Romanulu, martie 1864 (Anul 8)
1864-03-31
AM LU ALU OPI ALE A. VOIESCE ȘI VT I PUT.IL, Cripit. — Dum i'e sum — — lei' 128 152. i'e șiise Imii •— 64 — 76. Pe ti pi lunt — fi 152 — 38. I’e un lună — ,, 11 — —i Un fi esemplartí 21. par. Pentru Paris pe trimestru fr. 20 — Ientru Austria „ nor. 10 v. a AlWmSZRATWJLEA, PASAGUILÜ RUMÂNU No. 48. Rediuțiunea, Strada Fortunei (Caimata) No. .16 Articlele fi fimise și nepublicate se vom arde. — Gerante respundelorin ANGHELA IONESCU REVISTA POLITICĂ. BUCUREȘIîl fi RSI Trecemă peste tote ilegalitățile ce s’au făcuții la alegerea membrilor« Municipalității din Bucuresci, și peste multele și repetite protestarî dale Ministru’ii din întru sutscrise de către majontarea alegătorilor), deputații d ii de suburbie. Suntu guverne inimice ale libertății și, din acestu punțț de vedere, înțilegemu că și guvernulu nostru n’a voită se respecte reclamările și protestările majorității deputațiloru de suburbie. Mergemii și mai departe cu concesiunile ce facemii puterii esecutive. S’a daui cu contracta iluminarea orașiului și guvernulu n’a auzjită nimicu din care se íjiceau in tóte locurile publice despre abuzurile ce s’au făcută la darea acelui contractă, și n’a foștii în stare se se e dupe scomptură acela și se pue mana pe nicală. Sperămă că ei nu-și guvernul nu va pute nega concesiunile ce-o facemă. Aceste concesiuni făcute și tendințelor« despotice și lipsa de bună voință d’a veghia asupra moralității publice ș’a urmări direle abuzuriloră ce i le are la necontenită opiniunea publică, aveaiu dreptulu se chiărnâmu la réndule nostru pe guvernă în facia opiniunii publice și se-i luămurmătoriulă tacric«. Lampele iu lumiună și cele mai multe se stingeau pe la na oră dupe miedulu nopții. Poliția raportă necontenită, foile publice denunțară faptulă și guvernulu nu veiju nimicu, nu descoperi nimicu, și ceaa ce este și mai multă nu sili pe contracturi a ilumina cumă erau datori a face. Curau se chiamă pre acésta nepăsare , acastă orbia? Se zidescu uă mulțime de case fără ca proprietarii Ioni se se retraga; și guvernulu nu vede nimicu, nu scie nimicu, nu face nimicu, deși în multe locuri s’aă făcută reclamări și cercetări. Se face unui abusu scandalosu în privința tăierii vitelor, se face scomotu, se trămitu cercetări; in dosariele din ministeriulu din întru suntu hârtie senóse în acéstă privință și ministeriulu nu scie nimicu , nu face nimicu. Seimu multe, darii scurtămu, lăsămă totă și venim la scandalulu din urmă. Contractării jăfuițî necontenită cadă in falimentă; mnulți și mróe și sindicii găsescu registrele loru și încă registre și înscrisuri în cari se deghciară abusurii de dani, de trei și de patru marturi; membrii municipalității rușinați dieușii de rușinea loru și speriați de uetulă opiniunii publice își dau demisiunile; guvernulu sci e bine că nu póte descoperii abusurile de cari suntu pline dosariie Municipalității pe cată acele dosarie vorüutorü in mana celoru cari au comisă abusurile. Și ce face guvernul«? Refusă demisiunea membriloru Municipalității și-i lasă a sta pe dosariele ce conțină abusurile, spre a nu pute uimi ne se ie deschidă. Ie refusă de misiunea și astă-felă îl pune se stea în otelulă Municipalității, i» facia unei piețe plină de popor! și de unde !iă care omu rădică măna dreptâ, îî areta cu degetulă și strigă: .,ecă hoțulă!“ Căci poporulă nu este membru alu guvernului, nici procuratore alu seu, nici ca unii din registr și d’acea a olăn’admito că contractării pentru iluminarea orașiului au scrisă In registru scrii cheltuelile ce au făcutu, apoi au cădută in falimentă și în urmă unul dintr’ânșil ați și murită și că ei le au făcută tóté acéste numai cu scopu d’a facerea onorabililor și virginilor, membrii ai municipalității. Cuiă dată guvernală, dupe unu asemne scandal«, merge păn’ n refusă demisiunea dată de către membrii Municipalității? Și cuiă nu vede că pe cătă timp ei stau motelul» orașiului, guvernulu, cu voie! fără voiei, apusă uni mare afișiu pe acelă stelă pe care se dice : „F’ROTECTIUNEA ABUZURILORI“ Fiind a că vorbirămă de abuzur, public mă mai la vale uă mică epistolă in privința marii întipăriri cea făcută în publică ciudata și întortochiata publicare făcută de guvernă in Monitorii în privința îndestulării ce cere a se da prin licitațiunie a unei tabere ce proieptă a se face nnme s de unde. Acestai mică epistolă o recomandăm« a‘ențiunii domnilor. Deputați. Recomăndămă încă citirea unui articlu din diariula Wanderer, care ne face cunoscută una faptă politică destulă de însemnată petrecută in Rusia și care atinge, lovesce susceptibilitatea nu numai a lui Napoleone, ci insuși a Franciei. Acestă scrie este serbarea cea mare cea făcută Imperatură Rusiilor și a aniversării intrării rușilor în Paris. Faptuia vorbindă destulă prin elă insuși, nu mai avemă trebuință pentru astă—di a mai dice ceva acidecată că Monitoriui francese de la 5 Aprilie anunțcă că „nu este adeverată că in Eeglitera se „mai serbciză aniversari» bătăliei de „la Waterloo.“ C. A. R ADUNAREA ELEPTIVA. In ședința de astăzi a Adunării, s’a anunțiatu că două din casele din străinătate cari concură la luarea în concesiune a căiloru ferate din Romănia de dincece de Milcovă, acele cari au oferită condițiunile cele mai favorabile și a cărora reprezentanțî cerusere de la Adunare amânare de 15 zile pentru a depune banii ce se cereau, și la care amânare se opunea Ministerială și mai mulți deputați afi dată să adresă Adunării prin care dechlară că mențină propunerile lor și suntu gata a depune banii ce se ceru. Adunarea a trimisă cererea la comisiunea însărcinată cu acestă lucrare. Ministerial a anunțiatu că s’au întărită legea de contabilitate, legea comunale ș’acea-a a consiliilor distriptuale. S’a desbătutu bugetulă ministeriului din întru și mai s’a sfârșită. D. Ion Brătianu a ’ cerută și dobândită facerea unui biotroă telegrafică la Beketă. Marți ședință publică. Sesiunea Adunării s’a prelungiț și până la 1eaiă viitoriu. — Berlin, 2 Aprilie. Gazeta generale a Germaniei Nordului <jioe: de pese circulare identice ale Prusiei și Austriei invită staturile germane confederative d’a trimite la conferință una plenipotențiariă comună, deslușind că represintațiunea independintă a confederațiunii ar fi d’uă mare însommetate și fără prejudiciu, fiindu ca nu s’a stipulată uă lasă pentru conferință și nici n’a fostă vorbă pînă acumă d’uă subordinare luptă decisiunile unei majorități. — London, 2 Aprilie. Continuățiunea cărței albastre în privința afacerii oîanese s-a publicată. Acastă continuațiune cuprinde corespondința celor din urmă două luni atrugătoaie de trecerea trupelor, puterilori mari germane peste rurile Eider și Schley, de părăsirea fortificațiunilor Danevvirke, de ataculu contra Cupel și de intrarea trupelor în Jutland, apoi atingătorii de conferință. Corespondința publicată merge până la ultima septepmână a lunii lui Martinf. — Paris, 3 Aprilie. Marchisul Pepp și a sosită eriticile la Petersburg. S’asigură că plecarea ui de acolo a fost motivată prin alocuțiunea ce a ținută Imperatură Rusiei tipelară cu ocasiunea revistei militaire comemorative la a 50 aniversare a intrării aliaților în Paris. — Warzawa, în Martiă. Policia a descoperită in locuința a trei domnitorie Gousowski, mai multe lăiji ce coprindeau archivele guvernului naționale și tesaurului acestui guvernă. O hârtie d’uă mare însetimetate s’aă găsită cusute in vestmintele domnișorieloru. 1 — Anvers. 3 Aprilie Principele Napoleone a sosită ieiî aici venindă de la Middelburg și Vliessingen, a visitată agra iji edificiele publice, și a plecată la 2 ore dupe amiedü la Rotterdam. — London, i Aprilie. Naptes. La oă interpelațiune a domnului Osborne, Lordul Palmerston a respins: Toți suu scriitorii tratatului de la London au făgăduită de a trimite plenipotențiari la conferință; restrânsulu ,;i»t«i confederațiunii Germane lipsesce dncă; nici uă basă de desbatere n’a fostă stipulată. — Domniță Stansfield a demisionată spre a evita guvernului «vă atacă. Demisiunea lui a fostă primrația. — Dresden, 4 Aprilie. Un telegramă de la London afirmă, că Danemarca a anunțiatu oficiale priimirea conferinței fără armistițiu și fără baie. — Suez. 3 Aprilie, Navele de la Melbourne cu data de 24 Fevruariă spună că resbelulu în New Zeeland continuă. Indigenii s’au concentrată la Phopio, unde au fost incongiurați de puterile armate ale lui Cameron , care își propune a-i forcia prin fonie a se supune. — Triest. 4 Aprilie. Pustia din India și China a sosită și a adusă următoarele nuvele: La Umballah, Patria și Calcutta s’au săvârșitu numerose arestuiri între Mahometan, bănuiți de a întreține relațiuni de înaltă trădare cu insurgenții de la fruntaria Nord-veste. Agenți «1 guvernului Uniunii Americane facă înrolări intre marinarii englesi, la Calcutta. Ambasadorele italiană, domnilă Bonhomme, a sosirit la Bombay în călătoria sa la Bokhara cu misiunea d’a delibera pe Italiamî ce se tină acolo prisonierii ,te guvernulă Britanică și acela de la Nepal s’a ivită unu conflict» din causa ar« stării a două supuși britanici pe teritoriul britanică de către guvernul de la Nepal. — Gravenstein, 3 Aprilie. Ieri la 2 ore a începută bombardarea și a continuată pina la 7. Bombardarea a reîncepută noptea și s’a urmată în intervaluri. Din partea inimicului s’abservată unu incendiu. Este probabile că baracele de lemnă au luată focă. Perderea nu este însemnată. Kiel, 3 Aprilie. Ducele Frederic de Augustenburgă s’a întorsă de la visita lui la Preetz. Mercuria ö Aprile se va ține la Neumiiister uă adunare a clerului holsteiniană, spre a pronunța, în faca conferinței pregătite, convicțiunea sa și desăvîrșita congresuire cu adunarea naționale in privința drepturiloriî țerei. Profesorii vom ține asemeneaă adunare și voră încuviința decisiunile sfaturilor”. — Hamburg, 4 Aprilie. Vă corespondința particulară de la Kopenhagen dice, că decisiunea neclintită a Danemarcei este a nu intra în negociațiunî de cătu pe basca învoiritoră de la 1851 și 1852. 1iarul „Flyveposten“ iuice că Danemarca va fi represintată la conferință de ministrul Quaode și de consilierul de Stată Krieger. — Kopenhagen, 3 Aprile. Sa anundă oficiale: Fortificațiunile nostre au deschisă ieri diminață focală in contra lucrdrilor inamice in frunte. Din 3 sau 4 baterie de campanii poștale la înălțimea satului Düppel , deschisă inimiculă dupe amiada unu focă tare în contra nuntei nóstre, care mai tărî să s’a dirigiată și contra Sondenburgului. Bombardarea a continuată pînă la 8 ore. Noi însă perdutu căți-va morți și vulunrați. Upă altă raportă ^ice: noptea trecută și astăzi dim viața a continuat bombardarea. Sonderburgul arde în mai multe locuri. Bateriele inamice de ieri continuă a bombarda fortificațiunile nostre și repetate atacuri de patrule au fostă diregiate noptea trecută cotira aripei drepte a trupelor nostre. Domnule Redactore' Vin prin acesta a te ruga, domnule redactare, se bine voiți a citi suplimentură la Monitorum No. 60 în care se animnția de onor. Ministeriă de resbelă darea prin antreprinsă a îndestulării necesari a trupeloră ce suntă a se concentra în lagără. Domnule redactore ! It ori ce stată, și chiari! cu 200 ani inderătă căndă tipografia n’a esistatu încă, și căndă scriitorii cancelariloră erai fórte economicî la scrisă totă nu s’a scrisă, nu s’a publicatu condițiunile pentru că importantă antrepriză în chipul ă și forma ce veți vedea în cititula suplimentă; ele încă suntă astăfelă în cătune vine a crede că nu suntă făcute de ministru, ci totă de antreprenorulă îndestulării de lemne despre al! căruia contractă straordinariu d-vóstru ați bine vețtu a ne vorbi ș’a ne lumni. Bine voiți dară a întreba pe onor, ministen! de ce nu deslusesee: 1. Aproximativă numerasă oslirei ca se se pute calcula provisiunea trebuinciasa. 2. Cu căte dile înaintea concentrării lagărului se va infesința antreprenorulă spre începerea operațiunii. 3. Ce sumă de garanță se cere pentru a pute fi cineva primită la adjudecare. 4. Ce sumă de bani se va avansa antreprenoriului la facerea contractului. 5. Termenul plăței pentru hrana priimită. 6. Dreptulă ce dă și altora de a vinde producte de hrană, și unde nici măcaru nu se deslusesee dacă hrana obicinuita pentru gradele de josă se va lua numai de antreprenorii. 7. Despre furagiu și lemne de focă nu se pomenesce nu scimă dară dacă nu se va fi inventată unu ce pentru economia statului in cătu se nu mai trebuiesca lemne la lagără, séu că prețulu ce ié d. Vainberg pentru lemne pe 3 ani s’a găsitu favorabilă și pentru lagără. Bietulu Vainberg după re că perde atătea bani, se mai dă acum« și silită a da lemne și la lagără, ceaa ce ar fi o ilegalitate cu arătă maimara cu cătu acésta nu s’a pomenită căndă ! s’a dată în intreprindere pe trei ani îndestularea lemneloru și cu unu predă abia întreită mai mare de cătu celă obicinuită. MARTI, 31 MARI IU 1861 I.UANSTEZATE ȘI VEI VI. Abonamentul d In Bucuresci. Pasagii Romani No. 48. — în districte la Corespondinții parului și prin Poștă. — La Paris, la D. Hallegrain, une de l’ancienne Comedie, Nr. 6. — Administratorele «parului D. Gr. Serurie, AN Tjistoi U KIT.E. liniă de 30 litere — 1 — leu, inserțiuni și reclame, linia 3 — „ Domnule redactare! Nici decumu nu suntemă de ideiă a crede că do. miniștrii nu cunoscă cumu se facă condițiunile pentru un asemenea antrepriză. Intelegerifică d. I. L. Vainberg cas o de trei ani încece ș’a făcută de peste 40 mii gal., bani naltă, aprinsă gustă de la îndestularea de la 59—60, de la postavurile ce a dată Ia 61 cu 4 fețe, și de întreprinderea de lemne cu ocaon și de 3000 ocasti. de la predarea la 63 a obiectelor spitalicești și paturi de f<ru ce le a luată fără m’esută; și in fine, de la contractulă furugiului pe trei ani cu 87 par. de casă și că prin urmare se fiă dispusă a face condițiune pentru hrană lagărulă astăfelă incată dacă se va adjudeca asupră i se i se dea condițiunile cele mai favorabili în cătu se nu aibă soldatulu ce rănea; eară de se va lua uă altă muritoră se facă falimentă și se mură, și se ne alegemă numai cu catastișele sele dupe marte în care se cilimă, pentru petrecere. Dați d—uî F. . . idemă d-lui V. . . ș. c. 1. arătă în bani, și parte de 30 %• Domnule redactorul lei rațiunea este a se face la ântâiă ale lunei Aprilie, nu ne îndraimă dară că D-v. veți bine voi a face ce condițiunile ad aretate se se alcătuiască îndată omenesce și se se publice spre cunoșcința doritoriloră și iu favorulă fiscului. Priimițî domnule redactare etc. X. MUNICIPALITATEA DIN BUCURESCI. Publicul cunosce astăzi de ajurisa abuzurile pentru cari unii funcționari ai municipalității din Bucuresci suntu acusați prin registrulu reposatului contracoiű alu iluminării orașiului. Acesta tristă cestiune este trimisă naintea Justiției și procurorele este însărcinatu a cerceta faptele și a dovedi pe cei culpabili. Pe lingă faptele denunțate prin publicarea listei din registrulu contracttului, vomă atrage astăzi atențiunea d. procuroril asupra mai multor alte fapte, pe cari, fără a le afirma, le publicămu, chiaru în interesulu d—torii membri ai municipalității. Acesta este cel mai buni mulfilocu de a se pute cunosce adeverulu și nimici scomptele atâta de pucinii favorabili municipalității, dacă publicarea și cercetarea loru voru dovedi că nu suntu întemeiate. In interesulű daru alu adevĕrului și alu moralității publice, credemű uă datoriă pentru noi a face apelu la toți cetâțiănii cari au scimță exacă despre arecari abuzuri ale municipalității, credjând a asemine că este pentru toți că datoriă a le face cunoscute publicului și justiției spre a fi urmărite și pedepsite. Starea de miseriă a capitalii, interesulu orășianiloru, și mai presusu de tóte moralitatea publică suntu cuvinte puternice pentru a îndemna și oțărî pe ori ce particularii de a înlesni lucrarea justiției cu cea a ce scie și mai póte descoperi fie care iu parte. Astafelu numai ne vormu împlini toți datoria, astöfeliu numai se va pute stârpi abusurile cari împedecă ori ce desvoltare, cari ruinează tóte mijllacele țerei nóstre și cari suntură rușine și uă rană de marte pentru națiunea întrega. Atunci, dacă guvernul naintea abusurilor denunțate și condamnate de consecința publică, va remâne nepăsătorii), fară a le lovi cu cea mai mare asprime, tótă respunderea va