Romanulu, august 1866 (Anul 10)

1866-08-04

514 GAROLDI, etc. Art. 1. 1). Carol Buholțer, este numită instututore provisoră al internatului liceului Sf. Sava, în loculfi d-lui N. Florescu; dră acestă din urmă institutore provisoriă la vacanta catedră a clasei a IV de la scala primară de băeți, din colorea de Negru din capitală. ROMANULUI AUGUSTU. Monitoriulü din 3 augustü publică unu țjiariu alu consiliului miniștrilor, prin care se Incuviințeză bugetulu ministrului justiției pe anulă curenta înaintată de liberațiunii sale de d-lu Ministru al justiției* Creditului ce se cere prin 4‘sulu bugetă este de lei 9,507,613, 262/3. — Creditulă pe anulă 1865 este aproximativă de lei 9,637 190. — Creditulă votată de fosta Cameră, de lei 10,737,146, 26 */.. — Creditulă cerută Camerii Constituante, de lei 10,532,993, 26 %. Prin urmare creditulă de lei 9,507,613, 26 %, ce se cere acumă, în raportă cu bugetulă pe anulă 1866, prezintă că diferință în minus de lei, 129,576, 13 ‘/3. In raportă cu creditulă votată de fosta cameră, de lei 1,229,533. Era în raportă cu creditulă cerută de la Camera Constituante, de lei, 1,025,380. Din bugetulă aprobată acumă se suprimă judecătorii de plăși și ocele. Acestă bugetă e aprobată de Măria Sea, și se pune în lucrare de la 1 augustă. Monitoriul mai publică liă circulară a domnului ministru de financie cătră casieri, prin care se arată cumă se se facă reținerea de 20 la sută asupra retribuțiuniloră posturiloră la cari s’au făcută reduceri în cursul anului curentă. Reducerea se face astă felu spra ei . Din uă retribuțiune de 1200 lei pe lună, care la începutul anului curentă era de 1500 lei, se reține mai întîiă, 120 lei, reținerea de 10 la sută, pe urmă, 240 lei, reținerea de 20 la sută. Insă fiindă că retribuțiunea s’a redusă cu 300 lei coborîndu-se de la 1500, la 1200, din astî 300 lei se rețină 90 lei, reținere de 10 și 20 la sută, și restulă 210 sc&ițăndu-se din suma de 240, ce s’ar fi reținută dacă retribuțiunea n’ar fi fostă redusă, rămână 30 lei ce adăogăndu-se cu cei 120, reținere de 10 la sută, este a se reține din retribuțiunea de 1200 le 150 lei numai; așia dată se voră plăti funcționariului 1050 lei. Din diurne și din indemnități, se rereține numai 20 la sută, CAROLU I, etc. Art. 1. Se confirmă în guarda cetățenăscă din capitală, D. majoră Saegiu, șefă de legiune locoțiitoru, și D. N. Târnovenu, comandantă de companie. Ordinii circulară alü D-lui ministru de interne către D-nii prefecți de județe. Domnule prefecții. Noua lege electorală încredințază autoritățiloru comunale tóte lucrările trebuinciose pentru alegerea de deputați la Adunarea generală și la Senatus. Subă semnatură vină dară a va invita ca se puneți în vederea d-loră pe care să țineți în mănă ? diseală, căndă întră iarăși suptă corlă. — Nu scă, respinse Odetta, amu luată pe celu întîiă ce mi’a venită suptă mănă; mi s’a adusă mai multe ostăzii.... Mi se pare că aste suntă violete de Parma. — Aloise Gaston, care aruncă cu violență florile ce luase, nu mă iubiți! D no de Nailhac tresări, și coprinsă de unul din acele momente de franchețe, cărora femelele se supună căte vădată! — El bine! da, strigă ea, nu vă iubescu și nu iubescă pe nimeni! Etă deja mai multe tile de căndă mă luptă contra acestui adevără sfășîitoriă... Nu voiamii se mi’Jă mărturescu mie însumi, însă dacă l’alciî cerută ălă-lă! Intruă ji, întruă oră de nebuniă v’am dată acestă nume de Roger care era pentru d-ta și pentru mine simbolulă tinerețe!, alu amoriului, ală credinței. Ai dacă Roger e fința pe care o iubesce cine -va din tótá puterea sufletului seă,în care se rosună tóte speranțiele și tóte fericirile, fără care inprimare că trebue se proceda îndată la formarea listelor prescrise prin art. 32 și 45 din jișa lege, și fiindă că acumă este a se pune în lucrare pentru întîiă 0ră unu noă aședemăntă electorală, găsesc și de trebuință ca se dau ore care lămuriri asupra însărcinăriloră ce suntă impuse primariloru în privinformărei listelor electorale. Listele se formeză acumă intera 0ră pentru totădauna, cădată formate ele nu mai suntă primitóre de cătă de schimbări parțiale, la începutulă fie căcăruia ană sau căndă ar mijloci ootărîre judecătorescă întru acesta (Art 32-44). Listele ce au a se forma acumă suntă în numără de șapte, oră In Bucuresci și Iași. In numeră de optă, dintre acestea patru sunt destinate pentru alegerea de deputați la Adunarea generală. Oră cele alte pentru alegerea de senatori. Listele Adunărei cuprindă numai alegători; dintre listele Senatului una va trebui se cuprindă pe eligibili, ora cele alte pe alegători. Mai nainte de a intra în amănuntele privitorie la fiecare listă in parte, slăruescă se atragă tota luarea aminte a D-lor primari asupra unor regule cari suntă comune lutora listelor de alegători, care se aplică la tote fără deosebire. Cea d’ăntîiă din aceste regule este că, nici un persona nu póte fi trecută pe nici o listă de alegători, de cătă ia mărginirile prescrise prin art. 17, 19, 20 și 21 din legea electorală asupra flăcarii înscrieri, dară se va da osebită luare aminte ca se nu scape din vedere nici una din calitățile cerute prin aceste article de la alegători. După ce se va constata asupra unei înscrieri, că persona de care este vorba întrunesce tóte calitățile cerute prin susțare satele article, și că este îndreptă a figura pe o listă órecare de alegători, legea îndatoră că pe primari se veghieze ca înscrierea sa se nu se facă de cătă pe una singură listă și acesta pentru ca se nu se lase nimănui putința de a da mai multe voturi în una și aceeași alegere. Astfelă, cela ce are cerutele calități spre a fi alegătoră în primul colegiu pentru alegerea de deputați la Adunare, posedă cu atâta mai multă cuvîntă și calitățile cerute alegătoriloră din al douilea colegiu ără de aici nu urmără că ar putea să fiă admisă a vota în amenduoe aceste colegii pentru că alegerea de deputați la Adunare este una și aceași alegere pentru tote colegiile electorale. Din contra celă ce posedă condițiunile cerute spre a fi alegătoră în primulă colegiu pentru alegerea de senatori, acela are dreptă de a figura ca alegătoră și iu primulă colegiă pentru alegerea de deputați, și cuvăntulă este că legiuitorul consideră alegerea pentru Adunare și alegerea pentru Senatu ca duce deosebite alegeri (Art. 30 și 31). Ca se pot fi primarii cu siguranță a se feri de orice erori în privința înscrierilor duble, va trebui se caute a esecuta strictă disposițiunile Art. 30, vor refusa dării de a inscrie in vreuă listă pe vezi cine nu are domiciulă politică în orașulfi sau comuna din eirconscripțiunea fiecăruia primară, «dieja o pustie, în viăța mea nu este vr’ună Roger, nu va fi nici vădată! Ea trecu pe lingă Gaston, palidă, descompusă cu privirea scânteietoriu, mai tare decătă oțelulu. El o luă în bradele lui și o strînsă pe inima lui tremurăntă. — Adevărată ea strigă elă cu ochii plini de lacrămî. Ea reruase nemișcată și rece ca ghiața pe peptuilul lui Gaston, fără se cerce a eși din bradele lui, fără voce pentru ca respundă,cu buchele închise, privirea neclintită și rece, fără viața ca marmura unei statue. — Adio darul diseelă, și cu una avănsă repede elă dispăru în întunecime. Răsfimată de perete cu bradele lăsate în jusu, ea ascultă vuietulă pașilor a lui Gaston. Curăndă nu mai auții nimicit. Atunci, ștregăndu’și fruntea cu măna ei umedă — Adio dară! și optica. Alergarea desperată a lui Gaston îlă conduse la drumulă de seră; elă luă uă locă și fu într’unu momenta la Paris. Saculă, padurele cele umbrese, atâtu că pe celu care acolo nici așeiă măntură principală și’lă are, nici vre uă dare directă plătesce, nici vr’o proprietate nemișcătore are. Din contra se voră înscri în listă, fără cea mai mică îndoință, acel a cărora proprietate în puterea cărei vină a esercita dreptulă de alegători, se află totă în orașulă sau comuna administrată de fiecare primară, precumă asemenea și acei a căroră dare foncieră, sau personală sau patentă. In puterea cărei vină a exercita dreptul de alegători, se plătesce totá în acelă orașiă sau comună rurală. S’ar pute întâmpla ca, sau ceruta proprietate, sau ceruta dare care dă dreptă de alegătoră, se se afle sau se se plătăscă parte într’uă comună, parte, în alte locuri: procedura ce este a urma primarulă în asemenea cazuri este otărîtâ în celă după urmă paragrafă alu art. 30 din legea electorală. In fine nu este cu neputință ca cela ce plătesce vă dare intr’uă comună se vină a cere înscrierea sa pe liste în virtutea dreptului unei proprietăți ce posedă în altă locă, sau cela ce posedă o proprietate într’uă comună se cără înscrierea în temeială unei dări ce plătesce aiurea. D-nii primari se caute a se conforma spiritului legei, primind asemenea cereri cu condițiune însă de a se îndeplini formalitățile prescrise prin același paragrafu alu Art. 30. Censula electorală este una dintre condițiunile comune tuturor alegătorilor. Diferința aici consistă numai în măsura și uneori natura averei: toți alegătorii trebue se aibă una ceasă, nu toți același ceasă. — Partea acesta alege! reclamă de la primari mai multă stăruință întru aplicarea sa, pentru că nu este așa de simplă ca celelalte părți. Chiemă dara luarea aminte a D-loră primari, mai întăiă asupra Art. 15, care se esprima așa: ,,So voră ține în semn bărbatului „contribuțiunile femeii, și tatălui acelea ale copiilor sei minori.“ Legiuitorulă a voită ca nici una interesă se nu remăe nepresentată în Adunările țerei și de acea admite între alegători și persone cari ele însăși nu ar plăti cuvenita dare către Stată, sau nu ar posede uă proprietate cu celululă venită. * In tóte cazurile, acestă artă obligă pe primari se cuprindă în censulă alegătoriloră averile femeiloră și ale copiilor o loră minori, fiă acelea representate printr’uă dare către Stată personală sau de patentă, fiă prin venitulă unei proprietăți nemișcătorie. Prin clasă electorală se înțelege acea dare către Stată în puterea căria ne este învoită se simă alegători sau aleși, aci ne este vorba numai de alegători. Dările de așa natură sunt în numeru de trei și anume, dare foncieră, dare personală, dare de patentă și tote către Stată (art. 36). Alte dări, afară de acestea, precumă de exemplu, taxele vamale sau municipale, legea nu le primesce se formeze censula electorală alu unul cetățiană. O altă condițiune în privința censului electorală este ca, darea către Stată, în virtutea căria s’ar pretinde dreptul de alegătură, se aibă a fi plătită în cursă de duoă ani, adică pe anulă de scumpe, elă nu mai voia se le ved. Sosindă pe bulevardă, elă întelni pe d-lu de Bré. Jean deschise gură, dară la vederea faței lui Gaston unde agonia unei sufletă era văduvă elă se opri. — A! strigă D. de Bois d’Arci, sosescă la la Montmorency, și. . . . — Destulă, nu mai spune nimică, unu singuru cuvîntă! dise Jean, care’să întrerup să, n’ara nevoia de confidența d-tale pentru ca se sclă ce s’a petrecută. . . Treceți prin acea suferință pe unde toți ómenii trecu. Acumă dac’ați fi cuminte nu vă veți mai întorce acolo. Insă d-ta iubesc!, și măne vei fi acolo. — Eu, nici vă dată! strigă Gaston depărtăndu-se. — Am,iși măne, pate că e pre tir<jiü, și optid lu de Bré, care surisă cu tristeță. VI. A două-<fi dimineța, doui ómeni se întemină aprope de Montmorency, la cățîva pași de la casa ce locia d-na de Naibhac. Anulă venia de la Odetta celălaltă se ducea la ea. in care se facă alegerile și pe anulă trecută; nu are dreptă de alegătură celă ce nu se află în acestă casă (Art. 18). In cea ce priveșce censula electorală ală proprietariloru de nemișcătăre, veți observa în art. 3, 4, 9 și 10 că legiuitorulă nu lă determină, ele se mărginesce a determina numai venitulă proprietățeî, nu porțiunea contributivă a acelei proprietăți; acesta oricare ar 1 măsura ce-i ar însemna legile viitore, nu are nici uă înrîurire asupra dreptului electorală ală proprietarului. Acesta oservare are mare importanță în lucrările la care sunt chiemați primarii de constatarea venitului unei proprietăți; legea ii îndatorătă a face acestă constatare după rolul de contribuțiuni, după cuvtanțele sau adeverințele împlinitorilor (art. 18 și 33). Așadară, oricăndă se va constata venitulă unei proprietăți nemiscstare prin quantulă porțiunei sale contributive, nu trebue luată de temeiă de cătă quantulă contribuțiunei fonciare esistentă la momentulă promulgărei legei electorale, adică 4 la %,ără nu contribuțiunea mai mare sau mai mică, ce ar putea să fiă stabilită prin legi posteriore. Prin urmare, imposibură foncară fiindă la promulgarea legei electorale de 4 la %, conformă legei din 31 Martie 1862, apoi pentru ca se se potă afla dacă una individă are sau nu cerutură venită fonciară pentru colegiulu in care cere a fi admisă ca alegătoră, primarii n’aă de cătă se îmulțăscă cifra impositului seu foncară cu numerulă 25, quantulă acestei îmulțiri va fi egală cu cifra venitului anuală ală proprietăței săle. Pentru orașulă Iasy, unde impositulă fonciara, este pe jumătate de cătă în cele alte părți ale țerei, veți avea a îmulți quantulă impositului cu numărulă 50. După aceste lămuriri în privința regulelor, aplicabili la toți alegătorii în genere, trecü la regulele privitore la fiecare colegiu de alegătoră In parte. Lista întăiului colegiu pentru Adunare va trebui se cuprindă în cea ce priveșce censulii, numai pe proprietarii de nemișcătore, ală căroră venită este de galbeni trei sute celu pucină. Lista celui de al cincilea colegiu pentru Adunare, va cuprinde pe toți proprietarii de nemișcătdre ală căroră venită este de una sută galbeni. Lista celui de ală treilea colegiu va cuprinde: 1. Pe toți indivizi cari plătescă către Stată uă dare de lei optăzeci; trebue însă oservată că legea nu specifică natura acestei dări. Așa dară ea pare se fiă sau funciară, sau personală, sau de patentă, ori compusă din tote acestea. 2. Pe pensionarii Statului, pe profesorii de soule secundari și de facultăți pe ofițerii retrași din serviciu și pe oricine esercităză uă profesiune liberală precum: medică, arhitectă, pictură, sculptură, ingineră, advocată înscriși în tablou. Lista celui de alu patrulea colegiu pentru Adunare va cuprinde: 1. Pe toți cari plătescu către Stată vă dare fonciară sau personală ori de patentă, sau compusă de tóte acestea mai mică de lei optă-<secî. — A plecată astă nópte. dise Gaston d-luî de Bré. Voiamă s’o vedă, voiamă .... Ai miserabile inimă i scă măcară ce voiamă ? Uitarea sea pedepsesce lașitatea mea ! — Acuma ce aveți se faceți? Gaston opri asupra d-lui de Bré doui ochi ardinti și friguroși. — Ce voi face, <i ceț7i? Sil Ce’mi păsă! Ara perdutu-o. Eră strinsă cu violenția măna lui Jean și lă perăsi, mergăndă cu pași mari în direcțiunea casei ce Inchiriase lăngă Saint-Gratien. D-la de Bré luă incetă drumul stațiunii. — Elă are facla unui mortă, găndi Jean, și, parcăacestă dupe urmă cuvîntă ar fi desceptată în tăcerea meditațiunilor, sele uă semă de ideie noue, elă merse mai încetă, se opri, și, pe urmă apucăndă altă drum: —Este cu neputințță, însă cine scie? și opti riu. Pucină mai pe urmă elă sună la porta casei lui Gaston. — D-Iu de Bois d’Arci? (ise era la slugă. — D-nu e acasă, insă mi’a ordinată se nu priimescu pe nimeni. 2. Pe preoții de mică cari nu au qualitate de a figura în altă colegiu. Nu se va scăpa din vedere că aici este vorba de alegătorii secundari, căci delegații cari alegă pe deputată, nu sunt supuși prin lege la nici oă condițiune de censă. Lista primului colegiu pentru alegerea de senatori va cuprinde numai pe proprietarii de fonduri rurali precumă: moșii, vii și altele, alei căroră venită nu e mai mică de trei sute galbeni. Spre formarea sau complectarea acestui venită, venitul fonduriloru urbane, precum case, prăvălii nu se țină în somn. In fine lista colul de al cincilea colegiu pentru alegerea la Sonată va cuprinde pe toți proprietarii de nemișcstare urbane, ală căroră venită este de una sută până la trei sute galbeni. Dărite personale și de patentă, nu se țină în sumă în nici unul din aceste duoe colegie. Din combinarea Art. 11 și 47 resultă că acestă colegiu, nu pote coprinde mai puțină de una sută alegători și pe de altă parte nu pote vota la ună locă căndă ar coprinde mai multă de cinci sute alegători. In casulă celă d’ăntăiă ve veți conforma Art. 11 și 12 case complectați numerală de una sută, fără a trece însă peste acestă numeră. In casulă celă d’ală ducilea procedura ce este a se urma și asupra căria voiă reveni îndată, este ’aretată în articolul 47. Pe lingă listele pentru alegători, legea îndatorăză pe primari a face uă listă de cel în dreptă a putea fi aleși senatori (art. 45). Personaje cari potű figura pe acestă listă, ce suntă aretate prin art. 23, 24 și 25. Și ca se înlesnescă pe cătă se pute acăsta o importantă lucrare, ce suntă chemați a face primarii, dau aici unu modelă pentru facerea acestora liste. 1. Lista primului colegiu alu alegătorilor pentru Adunare. — Pe nimeni, da, însă pe mine, altă ceva. Jean depărtă pe sluga și trecu. Ajunsă în doue sărituri la ușia lui Gastonă, elu uă strică cu uă lovitură de picioră și întră. Gaston, In piciore, împreaună pistolă; elă îl aruncă căndă vodă pe d. de Bré. Jean In fi arma și o aruncă peste ferestrá. — Nebuniele d-tele nu se mai sfârșescă! strigă elă. — Ai pentru ce se mă salvați?... Anima e morta! Elise Gaston. Jean îl apucă de mână. — Ce este acea, inimă, și ce este de nevoie? ^ise elă. Viața este creiere!, trăiesce și nu mai iubi. Ai vroi el se mori pentru că uă femeiă aplecată? . . . D-ta? mă amă. Dară ce era asta pa care amă ajutată-o pe genuchiele mele, căndă eră copilă mică? Uă femeiă ce nu e nici mai bună nici mai rea decătă celelalte, uă creatură făcută cu celelalte și semănăndu cu tóte. A! dacă cineva ară trebui se mara de câte ori e tracată de aceste ființă nestatornice, viața n’ar mai avrea primavéra ! (Urmarea pe mănă.)