Romănulŭ, octombrie 1863 (Anul 7)
1863-10-27
$.60 ROMANULU 29 Oct*»bre. 10 Noembre. Contradicțiune și neconsecință cari au Incuragiatu ministeriulű a merge nainte pe calea ruinătoriă pentru țeră, ș’a mări, în timpu de opta luni, în* tr’una chipi fatale intereseloră publice, periclele și greutățile pe cari le ați aretata atâta de îngrijitoriă, la 1 Fevruarie, cerându -i potolite ș’îndestulate c’un oră mai înainte. Acestea suntă faptele. Tóte declamațiunile, tóte calomniele, tóte injultele adversarilor noștri, aruncate contra majorității Adunării, contra oposițiunii, numită coalițiune, au fostu neputincióse a ascunde adevĕrulu, pe fiecare fui mai bine cunoscută și mai bine înțelesă. Orbiți și retăciți de ură și de resbunare, adversarii noștrii, în dorința loră de a ne lovi cu orice preță, au avut nesocotința d’a se servi cu arme cari s’au întorșii tóté în contra loru. Au cerută desființarea Adunării fără a se gîndi că majoritatea acestei Adunări, pe câtă timpă va fi aperători ală libertăților constituționali și ală reformelorű celora mai folositorie pentru prosperitatea publică, va ave totă de una cu sine concursulă puterică ală națiunii și va veni triumfâtoriă în orice Adunare. Aă atacată Convențiunea cu înverșunare și aă cerută necontenită se fie violată prin proclamarea unei dictature, fără a se gîndi că Convențiunea a fostă primită de națiune, că este garantată de șapte puteri, că domnitoriul a fost alesă în virtutea acestei Convențiunî, și c’a jurată a fi, în totă domnia sa, credinciosă Constituțiunii, în testul ă fin spiritulă iei. Aă atacată oposițiunea suptă cuvîntă că este uă coalițiune în care stînga, unindu-se cu dreptă, s’a lepădată de principiele sale și s’a vîndută reacționariloră, cari sunt vînduți străinului, fără a se gîndi că acestă coalițiune este unirea partiteloră pe teremurü regimeim constituționele ș’ală reformelor liberal', cerute de la guvernă prin Adresa către Tronă, cunoscute de totă țara, și privite ca ună progresă ală democrației la națiunile libere din Europa, fără a se gîndi, că combătîndă acestă unire a partitelor, pe terimulu libertății față progresului, propagă desbinarea și ura eternă, cu tóte consecințele sale funeste, fără a se gîndi că acestă unire a fostă recomandată de d. Cogălnicianu Domnitoriului la alegerea sa ca anu scopă ală domniei sale, și dorită, făgăduită, în mai multe rînduri de Domnitoriă; fără a se gîndi, în fine, că cerîndă sterminarea acestei coalițiuni, voescă a introduce terorismul auriciosă, prigonirea, espatriarea, și tóte cruzimile tiraniei epoceloră barbare, suptă uă guvernă în care Domnitoriul- a jurată că „va uita totă prigonirea și totă ura, iubindă de năpotrivă pre cei ce l’aă iubită și pre cei ce l’aă urîtă, neavîndă înaintea ochiloră sei de câtă binele și fericirea națiunii Române." Uitataă are, acești apostoli ai desbinării și ai terorismului, că în ședința de la 5 Ianuarie 1859, îndată ce Domnitoriul a fost alesă și ajurată, d. Cogălnicianu i-au jisă aceste însemnate cuvinte: „Fă dară ca Domnia ta se fie cu „totulă de pace și de dreptate, îmipacă patimele și urele dintre noi, și „re’ntrodu între noi stremoșésca frățiă. „Fii simplu Măria Ta, fie bună, fii „Domnă cetățiană, urechia ta fie pururea deschisă la adeveră, și închisă „la minciună și lingușire “ Uítatu au are acești inimici ai înfrățirii, cuvintele prin cari Domnitoriulă, la Ieși în ziua de 29 ianuarie 1859 a respinsă deputațiunii Adunării din Bucuresci: „In ochii mei, adusă ce luați se„vîrșită, domniloră deputați de peste Mii „plină armoniă între tóte clasile so„coră, este triumfulă unui principiu „cietății, întrunindă așa tóte puterile, „mîntuitoriă ce vinéza cu tăriă în „póte se ne întărescă se ridicămă Pa* „ănimele Romăniloră, principiulă fră „tria nóstra.“ „iei romănescî. Elă ne a scăpată de Eeă ce este și ce póte se facă „perdare în trecută, cdă ne ’nevie în coalițiunea, și acă ceiiadoiită ș’are„timpulă de faciă, elă ne va duce la comandată coalițiunea: „bine și la mărire, în viitoriă! Se Pentru ce dară ne calomniați, atrăescă dară Frăția Romănescă!“pastoli ai urei, ai desbinării ș’ai terorizatu-au are acești propagatori ai fismului? urei și resbunării cuvintele multă mai Propusa guvernulă nostru liber solemne și mai însemnate din memorățile, și coalițiunea Iea respinsă? Nu. rabilea sea proclamare către totă na Pentru ce dară calomniați, combateți țiunea română ș opriți astufelu Romănia d a trai ? „Vomă respecta tate drepturile Unde este progresulă și civilisarea „Adunării elective, și tóte stăruințele omenirii? în desbinare, prin terorismă, „nóstre voră avé de țelă desvoltarea sau in unire, prin libertate ? „noueloră instituțiuni ce ne aă recu Radion. „noscută Europa, și adeverata și temeinica punere în lucrare a refor- ALEGERILE IN PRUSIA, „meloră cerute de Convențiune. Gazeta națională clasifică cele 345 „Pentru ca aceste mari reforme, alegeri, ce se cunoscă pînă acumă, în „se aibă dreptă resultată fericirea obi chipulu următoriă, a partitei progrestescă, noi sfărimă!'îndemnămă presuiul 345 inclusivă cu realegerile: a „toți compatrioții noștril, de orice sta centrului strigă 82. liberali noui aleși „re și condițiune, se uite desbinările și 19. liberali vechi 7; din fracțiunea „orele trecute. Numai pacea dintre noi, Lette 4. liberali ce nu facă parte de „numai iubirea dintre fii aceleaași terenscîng fracțiune 4; majoritate liberale „și națiuni, numai că deplină arme 260; clericali 24; conservativi 37; „mă între tóte clasile societății, în polonî 26; fără colóre pronunciată 2. „trunindă asia tóte puterile, póte se ne Din șapte alegeri nu se cunosce ancă „întărescă, și asia și guvernâmîntulă resultatulă. „și poporulă, mănă în mană, se râm împregiurările, în care s’află „dicămă Patria nostră din căderea în prusia, este uă faptă d’uă însemnetate „care am adusu-o nenorocitele întîm- seria sa, daca camera viitóre va avea „plâri ale trecutului," în genere caracterială celei trecuute. „Ei bine dacă coalițiunea, unirea Chiară de nu vomă lua în considerare partiteloră suptă drapelul libertății și silințele gigantice ce le a făcută parpentru binele generale ale țerei, dotita reacționariă și guvernamentale calită și recomandată cu atăta elocințăre n’a putută dobîndi cu tóte acestea de aceste înțelepte și patriotice cuvin de cătă resultatură celă mai miserabile, te ale Domnitorului, care prin amenințări, terorismă și propa-Coalițiunea, precumă s’a formată ganda sa în favorea credinței regelui, și precumă esiste pînă astăzii, avîndă n’a isbutită de cătă latnă desavîrde scopă comună, declarată pe faciă șită fiasco înaintea poporului, nu puînaintea națiunii întregi, sincera și de temă uita, pentru ce acea partită face plina aplicare a regimelui constituțio- din causa sa causa regelui însuși , nure cu tote libertățile sale, organi- și cu tote acestea se vede petutinarea comunei, reforma rurale, inamodinea respinsă cu recela saă disprețiă, vibilitatea magistraților, înarmarea Nu trebue se credemă că majoritatea țerei, CU MILIȚIA ȘI CU GARDĂ NApartitei progresului și a capului ieiȚIONALE, întinderea legii electorale, (democrația naintată) la simpla dorineste chrămată, în capulă acestoră fiță, a mulțimei d’a face oposițiune libertăți și reforme, a regenera Romănei autorități neplăcute, — căci, d’ar una, a pune basile edificiului naționale, și astufelu, desicuru acea majoritate ș’a pregăti în viitoriă acea gloriosă nu s’ar fi putută menține în timpă de epocă a independinței și unității pa două ani în aceaașî putere, și mai tinei române, pucină încă ar fi putută cresce în în Coalițiunea, pe calea pe care a tindere și ’n intensitate, precum ă s’aă intrată și pe care merge, este și de dovedită c’a crescută, prin alegerile vine pe fiecare ții mai puternică, și actuale. Uă faptă ca acesta are totă nici uă forță nu va fi îndestulă de d’amna uă adîncă însemnetate princrmare spre a împedica pînă în sfirșită pală și se explică în Prusia, numai triumfală seă sicură și definitivă, dacă prin lupta între stătură militară și staea va merge cu stăruință și otărîre tută constituțională. Acestă luptă există pe calea cea mare a libertății, apro- de decimi de ani, dară a ajunsă mai grosului și a binelui publică. Pe a generală, și s’a ivită în fine în ochii ce stă cale, cele mai mari fapte din tutuloră într’ună chipă lămurită prin istoriă, triumfală ideieloră de vieță, reorganisarea armatei, născute prin Revoluțiuni, întemeiarea Prusia nu este Roma, dară are libertățiloră publice și emanciparea na ambițiune a ajunge în felulă seăpățiuniloră de luptă jugulă străinului. Romă. Lupta care acumă era a intrată suntă resultatulă coalițiuniloră. în ții în Prusia într’uă fașă (phase)noue, a lele nóstre, Italia este liberată și unită esistată totă astăfară și ’n Roma anprin coalițiunea făcută de Gavour, și tică, ș’a durată de la Octavia Augustă cunoscută supt numele de „CONNUBIO,“ succesorul lui Cesar,, în timpă d’alupta eroică din Polonia, unică în totă prepe trei pătrarî de secolă, pînă la istoria lumii, este opera săntă a coali- împerații pretorianî Galba, Otto și Vițiunii mnire tóte partitele, între toți polonii, zeba, după cami imperială și puterea în țera nostră, faptele măreție și stră- Romei s’aă sfărimată c’uă repediciune lucite din trecută, cari ne aă lăsată fabulóse. Atunci, ca și astăți, întrima patriă liberă ș’acoperitâ de gloriă, sin, cestiunea era a se decide între statulă că fostă sevirșite de coalițiunea între militară și statul« legală cetățenescă, a se tate clasile socieății. Și chiară în timpulăotărî dacă domnirea trebue se fiă a soldaținostru, marele actă ală Divanului ad-hoc, ^on. sa** alegisoră, dacă guvernulu trebue alegerea Domnitorului, proclamarea U raMm» Pe am.ț» șa« pe . ® „r , mm, votante pentru înarmarea ora, puterea pacifica a cetățianiloru. Proscimö ,|ice do’mnu Bisn,ar.icj votul« pentru Imrea monastiriloru în înghesuită intr’unui corp« prea strîmpt, chinate, suntă tóte dobîndite prin caaea voiesce s’ajungă mai mare decată lițimea între partite, este. De la reseöla populară a anului în fine, Domnitoriul- a recuno 1813, coronată ca un„ succesă gloriosă, cută tóte aceste mari adeveruri conduzate““„ sacrificiilor« poporului, stan Jisii insemnătoarele cuvinte: „Noma sia„e. ș, de ., acM epoca „pacea dintre noi, numai iubirea dintre fii ne voiesce se aibă puterea în statulă lor aceliași țere și națiuni, numai vă de gală. Acumă, și din ce în ce mai tare, ambele dorinți se lovescă cu mai multă violență. Cea a ce voiesce nobilimea și partita militară se facă din armia, acesta s’a pututu vedea lămurită în timpă de două ani. Armata se fiă, dupe dînșii, casta domnităriă a Statului, alăturea cu care tota cealaltă omenire se se bucure numai d’uă o sistință nebasată pe vr’uă dreptă. Ca luptă Domitian, Thrasea și Virginia, cei cari vorbescă pentru libertatea cetățenilor, se fiă reduși la tăcere, fiindă că limba giulă loră se declară de sacrilegiă; ca luptă liberiă, delegații poporului se nu fie de cătă măglisitorî și lași. — Dară nu merge astăfelu; poporulă, d-nu Bismarck uă dice, este prea civilisată și a învețiată din istoriă ce este ună Stată militară și care viitoră aștaptă p’ună tstată arătă de artificială ș’arătă de greă mănținută cumă este Prussia. Aci s’află adeverita chetă, spre a-și explica cineva enigma unoră alegeri arătă de învingătorie ca cele prusiane. D’acumă avemă înaintea ochilor, cea mai mare parte a resultateloră. Conservatorii au ajunsă la vre 30 de capete, dă a 14-a parte a Adunării! Ministrulă de resbelă, domnu de Roan, se înalță cu totă lungimea unui capă din mi uloculă loră, și elă este singurulu ministru, singurulăi, care se bucură de onorea d’a face parte dintr’uă Adunare, care acumă măană, a fostă tratată de la banca ministerială „en canaille.44 Din cei mari ai cavalerilor, crucea nu se vede de cătăra unulă; cavalerulă Blankenburg, nobilulă Wagoner, care voiesce „dictatura regesca“ n’a putută isbuti a fi alesă. Din partita vechiloră liberali s’arată numai căte-va derîmături; mîndra corabiă a coloră 150 d’acumă douî ani s’a spartă de masă și s’a afundată; chiară și remășițele de la 1862 numai există. Oriunde aruncă cineva privirea, vede spetuttudinea fîlfăindu stindariele victorióse ale partitei progresului, a căreaa reservă formază facțiunea Bochum-Dolffs și ală cărea capă este democrația înaintată cu Waldeck, Schulze, Loewe, Virchow, Kirchmann și alții, și la cari aă mai venită acumă încă Jacoby și Temme. Cu tóte silințele de a împinge pe bunură poporu în portură adeveratei credințe, a resultată tocmai contrariul și’șî ie cursulă din ce în ce mai mult spre stînga; — dă dovadă că piloții statului nu mai pot fi găsi apa plutitoare. Dintr’ună asemenea jenată nu va eși stepînulă imperiului, ună Tiberiă, ce are înaintea seară națiune de sclavi. — „Și de va fi acumă44 dică unii! Asfelă nu întreba ce cari aă căștigată uă mare victoria. întrebarea acesta se cuvine mai bine părții învinse. Lupta pentru înființarea difinitivă a statului militară desăvîrșită n’o va înceta dncă partita militară în Prussia; ea va mai continua lupta, dară numerasă luptătoriloră tată scade; și pe d’altă parte să mărescă luptătorii cari se împotrivescă cu tóta energia statului militară, dictaturii, despotismului. cută încă 70 pedeștriî, 30 călăreți, cu scapă d’a se uni cu corpul lui Kruk lîngă Miercze. 30 ómeni ce voiau să tracă fruntaria au fostă popriți în disdistrictulă Belce și alți 40 în districtul Udnow, li s’aă confiscată și multe obiecte de armare și ecipare. Ună numeră de 400 ómeni ce au trecută fruntaria în Polonia lîngă Kosciuszyn au fostă nearmațî. La 31 Octobre casacii aă respinsă peste fruntaria lîngă Sulimen cățîva insurginți, patru dintr’înșii și mă cară de munițiune au fostă popriți. — Leopold, 2 Noembre. Infanteria corpului de insurginți care trecuse la 30 Octobre în Polonia, s’a retrasă orășî înapoi peste fruntaria, atacată fiind de ruși în nameră mai mare. Comandantele Alladar cu 60 călăreți s’a retrasă spre oriunte. Peste 100 insurginți au fost prinși. Uă despărțire de insurginți multă mai numerăsă a isbutită erî a pătrunde lîngă Skomorody, districtulă Sokol, în Volhynia. — Breslawa, 1 Noembre. Gazeta Silesiei publică on telegramă de la Karatowitz cu data de 31 Octobre, care anunță, că lungură podă de cale ferată lîngă Petrikan a fostă incendiată de insurgenți; d’aceia n’a sosită convoiulu din Warszawa. — Corfu, 28 Octobre. Majoritatea Camerei a protestată în contra amânării parlamentului, și a declarată de nevalabile orice actă sevîrșită în lipsa parlamentului, cari ară fi vetemătorii drepturilor și intereselor romaniloru. — New York, 21 Octobre. Generaliulu Meade, care se retrăsese pînă la linia de aperare de la Washington, înaintată acumă din nou. Cavaleria a sosită la Warrington Junction, fără se fi întîlnitu cu confederații. Generaliulă Lee s’a retrasă; se asigură că ar fi retrecută rîulă Rappahannok. Generaliulă Thomas înlocuește pe generalrulă Rosenkranz. Generarulă Grant a fost numită comandantele armieror la Ohio și Cumberlan din Kentucky. — Newyork, 23 Octobre. Spedițiunea generaului Bank la Texas a desbărcată la Point Isabelle pe Rio Grande. Romero s’a întorsă la Washington ca însărcinatură de afaceri a lui Juarez. — Nengasaki, 27 Augustă. Ună egomotă răspăndită pretinde , că flota engleză ară fi fostă respinsă de către Daimiosî. — New York, 23 Octobre. Retragerea generaliului Lee se confirmă; s’a făcută spre a o opri pe generaliulă Burnside d’a înainta la Lynchburg. Generaliulă Meade ocupă șesurile pe malul rîului Rappahanok. Generaliulă Brag va fi înlocuită de altul. Incongiurarea orașului Charleston continue. Berlin, 2 Noembre. Anunțătorul Statului publică uă ordine regescă cu data de erî prin care, conformă articlului 51 ală constituțiunii, se convocă ambele camere pentru 9 Noembre. — Athena, 1 Noembre. Regele George a sosită ori la amedi aici și a asistată îndată după sosirea lui la uă Te-Deum, la care s’aă aflată faciă toți ambasadorii puterilor străine. In tóte clasile societății domnesce ună mare entusiasmă. — Leopold, 1 Noembre. Intre Liski și Przewador au trecută peste fruntaria în Polonia 200 ómeni pe josă și 50 călăreți în noptea de la 28 la 29 Octobre, și noptea viitoria lîngă Dymska districtulă Ulnow nă mai tre JUSTIȚIA MILITARIA. TribunalulQ Ostășescu. (Președinte d. colonelă Macoveiu, judecători maiorii Nedelescu și Clincenu. AcusatÜ d. maioru Saegiu. Apărători, dd. colonel Rahtivanu și I. Voinescu. Cestiunea Costangalia. Dupe citirea actului de acuzare și a mărturiiloru luate de către d. auditoriu la facia locului, d. maioră Saegiu a citită un memoriu, prin care espune judecătoriloră cestiunea, arată dovedite ce a fostă în favorea, și arată temeiurile ce are pentru a combate argumentele și dovedile protivnicilor ă sei. Dup’acesta d. Saegiu arată judecătoriloră nedreptățile și persecutările ce i s’a făcută la Ismail. Este bine ca publiculă se cunoscă uă parte măcară din cele arătate de d. Saegiu. »■KlKOilLRU. Luni séra pe la 8 ore și jumătate viindă la ptelă unde eramu în ciarură, d. locoteninte Vlădescu și chirurgu Caloienu mi-aă declarată pe onorea d-loră, că la regimentă se urmâ dă cea ma mare propagantă. Intrebăn’dă pe d. Vlă