •...Acumă onor. Consiliu Municipală actuală, depărtîndu-se de citatele temeiuri, pe care obștea deputațiloră în majoritate absolută, împreună cu onor. Consiliu le a proiectată prin citatură jurnalu, că să urmeze după dînsele întocmai comisiunea, și fără a lua nici în considerațiune că după legiuirea regulamentară, cisluirile Municipale, adecă contribuționele, sunt ă date numai în desbaterea deputaților, fără controlulă Cons. Munic. vine acumă, d-le Min. Onor, consiliă, și cu tóte aceste deslușiri, tăgăduește numitei comisiuni dreptul ei naturală de a desbate asupra trebuințelor Municipale de odată cu crearea venituriloră ce ar voi se facă, avîndă mai întîiă a se supune acele lucrări în desbaterea consiliului, și apoi se ni se dea în deliberațiŭ nóstru; lucrare, d-le Ministru, cu totulă afară, arătă din citatele legiuiri cătă și din chiară espusele adrese ale d-văstră, prin care cu dreptă cuvîntă de odată cu cererea ce faceți pentru creare de noi venituri, espuneți și trebuințele în desbaterea obștei deputaților. Pentru tote aceste abateri, d-le ministru, protestăm d-vostră conform Art... din Regulamentă și ceremă a lua măsuri de îndreptare respectînduse comisiunea în drepturile ei , după jurnalulă ce aă încheiată, și a fi și noi convocați după cererile adresate de numita comisiune, către onorari. Consiliă Municipală, spre a ni se înfățișa lucrările făcute pînă acumă și ale chibsui dinpreună cu Onor. Consiliă despre cele ce urmează a se mai face , mărginindu-se Onor. Consiliă pe viitoria de a mai face adunări și chibsuiri cu minoritatea deputaților, precurmia începută a urma; căci pe cîtă vreme comisiunea este stăvilită în operațiunile sale din partea consiliului, nevoindă a da cerutele deslușiri, de a se orienta la proiectulii ce este chemată a face, spre a lă putea în urmă supune la desbaterea și aprobația obștei deputaților , tótă greutatea consecuințeloră unoră asemenea fapte, condemnate de legiuirile în vigore, urme dă a cădea asupra acelora ce ară produce acele îndărătniciri; și noi vom fi nevoiți a areta alegătorilor noștri că nu suntemă respectați de onor, consiliă, cu drepturile ce ne dă legile, și prin urmare putemu privi într’ună asemenea casă pe onor. consiliă cu totulă afară de lege. Priimiți, d-le Ministru, încredințarea stimei ce ne suntemă datori. Avram Georgiu, Ioan Costantin, V. Costantin, D. Paleologlu, Anton Mavrus, V. Pop, C. Filipescu, Pavel Rădulescu, V. Mateescu, Tănase Pascu, D. Dobrovici, George loan, Georige Reva, Răducanu Costantin, Stravache Dolnecu, Tache Angelescu, G. Pancu, Zanea Tănase, Ioniță Apostol, St. Stoianovici, A. Cariadi, I. Dimitrescu, G. Rola, Cristache loan, Dimitrache Michail, A. Dristoronu, Ganciu Stănescu, V. Chistopolu, P. Dimitriu, Sandru Ene, R. Rusescu, Mih. Voiculescu, D. Popp, George Vasiliade, Costache Aldea, R. Manolescu, C. Ruși, P. Ionescu, Gr. S. Rosetti, M. Eftimiu, Al. Triandafii , Achim Manciu, G. Nicolau, Marin Panait , Toma Popescu, Dragomir Barbu, Pandeli Eliad, P. Căpitănescu, I. Periețenu, Ad. Petrovici, Vasile Ioan, C. Vasilescu, Manole Nicolau, Atanasie Georgiu, loan Baldovin, C. Disescu, G. Hagi Angel, Christache Polichroniade, A. Crețescu sau Crețu, Gavridla Constantin, Dimitrie Moroianu, Anton Stoianovici, Zane Rolovici, Ghiță Vîlcu, Ioniță Petcu, Costace Teodorescu, St. Mihail, Pantacti loan, S. Dobrescu, Marin loan, Matei Constantin, Petre Iordan, Petre Ghiorgiu, Tănase Eminescu, Ienache Manolescu, Radu Ștefănescu, Anton Vasiliu, Costache Teodosiu, Costace Deftulescu, Ioniță Stan, Dumitru Iorga, Dieta Simeon, Nicolae Vanes, Ioan Druțianu, Andrei Bălănescu, C. Mănciulescu, loan Popescu, Adam Anastasiu, I. D. Radovici, M. Dumitrescu, Marin Constantin, N. Elefterescu, Nedea Stoian, George Ștefănescu, G. Florescu, G. Gărdescu, Grigore Eliade, Ghiță Brătescu Nic. Laptev, P. T. Rimnicenu, N. Niculau Dimitrie Cosacovici, P. Stoienescu, Dinca Christea, Dimitrie Simeon, Ion Teslanu, I. Popescu, Ioniță Constandinescu. ROMANULU 1s/27 AUGUSTA. Corespondințiă particulară a ROMANULUI. Iași, 9 Augustă, 1863. Numirile în funcțiuni se facă ca și în trecută, voiă se jică că nu se ține cea mai mică temă despre moralitatea și capacitatea noului postulante, dară ce este și mai tristă, e că astăzi se depărteală mulă pentru relile lui purtări, și manevotă acelu a se numește aiurea ca se înlocuiască pe altulă depărtată eră și pentru aseminea motive, precumă de exemplu s’aă numită, la plasa Bahluiu din districtul Iașii, unulă care în puțină timpă a fostă depărtată de doue ori pentru delapidare de bani publici și alte malversațiuni, și precumă s’aă numită dincolo de Milcovă prefectă unulă care la 1846 sau 47 a fostă depărtată de la Tecuciu din funcțiunea de președinte de trib, pentru dilapidare de bani din deposite, urmări care retemă nu numai pe justițiabili pentru că se rădică totă încrederea și a face a se crede asupriți și atunci a pate căndă suntu bine condamnați, dară și pe însuși guvernu care perde totă prestigială, încungiurăndu-se de omeni condamnați de opiniunea publică. Municipalitatea nostră au dată și ea peste pecală. — Ministerial din întru, după trecerea de mai bine de jumet de din exercițiul anului curinte, i-ar înapoită budgetulă ce i l’au fostă trimisă spre aprobare, insă cu preși cari modificări nu mai puțim; dară modificările ca modificările, nu e asta ce superă pe municipalitate, ce o face se-i curgă venină pe nașă de superare este că ministeriulără supresă le fi și orele ce municipalii își arogaseră din casa comunale în contra legii, care țice anume că funcțiunea loră este onorifică, și încă, ce este mai multă, că-i îndatoresce că se înapoiescă și cea-a ce aă apucată a lua din casă de la anulă noă luptă titlu de lofa; de asemenea nu le ține în gemă și cele 100,000 lei ce aă dată întreprindâtoriului curățire strateloră, fără nici ună dreptă după cumă v’am scrisă prin să află epistola și-i indatoresce a aduce și acești bani în casă; dară municipalii noștri fiindă omeni practici înainte de tóte, nu se pre temă, căci se dă proverbală că ce aă mâncată lupulă remune bună mincată, și osebită de acesta suntă încredințați că de va mai alerga vreîunulă din ci la Bucurescî ca se mai face vr’uă horă ca «ea de la 10 fevr. tôte să se se facă mușiama. Insistința ce pune culegulă meu S. de a va dovedi că nu s’aă făcută nici uă îmbunătățire pentru Iași în cursul celor trei luni cunoscute, mi se pere camă aventurată, ăntăiă și ăntără că domnia sa prea interpelează în simplă iudaica terminală de trei lune, în timpul ce d-lui ca bună creștină ar trebui se să interpreteze într’ună simplă metaforică ca ală evangeliei; și apoi că nici despre îmbunătățiri nu putem tocmai se ne plăngemă, căci ceva zice căndă îi voi amitiți că peste cele doue țicle pe săptămănă cari erau statornicite ab antiquo pentru cântarea musicii la grădina publică s’aă mai statornicită încă doue și anume, una marțea și alta sămbăta, și acestă din urmă nu pentru Cnezulă dezisămbăte, ci pentru poporul lui Israel, care are atătea drepturi la recunoscința nostră, și că se cheltuesce mai bine de ună milionă pentru pavarea din noă a căroră va căpetele de straie și pentru cărpirea altora, sau mai bine ficindă pentru intorcerea cu facia in roșu a penagiului actuale. — Findă că ne vorbescă despre colegulă meă, apoi trebue se ne spusă că d-lui îmi face uă nedreptate atribuindă’mi în reă insistența ce amă pusă de a blama scandalulă de la Gologiă, căndă că n’amă făcută altă de cătă a ve comunica impresiunea ce aă produsă nu publică acesta urmare. Pianiele francese din urmă aducăndu-ne descrierea solemnității ce au urmată la Paris, la împărțirea premieroru pentru elevii de prin Liceurile din Paris, și lista nominale despre cei premiați, acestea e produsă uă tristă întipărire vedindu-se că dintre junii Români cari suntă atîtă de numeroși prin Liceulî abia patru se vedă citați și anume: d-nii Conachi-Vogoride din Iași, Duca din Galați, Vasta din Iași, (care insă aicea nu este cunoscută) și Grigorie Ghica (vezst pia bulă „Le Siecle 11 et 14 Aout). — Se așteptă cu nerebdare lista oficiale ce trebue a o comunica guvernului Agintele nostru de la Paris despre junii premiați, pînă atuncia însă atragemă senosă atențiune arătă a părinților a cătă și a guvernului pentru a vedea de unde vine reală și a lui grabnice mesuje pentru îndreptarea lui.— Mai atrage mă atențiunea guvernulu și asupra prețiosului timpă ce perde din coasă că reparările pe la scule se începă pré tărțlcă, incătă mai nici uă dată nu se începu cursurile regulate de cătă dupe trei sau patru septemîne de la jiua fipsată prin așezăminte, ceaa ce este un mare perdere pentru învățătură. Idilele acestea au urmată dcea ună forte ciudată procesă. — Un domn orecare, luptă pretestă că cu vre 25 ani în urmă, comitetul Mitropoliei, care pe muncea ținea locă de Ministeriă de Culte, iar ii luată cu de la sine putere vre 15 stupi, aă pornită ună procesă de despăgubire în contra Ministeriului, nu de mii, saă de milione, ci de ună bilionă și ceva. Mulți din apicultorii noștri erau curioși a vede cumă din 15 stupi în cursă de 25 ani se póte căștiga mă bilionă, căndă ei cu sute și cu mii de stupi abia tragă mă mică proft ă ? dară s’aă întorsă cu mănă venită, căci tribunalele dă respinsă cererea pe cuvîntă că nu era însoțită de originalile dovezi. — Vomă vede acumă ceva $ce curtea s’e apela. Eruditulă nostru d-nu Hășdău, în numerasă seă din urmă ală foii periodice „Lumina 1 ne spune că la in -ventariarea documenteloră averisoră monastiriloră se închinate să avută ocasiune a vede documente de uă mare importanță pentru istoria. Ar fi forte de neapărată ca guvernu să se rănduiescă uă comisiune care se se ocupe cu studiarea și darea la lumină a unoră asemine tesaure istorice, ca nu cumăva se se intim de și acestora ce s’aă întimplată bibliotecei de la monastirea Neamțu, în care eraă uvragie și scrieri de uă mare însemnetate, și pe care precuvioșii nostri părinți, depositari ai religiunii, ai sciințelor, și ai arților ă aă găsită de cuviință a se preface în cenușie dimpreună cu mărețulă edificiă ală acelei monastiri și cu vre 100 aprope de dosarie de corespondință ținută în cursă de mai multă timpă de superiorii ei cu prea pravoslavnicii imperator ai Rusiei și cu tóte personele de órecare însemnetate din numitură imperiă, și prin care dosare se dovedescă cu cătărelă patrioții părinți lucraă pentru propagrea panslavismului în țară. — Numai de lă-ar fi țerîna ușioră. F. DEPEȘIE TELEGRAFICE. Cămpu-Lung, 13 Augustă. D-lui Redactorii ală țiarului Romănuță. A In sfîrșitu nelegiuirea s’au comisă, tribunalulă Muscel fără competință m’aă condamnată pentru d. Crețulescu, fără dreptă dn apărare. — Garanța mi-aă refusatu-o, luntă în pușcăria, așceptă dreptatea de procurore ală Curții de Casațiune, undeamă protestată. V. Niculescu, Sibiu, 17 Augustă. Desbaterea speciale a proiectului de adresă s’a urmată pînă la alineată 30. Despre apsința magyariloru se esprime cea mai adincă părere de reă. Domnul Manger voiesce a face obiectulă unei desbateri dietale din diploma de la Octobre și patenta de la Fevruariu. — Sibiu, 17 Augustă. Amendamentul domnului Manger la proiectul de adresă: ,,Dieta va lua în disensiune diploma de la Octobre și patenta de la Fevruariu ca să propunere regesca,u a fostă respinsă. Pasagială, atingătorră de părerea de reă pentru nevenirea la dietă a deputaților magyari, s’a păstrată după oă lungă desbatere. Ună altă amendamentă ală domnului Manger, cerîndă revizuirea diplomei Leopoldine conformă cu trebuințele epocei actuale și înfățișarea la înalta sancționare a unui proiectă două diplomă nouă, a fostă depusă la biurcă, desbaterea lui s’a amănatu pentr’uă ședință viitoria. — Sibiu, 18 Augustă, în districtele Csik și Aranyos,* în tîrgurile privilegiate Dees, Torda, Csik-Szeda și Ujfalva s’au reales deputații car ieșiseră. — Sibiu, 19 Augustă. Propunerile domnului Manger, a saluta declarațiunea Maiestății Sale, nu,cu mare satisfacțiune”, ci cu „statornică speranță d’a se împlini precumă și acea d’a supune în dată diploma Leopoldina unei revisiuni, și au ostit sprijinite de nimine. Adresa a fost votată pînă la fine și amendamentele atingătoare de națiunea română, de proporțiunea contribuțiunii, de obligațiunea militariă a locuitorilor și de calea ferată, au fostă priimite. Copie dupe raportulu d-lui oprerit de jandarmi Iorgu Panaiotescu N p. 11, din 11 August 1868, către Poliție. Spre respunsu la ordinulu domaieí vo_ stro No. 24773, am onore a supune la cunoștință, că tóte reflecțiunele d-lui N. Aspre, reproduse în țliarulu Românulu de la 9 corentu, suntu unu șiră de închipuiri și neadevăruri pentru motivele următore: Că eă dupe ordinulă ce am avută de Li dv., mergăndă numai singură în diua de 31 Iulie la locuința d-lui Aspre spre a’i arăta ca să se înfățișeze la d. procurată dupe cerere, nu cam găsită acasă, și totă în acea li aflăndă din cancelaria onor. Prefecturi că i s’a comunicată nota procurorii de d șefă ală biuroului respectivă, mergăndă la d. procuroru cu alte însărcinări din servicii și spuindumi-se că d. Aspre nu s’a aretată în jioa sorocită, am luată obligație pentru a doua întără corentă, a să vesti de tsndvă, dar nicî atunci negăsindu’lă. Famă întâlnită aprópe de curtea judecătorescă lângă cafeneoa de la 719 podugărzii și arâtăndu’i cererea procurorii a mersă cu mine, fără a fi forțată câtuși de puțină, în cancelaria onor. procurorii unde d-lui a remasă și că am plecată. Vedeți dar, domnia vostrá în totă acesta procedare, nici o violare de domiciliu n’are locă pe câtă vreme întrebândă numai de d-lui, nu l’am aflată acasă și am plecații, și chiară căndă Fam întâlnită în dreptulă cafenelii numai i-am arătată cererea fără a’lu sili prin vreo forță ci a mersă împreună mai multă amicalmente la cancelaria procurorii, unde mă duceamă și că cu alte trebuințe din serviciu. Loteria Țeranilorfi. Amu publicata în acésta fóiá darea de sema a loteriei în favorea țeraniloru acusați la 24 Ianuariű 1862; în acea dare de somn figura 50 de galbeni pentru 2 orologie dăruite de d. colonelul... și de d-na Maria Teodorini. Cu banii adunați s’a cumperatu țeraniloru câte uă părechiă de boiere prisosulu s’au împărțitu între dînșî. In urma acestoraa au mai venitu din Iași uă sumă de lei 2985 după cursulu Bucuresciloru (3,333 cursulu Iașilor). Acești bani suntu a li se dâncă, precumu și suma de 50 de galbeni pentru cele doue orologie ce nu s’a vinduta încă. Țeranii acusați sunlt chrămați pentru 27 Augusta înaintea curții la Craiova. Ei au nevoie de bani pentru cheltuielele drumului. Spre a le putea daru întîmpina, punemü în loteria cele doue orologie, pentru 100 bilete a 7 sfanți. Facem a apela la toți cetățiani români cari au dato tota de una dovedi că sorü a se manifesta în favorea dreptății, a se grăbi a lua bilete de la Administrațiunea Românului, unde sunt depuse, și unde se va trage loteria în termenul a cela mai scurtă care se va și anunța. INSTITUTULU Siaicarîu-lonescu. Se împarte pe lingă numerulü acesta una apelă a doui juni profesori din Gimnasiulu st. Sava, d-nii D. lonescu și Siaicariu, cari au întemeiată unu nou Instituti de învețiătură biasata pe adeveratele principie ale unei bune educațiuni. A insufla copiilor din fragela lora vîrstă, pe lingă cunoscutele practice trebuincióse, acele ideie mari și simptimente nobile care înalță animi și formeza caracteriutlu, este cela mai bună și sicurü midulocu d’a da societății ómeni și patriei cetățieni. Aacestü Institutu de curindü Inființiatu numera astăzi mai mulți elevi, și credemu, că de ne va perde nici oă dată din vedere scopulu ce și-a propusă în programa sa, se va recomanda de sine părințiloru de familia cari dorescă a găsi Institute bune pentru a pute cresce și forma pe fii soră. Iuliu Barașin. Mormintulu reposatului doctoriului în Barasch, care a trăită și a murită în serviciul României, care fu arătă de cunoscută și iubită de Romani, este lipsită încă d’ună monumentă. Spre a îndeplini acesta lipsă, societatea de cultură israelită a ltografită portretulă acelui demnă bărbată. Nu este nici ună Romănă care se nu dorescă a ave în casa sea imaginea acestui bărbați care celă d’ăntîiă a poporarisat și spirnția la noi și care a sciusă a ’și capela atătea simpatie prin filantropia sea și prin servițiele ce au adusă patriei Române. Portretele se află depuse la administrațiunea diaruliu Romănuță, la 1brărie, și la corficiatiră societății israelite.