Romanulu, martie 1864 (Anul 8)

1864-03-31

AM LU ALU OPI ALE A. VOIESCE ȘI VT­ I PUT.IL, Cripit. — Dum­ i'e sum — — lei' 128 152. i'e șiise Imii •— 64 — 76. Pe ti­ pi lunt — fi 152 — 38. I’e un lună — ,, 11 — —i Un fi esemplartí 21. par. Pentru Paris pe trimestru fr. 20 — I­entru Austria „ nor. 10 v. a AlWmSZRATWJLEA, PASAGUILÜ RUMÂNU No. 48. Rediu­țiun­ea, Strada Fortunei (Caimata) No. .16 Articlele fi fi­mise și nepublicate se vom arde. — Gerante respund­elorin ANGH­ELA IONESCU REVISTA POLITICĂ. BUCUREȘIîl fi RSI Trecemă peste tote ilegalitățile ce s’au făcuții la alegerea membrilor« Mu­nicipalității din Bucuresci, și peste mul­tele și repetite protestarî dale Minis­­tru’i­i din întru sutscrise de către ma­­jontarea alegătorilor)­, deputații d­ ii de suburbie. Suntu guverne inimice a­le libertății și, din acestu punțț­ de ve­dere, înți­legemu că și guvernulu nos­tru n’a voită se respecte reclamările și protestările majorității deputațiloru de suburbie. Mergemii și mai departe cu concesiunile ce facemii puterii esecutive. S’a dau­i cu contracta iluminarea ora­­șiului și guvernulu n’a auzjită nimicu din care se íjiceau in tóte locurile pu­blice despre abuzurile ce s’au făcută la darea acelui contractă, și n’a foștii în stare se se e dupe scomptură a­­cela și se pue mana pe nicală. Spe­­rămă că ei nu-și guvernul­ nu va pute nega concesiunile ce-o facemă. Aceste concesiuni făcute și ten­dințelor« despotice și lipsa­ de bună voință d’a veghia asupra moralității pu­blice ș’a urmări direle abuzuriloră ce i le a­re la necontenită opiniunea pu­blică, aveaiu dreptulu se chiărnâmu la réndule nostru pe guvernă în facia o­­piniunii publice și se-i luămu­rm­ă­­toriulă tacric«. Lam­pele iu lumiună și cele mai multe se stingeau pe la na oră dupe miedulu nopții. Poliția raportă necon­tenită, foile publice denunțară faptulă și guvernulu nu veiju nimicu, nu des­coperi nimicu, și cea­a ce este și mai multă nu sili pe contracturi a ilumina cum­ă erau datori a face. Curau se chiamă pre acésta nepăsare , acastă orbia? Se zidescu uă mulțime de case fără ca proprietarii Ioni se se retraga; și guvernulu nu vede nimicu, nu scie nimicu, nu face nimicu­, de­și în multe locuri s’aă făcută reclamări și cer­cetări. Se face unui abusu scandalosu în privința tăierii vitelor, se face sco­­m­otu, se trămitu cercetări; in dosa­­riele din m­inisteriulu din întru sun­tu hârtie sen­óse în acéstă privință și m­inisteriulu nu scie nimicu , nu face nimicu. Seimu multe, darii scurtămu, lă­­sămă totă și venim­­ la scandalulu din urmă. Contractării jăfuițî necontenită cadă in falimentă; mnul­ți și mróe și sindic­ii găsescu registrele loru și încă registre și înscrisuri în cari se deghcia­­ră abusurii de dani, de trei și de pa­tru marturi; membrii municipalității ru­șinați di­eușii de rușinea loru și spe­riați de uetulă opiniunii publice își dau demisi­unile; guvernulu sci e bine că nu póte descoperii abusurile de cari suntu pline dosariie Municipalității pe cată acele dosarie vorü­u­torü in ma­na celoru cari au­ comisă abusurile. Și ce face guvernul«? Refusă demisiunea membriloru Municipalității și-i lasă a sta pe dosariele ce conțină abusurile, spre a nu pute uimi ne se ie deschid­ă. Ie refusă de misiunea și astă-felă îl pu­ne se stea în otelulă Municipalității, i» facia unei piețe plină de popor! și de unde !iă care omu rădică măna dre­­ptâ, îî areta cu degetulă și strigă: .,ecă hoțulă!“ Căci poporulă nu este membru alu guvernului, nici procura­tore alu seu, nici ca unii din registr și d’acea­ a olăn’admito că contractării pentru ilumin­area orașiului au scrisă In registru scrii cheltuelile ce au făcutu, apoi au cădută in falimentă și în ur­mă unul­ din­tr’ânșil ați și murită și că ei le au făcută tóté acéste numai cu scopu d’a face­rea onorabililor­ și virginilor, membrii ai municipalității. Cui­ă dată guvernală, dupe unu asemne scandal«, merge păn’ n refusă demisiunea dată de către membrii Munici­palității? Și cui­ă nu vede că pe cătă timp ei stau motelul» orașiului, guvernulu, cu voie! fără voiei, apusă uni­ mare afiș­iu pe acelă stelă pe care se dice : „F’ROTECTIUNEA ABUZURILORI“ Fiind a că vorbirămă de abuz­ur, public mă mai la vale uă mică epis­tolă in privința marii întipăriri ce­a făcută în publică ciudata și întorto­­chiata publicare făcută de guvernă in Monitorii­ în privința îndestulării ce cere a se da prin licitațiunie a unei tabere ce proieptă a se face nn­me s de unde. Acestai mică epistolă o recoman­dăm« a‘ențiunii dom­nilor. Deputați. Recomăndămă încă citirea unui articlu din diariula Wanderer, care ne face cunoscută una faptă politică destulă de însemnată petrecută in Ru­sia și care atinge, lovesce susceptibi­litatea nu numai a lui Napoleon­e, ci in­su­și a Franciei. Acestă scrie este serbarea cea mare ce­a făcută Impe­­ratură Rusiilor și a aniversării intrării rușilor­ în Paris. F­aptuia vorbindă destulă prin elă insu­și, nu mai avemă trebuință pentru astă—di a mai dice ceva aci­de­cată că Monitoriui­ francese de la 5 Aprilie anunțcă că „nu este adeverată că in Eeglitera se „mai serbciză aniversari» bătăliei de „la Waterloo.“ C. A. R ADUNAREA ELEPTIVA. In ședința de astă­zi a Adunării, s’a anunțiatu că două din casele din străinătate cari concură la luarea în concesiune a căiloru ferate din Romă­nia de dincece de Milcovă, acele ca­ri au oferită condițiunile cele mai fa­vorabile și a cărora reprezentanțî ce­­rusere de la Adunare amânare de 15 zile pentru a depune banii ce se ce­reau, și la care amânare se opunea Mini­sterială și mai mulți deputați afi dată să adresă Adunării prin care dechlară că mențină propunerile lor și suntu ga­ta a depune banii ce se ceru. Aduna­rea a trimisă cererea la comisiunea însărcinată cu acestă lucrare. Ministerial­ a anunțiatu că s’au întărită legea de contabilitate, legea comunale ș’acea-a a consiliilor­ distriptuale. S’a desbătutu bugetulă ministeriului din în­tru și mai s’a sfârșită. D. Ion Brătianu a­­ ’ cerută ș­i dobândită facerea unui biot­roă telegrafică la Beketă. Marți ședință publică. Sesiunea A­dunării s’a prelungiț și până la 1­eaiă vii­toriu. — Berlin, 2 Aprilie. Gazeta ge­nerale a Germaniei Nordului <jioe: de pese circulare identice ale Prusiei și Austriei invită staturile germane con­federative d’a trimite la conferință una plenipotențiariă comună, deslușind că represintațiunea independintă a con­federațiunii ar fi d’uă mare însomme­­tate și fără prejudiciu, fiindu ca nu s’a stipulată uă lasă pentru conferin­ță și nici n’a fostă vorbă pînă acumă d’uă subordinare luptă decisiunile unei majorități. — London, 2 Aprilie. Continuă­­țiunea cărței albastre în privința afa­cerii oîanese s-a publicată. Acastă con­­tinuațiune cuprinde corespondința ce­­lor­ din urmă două luni atrugătoaie de trecerea trupelor, p­uteri­lori­ mari germane peste r­urile Eider și Schley, de părăsirea fortificațiunilor­ Dane­­vvirke, de ataculu contra Cupel și de intrarea trupelor­ în Jutland, apoi a­­tingătorii de conferință. Corespondin­­ța publicată merge până la ultima sep­­tepmână a lunii lui Martinf. — Paris, 3 Aprilie. Marchisul­ Pe­pp și­ a sosită eri­tici­le la Petersburg. S’asigură că plecarea ui de acolo a fost­ motivată prin alocuțiunea ce a ținută Imperatură Rusiei ti­pelară cu oca­­siunea revistei militai­re comemorative la a 50 aniversare a intrării aliaților­ în Paris. — War­­zawa, î­n Martiă. Policia a descoperită in locu­ința a trei dom­­nitorie Gousowski, mai multe lăiji ce coprindeau archivele guvernului națio­nale și tesaurului acestui guvernă. O hâr­­tie d’uă mare însetimetate s’aă găsită cusute in vestmintele domnișorieloru. 1 — Anvers. 3 Aprilie Principele Napoleone a sosită ieiî aici venindă de la Middelburg și Vliessingen, a vi­­sitată agra­ iji edificiele publice, și a plecată la 2 ore dupe amiedü la Rot­terdam. — London, i Aprilie. Naptes. La oă interpelațiune a domnului Osborne, Lordul­ Palmerston a respins­: Toți suu scriitorii tratatului de la London au făgăduită de a trimite plenipotențiari la conferință; restrânsulu ,;i»t«i confede­­rațiunii Germane lipsesce dncă; nici uă basă de desbatere n’a fostă stipu­lată. — Domniță Stansfield a demisio­nată spre a evita guvernului «vă atacă. Demisiunea lui a fostă primrația. — Dresden, 4 Aprilie. Un tele­gramă de la London afirmă, că Da­nemarca a anunțiatu oficiale priimirea conferinței fără armistițiu și fără baie. — Suez. 3 Aprilie, Navele de la Melbourne cu data de 24 Fevrua­­riă spună că resbelulu în New­ Zeeland continuă. Indigenii s’au concentrată la Ph­opio, unde au fost­ incongiurați de puterile armate ale lui Cameron , care își propune a-i forcia prin fonie a se supune. — Triest. 4 Aprilie. Pustia din India și China a sosită și a adusă ur­­mătoarele nuvele: La Um­ballah, Pat­ria și Calcutta s’au săvârșitu numero­se arestuiri între Mahometan­, bănuiți de a întreține relațiuni de înaltă trădare cu in­surgenții de la fr­untaria Nord-veste. Agenți «1 guvernului Uniunii America­ne facă înrolări intre marinarii en­­glesi, la Calcutta. Ambasadorele ita­liană, domnilă Bonhomme, a sosirit la Bombay în călătoria sa la Bokhara cu misiunea d’a delibera pe Italiamî ce se tină acolo prisonieri­i ,t­e guver­­nulă Britanică și acela de la Nepal s’a ivită unu conflict» din causa ar« stării a două supuși britanici pe teritoriul­ britanică de către guvernul­ de la Nepal. — Gravenstein, 3 Aprilie. Ieri la 2 ore a începută bombardarea și a con­tinuată pina la 7. Bombardarea a re­începută noptea și s’a urmată în inter­­valuri. Din partea inimicului s’a­bser­­vată unu incendiu. Este probabile că baracele de lemnă au luată focă. Per­­derea nu este însemnată. Kiel, 3 Aprilie. Ducele Fre­deric de Augustenburgă s’a întorsă de la visita lui la Preetz. Mercur­­ia ö Aprile se va ține la Neumiiister uă adunare a clerului holsteiniană, spre a pronunța, în fac­a conferinței pre­gătite, convicțiunea sa și desăvîrșita congresuire cu adunarea naționale in privința drepturiloriî țerei. Profesorii vom­ ține asemene­aă adunare și voră încuviința decisiunile sfaturilor”. — Hamburg, 4 Aprilie. Vă co­­respon­din­ța particula­r­ă de la Kopen­hagen dice, că decisiunea neclintită a Danemarcei este a nu intra în nego­­ciațiunî de cătu pe basca învoiritoră de la 1851 și 1852. 1­iarul­ „Flyve­­posten“ iuice că Danemarca va fi re­­presintată la conferință de ministrul­ Quaode și de consilierul­ de Stată Krieger. — Kopenhagen, 3 Aprile. Sa a­­nund­ă oficiale: Fortificațiunile nostre au deschisă ieri diminață focală in con­tra lucrdrilor­ inamice in frunte. Din 3 sau 4 baterie de cam­panii poștale la înălțimea satului Düppel , deschisă i­­nimiculă dupe amiada unu focă tare în contra nu­ntei nóstre, care mai tărî să s’a dirigiată și contra Sondenburgului. Bombardarea a continuată pînă la 8 ore. Noi însă perdutu căți-va morți și vulunrați. Upă altă raportă ^ice: nop­tea trecută și astăzi dim viața a con­tinuat bombardarea. Sonderburgul arde în mai multe locuri. Bateriele inamice de ieri continuă a bombarda fortifica­­țiunile nostre și repetate atacuri de patrule au fostă diregiate noptea tre­cută cot­ira aripei drepte a trupelor­ nostre. D­om­nule Redact­ore' Vin prin acesta a te ruga, dom­nule redactare, se bine voiți a citi su­­plimentură la Monitorum­ No. 60 în care se animnția de onor. Ministeriă de resbelă darea prin antreprinsă a îndes­tulării necesari a trupeloră ce suntă a se concentra în lagără. Domnule redactore ! It ori ce stată, și chiari! cu 200 ani inderătă căndă tipografia n’a esistatu încă, și căndă scriitorii cancelariloră erai­ fórte e­­­conomicî la scrisă totă nu s’a scrisă, nu s’a publicatu condițiunile pentru că importantă antrepriză în chipul ă și for­ma ce veți vedea în cit­itula suplimentă; ele încă suntă astăfelă în cătu­ne vi­ne a crede că nu suntă făcute de mi­nistru, ci totă de antreprenorulă îndes­tulării de lemne despre al! căruia con­tractă straordinariu d-vóstru ați bine vețtu a ne vorbi ș’a ne lum­ni. Bine voiți dară a întreba pe onor, ministen! de ce nu deslusesee: 1. Aproxim­ativă num­erasă oslirei ca se se pute calcula provisiunea tre­­buinciasa. 2. Cu căte dile înaintea concen­trării lagărului se va infesința antre­­prenorulă spre începerea operațiunii. 3. Ce sumă de garanță se cere pentru a pute fi cineva pr­imită la ad­judecare. 4. Ce sum­ă de bani se va avan­sa antreprenoriului la facerea con­tractului. 5. Termenul­ plăței pentru hrana priimită. 6. Dreptulă ce dă și altora de a vinde producte de hrană, și unde nici măcaru nu se deslusesee dacă hrana obicinuita pentru gradele de josă se va lua numai de antreprenor­ii. 7. Despre furagiu și lemne de focă nu se pomenesce­ nu scimă dară dacă nu se va fi inventată unu ce pen­tru economia statului in cătu se nu mai trebuiesca lemne la lagără, séu că prețulu ce ié d. Vainberg pentru lem­ne pe 3 ani s’a găsitu­ favorabilă și pen­tru lagără. Bietulu Vainberg­ după re că perde atătea bani, se mai d­ă acum« și silită a da lemne și la lagără, cea­a ce ar fi o ilegalitate cu arătă mai­ma­ra cu cătu acésta nu s’a pomenită căndă ! s’a dată în intreprindere pe trei ani îndestularea lemneloru și cu unu pred­ă abia întreită mai mare de cătu celă obicinuită. MARTI, 31 MARI IU 1861 I.UANSTEZA­TE ȘI VEI VI. Abonamentul d In Bucuresci. Pasagii Romani No. 48. — în districte la Co­­respondinții­­ parului și prin Poștă. — La Paris, la D. Hallegrain, une de l’an­­cienne Comedie, Nr. 6. — Adm­­inistra­­torele «parului D. Gr. Serurie, AN Tjistoi U KIT.E. liniă de 30 litere — 1 — leu, inserțiuni și reclame, linia 3 — „ Domnule redactare! Nici decumu nu suntemă de ideiă a crede că do. miniștrii nu cunoscă cumu se facă con­dițiunile pentru un asemenea antrepriză. Intelegerifi­că d. I. L. Vainberg cas o de trei ani încece ș’a făcută de peste 40 mii gal., bani naltă, a­prinsă gustă de la îndestularea de la 59—60, de la postavurile ce a dată Ia 61 cu 4 fe­țe, și de întreprinderea de lemne cu ocaon și de 3000 oca­sti. de la pre­darea la 63 a obiectelor­ spitalicești și paturi de f<­ru ce le a luată fără m’e­­s­ută; și in fine, de la contractulă fu­­rugiului pe trei ani cu 87 par. de casă și că prin urmare se fiă dispusă a fa­ce condițiune pentru hrană lagărulă astăfelă in­cată dacă se va adjudeca asupră­ i se i se dea condițiunile cele mai favorabili în cătu se nu aibă soldatulu ce­­ rănea; eară de se va lua u­ă altă muritoră se facă falimentă și se mură, și se ne alegemă numai cu catastișele sele dupe marte în care se cilimă, pen­tru petrecere. Dați d—­uî F. . . idemă d-lui V. . . ș. c. 1. arătă în bani, și parte de 30 %• Domnule redactorul l­ei rațiunea es­te a se face la ântâiă ale lunei Apri­lie, nu ne îndraimă dară că D-v. veți bine voi a face ce condițiunile ad­ a­­retate se se alcătuiască îndată ome­­nesce și se se publice spre cunoșcin­­ța doritoriloră și iu favorulă fiscului. Priimițî domnule redactare etc. X. MUNICIPALITATEA DIN BUCURESCI. Publicul­ cunosce astă­z­i de a­­jurisa abuzurile pentru cari unii func­­ționari ai municipalității din Bucuresci suntu­ acusați prin registrulu reposa­­tului contracoiű alu iluminării orașiu­­lui. Acesta tristă cestiune este trimisă naintea Justiției și procurorele este în­­sărcinatu a cerceta faptele și a dovedi pe cei culpabili. Pe lingă faptele denunțate prin publicare­a listei din registrulu con­­tracttului, vomă atrage astă­z­i aten­țiunea d. procuroril asupra mai mul­­tor­ alte fapte, pe cari, fără a le a­­firma, le publicămu, chiaru în intere­­sulu d—torii membri ai municipalității. Acesta este cel­ mai buni­ mu­lfilocu de a se pute cunosce adeverulu și nimici scomptele atâta de pucinii fa­vorabili municipalității, dacă publicarea și cercetarea loru voru dovedi că nu suntu întemeiate. In interesulű daru alu adevĕrului și alu moralității publice, credemű uă datoriă pentru noi a face apelu la toți cetâțiănii cari au scimță exac­ă despre are­cari abuzuri ale mu­nicipalității, credjând a asemine că este pentru toți că datoriă a le face cu­noscute publicului și justiției spre a fi urmărite și pedepsite. Starea de miseriă a capitalii, interesulu orășia­­niloru, și mai pre­susu de tóte mo­ralitatea publică suntu c­uvinte puter­nice pentru a îndemna și oțărî pe ori ce particularii­ de a înlesni lucrarea justiției cu cea­ a ce scie și mai póte descoperi fie­ care iu parte. Asta­felu numai ne vormu împlini toți datoria, astö­feliu numai se va pute stârpi a­­busurile cari împedecă ori ce desvol­­tare, cari ruinează tóte mijllacele țerei nóstre și cari suntu­ră rușine și uă rană de marte pentru națiunea între­­ga. Atunci, dacă guvernul­­ naintea abusurilor­ denunțate și condamnate de consecința publică, va remâne ne­păsătorii), fară a le lovi cu cea mai mare asprime, tótă respunderea va

Next